guilescu mihai

8/2/2019 guilescu mihai

1/11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

BUCURETIFACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N

AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURALMASTER: MANAGEMENTUL CALITII I INOVAIEI

Economie agroalimentaraOrganisme modificate genetic

Conf.univ. Gina Fintineru

Masterand, anul I:Guilescu Mihai

1


2/11

Organisme modificate genetic

1. Introducere

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii,vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale desubzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, ela reusit sa obtina, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile decultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OGM,adica organisme genetic modificate.

In teorie, reteta obtinerii unui OGM este cat se poate de simpla. Se ia o planta,un animal sau un microb, careia i se grefeaza una sau mai multe gene apartinand alteiplante, care insa poseda acele caracteristici sau functii pe care vrem sa i le transmitemcobaiului. Lucrul este posibil deoarece, de la microbi, trecand prin vegetale, si pana laanimale, toate fiintele vii utilizeaza acelasi limbaj genetic.

In practica insa, un organism transgenic nu se obtine chiar ata de usor. Pentru unpepene, de pilda, sunt necesare cel putin sase luni de munca. Iar pentru o vaca sau orice altmamifer, in functie de ritmul de reproducere a animalului, procesul poate dura de la unu lacativa ani. Pe de alta parte, atunci cand se introduce o gena noua intr-un organism, aceastase poate prinde oriunde, chiar si la nivelul unei gene care codifica producerea unei proteinevitale pentru respectivul organism, ceea ce inseamna, practic, ratarea tentativei. In medie,pentru o capra, de pilda, e nevoie de manipularea a 500-1000 de embrioni, pentru a puteaspera ca se obtine o singura capra viabila, fara anomalii si totodata purtatoare a caracteruluidorit.

Pentru multi dintre sustinatorii manipularilor genetice, medicina de maine va ficu siguranta transgenica. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte-medicament, toate acesteasunt posibile si chiar pe cale sa se realizeze. Anumite proteine umane, precum insulina(folosita la tratarea diabetului) sau EPO (care stimuleaza producerea de globule rosii), suntfabricate de pe acum de microbi. Ne putem asadar inchipui ca, nu peste multa vreme, voraparea chiar ferme specializate in cresterea acelor animale modificate genetic, care, prinlaptele lor, vor oferi in acelasi timp si un medicament (anume sintetizat de respectivulanimal).

De mai bine de 15 ani, o echipa de cercetatori australieni se incapataneaza saobtina, prin manipulari genetice, primul trandafir albastru. Ei au reusit sa obtina genaresponsabila de culoarea albastra a petuniilor, pe care nu aveau decat sa o introduca incodul genetic al trandafirului pentru a obtine prima floare albastra. In ciuda eforturilordepuse, cercetatorii nu au reusit sa culeaga trandafirul albastru si asta nu din vina petuniei.Asta deoarece ei au reusit sa grefeze aceeasi gena bleu la garoafe, iar varietatile transgeniceastfel obtinute, una mov si una indigo, au primit numele de Moondust (pulberea Lunii) siMoonshadow (umbra Lunii). Motivul refuzului trandafirului de a deveni albastru avea safie gasit la nivelul celulelor petalelor, in interiorul vacuolei.

Secretul culorii oricarei plante cu flori se afla in miezul celulei, acolo unde se

gasesc antocienii (pigmenti responsabili de coloritul petalelor). Dintre cei 250 de pigmentirecenzati in natura, la flori au fost reperati mai ales trei: pelargonidina (pentru rosu-oranj),cianidina (pentru roz-magenta) si delfinidina (pentru bleu-violet). Combinati in fel si chip,dar si cu alte substante organice din celule, acesti antocieni confera petalelor tentele lor roz,oranj, rosu, bleu, sau violet.

Neputand sintetiza delfinidina, trandafirii, la fel ca garoafele sau crizantemele, nusunt niciodata bleu in natura. De aici si imposibilitatea de a obtine, prin incrucisare intrediverse varietati sau prin manipulare genetica, exemplare de culoare albastra. Prin grefareagenei de petunie, specialistii sperau sa-I confere trandafirului tocmai acele instrumente

2


3/11

moleculare absolut necesare sintezei pigmentului. De aceea au recurs la petunie, caredispunea de enzimele dorite pentru producerea delfinidinei si cianidinei, din combinarea lorrezultand culori care merg spre violet, trecand prin magenta, dar nu si oranj, caci aceastaplanta nu poate sintetiza pelargonidina.

In 1987, cercetatorii germani au gasit solutia: prin grefarea unei gene de porumb,care programeaza enzima necesara producerii pelargonidinei, ei au obtinut o petunie rosu-caramizie, prima planta cu floare transgenica. Se parea ca de acum inainte totul va mergede la sine. Nu aveau altceva de facut decat sa procedeze la fel si cu trandafirul. Din pacate,tentativa lor s-a soldat cu un esec. Caci lucrul pe care nu-l cunosteau pana atunci

delfinidinele sunt foarte sensibile la mediul din care fac parte. Daca acesta e bazic, eleraman albastre. Daca insa e prea acid, culoarea vireaza spre rosu. Ori, se pare ca vacuoleletrandafirilor (deci chiar locurile de stocare a pigmentilor ) sunt atat de acide, incatdelfinidinele se inrosesc instantaneu.

Cu toate acestea, cercetatorii australieni nu se dau batuti. Ei spera ca, intr-o bunazi, imposibila floare albastra va deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori dinintreaga lume.

3


4/11

2. Scurt istoric

De cnd practic agricultura i creterea animalelor, omul a fost mereu interesat sadapteze, tot mai bine, plantele cultivate i animalele domestice la nevoile sale. Pn laapariia geniului genetic, aceste ameliorri s-au realizat prin selecia indivizilor care prezentau caracteristici morfologice sau fiziologice interesante(aprute prin mutaiispontane) i prin sistemul ncruciare- selecie a hibrizilor dintre soiurile sau raseleaceleiai specii. La animale, ncrucirile ntre specii diferite s-au dovedit a fi dificile i nuau reuit dect ntre speciile foarte apropiate, dnd natere la hibrizi incapabili de a se

reproduce; catrca, pbinut din ncruciarea mgarului cu iapa, fiind foarte rar fertil, iarcatrul este ntotdeauna steril. La plante, hibrizii aprui prin ncruciri naturale4 sauartificiale ntre spewcii apropiate sunt, n general sterile, dar fertilitatea lor poate fi, nanumite cazuri, restaurat prin poliploidizare natural sau artificial. Ca exemplu cazul dela Triticale, hibrid artificial ntre grul tare(Triticum durum) i secar(Secale ereale).laplantele care se nmulesc n principal pe cale vegetativ, simpla selecie a mutantelorspontane a contribuit, de asemenea, la sporirea biodiversitii plantelor cultivate.Prin suprimarea barierelor naturale, care, pn n prezent, mpiedicau schimburile de genentre specii i regnuri diferite, geniul genetic permite crearea de organisme transgenice,dotate cu proprieti noi, total necunoscute nainte i ntr-un timp scurt(un deceniu), frnici o relaie cu ritmul multimilenar al evoluiei fiinelor vii.

Tehnicile transgenezei confer astfel omului puterea cvasinelimitat(cel puin teoretic) de amodifica patrimoniul ereditar al tuturor fiinelor care-l nconjoar, inclusiv al propriei salespecii. Este vorba, aadar, de o veritabil revoluie biologic.ncepnd cu sfrsitul anilor 1970, interesul industriilor s-a ndeptat mai cu seam spremicroorganismele utilizate n sectoarele alimentare i farmaceutice:

Transferarea genei interferonului(localizat pe perechea a cincea de cromozomi) nplasmide de Escherichia coli care, in vitro, producea interferon uman, de corca 200 ori maiieftin dect cel obinut prin extragerea lui din sngele omului;Obinerea unei bacterii care produce un ndulcitor, thaumatina, mult mai puternic dect

zahrul i al crei transgen provine de la un arbore din AfricaOccidental(Thaumatococcus danielii, fam. Scitaminaceae).

n 1978 are loc obinerea unei bacterii transgenice (Escherichia coli) care sintetizeazinsulin uman, ca urmare a transferului de gene umane care codific aceasta protein. Din1979 ncepe comercializarea bacteriei de Escherichia coli i producearea industrial ainsulinei n bioreactoare. De asemenea, pornind tot de la aceast bacterie s-a ajuns laobinerea hormonului de cretere, a interleuchinei cu rol anticancerigen.Primele experiene n vederea obinerii de animale transgenice au fost realizate de R.Palmiter i R. Brinster (1982), cercettori americani (de la Universitile din Seattle,Philadelphia i San Diego) care au reuit transferul genei hormonului de cretere(somatotropina) de la obolan la oarece. Gena respectiv a fost prima oar clonat n bacterii pentru obinerea ei n cantiti mari.1983 este anul n care se obine prima plant transgenic, un tutun rezistent la un antibiotic,

datorit transferului unui fragment de plasmic bacterian care codific aceast proprietate.Dei lipsit de valoare agricol, acest tutun a conferit realizatorului (prof. Van Montagu,Universitatea din Gand, Belgia) calitatea de pionier al transgenezei vegetale n Europa.O alt bacterie transgenetic ce merit de asemenea a fi menionat este Pseudomonassyringae, ntruct a fost primul OMG diseminat n mod voluntar n mediul nconjurtor(nSUA, n anii 1983-1984), fr a se lua n considerare eventualele riscuri ecologice.Obinerea unor produse farmaceutice, prin utilizarea unor microorganisme, a nceput odatcu izolarea gramicidinei(1939, de ctre R. Dubos) dintr-o bacterie edafic(din sol), Bacillus brevis, care ,,hrnit cu pneumococi, stafilococi i streptococi s-a dovedit a aveacapacitatea de a ,, a digera aceti ageni patogeni.

4


5/11

Perioada 1980-1990 reprezint etapa primelor tentative, mai nti n SUA, apoi i nEuropa, pentru aplicarea transgenezei n terapiile umane, fie pentru a lupta mpotriva unormaladii genetice (muscoviscidoz, miopatia Duchenne), fie mpotriva diverselor tipuri decancer.1986- reprezint premiera mondiala pentru cultura experimental, n cmp, a unei plantetransgenice(n Belgia). ncepnd cu acest moment se constat extinderea parcelelorexperimentale i creterea numrului speciilor de plante transgenice aproape peste tot nlume.Comercializarea primelor plante modificate genetic ncepe n SUA n anul 1994. n 1996

ncep transporturile de containere cu soia i porumb transgenic din SUA ctre diferiteporturi ale Europei; explozia de culturi comerciale cu plante transgenice n SUA, Canada.

Ce inseamna OMG?

Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel maifolosit pentru a defini o planta de cultura sau un animal aparentnormale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusurisau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.

De ce sunt OMG o problema?

-Pentru Oamenii: Cele mai recente studii demonstreaza ca produselemodificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor. Porumbul modificat geneticMON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene,a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat ntimpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles EricSerralini si publicat n martie 2007.

- Impactul ecologic al cultivrii plantelor modificate geneticDe la prima lor comercializare, n anul 1996, plantele tolerante la principiul activ erbicid

glifosat, care exprim proteina CP4EPSPS, au fost cultivate pe milioane de hectare. Nu a

fost adus nici o dovad a existenei unor efecte duntoare sau nedorite asociate cultivrii

i/sau consumului soiei RR, altor plante RR sau proteinelor CP4EPSPS sintetizate de

acestea. Toate plantele tolerante la erbicide cultivate s-au comportat conform ateptrilor

specialitilor, fapt dovedit de gradul ridicat de acceptare a lor de ctre fermieri i de rata

rapid de adoptare.

Varietile tolerante la aciunea erbicid a glifosatului permit aplicarea unui program deerbicidare mai flexibil ca i reducerea consumului de substane persistente i cu efecte

duntoare asupra mediului i sntii. Cu toate acestea au fost exprimate temeri legate de

faptul c adoptarea sistemului de cultur cu plante tolerante la erbicide ar putea amplifica

declinul biodiversitii n agroecosisteme, mai ales prin reducerea resurselor de hran

pentru diferitele grupuri functionale din lanul trofic, declin asociat cu creterea consumului

de pesticide n agricultura convenional.5


6/11

De fapt, s-a sugerat c plantele tolerante la erbicide ar putea amplifica acest declin nu ca

urmare a vreunui efect direct al tehnologiei n cauz asupra altor specii, ci datorit faptului

c aplicarea erbicidelor totale asigur o combatere eficient a buruienilor, care ar antrena o

reducere a numrului de nevertebrate ce se hrnesc pe buruieni i, indirect, a populaiilor de

buruieni n cmpurile foarte mburuienate, care, de fapt, sunt bogate n plante i, implicit,

n resurse nutritive pentru nevertebrate.

Exist ns numeroase rezultate experimentale care sugereaz faptul c plantele tolerante laerbicide au efect benefic aspra biodiversitii din agrosisteme, deoarece fac posibil o

aplicare mai tardiv a erbicidului comparativ cu regimul de erbicidare aplicat n culturile

convenionale. Prin urmare, buruienile persist n culturile acestor plante un timp mai

ndelungat dact n culturile convenionale, furniznd resurse de hran i habitate pentru

animale n perioada de nmulire.

Porumbul tolerant la erbicide a avut impact benefic asupra mediului favoriznd creterea

populaiilor de buruieni i, implicit, fauna( tabelul nr.3)

Pe baza rezultatelor obinute, s-a ajuns la concluzia c diferenele n privina biodiversitii

au fost determinate mai degrab de regimul de combatere a buruienilor dact de faptul c

planta a fost modificat sau nemodificat genetic.

Rezultatele cercetrilor efectuate la nivel de ferm nu au evideniat un impact negetiv al

regimurilor de erbicidare aplicate n culturile de plante modificate genetic asupra

populaiilor de buruieni. Pn la aplicarea erbicidelor aplicate n culturile de sfecl, rapi

i porumb, tratamentul reduce, dar nu elimin complet buruienile i nici nu previne

nflorirea i producerea seminelor. n culturile de rapi modificat genetic, numrul buruienilor crete n cursul perioadei de vegetaie, probabil ca rezultat al unui proces

continuu de germinare a seminelor. Biomasa i cantitatea de semine eliberate n cazul

buruienilor dicotiledonate au fost mai mici n culturile de sfecl i rapi modificat genetic

dect n culturile de sfecl i rapi convenionale, cauza fiind eficiena regimului de

erbicidare aplicat atunci cnd se utilizeaza sfecla i rapia tolerante la erbicide.

-Pentru Fermieri: Culturile modificate genetic au fost create pentru profitde companiile producatoare, care au o politica extrem de agresiva. Una

din consecintele utilizarii de seminte modificate genetic este pierdereadreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute dinrecolta din cauza patentelor pe aceste varietati. In fiecare an agricultorulva trebui sa cumpere semintele de la companiile producatoare. In cazuln care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura,este pasibil de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catrecompanie, pe baza legislatiei de proprietate intelectuala. Ceea ce este simai ingrijorator, este faptul ca legislatia care teoretic isi propune saprotejeze fermierii de contaminare cu OMG, este absolut inaplicabila.

6


7/11

-Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic existariscul ca o cultura ntreaga sa fie distrusa de un singur daunator nou.Pentru mediile rurale in care este dezvoltat agroturismul, prezentaculturilor modificate genetic in micile ferme reprezinta un dezavantajmajor pentru imaginea acelei zone, datorita ingrijorarilor cetatenilor dintoata lumea, care sunt alarmati de riscurile OMG-urilor asupra sanatatiisi mediului si care doresc ca alimentele pe care le consuma sa fie catmai sigure si ecologice.-Prin aceasta tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte

devastatoare pentru drepturile agricultorilor si consumatorilor, care vordeveni dependenti de produsele firmelor producatoare de OMG.

OMG in Romania

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate

genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) aufost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soiamodificata genetic.Cifre oficiale arata ca:- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.

Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fostoficial interzisa pentrucultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soiaMG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind consideratanefezabila din punct de vedere economic).

Porumbul modificat geneticTotusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivarein Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartinecompaniei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe careRomania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de

evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care suntefectele asupra mediului.In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arataca:- in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810,- iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6130,44 ha,- in timp ce anul acesta, 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuride suprafata totala de 3093,5177 ha.

7


8/11


9/11

dar si cu alte substante organice din celule, acesti antocieni confera petalelor tentele lor roz,oranj, rosu, bleu, sau violet.

Neputand sintetiza delfinidina, trandafirii, la fel ca garoafele sau crizantemele, nusunt niciodata bleu in natura. De aici si imposibilitatea de a obtine, prin incrucisare intrediverse varietati sau prin manipulare genetica, exemplare de culoare albastra. Prin grefareagenei de petunie, specialistii sperau sa-i confere trandafirului tocmai acele instrumentemoleculare absolut necesare sintezei pigmentului. De aceea au recurs la petunie, caredispunea de enzimele dorite pentru producerea delfinidinei si cianidinei, din combinarea lorrezultand culori care merg spre violet, trecand prin magenta, dar nu si oranj, caci aceasta

planta nu poate sintetiza pelargonidina.In 1987, cercetatorii germani au gasit solutia: prin grefarea unei gene de porumb,care programeaza enzima necesara producerii pelargonidinei, ei au obtinut o petunie rosu-caramizie, prima planta cu floare transgenica. Se parea ca de acum inainte totul va mergede la sine. Nu aveau altceva de facut decat sa procedeze la fel si cu trandafirul. Din pacate,tentativa lor s-a soldat cu un esec. Caci lucrul pe care nu-l cunosteau pana atunci delfinidinele sunt foarte sensibile la mediul din care fac parte. Daca acesta e bazic, eleraman albastre. Daca insa e prea acid, culoarea vireaza spre rosu. Ori, se pare ca vacuoleletrandafirilor (deci chiar locurile de stocare a pigmentilor ) sunt atat de acide, incatdelfinidinele se inrosesc instantaneu.

Cu toate acestea, cercetatorii australieni nu se dau batuti. Ei spera ca, intr-o buna

zi, imposibila floare albastra va deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori dinintreaga lume.

Impactul ecologic al cultivrii plantelor modificate genetic

De la prima lor comercializare, n anul 1996, plantele tolerante la principiul activ

erbicid glifosat, care exprim proteina CP4EPSPS, au fost cultivate pe milioane de hectare.

Nu a fost adus nici o dovad a existenei unor efecte duntoare sau nedorite asociate

cultivrii i/sau consumului soiei RR, altor plante RR sau proteinelor CP4EPSPS

sintetizate de acestea. Toate plantele tolerante la erbicide cultivate s-au comportat conform

ateptrilor specialitilor, fapt dovedit de gradul ridicat de acceptare a lor de ctre fermieri

i de rata rapid de adoptare.

Varietile tolerante la aciunea erbicid a glifosatului permit aplicarea unui program de

erbicidare mai flexibil ca i reducerea consumului de substane persistente i cu efecte

duntoare asupra mediului i sntii. Cu toate acestea au fost exprimate temeri legate de

faptul c adoptarea sistemului de cultur cu plante tolerante la erbicide ar putea amplifica

declinul biodiversitii n agroecosisteme, mai ales prin reducerea resurselor de hran

pentru diferitele grupuri functionale din lanul trofic, declin asociat cu creterea consumuluide pesticide n agricultura convenional.

De fapt, s-a sugerat c plantele tolerante la erbicide ar putea amplifica acest declin nu ca

urmare a vreunui efect direct al tehnologiei n cauz asupra altor specii, ci datorit faptului

c aplicarea erbicidelor totale asigur o combatere eficient a buruienilor, care ar antrena o

reducere a numrului de nevertebrate ce se hrnesc pe buruieni i, indirect, a populaiilor de

buruieni n cmpurile foarte mburuienate, care, de fapt, sunt bogate n plante i, implicit,9


10/11

n resurse nutritive pentru nevertebrate.

Exist ns numeroase rezultate experimentale care sugereaz faptul c plantele tolerante la

erbicide au efect benefic aspra biodiversitii din agrosisteme, deoarece fac posibil o

aplicare mai tardiv a erbicidului comparativ cu regimul de erbicidare aplicat n culturile

convenionale. Prin urmare, buruienile persist n culturile acestor plante un timp mai

ndelungat dact n culturile convenionale, furniznd resurse de hran i habitate pentru

animale n perioada de nmulire.Porumbul tolerant la erbicide a avut impact benefic asupra mediului favoriznd creterea

populaiilor de buruieni i, implicit, fauna.

Pe baza rezultatelor obinute, s-a ajuns la concluzia c diferenele n privina biodiversitii

au fost determinate mai degrab de regimul de combatere a buruienilor dact de faptul c

planta a fost modificat sau nemodificat genetic.

Rezultatele cercetrilor efectuate la nivel de ferm nu au evideniat un impact negetiv al

regimurilor de erbicidare aplicate n culturile de plante modificate genetic asupra

populaiilor de buruieni. Pn la aplicarea erbicidelor aplicate n culturile de sfecl, rapi

i porumb, tratamentul reduce, dar nu elimin complet buruienile i nici nu previne

nflorirea i producerea seminelor. n culturile de rapi modificat genetic, numrul

buruienilor crete n cursul perioadei de vegetaie, probabil ca rezultat al unui proces

continuu de germinare a seminelor. Biomasa i cantitatea de semine eliberate n cazul

buruienilor dicotiledonate au fost mai mici n culturile de sfecl i rapi modificat genetic

dect n culturile de sfecl i rapi convenionale, cauza fiind eficiena regimului de

erbicidare aplicat atunci cnd se utilizeaza sfecla i rapia tolerante la erbicide. n schimb,n culturile de porumb tolerant la glufosinatul de amoniu productivitatea buruienilor a fost

mai mare dect n culturile de porumb convenional, cauza fiind n cazul culturilor acestei

specii regimul de erbicidare convenional care este mai eficient.

Efectele tratamentelor cu erbicide asupra vegetaiei de la marginea culturilor au fost

localizate n fia arat, dar neocupat de cultur, n care erbicidul aplicat ajunge frecvent.

Aici, rspunsul vegetaiei la diferitele regimuri de erbicidare este similar cu rspunsul

buruienilor din cultur.

10


11/11

Bibliografie

www.aqbioview.org

www.indymedia.org

www.infomg.ro

11
http://www.aqbioview.org/http://www.indymedia.org/http://www.infomg.ro/http://www.aqbioview.org/http://www.indymedia.org/http://www.infomg.ro/

guilescu mihai

Documents

Transcript of guilescu mihai