@ 201i, 2O16 by Editura POLtrROM

Aceasti carte este protejat5 prtn copyright. Reproducereainteg;rali. sau partiale, multiplicarea prin orice mijloace Sisub orice form6, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpu-nerea in format electronlc sau audio, punerea la dispozitiapublicd., inclusiv prln internet sau pr{n re{ele de calcula-toare, stocarea permanentA sau temporard pe dispozitivesau sisteme cu posibilitatea recuperdril tnformafltlor, cuscop comerclal sau gratutt, precum 9i alte fapte similaresavirqite fdrd. permisiunea scrise a delinatorului copy-rightulut r€pr€zinte o incdlcare a legisla(iet cu privire laprotec{ia proprietaui intelectuale gi se pedepsesc penal gi,/sau civil in conformttate cu le€ltle h vigoare.

uaDw.polirom.ft,

Editura POLIROMlagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506Bucurepti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BgA,sc. 1, et. l, sector4, O4O03f, O.P.53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

PETREU, MARTA

Gerrcra[ia' 27 inte Holocaust 9i Gulag: Mircea Eliade$iKlaus Manndespre generafiatindrd. / Marta Petreu. -Iaqi: Polirom,2O16

Confine bibliogralie

ISBN print: 978-973-46-6420-7ISBN ePub: 978-97 3-46-6434-4ISBN PDF: 978-973-46-6435-r

821.135.r.O9323.r

Printed in ROMANIA

Marta

PETREUCeneralia'27

intre Holocaust $i CulagMircea Eliade gi Klaus Mann

despre generalia tindrd

POLIROM2016

Cuprins

Crnint-trntnte............;.... ........,...p

Generatla'27 qlelita ei crtterionisttr ............ Iintre extremele politice.. ...........2O

Conceptele: ,extrem6. dr. eaptd,'gi.,extrem6. sting6'...... .,...........34Opfl"untle politlce ale membrtlorge4eratiei '27 ..........., .....,.........48Klaqs Manr 9i tirrdra generafle europeand....6 ITrci pledoarii antitotalltare ......85

Ce ofqrd. cele dou5. extreme po1itice............98

De ce urai mul{t la dreaptadecit la stlnga? ...............

CqnverHrea politici a lut EliadeS,fudu & ca2.......................................... f 29Despre eulptr, adice despre tineriiideologfl, 9] despre victime

Generafia '27 qi elita eicriterionistS.

Generati. a' 27 (sau,cum mai este numitd.,generafia tinere, generafia anilor'3O, gene-ra{ia trdiristd, experenfialistd, ortodoxistd.,criterionistd,,,genera{ia dezagreabil mis-ticd"r etc.) a fost botezatd aga, pe bunddreptate, de cdtre Dan C. Mihiilescu. Iatddubla lui motiva(ie pentru numele dat:

Cind am propus ca,,tinerei generafii a ani-lor'3O-, supranumita ql

"gieneratia Crlnuluialb", .genera{ia in pulbere", .genera$a bom-bastic4', .trdirigtii", -copiii lui Nae- etc., sd.

i se spun6 generafia'27, arn avut in vederedou6. lucruri. Frimul: apari{ia in Custntulintre 7 septembrie qi 16 noiembne 1927 aciclului de articole .Itinerariu spiritual', deMircea Eliade, vdzut de toatd. lumea - atunci

1. Camil Petrescu intenrievat de Teodor Scarlat,in Reuisto scriitoarelor gi scnitonlor romdni"aug.-sept. 1935; vezi Romnulromhnes tn inter'uiuri" o istorie autobiogrof.c(1" antologie, textingriJit, sinteze bibliografice gi indici de AurelSasu qi Mariana Vartic, volumul II. parteaa II-a, Bucureqti, Editura Minerua, 1986, p. 823.

10 Genemlia'Z7 ttre Holocottst qi Gulog

gi acum - ca fiind "manifestul tinerei gene-ratii". Al doilea: la la-si, in 24 iunie, acelapian, CorneliuTnleaCodreanu, Ion Mo{a, IlieGArneafi, Corneliu Georgescu 9i RaduMironovici pun bazele kglunit ArhangfueluluiMihail. BifurcatA., limba garpelui avea siducd. in timp - pe de o parte, la triumful spi-ritual al generafiei, dar pe de alta, la cum-plitul ei faliment politict.

Denumirea, astdzi uneori contestate,are o iretemeiere chiar mai adirecd. decit aardtat Dan C. MihS.ilescu in conferin{a dincare am citat. $i anume, aceasta a fostsugerata chiar de Mircea Eliade:

Cind au inceput, in 1927, -polemicile gene-ra{iei", nimeni nu gi-a dat seama cd. tofi aceitineri, care umpleau pe atunci tara de chi-otele lor, erau obsedati de mihrl virstei lor;c5. nu cdutau nici sd. parvinS, nici s5. cuce-reascd- atenfia opiniei publice, nici sd.-s,i r5.z-

bune'accidentele personale, ci incercau,intr-o formA noui (Absolutul, Aventura,Mistica, Ortodoxia, Experien{a etc., etc.), oformd. bilbiita, dar totuqi o form5. nouf, incultura romAneascd., incercau sd cucereascS.

l. Dan C. Mihlilescu, .Generatia'27, atunci piacum' lConferinfd. organizatd de revistaCwintul 24 febr.2O05l, in CtnintuI. anul X,nr. 3, mart. 2OO5, p. 12.

Generatia'27 9i elita ei crtterioni.std Ll-

acea "tineret.e fdrd. de bitrinete" pe care opoftiserd 9i alfii inaintea lor, dar pe care,cuvirsta, o uitaserd; dupSexcesul de,,abso-lut- qi ,,spiritual" care se fdcuse din 1927incoace...

Iar dupd. ce frxeaze inceputurile genera-

fiei sale in 1927, Eliade ii da 9i numele:,,(promotiav L927":

O bun6 parte din.promofia" 1927 militeaz|acum chiar pentru [un] ideal civil 9i politicr,

scrie qeful generatiei in anul 1935.

Un att autor de virf din aceeagi genera-

fie, indicindu-l pe Nae lonescu drept unuldintre,,patroni[ i I gi inspiratorili ]" tinerilor,fixeazd.la rindul lui 1927 drept anul deintemeiere:

M6. mul{umesc se remarc cd generafia mea,despre care s-a luat obiceiul si i se spuni.tin6ra genera{.ie", deqi nu este chiar atit detinare, n-a scipat nici ea de aceastd. dezba-tere [asupra specificului nafiona], n.m-,

l. Mircea Eliade, "Mitul generafiei tinere', inVremea.4 aug. 1935; vezi Idem, Prolbtismromdnese, Romdnia. tt eternitate, 2, [editie deDan Zamlirescul, Bucuregti, Editura RozaVinturilor, I 990. p. I 1 O (in continuare : ProJetismromfutex,2l.

t2 Genera[ia'27 'nte l:Iolocortst qi @nag

M.P.l, ba dimpotriv6, ea a exprimat-o cu oanumitd. violenfd intelectuali care a datproblemei un accent patetic pe care foarterar l-a avut in trecut./Era in 1927 cind audebutat to(i camarazii mei de generafier.

Eliade qi Sebastian, adici qeful genera-(iei 9i unul dintre combatantii importan{ipe frontul "bitiliei pentru generatie", indrep-t6(esc deci denumirea de ,genera{ia'27".Oricum, ei au fost acolo qi qtiu ce spun,cdci a fost bitdlia lor. Iar Sebastian, in1935, in conferin{a din care am citat, parechiar uqor deranjat de denumirea vaga de

,generafia tin5.rd.", care ii lua o bund partedin,vechimea" lui de membru intr-o dejaglorioasd grupare.

ll

Genera(ia '27 a fost in primul rind unfenomen bucureqtean, cu centrul inUniversitate, in Facuttatea de Filosofie qi

Litere. Nucleul dur al generafiei este for-mat din cursantii lui Nae Ionescu qi din

f . Mihail Sebastian, .Specificul nafional" lconfe-rinte tinuti la Institutul Francez din Bucureqti,2L mart. 19351, text stabilit de kon Volovici,in ApostroJ anul XI, nr. 5, mai 2OO1, p. 13(rubrica -Dosar Apostrof ').

Genera.tin'27 qi eAtb ei criterionistd La

colaboratorii lui de la Cuu?rtuLla,inceput,intre membrii generafiei au existat relafliputernic personalizate, ceea ce o Ei face sd

semene, in prima ei'faz6,, cu Junimea, ctlCercul Literar de la Sibiu ori cu Echinoxul.Pe mdsurd. ce generafia s-a afirmat tot maizgomotos in via{a cultuirald romA.neasc5.,

ea a inglobat tineri din alte domenii ale

ctrlturii (scriitori, actori, regrznrr' pictori,balerini, jurnalis,ti, teologi, avocati etc.).in acelaqi timp, ea s-a transformat, princontagiune, dintr-un fenomen ini{ial bucu-regtean, intt-un fenomen mai larg, care

cuprinde, dupd. cum observS' Mircea'VulcS.nescu, ,pentru intiia oar5. in istoriaculturii romdneqti", toate centrele cultu-rate din {ard:

$i dactr nu a realizat inci o oper6 definitivd,arealizat ceva mai mult. Cici pentru intiiaoard in istoria culturii rom6.neqti, ea a creatun mediu de difuzlune a ideilor, un interesreciprbc pentru stridania celorlalfi, dintrecele mai fecunde. Cine cerceteazd revlsteleromAneqti, care apar atit in Bucurepti, cit qi

in provincie, la Cluj, la laqi' la Cerntrufi, laCraiova, la Oradia sau la Bragov, nu se maipoate indoi de acest faPtr.

L. Mircea Vulcd.nescu, ,Generatie", in Criteriaruanul I, nr.3-4. 15 nov.-l dec. 1934' p.6.

L4 Generalia'27 irire Holocatrst 9i Grlag

Ca qi cum ar fi rm-rt s5. il confirme peVulcdnescu privitor la rolul pe care l-a avutgenera{ia in unificarea culturald a provin-ciilor romdne;ti abia unite, Cioran iqi amin-tea cd pnn 1927-L928, pe cind el era numailicean la Sibiu, fugea in recreafia mare sdcumpere Custrttul de la chioqc, anume casd. citeascd articolele lui Eliadel.

Prin cele dou5. manifeste ale sale - Itine-rariu spiritual din L927, datorat lui Eliade;apoi,,gdldgiosul'2 manifest concurent, Mani'

JestuL Crinului Alb, din 1928, datorat luiSorin Pavel, Ion Nestor qi Petre Marcu-BalqlPandreal -, generalia s-a anunlat in inten-fie apoliticd., autohtonistS., antifrancezd.,ortodoxistS, antipaqoptisti, antijunimistdqi totodatS. ire luptd deschisd. cu toate gene-rafifle care au precedat-o. Violenfa cu careqi-a atacat antecesorii din generatja ime-diat precedentS.l-a f5.cut pe Mihail llovicis-o flateze drept .generafia care-qi ucideidolii"3, iar pe Eugen lonescu s-o numeascS.

1. Emil Cioran, "Mircea Eliade", in Idem, ExerciFide admirafie. Eseuri si portrete, traducere deEmanoil Marcu, Bucureqti, Editura Humanitas,r993, pp. lr8-r19.Alexandru George, Litere qi clipe, Tirgoviqte,Editura Bibliotheca, 2OO7, p. 156.Mihail Ilovici, Negatbismul tinerei generafii" l,Bucureqti, Editura .Gruparea intelectualSlitere", f934, p. 26.

2.

3.

Genera(ia.'27 qi elita ei criterionistd. 15

"paricid5."I .EarnizeazS. pe experienla pro-prie - de unde numele folosit de Comarnescuqi de Mihail llovici, de.genera{ia experien-fialistd." sau ,,experentrialista'2 -, pe trf,iresau pe aventura existenfiali, de undenumele dat de $erban Cioculescu, de gene-ralie ,,trxirist5.". in fapt, e vorba despre unadintre cele doud qcoli cultural-filosoficeexistenfialiste de la noi (a doua fiind ceade la Cluj, din jurul lui D.D. Rogca)3.

La debut, genera{ia a fost, in inten{ie,apoliticd., s, i asta chiar la persuasiunea men-torului din umbr5. al lui Eliade, Nae Ionescu,care socotea c5. studentji ,,trebuie sd se

fereascd de a recS.dea in politicianism", cuatit mai mult in politicianismul antisemital lui A.C. Ctva., ce a incetat,,.pentru marea

1. Eugen lonescu, .In loc de cronic6 literard..Despre (generatia in pulberer", in Fac&2, 4 iun.1936; vezi ldem, Rdzboi cu toatd lumea,hrblicisticd romdneascd. 1, edi!.ie qi bibliogra-fie de Mariana Vartic si Aurel Sasu, Bucureqti,Editura Humanitas, 1992, p.94 (in continu-are: Rdzboi cu toatd. l:tmeal.Petru Comarnexu, fuginide Jwna| I, 1932- 1947,edifie ingrijiti de Traian Filip, Mircea Filip qiAdrian Munfiu, prefa!5. de acad. Dan Grigorescu,Bucureqti, Editura Noul Orfeu, 2OO3, insem-nare din 1 ian. 1932, p. 15; Mihail llovici, Nega-tbismul tirrcrei genenztii p. 19.Vezi qi Marta Petreu, Fdasqfii paraJele, laq|Editura Polirom, 2O13, p. 31.

2.

16 Gen*alia'27 intre Holocaust Si Gulog

majoritate in(elegitoare a student'lor - a fiun indrumetor spiritual al tinerimii noas-tre"r. Declarind cd tinerii din generafia luisint apolitici, Eliade opune politicii cul-tura sau spiritualitatea. Este o genera{iecu un start frenetic qi cu un ritm frenetic;nu intimplitor, Mircea Eliade, Seful ei (con-

testat de citre Eugen lonescu, invidiat oare-cumde cd.tre Comarnescu, care s-arfirnrrtel qef al genera{iei), Ie cere in 1928 tineri-lor intelectuali romAni sd. trdiascS. gi s5.

creeze ca gi cum anul in care se all6 ar {iultimul2 din via{a 1or. Obsesia genera{iei,in momentul lansdrii, este str scoatd cul-tura romdni din ,,provincialism", reme-mora Ionel Jianu, gi s-o fac5 s5. existe lascari universalS.. Ideea era incd. nebuloasiin ltinerariu spirihnL cici la aceastd datd.

Eliade, un tindr de doar doudzeci de ani gi

la propriu prometeic, in sensul bachelar-dian al cuvintului, qtie numai cd spiritul

Nae Ionescu, -Cuza,, Petrovici qi studenfii", inAn:?nhl/'. anul III, nr.723,31 mart. 1927. p. l.Mircea Eliade, -Anno Domini", in Ctntntul,2 ian. 1928; vezi ProJetism romdnesc, 7.Itinercriu spiriturr/. *risori cdtre un prouincialDestinul cttlhtrii romdne$tL lcu o prefatd. deDan Zamfirescul, Bucureqti, Editura RozaVinturilor, 199O, pp. 126-L27 (in continuare:ProJetism romfrnesc, 1).

1.

2.

Oereratia'27 qi elita ei criterionistd 17

romAnesc nu are inc6. unitate qi cd. estedator, prin chiar generafia lui, s5. formu-Ieze o,,sintez5. universald"; dar ea a fostformulatd. in varii chipuri qi de VulcS.nescu,BucurJincu ori Ionel Jianu. Peste decenii,Eliade va descrie astfel momentul:

...spre deosebire de inaintagii noqtri, carese nascuseri qi tr5.iseri cu idealul reintre-girii n'eamului, noi nu mai avem un idealde-a gata ftrcut la indemind. [ ... ] Eram primagenerafie romdneasctr necondifionat* inprealabil de un obiectiv istoric de realizat;Eram obsedat de teama ce generatia noas-trtr, singura generatie liber6,,,disponibil4",din istoria neamului rom6.nesc, nu va avea

timp str-gi implineasci.misiunea', c5 ne vomtrezi intr-o zi.,mLobt7wati", aqa cum au fostqi parin(ii, moqii sj strimoEii noqtri, 9i atunciva fi prea tirziu ca s6. mai putem crea liber2.

Un marginal al genera(iei, BucurJincu,alirma la Cluj, in chiar momentul debutu-lui sdu, mai clar decit Eliade, un ideal de

l. Mircea Eliade, "Itinerariu spiritual", in Cuuin-tr4 7 sept.-16 nov. 1927; veziDrephila.memoriein lechsa fui lordan Chimet, IV, Cluj-Napoca'Editura Dacia, f993, pp. 466, 468, 49O.Mircea Eliade, .Itinerariu spiritual: rTindragenerafier", in Crntth;/trtexil, sept.-oct. 1965;vezi ldem, ProJeti,smrominesc, I, pp. f f , 15.

2.

18 Getnra+if,'Z7 intre Holocaust gi Gulng

universalitate, realizabil, dup5. pdrerea lui,prin depS.qirea na{ionalismului :

Generafia de azi trebuie str depiqeasc4 inorientdrile ei etica nafionald a generafiilortrecute. [...] Nou4 ne trebuie o cultur6. temei-nic5. prin qtiinfi qi filosofiel.

Iar Mircea Vulcf,nescu socotea cd. unadintre sarcinile generafiei lor este

sa exprime in forme universale acest sufletrom6.nesc2.

Problema creS.rii unei culturi romdneqtimajore era, de fapt, in acei ani, acut con-s, tientizatS. de intreaga intelectualitate romA-neasce. Dupd. norocostrl an 19 18, al formeriiRomAniei Mari, intelectualii rom6.ni gi-auasumat, in mod optimist qi liber, problemalegitimdrii Romdniei in fa(a Occidentului,fiind cu tofii de perere ca un popor nu sepoate justiffca decit prin cr-rlfura sa. in toamnaantrlui 1918, incd dinainte de Unirea dinI decembrie, Lucian Blaga impreund cu

Bucurfincu, .Gheorghe Barifiu Ei generafia deazf ,inDrumulnotr, anulI, w. L29,2Ooct. 1931;vezi qi

"Impasul unei gerieratii" , in Dnnuinouanul I, nr. 106 Ei 107, 22-23 sept. 1931.Mircea VulcS.nescu, .Generafie", in CriteriorU15 nov.-1 dec. 1934, p.6.

Generalia'27 9i elita ei criterioni,std. 19

D.D. Rogca pldnuiau ce trebuie fdcut pen-tru ca viitoarea {ari s5. ajungS" o ,culturdcreatoare de valori universale"l; sau, cuma reformulat Blaga ceva mai tirziu, unacare ar putea,interesa Europa'2. Iar FelixAderca s-a intors din strdindtate in 1923,cu motivarea c5. ,,n-ar fi putut rdmine laParis; il chema tara"t. Intelectualii s-ausim{it rS.spunzS.tori deci s5.-i creeze (driiceea ce ii lipsea - fata culturald. Membriigenera{iei'27 rvaufost inifiatorii, ci numaipromotorii mai zgomotos,i, mai nerS.bditori

Ei, dac5. ne gFndim la Cioran, mai violenfiai acestui proiect intelectual de legitimarea RomAniei in ochii strd.in5.titii.

D.D. Roqca, Atitudini" interviuri, studii ei arti-cole, evociri, selec{ie de CalinaMare, BucureEti,Editura DidacticA, 1995, p. 30; Idem, Mihtl ttti'bnili" Iinii de orierttare in culhtra romdneoscd"Cluj, Editura revistei Gind. romdnesc 1933,pp.l7:2O.Lucian Blaga, .simboluri spa{iale", in Dqru7uremii. mai-iun. 1930, inldem, Ceasorninldenisrp, editie ingrijitn, prefa(d 9i bibliogralie deMircea Popa, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1973,p. 56.E. Lovinescu,,Sburdtortil . Agende Eterare, I,edifie de Monica l,ovinescu Ei Gabriela Omet,prefafA qi note de Alexandru George, Bucureqti,Editura Minerva, 1993, nota din 25 oct. 1923,p.20.

2.

I.

2.

3.