Gulag egal Holocaust?Miercuri, 26 August 2009 14:21

Gulag egal Holocaust?

În pofida încercărilor ruseşti şi chiar ale stângii occidentale de a edulcora memoriacomunismului, un istoric american stabileşte ce au avut în comun stalinismul şi nazismul -crimele în masă. Cu exact 70 de ani în urmă, cele două regimuri totalitare, care aveau propriullor plan de extindere a influenţei, au încheiat un acord de împărţire a Europei de Est. În ciuda milioanelor de sovietici pe care i-a ucis, Stalin mai are şi acum simpatizanţi înrândul ruşilor La 23 august 1939, prin cei doi miniştri de externe ai lor - Viaceslav Molotov şi Joachim vonRibbentrop -,cei doi tirani ideologici ai acelui moment, I.V. Stalin şi Adolf Hitler stabileau unagreement de împărţire a Europei de Est.Totuşi, complicitatea celor doi tirani ascundea un dezechilibru: oricât ar părea de bizar, Stalinera mai sincer decât Hitler în acest troc - în sensul că liderul de la Kremlin era mult mai convinsdecât Führer-ul că acest pact e menit să dureze.Ca în orice poveste de love & hate între tirani, şi relaţia dintre Stalin şi Hitler are gradul ei deinsondabil şi de patologic. Cei doi se admirau reciproc, se detestau între ei şi se temeau unul dealtul. Iar complicităţile şi temerile lor au afectat o jumătate de Europă. Despre câteva dintreconsecinţele acestor teribile rivalităţi şi similitudini vorbeşte textul lui Snyder (Thomas Snyder,istoric american, specialist în Europa de Est; fragmentul este preluat din amplul dosar dedicatacestei teme de ultima ediţie a revistei Dilema - n. red.).Eseul lui Snyder (care echivalează stalinismul cu nazismul) este cu atât mai bine-venit cu câtaceastă dezbatere comparativă - despre ceea ce generic numim Holocaust şi/sau Gulag - seaflă în impas de cel puţin un deceniu, pradă unor incompatibilităţi interpretative (sau unor umoriale autorilor!) ce încă durează. Mai cu seamă după căderea Zidului Berlinului, după Carteaneagră a comunismului a lui Courtois et al. şi toate reacţiile pro sau contra ce au urmat,sensibilitatea subiectului, în loc să scadă, a sporit. Ideea înrudirii de fond a nazismului (şi/saufascismului) şi stalinismului (şi/sau comunismului) şi-a câştigat adepţi, dar şi adversari, iarpolemica se duce adesea în termeni radicali: ori unul, ori altul.Cu atât mai potrivit mi se pare textul lui Snyder: el arată că istoria Holocaustului şi cea acrimelor stalinismului nu se exclud, ci se întrepătrund. Nu e un truc de eseist: ci e consecinţadirectă a faptului că, acum 70 de ani, două totalitarisme înrudite aveau, separat, propriul lor plande extindere a influenţei în ceea ce fiecare dintre ele considera a fi spaţiul său vital predispuscuceririi. Argumentele Moscovei

Complicitatea consfinţită pe hârtie acum 70 de ani reprezintă una dintre cele mai penibile şicriminale pagini din istoria comunismului de tip sovietic. Nimic din retorica unei „lumi mai drepte

1 / 3

Gulag egal Holocaust?Miercuri, 26 August 2009 14:21

şi mai bune" - precum cea promisă de Lenin & Stalin - nu justifica alianţa cu Reich-ul, chiardacă vreme de decenii istoricii URSS au încercat s-o explice prin încăpăţânarea Angliei &Franţei de a nu ceda avansurilor lui Stalin.Această „teză defensivă" a istoriografiei sovietice - adică: URSS s-a aliat cu Germania pentrucă trebuia să se alieze cu cineva, alţii nu au vrut, veneau vremuri tulburi etc. - este doar o partedin adevăr. Cealaltă parte este ceea ce Snyder numeşte „politica uciderii în masă": politică pecare Stalin o experimentase deja, cu rezultate spectaculoase, pe seama propriilor concetăţeni.Adevărul e că Stalin nu a avut nevoie de Hitler pentru a se simţi ameninţat: el începuse, dinprimii ani '30, teribila înfometare premeditată a Ucrainei, cu un scop care încă şi astăzi producemigrene politico-istorice.

Prigonirea evreilorUn alt punct real - din păcate - al demonstraţiei lui Snyder priveşte disproporţia, în domeniul mailarg al istoriei Holocaustului, dintre ceea ce ştim de la şi despre evreii din Vestul şi cei din EstulEuropei.Stalin nu a dorit să facă din evreii sovietici subiecţi ai Holocaustului, din cel puţin două motive:primul, pentru că accentul victimizării trebuia să cadă pe ruşi, şi nu pe vreuna dintre celelalteetnii ale imperiului sovietic, iar celălalt motiv este că Stalin a avut doza sa de antisemitism şiprobabil că doar câţiva ani i-au mai lipsit pentru a deveni unul dintre marii iudeohtoni (ucigătoride evrei) ai Istoriei.Începuse ceva, în primii ani '50 (presupusul „complot" al medicilor evrei etc.), dar n-a avut timpsă-şi ducă la capăt intenţiile. Nu-i un paradox, ci doar o altă similitudine: aşa cum, la mijloculanilor '20, Hitler ajungea la concluzia că sursa relelor din Germania se află în această etnie,două decenii mai târziu Stalin părea pregătit să reia prigonirea evreilor sovietici de acolo deunde ilustrul său complice & adversar o lăsase.Aşadar, rescrierea acestui capitol din istoria est-europeană a Holocaustului ne poate conduce,printr-un subtil mecanism al similitudinilor dintre totalitarisme, la înţelegerea mai nuanţată şi maiapropiată de esenţă a crimelor comunismului. Holocaustul şi Gulagul nu se exclud, ci secompletează. În final, concluzia se impune: teoreticienii şi practicienii Auschwitz-ului şiKatyn-ului, înainte şi în afară de a se război ei înşişi, au împărţit acelaşi adversar: normalitateaînsăşi, aşa inextricabil umană, cârtitoare pe multe voci, imperfectă ideologic şi neuniformă etnicprecum este ea.„Geopolitica Matrioşkăi"Autor al mai multor articole pentru FP România, Adrian Cioroianu analizează în recenta sa carte„Geopolitica Matrioşkăi", primul volum al unei lucrări dedicate istoriei recente a Rusieipostsovietice, încercarea Moscovei de a-şi restabili influenţa asupra vecinătăţii imediateactuale. Abordarea sa începe de la configurarea noii doctrine militare ruseşti, în noiembrie1993, de către Boris Elţîn care „prefera să vadă dispariţia URSS (...) ca fiind preţul plătit pentrucăderea comunismului şi pentru ascensiunea sa la putere în Rusia (...), acesta fiind momentulcreării unui concept care va modela relaţiile Rusiei cu vecinii săi în perioada următoare:conceptul de vecinătate apropiată. (...)Autorul analizează, de asemenea, anii de final ai istoriei URSS şi tranziţia de la conducerea luiMihail Gorbaciov la leadership-ul rusesc al lui Boris Elţîn, precum şi criza morală a Rusiei dinanii '90, ca şi eforturile ei de a riposta prin influenţarea conflictelor dintre Armenia şi

2 / 3

Gulag egal Holocaust?Miercuri, 26 August 2009 14:21

Azerbaidjan, din Georgia şi din Republica Moldova.Cât despre Republica Moldova şi anul electoral 2009, Adrian Cioroianu scrie că „însăşi tranziţiaconţine un mare mister: nimeni nu poate spune cu certitudine spre ce «curge» ea. O apropieregraduală, până la aderare, de Uniunea Europeană? O apropiere, până la re-satelizare, deRusia - aşa cum par a prevedea unii analişti după criza de Chişinău din aprilie 2009? Saucontinuarea, pe termen mediu, a actualului joc dublu cu mize obscure?"Adrian Cioroianu este profesor dr. la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. A fostministru de Externe.

www.adevărul.ro

3 / 3