GT 045_2002

22
 GHID PENTRU EXPERTIZAREA TEHNICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT AMPLASATE ÎN ZONA SEISMICĂ A ŞI STABILIREA SOLUŢIlL OR CADRU DE INTERVENŢIE (CONSOLIDARE) PENTRU ASIGURAREA CERINŢELOR DE REZISTENŢĂ ŞI STABILITA TE, EXECUTATE PE BAZA PROIECTELOR TIP NR. 944 ŞI 1400. S + P + 3E - PANOURI MARI PREFABRICATE, ELABORATE DE I.P.C.T. S.A. Indicativ GT 045-2002 1. MEMORIU TEHNIC 1.1. Motivul efectuării expertizei Scopul expertizei este evaluarea nivelului de protecţie antiseismică a construcţiei şi fundamentarea intervenţiilor necesare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Ghidul se referă la clădirile de locuit S + P + 3E din panouri mari amplasate în zona seismică A, executate pe baza prviectelor tip IPCT: - seria 944, în perioada 1980-1985 şi - seria 1400, în perioada 1986-1989. Toate clădirile unei serii au caracteristici funcţionale, constructive, structurale şi de comportare asemănătoare, astfel că alcătuiesc o grupă tipo logi că dist inct ă pen tru care se pot elabora prev ederi met odolo gice comune privind expertizarea şi stabilirea soluţiei de intervenţie. Ca urmare, expertiza tehnică s-a efectuat pentru cele două grupe tipologice distincte, corespunzătoare celor două serii de proiecte-tip.  Încadrarea clădirilor expertizate în clase şi categorii de importanţă: - conform Normativ P 100-92: clasa de importanţă III, grupa A4, categoria d; - conform OG nr. 766/1997: categoria de importanţă C (construcţii de importanţă normală); - con form STAS 10100- 1975 anexa II: clasa de imp orta nţă III (construcţii de importanţă medie).  2. METODE DE INVESTIGARE Pentru toate clădirile analizate, în conformitate cu Normativul P 100-92 cap. II modificat în 1996, s-au utilizat: - metoda de evaluare analitică E 1 şi - metoda de calcul curentă E2a. Calcule le s-au efectuat cu caracteristicile materialelor prevăzute în proiectele tip.  În caz ul expertiz elor , pe obie ct se vor efectua invest igaţ ii prin  înc ercă ri priv ind caI itate a materialelor din elej nentele infr astr uct urii, a prefabricatelor şi a îmbinărilor.  În funcţie de rezu ltat ele obţinut e se vor interpr eta gradele de asigurare ale grupei tipologice prezentate în acest ghid. 3. DOCUMENTAŢIA DE URBANISM Ciădirile de locuit examinate nu sunt declarate monumente istorice şi, de reguIă, nu sunt amplasate în zone de protecţie istorică.  În situaţia în care se încadrează în zone de protecţie istorică, intervenţiile ce se vor propune pentru consolidare şi reabilitare, vor ţine seama de recomandările departamentelor de specialitate. 4. DESCRIEREA CONSTRUCŢI EI DIN PUNCT DE VEDERE ARHITECTURAL, FUNCŢIONAL ŞI AL INSTALAŢIILOR 4.1. Arhitectura, funcţiuni  Ambele grupe tipologice, carespunzătoare proiectelor tip 944 şi 1400 au următoarele caracteristici arhitecturale şi funcţionale comune: - Regim de Înălţime S + P + 3 etaje. - Înălţimea nivelului 2,70 m. - 3-4 apartamen te pe nivel, grupate în jurul unei scări interioare  într-o rampă, luminată prin două luminatoare. - Apartament e cu toate camerele decoman date, având, suprafe ţe locuibile maximale. - Pe lângă intr area princ ipal ă, fiec are clădire are şi o intr are posterioară lângă care este amplasată camera de depozitare a pubelelor pentru gunoi. - Accesul la terasa cIădirii - necirculabilă - se face din casa scării printr-un chepeng.

Transcript of GT 045_2002

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 1/22

GHID PENTRU EXPERTIZAREA TEHNICĂA CLĂDIRILOR DE LOCUIT AMPLASATE ÎN ZONA

SEISMICĂ A ŞI STABILIREA SOLUŢIlLOR CADRU DEINTERVENŢIE (CONSOLIDARE)

PENTRU ASIGURAREA CERINŢELOR DE REZISTENŢĂ ŞISTABILITATE, EXECUTATE PE BAZA PROIECTELOR TIP

NR. 944 ŞI 1400. S + P + 3E - PANOURI MARIPREFABRICATE, ELABORATE DE I.P.C.T. S.A.

IndicativGT 045-2002

1. MEMORIU TEHNIC

1.1. Motivul efectuării expertizei

Scopul expertizei este evaluarea nivelului de protecţie antiseismicăa construcţiei şi fundamentarea intervenţiilor necesare în conformitate cuprevederile actelor normative în vigoare.

Ghidul se referă la clădirile de locuit S + P + 3E din panouri mariamplasate în zona seismică A, executate pe baza prviectelor tip IPCT:- seria 944, în perioada 1980-1985 şi- seria 1400, în perioada 1986-1989.

Toate clădirile unei serii au caracteristici funcţionale, constructive,structurale şi de comportare asemănătoare, astfel că alcătuiesc o grupătipologică distinctă pentru care se pot elabora prevederi metodologicecomune privind expertizarea şi stabilirea soluţiei de intervenţie.

Ca urmare, expertiza tehnică s-a efectuat pentru cele două grupetipologice distincte, corespunzătoare celor două serii de proiecte-tip.

 Încadrarea clădirilor expertizate în clase şi categorii de importanţă:

- conform Normativ P 100-92: clasa de importanţă III, grupa A4,categoria d;- conform OG nr. 766/1997: categoria de importanţă C (construcţii

de importanţă normală);- conform STAS 10100-1975 anexa II: clasa de importanţă III

(construcţii de importanţă medie).

 

2. METODE DE INVESTIGARE

Pentru toate clădirile analizate, în conformitate cu Normativul P100-92 cap. II modificat în 1996, s-au utilizat:

- metoda de evaluare analitică E 1 şi- metoda de calcul curentă E2a.Calculele s-au efectuat cu caracteristicile materialelor prevăzute în

proiectele tip.

  În cazul expertizelor, pe obiect se vor efectua investigaţii prin  încercări privind caIitatea materialelor din elejnentele infrastructurii, aprefabricatelor şi a îmbinărilor.

  În funcţie de rezultatele obţinute se vor interpreta gradele deasigurare ale grupei tipologice prezentate în acest ghid.

3. DOCUMENTAŢIA DE URBANISM

Ciădirile de locuit examinate nu sunt declarate monumente istoriceşi, de reguIă, nu sunt amplasate în zone de protecţie istorică.

  În situaţia în care se încadrează în zone de protecţie istorică,intervenţiile ce se vor propune pentru consolidare şi reabilitare, vor ţineseama de recomandările departamentelor de specialitate.

4. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI DIN PUNCT DEVEDERE ARHITECTURAL, FUNCŢIONAL ŞI AL INSTALAŢIILOR

4.1. Arhitectura, funcţiuni

  Ambele grupe tipologice, carespunzătoare proiectelor tip 944 şi1400 au următoarele caracteristici arhitecturale şi funcţionale comune:

- Regim de Înălţime S + P + 3 etaje.- Înălţimea nivelului 2,70 m.- 3-4 apartamente pe nivel, grupate în jurul unei scări interioare

 într-o rampă, luminată prin două luminatoare.- Apartamente cu toate camerele decomandate, având, suprafeţelocuibile maximale.

- Pe lângă intrarea principală, fiecare clădire are şi o intrareposterioară lângă care este amplasată camera de depozitare a pubelelor pentru gunoi.

- Accesul la terasa cIădirii - necirculabilă - se face din casa scăriiprintr-un chepeng.

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 2/22

- Tâmplăria din lemn, montată în fabrică la panourile exterioare şipe şantier la panourile interioare;

- Covor PVC în camerele de locuit, vestibule şi debarale; mozaic demarmură în bucătării, cămări, băi, grupuri sanitare; gresie în cabinelesanitare prefabricate.

- Zugrăveli obişnuite în camere, vestibule, degajamente; placaje dinfaianţă la băi şi la grupurile, sanitare; vapsitorie în ulei la bucătării şi WC-urisuplimentare.

 Acoperişul terasă s-a prevăzut în proiectele tip cu termoizoiaţie dinBCA şi hidroizalaţie bituminoasă protejată cu 4 cm mărgăritar. După 1990,la blocurile executate conform proiectului tip, acoperişul-terasă a început săfie înlocuit cu şarpante din lemn cu învelitoare din tablă pe astereală sauazbociment ondulat, în baza unor proiecte locale întocmite cu acordul IPCT.La adaptarea projectului la unele blocuri s-a prevăzut direct acoperiş cuşarpantă din lemn şi învelitoare din ţiglă.

Caracteristici distincte, pe grupe tipologice:

• Proiect tip 944:

Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente:

- P1a1 (Secţiunea Pd1) - bară lată cu 15 apartamente;- P1a2 (Secţiunea Pd2) - bară lată cu 15 apartamente;- P1a3 (Secţiunea Pd3) - bară lată cu 15 apartamente;- P1a4 (Secţiunea Pd4) - colţ cu 12 apartamente;- P1a5 (Secţiunea Pd5) - colţ cu 12 apartamente.

Conform proiectului tip, din aceste secţiuni se pot alcătui tronsoaneliniare de mijloc, de capăt şi de colţ, care nu diferă structural între ele.

De asemenea unele secţiuni se pot cupla între ele fără rostrezultând tronsoane alcătuite din două secţiuni.

Tronsoanele asimetrice pot fi dreapta sau stânga.Din multitudinea de tronsoane prevăzute în proiectul tip s-au aplicat cu

preponderenţă tronsoanele liniare, independente despărţite cu rost.

La prima serie de proiecte elaborată în 1980 s-au utilizat travei de2,70; 3,30; 3,60 şi deschideri de 5,40 m; pereţii exteriori s-au prevăzut în 3straturi de 27 cm grosime cu termoizolaţie din polistiren expandat de 8,4 cmgrosime.

La seria îmbunătăţită din 1982 s-a eliminat traveea de 2,70 şi s-auintrodus traveile de 2,40 şi 3,00 m; pereţii exteriori s-au prevăzut deasemenea în 3 straturi însă de 30 cm grosime, cu termoizolaţia din BCA de8 cm grosime. În această variantă s-a executat majoritatea clădirilor dinaceastă grupă.

 În consecinţă, pentru analiză, din fiecare secţiune s-au ales clădirileindependente asimetrice varianta 1982, întrucât în acestea se induceforturile cele mai mari (vezi planşa 1.01).

De asemenea s-a "analizat şi un tronson alcătuit din două secţiunipentru a se urmări efectele cuplării fără rost de dilataţie.

Toate clădirile acestei grupe s-au executat cu subsol tehnic.

• Proiect tip 1400:

Proiectul tip conţine următoarele tronsoane de clădiri independente:- P1b1 (Clădirea 1) - tronson capăt-rost cu 12 apartamente;- P1b2 (Clădirea 2) - tronson capăt-rost cu 12 apartarmente;- P1b3 (Clădirea 2) - tronson independent cu 12 apartamente;- P1b4 (Clădirea 4) - tronson independent cu 12 apartamente.Toate tronsoanele pot fi dreapta sau stânga.Prin alipirea clădirilor 1 şi 2 se pot realiza tronsoane cuplate, însă

cu rost între ele. Întrucât la aplicare nu s-au găsit tronsoane preponderente, se vor 

analiza toate tronsoanele (vezi planşa 2.01) .Seria a utilizat travei de 3,00; 3,60 şi 4,80 m; pereţii exteriori s-au

prevăzut în 3 straturi, de 29 cm grosime cu termoizolaţia din polistiren de 8cm grosime, cu nervuri dese şi agrafe.

 Aria locuibilă a acestei serii este superioară seriei anterioare, astfelcamera de zi are 21 m2 în loc de 18 m2 iar dormitorul matrimonial 14 m2 înloc de 12 m2.

 În subsolurile clădirilor s-au prevăzut boxe pentru locatari.

4.2. Instalaţii

Instalaţia de încălzire este cu radiatoare din fontă şi apă caldă,alimentată din exterior, în regim de funcţionare continuă.

Sistemul de încălzire este bitubular, distribuit pe coloane, însubsolul tehnic. Conductele sunt din ţeavă de oţel, montate aparent.

Instalaţia sanitară este prevăzută la toate băile şi bucătăriile, deasemenea la spăIătorii.

Băile sunt dotate cu căzi din fontă emailată, Iavoare şi closete dinfaianţă, iar bucătăriile cu spăIătoare din fontă emailată. Alimentarea cu apărece, apă caldă şi evacuarea apelor uzate se face prin intermediul blocurilor sanitare preasamblate, Ia băi şi a nodurilor sanitare la bucătării.

Conductele de apă rece şi canalizare sunt din ţevi de PVC - cuexcepţia scurgerilor de la spăIătorii care sunt din fontă - şi conductele deapă caldă din ţevi de oţel zincat.

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 3/22

Instalaţia de gaze naturale alimentează maşinile de gătit dinbucătării şi este executată din ţeavă neagră, vopsită, montată aparent.

Instalaţia electrică din apartamente este cu conductori AFYprotejaţi în tuburi IPY montaţi în panourile de pereţi şi de planşee din betonla turnarea acestora în fabrică.

Racordarea tuburilor între panourile de pereţi şi planşee se facecu tuburi flexibile IPFY.

Circuitele de lumină şi priză ale aceluiaşi apartament sunt montate

 într-un tub comun.Distribuţia în apartamente este superioară, prin planşeulapartamentului respectiv.

Instalaţia de curenţi slabi cuprinde: conducte pentru telefon, sonerieşi radio-TV.

5. DESCRIEREA CONDTRUCŢIEI DIN PUNCT DEVEDERE STRUCTURAL

5.1. Suprastructura

Suprastructura este în totalitate alcătuită din elemente prefabricatede suprafaţă - panouri mari - de pereţi şi de planşee - asamblate, prin

  îmbinări umede (monolitizări).Prefabricatele s-au executat uzinat, la Fabrica de prefabricate de la

Doaga, în tipare orizontale, confecţionate după proiectele de tehnologieelaborate de IPCT, din beton armat B 250 (Bc 20) armate cu plase sudateSTNB şi oţel-beton PC 52 şi PC 60.

Panourile mari s-au limitat la greutatea de 5,5 t (inclusiv dispozitivulde ridicare), pentru a putea fi montate cu macarale MT 110, existente îndotarea constructorilor.

Prefabricatele sunt asamblate prin îmbinări umede plasate laintersecţia pereţilor (îmbinările verticale) şi la intersecţia pereţilor şiplanşeelor (îmbinări orizontale). Pentru panourile lungi sau care depăşesccapacitatea macaralei, s-au prevăzut şi îmbinări în câmp.

 Îmbinările s-au conceput astfel ca, în final, după execuţia mono-litizărilor, să se realizeze structuri cu pereţi din beton armat, similare celor turnate monolit.

  Astfel, structura de rezistenţă a clădirilor este alcătuită dintr-unansamblu de pereţi structurali deşi dispuşi pe ambele direcţii principale(transversal şi longitudinal), legaţi, la fiecare nivel, prin diafragme orizontalerelativ rigide formate din panourile de planşeu monolitizate.

Structurile au o rigiditate spaţială sporită, favorabilă pentrupreluarea şi transmiterea atât a încărcărilor gravitaţionale cât, mai ales, acelor seismice.

Panourile de planşeu reazemă pe pereţi, de regulă, pe patru laturi, cuexcepţia panourilor înnădite în câmp, care, la montaj, reazemă pe 3 laturi.

Balcoanele sunt realizate în consolă, prin prelungirea panourilor deplanşeu.

Scările, într-o singură rampă, se compun din podeste prefabricaterezemate pe 3 laturi la nivelul planşeelor şi o rampă prefabricată rezematăpe podeste.

 În continuare, alcătuirea structurilor şi a elementelor componente

se descrie, distinct, pentru cele două grupe tipologice.

• Proiect tip 944Conformarea structurilor:Clădirea P1a1 (Pd1), dreptunghiulară în plan, are pereţii structurali

dispuşi simetric pe ambele direcţii: 7 şiruri de pereţi pe direcţie transversalăşi 5 şiruri de pereţi pe direcţie longitudinală (vezi planşele 1.02; 1.03; 1.04).

Clădirea P1a1 + Pa1 (2Pd1), rezultată din cuplarea fără rost aclădirii P1a1, este o structură dreptunghiulară lungă, simetrică, cu 13 şiruride pereţi transversali şi 5 şiruri de pereţi longitudinali. Această clădire vaconcentra eforturi în zona centrală datorită existenţei unor pereţi medianifoarte lungi.

Clădirile P1a2 (Pd1) şi P1a3 (Pd3), asemănătoare, sunt de

asemenea dreptunghiulare, în plan, şi provin din clădirea P1a1 prinsuplimentarea acesteia cu o travee.

 Au rezultat structuri asimetrice pe direcţia transversală cu 8 şiruride pereţi. Pentru analiză prin calcul se alege clădirea P1a3 care va aveaeforturi uşor sporite în pereţii longitudinali deoarece aceştia au o lungimemai mare (vezi planşele 1.05; 1.06; 1.07). Rezultatele se pot considerapentru ambele clădiri.

Clădirile P1a4 (Pd4) şi P1a5 (Pd5) sunt secţiuni de colţ, asimetricepe ambele direcţii, având fiecare, câte 6 şiruri de pereţi pe ambele direcţiiprincipale. Desigur, asimetria va induce în pereţi eforturi sporite datoritătorsiunii generale, care se apreciază însă a fi moderate (vezi planşele 1.08+ 1.13).

Alcătuirea îmbinărilor 

 Îmbinările verticale din intersecţia panourilor de pereţi sunt de tipdeschis, controlabile după decofrare şi s-au realizat conform proiectului-tip,cu profilaturi (amprente) prevăzute pe conturul panourilor şi un rând demustăţi φ 12/30 cm lăsate din panouri şi continuizate cu eclise sudate peşantier.

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 4/22

 În aceste îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală pentruarmarea pereţilor la compresiune excentrică, de regulă 1 sau 2 bare φ 16 ÷φ 20 PC 60 într-o îmbinare (vezi planşa 1.14).

Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cuagregat mărunt (max. 15 mm).

Pentru pereţii longitudinali mediani s-a utilizat şi o îmbinare care întrerupe numai aceşti pereţi, lăsând pereţii transversali continui (vezi det. 2şi 7 din planşa 1.14).

 Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă 1 φ 16/60 cmPC 60 s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la parteainferioară a panourilor (vezi det.20 şi 28 din planşa 1.15).

Îmbinările orizontale (centurile), sunt realizate prin subbetonaredupă montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior. Panourile deplanşeu reazemă continuu pe panourile de pereţi pe o lăţime de 3 cm, prinintermediul unui mortar de poză. De asemenea s-a realizat împănareapanourilor în centură prin înclinarea laturilor acestora pe 1/2 din grosime.

  Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, suntprevăzute profilaturi şi mustăţi, la 60 cm, atât la partea inferioară cât şisuperioară. Cele de la partea inferioară sunt de φ 10 şi se înnădesc prinpetrecere, iar cele de partea superioară φ 10 PC 60 şi se înnădesc cueclise sudate.

 În fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor 1 (2) φ 16 ÷ 20PC 60, care se înnădeşte de asemenea cu sudură,(vezi planşa 1.15) .

 Alcătuirea panourilor 

Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi-planşa 1.16):

- stratul interior de rezistenţă din beton armat de 10 cm grosimeavând profilaturi şi mustăţi corelate cu panourile interioare; armat într-unsingur plan cu plasă φ 30 STNB; armături orizontale φ 10/30 cm PC 60 şiarmături verticale continui la marginea spaleţilor;

- stratul termoizolator care în prima serie a fost din polistiren de 8

cm grosime, care s-a înlocuit cu BCA de 15 cm grosime - variantă aplicatăpreponderent;- stratul de protecţie din beton de 6 cm grosime armat cu o plasă φ

3/10 cm STNB.Panourile interioare au, de regulă, dimensiunile pereţilor camerelor 

(max. 5,10 x 2,60 m), grosimea unică de 14 cm şi au profilaturi şi mustăţi petoate laturile.

 Armarea s-a făcut în planul median cu o plasă φ 3/19 cm STNB,bare orizontale φ 12/30 cm PC 60 şi bare orizontale φ 16 PC 60 lamarginea spaleţilor şi la 60 cm distanţă în câmp.

Buiandrugii s-au armat cu câte o bară longitudinală φ 12 PC 60 josşi sus şi etrieri φ 8/10 cm OB 37 (vezi planşa 1.17).

Panourile de planşeu au, de regulă, dimensiunile camerelor (max.3,52 x 5,32 m) şi grosimea de 13 cm. Fac excepţie planşeele mari cubalcoane în consolă care se realizează din două panouri înnădite în câmp.

Planşeele sunt prevăzute pe contur cu profilaturi şi mustăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale.

 Aşa cum s-a arătat la îmbinările orizontale; panourile reazemăcontinuu pe peteţi, pe o lăţime de 3 cm;

 Armarea panourilor este executată din plase STNB şi bare PC 60.Toate laturile panourilor au la margine (la 30 cm de la ax) o bară

continuă φ 1 PC 52, care completează barele de centură din îmbinărileorizontale (vezi planşa 1.18).

• Proiect tip 1400 

Conformarea structurilor 

Clădirile P1b1 (clădirea 1) şi P1b2 (clădirea 2) sunt clădiri de colţ,având forma de L în plan, asimetrice, cu pereţi structurali dispuşi pe 6 şiruripe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şiruri la P1b1,respectiv 6 şiruri la P1b2, (vezi planşele 2.02 ÷ 2.07).

Clădirile P1b3 (clădirea 3) şi P1b4 (clădirea 4), sunt clădiriindependente, de asemenea în formă de L, asimetrice, cu 7 şiruri de pereţipe direcţie transversală, iar pe direcţie longitudinală 5 şiruri la P1b3,respectiv 6 şiruri la P1b4.

Tronsoanele de clădiri sunt relativ scurte (max. 26 m), destul decompacte (raportul între lungime/lăţime fiind max. 2) şi cu asimetriimoderate, astfel că este de aşteptat ca efectele torsiunii generale săconducă la sporuri de eforturi rezonabile (vezi planşele 2.08 ÷ 2.13).

 Alcătuirea îmbinărilor 

  Îmbinările verticale din intersecţia panourilorde pereţi sunt de tipdeschis, de acelaşi tip pentru toate cazurile şi s-au realizat cu profilaturi delăţimea panourilor şi bucle φ 10/30 cm PC 52, lăsate din panouri. În aceste

 îmbinări s-a dispus şi armătura verticală principală, câte 4 φ 10 PC 52 + 4÷ 8 φ PC 52 în fiecare îmbinare (vezi planşa 2.14).

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 5/22

Betonul din îmbinări, turnat pe şantier, este B 300 (Bc 22,5), cuagregat mărunt (max. 15 mm).

 Armătura verticală din panourile de pereţi, de regulă 2 φ 16/60 cmPC 52 şi OB 37 (cele care sunt şi urechi de agăţare în timpul manipulării),s-a continuizat cu eclise sudate în nişele anume lăsate la partea inferioară apanourilor (vezi det. 11 şi 28 din planşa 2.15).

Îmbinările orizontale (centurile) sunt realizate prin subbetonare,după montarea panourilor de pereţi de la nivelul superior (vezi planşa 2.15).

Panourile de planşeu reazemă pe panourile de pereţi prin dinţi de 3x 30 cm, dispuşi la 60 cm şi mortar de poză sub aceştia. De asemenea s-arealizat împănarea laturilor acestora pe 1/3 din grosime.

  Între planşee, pentru realizarea diafragmei orizontale, suntprevăzute profilaturi şi mustăţi la partea superioară φ 10/60 cm PC 52,

 înnădite cu eclise sudate. În fiecare îmbinare se pozează armătura centurilor, 1 φ 16 ÷ 20

PC 52, care se înnădeşte de asemenea cu sudură (vezi planşa 2.15).

 Alcătuirea panourilor 

Panourile exterioare sunt alcătuite din 3 straturi (vezi planşa 2.16): - stratul interior de rezistenţă, din beton armat de 14 cm grosime,

cu profilaturi şi bucle corelate cu panourile interioare, armat în două planuricu plasă φ 4/10, armături orizontale 2 φ 10/30 PC 52 şi armături verticale2 φ 14 OB 37;

- stratul termoizolator din polistiren sau vată minerală rigidă de 8cm grosime;

- stratul de protecţie din beton armat şi finisaj de 7 cm grosime,armat cu plasă φ 3/10 cm STNB este prins de stratul interior cu agrafeinoxidabile şi nervuri pe conturul ferestrelor.

Panourile interioare au dimensiunea pereţilor camerelor (max. 4,40x 2,59 m), grosimea unică de 14 cm, au profilaturi pe toate laturile, bucle pelaturile verticale şi mustăţi pe laturile orizontale.

 Armarea s-a făcut în două planuri, cu plase φ 6/20 OB 37 şi bare

verticale 2 φ 12PC 52 la marginea spaleţilor şi la 60 cm în câmp.Buiandrugii s-au armat cu 2 φ 10 PC 52 jos şi sus şi etrieri φ 8/10cm OB 37 (vezi planşa 2.17).

Panourile de planşeu au dimensiunea camerelor pentru traveile de3,00 şi 3,60 m şi cu înnădire în câmp la traveea de 4,80, unde, în modcurent, planşeul, se prelungeşte în consolă pentru realizarea balcoanelor.

Toate planşeele au 14 cm grosime, şi sunt prevăzute pe contur cuprofilaturi şi musţăţi care se înnădesc în îmbinările orizontale.

 Aşa cum s-a arătat în îmbinările orizontale, panourile reazemă pedinţi de 5 x 30 cm dispuşi la 60 cm.

 Armarea panourilor este executată din plase STNB şi bare PC 52,de dimensiuni corespunzătoare (vezi planşa 2.18).

5.2. Infrastructură şi fundaţii

Infrastructura - compusă din planşeul peste subsol (alcătuit dinpanouri prefabricate), pereţii subsolului şi fundaţii, formează o cutie rigidăcapabilă să preia încărcările verticale şi orizontale de la suprastructură şi săle transmită la teren.

• Proiect tip 944

S-au executat numai subsoluri tehnice, hliber  = 1,72 m, la careaccesul s-a făcut, în prima variantă, printr-o trapă şi o scară metalicăverticală, iar în cea de-a doua variantă cu o scară, normală, din betonarmat.

Pereţii subsolului s-au prevăzut monoliţi de 20 cm grosime dinbeton B 150 (Bc 10) în care s-au încastrat, în planul median, barele

verticale ale structurii; la partea inferioară şi superioară s-au armat cu ocentură 4 φ 12 PC 60 şi etrieri φ 6/20 OB 37.

Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi de beton simplu B 75(Bc 5) a căror lăţime s-a redimensionat la adaptarea proiectului tip.

• Proiect tip 1400 

S-au prevăzut subsoluri utile, hliber  = 1,96 m, în care locatarii şi-auamenajat boxe.

Pereţii s-au prevăzut prefabricaţi de 16 cm grosime din beton B 250(Bc 22,5), cu profilatură pe toate laturile, armaţi în câmp cu două plase OB37 φ 8/30 şi pe contur cu armătură de bordaj şi bucIe.

 În pereţi s-a prevăzut şi armarea verticală a structurii.  Îmbinările verticale (monolitizările) dintre pereţii prefabricaţi s-au

plasat la intersecţia acestora şi sunt dezvoltate cu vute cofrate pe şantier.Fundaţiile sub pereţi s-au prevăzut din tălpi continui de beton

simplu şi cuzineţi de beton armat monolit, în care s-au încastrat pereţiisubsolului prin subbetonare.

 

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 6/22

Execuţia s-a făcut în următoarea ordine:- turnarea tălpilor de fundaţii;.- cofrarea şi armarea cuzineţilor;- pozarea panourilor de pereţi; rezemarea lor provizorie şi

sprijinirea lor cu dispozitive anume proiectate care fixează la poziţie;- armarea şi cofrarea îmbinărilor ,verticale şi- turnarea cuzineţilor şi a îmbinărilor verticale.Sistemul a oferit, pe lângă avantajele cunoscute ale prefabricării,

condiţii mai uşoare pentru realizarea corectă a planului orizontal deexecuţie a primului nivel de pornire, ceea ce priveşte poziţiile mustăţilor pentru armarea verticală şi a dispozitivelor provizorii de rezemare apereţilor, în ideea realizării în continuare a montajului "forţat" care asigurăprecizia în execuţie cu efort minim.

6. NIVELUL DE CONFORT ŞI GRADUL DE UZURĂ ALCLĂDIRII

Din analiza partiului rezultă că atât apartamentele de 2 camere câtşi cele de 3 camere au toate camerele decomandate, însă suprafaţaacestora este minimă la proiect tip 944 şi sporită la proiect tip 1400.

Prezenţa pereţilor de beton armat nu permite o reamenajare a

apartamentelor decât prin suprimarea culoarului şi mărirea în acest fel acamerei de zi, dar cu dezavantajul comandării dormitorului, deci fără oameliorare a uzurii morale.

După cum se ştie, la aceste apartamente gradul de confort poatecreşte sensibil numai prin micşorarea numărului de locatari.

Finisajele sunt de asemenea modeste; acestea s-au mai îmbunătăţiţ în unele apartamente, de către locatari.

Suprastructura nu prezintă o uzură vizibilă (degradări de betoane,corodări de armătură etc.).

Unele elemente nestructurale, cum ar fi pereţii despărţitori,parapetele exterioare etc., au suferit unele degradări.

Instalaţiile oferă, în general, un confort normal, dar uzuraconductelor după 15-20 ani de exploatare este ridicată.

Se menţionează că instalaţiile de apă şi mai ales cele de canalizareexecutate la clădirile din prima variantă a proiectului tip 944 (cu acces lasubsol prin trapă) au avut o uzură prematură, fie datorită proastei execuţii,fie lipsei de întreţinere. În prezent, multe din aceste subsoluri sunt inundate.

7. CONDIŢII DE AMPLASAMENT

7.1. Topografia terenuluiBlocurile de locuit din panouri mari P + 3, s-au amplasat, în

general, în regim stradal, de regulă prin asamblarea înşiruită a număruluinecesar de tronsoane pentru realizarea sistematizării prevăzute. Practic, aufost orientate în toate direcţiile, s-au executat, de asemenea, multetronsoane independente.

Nu s-au practicat reduceri de niveluri, nici alipiri de alte tipuri de

clădiri existente sau anume proiectate, în acest fel nu pot să aparăinteracţiuni nefavorabile atât la nivelul fundaţiilor cât şi la rosturilesupraterane.

7.2. Condiţii geotehnice ale terenuluiBlocurile p + 3 executate după proiectele tip 944 şi 1400 s-au

amplasat în mai multe cartiere din municipiul Focşani, pe diferite terenuri defundare.

Terenul de fundare predominant în Focşani a fost "argila prăfoasăplastic vârtoasă" cu sensibilitate slabă la umezire, având presiuneaconvenţională de 1,5 ÷ 2,0 kg/cm2.

Nivelul apei subterane a fost la cel puţin 4 m adâncime.Proiectele tip s-au dimensionat pentru terenuri omogene, normale,

fără apă subterană, având presiunea convenţională de: 2,00 kg/cm2 pentrugruparea fundamentală şi 3,00 kg/cm2 pentru gruparea specială.

I.P.J. Focşani, în calitate de proiectant adaptator, a verificat şi aredimensionat mărimea tălpilor în funcţie de datele studiilor geotehniceefective.

8. LUCRĂRI DE INTERVENŢIE ANTERIOARE

Până în prezent nu s-au efectuat consolidări ale structurii derezistenţă a clădirilor.

La ultimul etaj al unor clădiri executate după prima variantă aproiectului tip 944 s-a constatat, în timpul iernii, umezirea tavanelor, caurmare a slabei ]ncălzire a clădirilor cât şi a reducerii performanţelor 

termoizolatoare ale plăcilor de BCA prin umezire, datorită infiltraţiilor prinhidroizolaţie. În consecinţă s-a decis acoperirea clădirilor executate cu oşarpantă uşoară din lemn şi învelitoare din asbociment ondulat, iar la cele

 în curs de execuţie acoperirea clădirilor cu o şarpantă tradiţională din lemnşi învelitoare din ţiglă. Aceste soluţii s-au proiectat de către I.P.J. Focşani şiau eliminat defecţiunile soluţiei cu terasă.

9. APLICAREA METODEI CALITATIVE - E1

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 7/22

9.1. Avarii şi degradări

9.1.1. Comportare la seismeClădirile analizate au fost afectate de cutremurele de medie

intensitate din 1986 şi 1990.Din cercetările efectuate de proiectanţii din I.P.J. Focşani şi a

informaţiilor primite de la locatari, după aceste cutremure s-a semnalatapariţia unor fisuri fine în pereţi, în dreptul îmbinărilor verticale, Ia suprafaţade contact între panouri şi monolitizare (vezi foto 8).

Din examinarea unor astfel de fisuri, apreciem că acestea nu atestăo solicitare depăşită privind capacitatea îmbinărilor, respectiv a structurilor.

Considerăm că aceste fisuri au existat în aceste zone şi înainte decutremur, fie din contracţia betonului, fie datorită solicitărilor provocate devariaţiile termice. Este posibil ca mişcările seismice să fi accentuatdeschiderea lor.

Nu s-au semnalat fisuri în câmpul elementelor portante şi nici larosturile orizontale dintre planşee şi pereţi.

  Această caracterizare generală a celor două grupe tipologiceanalizate, nu exclude posibilitatea ca anumite clădiri concrete să prezinte ocomportare mai puţin favorabilă, datorită, cel mai des, unei execuţiidefectuoase şi, mai rar, unor condiţii speciale de teren (de ex. tasăridiferenţiate). Aceste situaţii se vor evidenţia prin expertizarea tehnică aclădirilor respective.

9.1.2.  Comportarea la variaţii de temperaturăEste cunoscut faptul că panourile exterioăre din beton armat se

contractă şi se dilată în timp ca urmare a variaţiilor de temperatură, deaceea se prevăd întotdeauna cu rosturi orizontale şi verticale între ele, carese închid cu dispozitive constructive speciale şi materiale adecvate deetanşeizare (praguri la rostul orizontal, ecrane de de comprisiune şi / sauchituri elastice la rosturile verticale etc.)

 Aceste soluţii constructive au fost însă parţial anulate de tencuireafaţadelor, in situ, în câmp continuu, deci cu închiderea rosturilor cu mortar.

Ca urmare, contracţiile panourilor au produs în tencuială, fisuri, iar dilatărileexfolieri (vezi foto 5, 6, 7).  Această soluţie s-a aplicat pe plan local deoarece fabrica de la

Doaga nu a reuşit să livreze panourile exterioare complet finisate dinfabrică, aşa cum s-a prevăzut în proiectele tip şi nici nu s-a reuşittransportul acestora la şantier fără a fi degradate.

Dezlipirea şi căderea tencuieIilor este mai accentuată pe supra-feţele pline mari, cum sunt calcanele(vezi foto 4).

 Aici, în afară de tencuieli, au căzut şi placajele de cărămidă tip Bratca.

La aplicarea pr. tip 1400, cu toate că faţadele s-au tencuit in situ,rosturile dintre panouri au fost acuzate (vezi foto 12. 14), defecţiunile,limitându-se numai la execuţia, nesatisfăcătoare a placajelor care, parţial, s-au dezlipit şi au căzut (vezi foto 11, 12).

9.1.3. Degradarea betonului şi corodarea armăturii Aceste fenomene pot' să apară în cazul suboslurilor inundate cu

apele uzate provenite din canalizările sparte şi nereparate. În cazurile concrete, după evacuarea apei din subsoluri şi repararea

instalaţiilor defecte, este necesar ca la expertizarea cădirii se se stabielască prin încercări calitatea betoanelor şi a armătunlor din fundaţii şi pereţii subsolului.După execuţie, datorită defecţiunilor apărute, acoperişul-terasă s-a

 înlocuit la unele clădiri cu şarpantă din lemn şi învelitoare uşoară, aşa cums-a arătat la paragraful 4.1.

 În ceea ce priveşte intervenţiile de efectuat,în viitor:- subsolurile inundate cu defecţiunile arătate la pct. 9.1.3 necesită

remedieri urgente.- faţadeIe cu degradările arătate la pct. 9.1.2, considerăm că

trebuie reparate odată cu intervenţiile pentru reabilitarea termică a clădirilor şi a etanşeizărilor:

Defecţiunile arătate la pct. 9.1.3 necesită intervenţii urgente.

9.3. Respectarea prescripţiilor   Alcătuirea şi calculul structurilor s-a făcut în baza următoarelor prescripţii principale în vigoare la data proiectării;

• Proiect tip 944

- P 100-78 - Normativ de protecţie antiseismică în ceea ce priveşteconformarea de ansamblu a structurii şi forţa seismică de calcul;

- P 101-78 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor delocuit cu structura din panouri, pentru alcătuirea de detaliu şi calcululelementelor constituente;

- STAS 6472/3-75 pentru verificări termotehnice.

• Proiect tip 944- P 85-82 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu

structuri din diafragme de beton.De asemenea s-a ţinut seama de referatele cu concluzii şi

recomandări ale INCERC Bucureşti, Cluj şi laşi privind realizarea şicomportarea îmbinărilor, precum şi recomandările Catedrei de Beton Armata Facultăţii de Construcţii de Bucureşti care au examinat proiectele IPCT înfazele intermediare.

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 8/22

  Între timp, au apărut prescripţii specifice moderne, în principal,Normativul P 85-96, care a tratat pentru prima dată în mod unitar, structurilecu pereţi din beton armat monolit şi prefabricat.

 Acest normativ s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în prezent fiind în cursde apariţie ediţia P 85-2001, considerat în această analiză, normativul dereferinţă pentru comparaţiile calitative.

De asemenea Normativul antiseismic P 100-78 a fost înlocuit cuNormativul P 100-92, cu Completările din 1996 privind cap. 11 şi 12.

Ca urmare, conformarea structurii, alcătuirea elementelor şimetodele de calcul nu corespund în totalitate actualelor prescripţii specificede proiectare româneşti P 100-92 şi P 85-99.

Totuşi, în prezent se constată că mare parte din caracteristicilestructurii corespund actualelor prescripţii, ceea ce arată o concepţie deproiectare avansată care a anticipat unele din prevederile actuale.

Prevederi conforme pentru ansamblul structurii:- Adaptarea unui tip de structură cu diafragme dese (fagure)

dispuse pe ambele direcţii.- Suprapunerea pe verticală a tuturor pereţilor plini.- Rigidităţi la translaţie apropiate pe cele două direcţii principale.- Rigiditate la torsiune sporită.

- Prevederea uriei infrastructuri corespunzătoare sub forma unei cutii,rigide alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului şi planşeul peste subsol.

Prevederi conforme pentru detalii de alcătuire

Prescris Pr.tip 944 Pr.tip1400 

Calitate beton Bc 20 Bc 20 Bc 20Grosime pereţi interiori 14 cm 14 cm 14 cmGrosime strat rezist. la pan.exterioare

12 cm 10cm 14 cm

Grosime strat exterior la pan.exterioare

6 cm 6 cm 7cm

Grosime nervuri pan.exterioare

4-6 cm 4 cm 4 cm

Grosime panouri planşeu 12 cm 13 cm 14cmBalcoane din panouri înconsolă

da da da

Rzemare panouri planşeu 3-4 laturi 3-4 laturi 3-4 laturi Armare în câmp pan. pereţi1 2 plase 1plasă 2 plaseBordare goluri da da da

  Îmbinări umede profilaturi şi da nu da

bucle1

  Îmbinări orizontale cusubbetoane

da da da

 Înbinări verticale deschise da da da

Prevederi constructive neconforme în totalitatea prescripţiilor 

Prescris Pr.tip 944 Pr.tip 1400  

Procente de armare aleextremităţilor pereţilor principali- Pereţi transversali- Pereţi longitudinali

0,5%0,5%

0,15÷0,52%0,19÷0,48%

0,2÷0,77%0,25÷0,96%

Grosime strat rezist. Iapanouri exterioare1 12 cm 10 m 14 cmDiametrul minim armareextremitate1

φ 10 φ 16 φ 8Procente de armare efectiveale pereţilor în câmp:- Pe orizontală- Pe verticală 0,25%

0,35%0,2÷0,4%

0,20÷0,30%0,35÷0,41%0,25÷0,26%

Procente de armare alebuiandrugilor - Longitudinal- Transversal

0,45%0,20%

0,37%0,29÷0,50%

0,43%0,4÷0,7%

Continuitate pereţi în îmbinarea orizontală 100% 61% 76%

Rezemarea provizorie a panourilor de planşeu pe dinţi nu esteacceptată de normativul P 85-01 care prevede o rezemare provizorie pepopi, pentru a nu întrerupe continuitatea pereţilor verticali. În ipotezadefavorabilă, că prin nici un dinte nu se transmit eforturi de compresiune înpereţi, suprafaţa ocupată de aceştia reprezintă 39% din aria unui perete laproiect tip 944 şi 24% la proiect tip 1400, ceea ce ar mări până la 60 % la

proiectul tip 944 şi 32 % la proiectul tip 1400, eforturile unitare medii decompiesiune în zonele cu betonare continuă sigură. Dat fiind nivelul scăzutal eforturilor unitare medii de compresiune, acest spor se poate consideraacceptabil, cu condiţia unei bune execuţii a subbetonării. _____________ 

1 Corespunzătoare numai la proiectul tip 1400

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 9/22

Se observă că în cazul plastificării montanţilor, la capeteleacestora, unde pot apărea eforturi mari de compresiune, nu sunt dispuşidinţi de rezemare.

  În concluzie, neîncadrarea în unele prevederi constructive şi dedimensionare actuale, ne semnalează elementele care au o vulnerabilitateseismică mai ridicată. Analizele prin calcul urmează să confirme acesteconcluzii preliminare.

9.4. Execuţie şi exploatareDin rapoartele de urmărire a execuţiei rezultă că în baza "condiţiilor tehnice pentru confecţionarea prefabricatelor", elaborate odată cu proiectul,controlul fabricaţiei s-a făcut riguros în ceea ce priveşte:

- abaterile dimensionale;- armarea elementelor;- calitatea betonului şi a armăturii.

  În cea ce priveşte execuţia pe şantier, controlul a fost mai puţinriguros din partea constructorului, dar a fost destul de susţinut din parteaproiectanţilor şi astfel se poate afirma că şi aceasta a fost corespunzătoare,desigur cu excepţia lucrărilor de tencuire a faţadelor şi a instalaţiilor.

Investigarea după cutremure nu a relevat defecte de execuţie caresă fi cohdus la avarii importante la elementele structurale.

Totuşi, întrucât la alte structuri din panouri mari, mai ales la cele cu4 ÷ 5 niveluri, s-au găsit abateri calitative semnificative, în cazul expertizelor concrete este necesară efectuarea de determinări care să precizezecalitatea efectivă a materialelor.

Exploatarea clădirilor nu a pus probleme deosebite în afară decondiţiile termotehnice în cazul restricţiilor de combustibil şi a lipsei de

 întreţinere a instalaţiilor în spaţiile comune (subsol, reţele).

10. ÎNCERCĂRI NEDISTRUCTIVE

 Încercările nedistructive privind, în principal, calitatea betonului şi aarmăturii, sunt necesare a se efectua în cadrul expertizelor tehnice concete,dacă se constată vizual că acestea pot să difere de prevederile proiectului,

fie datorită unei execuţii defectuoase sau unor condiţii de exploatare şi  întreţinere necorespunzătoare .

De asemenea se vor face încercări pentru determinarea calităţiibetoanelor şi armăturilor din subsolurile inundate.

Rezultatele încercărilor se vor corela cu calculele analitice aleobiectului expertizat.

11. APLICAREA METODEI ANALITICE - E2a

11.1. Metodologia aplicată

Verificarea structurii la acţiuni seismice s-a făcut prin metoda Aprevăzută de Normativul P 100-92.

Calculul static liniar al structurii s-a efectuat cu programul CASE 06pentru toate tronsoanele proiectelor tip 944 şi 1400.

Modelele de calcul pentru cele două direcţii principale s-au ales

ţinând seama de prevederile Normativului P 85-96 privind:- delimitarea zonelor active ale tăIpilor în, cazul diafragmelor cutălpi (vezi Breviar C.2);

- considerarea rigidităţilor echivalente (reduse) pentru calculul,eforturilor din acţiunea seismică (vezi Breviar C.3).

Calculul static conform P 100-92 s-a făcut considerand:• ∞ = 1

• Ks = 0,32 - zona A• Tc= 1,5• ψ  = 0,30 ţinând seama de neconformităţile constructive arătate la

cap.9.

Rezulţatel~ calculului static se prezintă în tabelele sintetice C-79 +C-38 pentru proiect tip 944 şi C-80 + C-87 pentru proiect tip1400. , I , ••

La toate structuriie" secţiunile "critice", adică cele care secondiţiohează rezistenţa' ~jstabilitatea structurii, sunt la parter, astfel căverificările privind gra~_ele ,de asigurare se vor face în aceste

secţiuni.

11.2. Verificarea la acţiunea încărcărilor gravitaţionale  Încărcările gravitaţionale (vezi Breviar C.1) s-au calculat ţinând

seama de suprafcrţele de planşee aferente pereţilor respectivi.Din verificări, rapoartele σ/Rc au rezultat corespunzătoare (vezi

pentru proiect tip 944 pag.C-28, vezi pentru proiect tip pag. C-78, C-79).

Pentru pereţii structurali principali, valoarea acestui raport la parter este 0,05÷0,13, ceea ce arată un nivel uniform şi scăzut al eforturilor unitarede compresiune în pereţi din încărcările gravitaţionale, deci cu rezerve derezistenţă corespunzătoare pentru încărcările seismice.

11.3. Verificarea la acţiunea încărcărilor din grupareaspecială

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 10/22

 În vederea determinării gradului de asigurare şi a secţiunilor critice,s-au calculat eforturile capabile ale următoarelor elemente structuraleprincipale:

• montanţii pereţilor transversali şi longitudinali;• riglele de cuplare (buiandrugii);•  îmbinările orizontale;•  îmbinările verticale.Momentele capabile pentru secţiunea de calcul a montanţilor sau

calculat cu programul DEFBAR pentru forţa axială din încărcărigravitaţionale şi forţa axială din acţiunea seismică, care, pentru majoritateamontanţilor, s-a limitat la suma forţelor tăietoare asociate momentelor capabile ale buiandrugilor existenţi.

Cu puţine excepţii, toţi buiandrugii au o armare longitudinală slabă(sub armarea minimă prescrisă) şi o armare transversală corespunzătoare,ceea ce a condus la plastificarea lor în secţiunile de încastrare fără a suferidegradări din forţe tăietoare (vezi Breviar C.3).

Valorile M cap s-au înscris în tabele.Forţele tăietoare capabile ale montanţilor s-au calculat conform

prevederilor Normativului P 85-01 ţinând cont de nivelul efortului mediu decompresiune la aportul betonului (vezi Breviar).

Eforturile de lunecare capabile în îmbinările orizontale ale

montanţilor s-au calculat conform Normativului P 85-01 pct. 6.5.1.b), înbaza prevederilor STAS 10107/0-90 în ipoteza rezistenţei la forfecare prinfrecare (vezi C 5.4) pentru un şir de montanţi cuplaţi sau nu cu rigle.

 Aceste îmbinări sunt solicitate de forţele tăietoare maxime, care,pentru toţi montanţii principali sunt forţele tăietoare asociate momentelor capabile.

Eforturile de lunecare capabile ale îmbinărilor verticale s-aucalculat, în conformitate cu Normativul P 85-01 pct. 6.5.3, pentru fiecare tipde îmbinare, pe toată înălţimea îmbinării, ţinând cont de aportul betonului, aarmăturilor din îmbinări şi a celor din centură (vezi C 5.3).

Eforturile care solicită aceste îmbinări s-au calculat din echilibrulforţelor de plastificare, de la bază, adică cu forţele care apar în secţiunile decalcul de la parter ale montanţilor.

Pentru calcul s-au utilizat diagramele de eforturi şi de deformaţiiobţinute la calculul momentelor capabile cu programul DEFBARconsiderând rezistenţe medii.

11.4. Rigiditatea structurii  Aşa cum a rezultat din analiza seismică, structura îndeplineşte

cerinţele de rigiditate pe ambele direcţii (vezi Breviar C.3). Astfel, rotirile de nivel maxime, sunt:

Transversal LongitudinalProiect tip 944 0,26÷0,45 ‰ 0,33÷0,63 ‰Proioect tip 1044 0,53÷0,62 ‰ 0,33÷0,51 ‰

faţă de limita de 3,5 ‰ prevăzută în Normativul P 100-92.Comparativ, pe cele două direcţii principale, se observă că la

proiectul tip 1400 rigidităţile sunt mai apropiate.

11.5. Gradul de asigurare la acţiuni seismiceGradul de asigurare s-a determinat pentru secţiunile critice alestructurilor care sunt elementele verticale (montanţii) de la parter.

Dintre acestea s-au ales elementele semnificative (principale) acăror cedare (stare limită) poate produce avarii periculoase întregii structuri.

  În aceste seeţiuni, pentru a determina natura efortului careprovoacă starea limită, s-au calculat rapoartele R  dintre capacitateaportantă disponibilă Ia seism şi efortul necesar corespunzător, separat,pentru:

• compresiune excentrică R M  

• forţă tăietoare R Q• îmbinări verticale R V 

• îmbinări orizontale R O 

  În Breviar la cap. 5 se prezintă modul de calcul al gradelor deasigurare şi se indică tabelele cu valorile acestora.

Pentru structurile analizate au rezultat pe elemente, următoarelevalori minime:

• Pentru proiect tip 944

Clădirea Compr. exc.Forţe

tăietoare Îmbinăriorizontale

 Îmbinăriverticale

R M  Elem. R Q Elem. R O Elem. R V  Elem.P1b1 1,0 L1 1,3 T8 1,0 T1 0,9 T7P1b2 1,8 L6 0,8 T9 0,6 T9 0,7 T9 şi

L6P1b3 1,1 L1 0,9 T1 0,9 L16 0,9 T7P1b4 1,1 T24 0,6 T22 0,9 L20;L34 0,9 T17 şi

L27P1b5 1,1 T13 0,7 T22 0,9 L20;L34 0,9 T17 şi

L26• Pentru proiect tip 944

Forţe Îmbinări Îmbinări

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 11/22

Clădirea Compr.exc.

tăietoare orizontale verticale

R M  Elem. R Q Elem. R O Elem. R V  Elem.P1b1 0,8 T3 0,6 L3 1,0 L3+L6+L14 0,9 L3P1b2 1,2 L32 0,8 L20 1,3 L30 0,8 L28;T25P1b3 0,8 T3 0,6 L1 1,0 T31 0,8 L42P1b4 1,3 T35 0,8 T38 1,2 P38 0,8 T24;T40

Gradele de asigurare supraunitare arată că sunt satisfăcute toateexigenţele de rezistenţă prevăzute de prescripţiile în vigoare - P 85-01cap. 3

Gradele de asigurare subunitare pun în evidenţă elementelevulnerabile ale structurilor şi modul de cedare.

Sunt de reţinut în special elementele care se rup prematur la forţătăietoare (R Q< 1) pe de o parte în vederea consolidării lor, pe de altă partepentru determinarea gradului nominal al structurilor.

11.6. Interpretarea rezultatelor Din analiza seismică (perioade, excentricităţi, coeficient seismic)

rezultă, un echilibru structural corespuhzător pe cele două direcţii principale  în ceea ce priveşte rigiditatea şi distribuţia elementelor verticale, deci' obună conformare de ansamblu a structurii, evidenţiată şi în analiza

calitativă.Rigiditatea la deplasări laterale a structurilor este deosebit de

favorabilă: 1/5-1/6din rotirea prescrisă de Normativul P 100 (3,5 ‰). Ductilitatea elementelor verticale (montanţilor) în zonele plastice

potenţiale de la parter este asigurată pentru toate elementele prin obţinereaunor eforturi unitare medii de compresiune moderate.

Riglele de cuplare (buiandrugii) sunt slab armate longitudinal, însăsuficient armate transversal, deci, sunt, de aşteptat să se plastifice lacapete, fără a ieşi din lucru prin ruperi casante; plastificarea lor nupericlitează stabilitatea structurii.

Montanţii prezintă rezistenţe capabile suficiente la compresiuneexcentrică însă unele din ele sunt deficitare la forţe tăietoare asociaterezultat care corespunde cu constatări le privind armarea insuficientă ainimilor.

 Îmbinările orizontale sunt de asemenea capabile să preia lunecăriledin rosturile orizontale cele mai solicitate de forţele tăietoare asociate, cuexcepţia celui mai solicitat montant al clădirilor cuplate de la proiect tip 944.

 Îmbinările verticale sunt capabile să preia eforturile de plastificareale diafragmelor, cu excepţia aceloraşi clădiri cuplate de la proiect tip 944.

  În consecinţă, siguranţa structurii depinde în primul, rând decapacitatea de rerezistenţă a elementelor verticale principale, la forţe

tăietoare, astfel că gradul de asigurare al structurii în ansamblu se vaaprecia considerând acest criteriu.

11.7. Gradul de asigurare nominal

Gradele de asigurare nominaIe aIe structurilor analizate suntdeterminate de asigurarea la forţe tăietoare.

Din examinarea valorilor R Q ale elementelor arătate în paragr. 11.5,

rezultă că valorile minime subunitare apar la un număr mic de elemente pestructură (1 ÷ 2 elemente). În cazul în care aceste elemente cedează, efortjirile se redistribuie

celorlalte elemente care au suficiente rezerve. Astfel, reluând calculul cuelementele ieşite din lucru, cele rămase sunt mai solicitate la compresiuneexcentrică şi mai puţin la forţele tăietoare asosiate.

Pentru aceste structuri, gradul nominal de asigurare se poateconsidera valoarea minimă a celui mai defavorabil montant rămas.

 Au rezultat astfel următoarele grade de asigurare nominale:

• Proiect tip 944

Clădirea Grad nominal de

asigurare

Direcţia

P1a1 1,0 longitudinalăP1a1 + P1a1 0,9 transversalăP1a2 şi P1a3 0,9 transversalăP1a4 0,8 transversalăP1a5 0,9 transversală

• Proiect tip 1400

Clădirea Grad nominal deasigurare

Direcţia

P1b1 0,8 longitudinalăP1b2 0,9 longitudinalăP1b3 0,7 longitudinalăP1b4 0,9 transversală

12. ÎNCADRAREA CONSTRUCŢIEI ÎN CLASE DERISC SEISMIC

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 12/22

Din cele arătate la cap. 11, rezultă că cerinţele de ductilitate şi dedeformaţii ale pereţilor structurali şi a îmbinărilor sunt satisfăcute, dar elesunt limitate de capacitatea acestora de preluare a forţelor tăietoare.

Din punct de vedere al riscului seismic, clădirile se încadrează înurmătoarele clase:

• Proiect tip 944P1a1 - Rs IV

P1a1 + P1a1; P1a2; P1a3; P1a4; P1a5 - Rs III• Proiect tip 1400

P1b1; P1b2; P1b3; P1b4; - Rs III

La clasa de risc Rs IV nu sunt de aşteptat avarii la elementelestructural principale.

La clasele de risc Rs  III pot fi avariate 1-2 elemente structuraleprincipale.

13.1. Fundamentarea soluţiilor 

Din analiza răspunsului seismic al structurii şi a gradelor de

asigurare rezultă că sunt posibile două soluţii:

Soluţia I minimală

Intervenţii locale numai de reparaţii a defecţiunilor de execuţie şiexploatare (de ex. infiltraţii, faţade degradate, subsoluri inundate), cumenţinerea gradului de asigurare al structurii existente întrucât acesta estepeste minim prescris R min = 0,5.

  În această situaţie, din punct de vedere al riscului seismicconstrucţia rămâne încadrată în clasa R s III, la care riscul de prăbuşire esteredus, dar sunt de aşteptat avarii nesemnificative la pereţii structurali de laparter.

Soluţia II maximală

Consolidarea pereţilor structurali vulnerabili de la parter princămăşuirea inimilor, în vederea ridicării gradului de asigurare la forţetăietoare, deci, implicit a structurii.

Din punct de vedere al riscului seismic, construcţia consolidată seva încadra în clasa R s IV, corespunzând construcţiilor la care nu suntaşteptate avarii structurale.

 În această soluţie, pereţii structurali vulnerabili de consolidat princămăşuire rezultaţi din calcule, sunt:

Clădirea ElementProiect tip 944P1a1 + P1a1 şi alte clădiri cuplate T6 şi L6P1a4 T22P1a5 T22

Clădirea ElementProiect tip 1400P1b1 L3P1b3 L1

Cămăşuielile se pot executa cu beton torcretat Bc 25 şi plaseφ 6 + 8/15 cm PC 52 sau cu ţesătură din fibre de carbon lipite cu adezivispeciali.

Se menţiooează că este posibil ca sub solicitările efective să aparăalte elemente mai vulnerabile datorită condiţiilor de execuţie.

La expertizele tehnice pe obiect, în funcţie de situaţia efectivă, potapărea şi alţi pereţi structurali de consolidat.

 În consecinţă deoarece structurile analizate nu sunt expuse unor degradări periculoaase pentru stabilitatea lor la incidenţa unui cutremur puternic, se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestarea unuiasemenea cutremur.

Soluţia II maximală se va putea aplica prin decizia beneficiarului, înainte de apariţia unui cutremur sever, numai dacă se execută reabilitarea întregii clădiri din alte cauze (îmbunătăţirea, rezistenţei termice, mansardareetc.).

14. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Structura tronsoanelor de clădiri din panouri mari proiect tip 944 şi

1400 - prezintă caracteristici conceptuale care se înscriu în prevederileprescripţiilor specifice în vigoare (P 100-92 şi P 85-01).Unele dispoziţii constructive, adoptate la proiectare nu corespund

prevederilor actuale, dintre acestea semnalăm ca importantă armareatransversală a pereţilor structurali.

Gradele de asigurare nominale la acţiuni seismice, impuse decapacitatea de rezistenţă la forţe tăietoare a pereţilor structurali principali,sunt:

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 13/22

Pr. tip 944 Pr. tip 1400

P1a1 1,0 P1b1 0,8P1a1 + P1a1 0,9 P1b2 0,9P1a2 + P1a3 0,9 P1b3 0,7P1a4 0,8 P1b4 0,9P1a5 0,9

Toate tronsoanele studiate se încadrează în clasa de risc seismicR s III, cu excepţia tronsonului P1a1 - pr. tip 944 care se încadrează în clasaR s IV.

Pentru ridicarea gradului de asigurare la: R ≥ 1 se propune soluţiaII de consolidare, prin care construcţia trece în clasa de risc seismic R s IV.

Se recomandă ca intervenţia să se aplice după manifestarea unuicutremur puternic, deoarece pot apărea alte elemenie mai vulnerabile decâtcele prevăzute prin calcul.

Decizia de aplicare a intervenţiei se va lua de către beneficiar, înurma efectuării expertizei tehnice la obiect, numaI în situaţiile când sepropune reabilitarea clădirii din alte cauze.

FOTOGRAFII7 X A5

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 14/22

PIESEDESENATE

BORDEROUPIESE DESENATE

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 15/22

PROIECT TIP NR.944Planşa 1.01

Planşa 1.02 P1 a1Planşa 1.03 P1a1Planşa 1.04 P1a1Planşa 1.05 P1a3Planşa 1.06 P1a3Planşa 1.07 P1a3

Planşa 1.08 P1a4Planşa 1.09 P1a4Planşa 1.10 P1a4Planşa 1.11 P1a5Planşa 1.12 P1a5Planşa 1.13 P1a5Planşa 1.14Planşa 1.15Planşa 1.16Planşa 1.17Planşa 1.18

- Secţiuni caracteristici analizate- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi- Plan montaj panouri planşeu- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi.- Plan montaj panouri planşeu

- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi- Plan montaj panouri planşeu- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi- Plan montaj panouri planşeu- Detalii îmbinări verticale- Detalii îmbinări orizontale- Panou exterior - Panou interior - Panou planşeu

PROIECT TIP NR.1400

Planşa 2.01Planşa 2.02 P1b1Planşa 2.03 P1b1Planşa 2.04 P1b1Planşa 2.05 P1b2Planşa 2.06  P1b2

- Secţiuni caracteristici analizate- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi- Plan montaj panouri planşeu- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi

Planşa 2.07 P1b2Planşa 2.08 P1b3Planşa 2.09 P1b3Planşa 2.10 P1b3Planşa 2.11 P1b4Planşa 2.12 P1b4Planşa 2.13 P1b4

Planşa 2.14Planşa 2.15Planşa 2.16Planşa 2.17Planşa 2.18

- Plan montaj panouri planşeu- Plan nivel curent- Plan montaj panouri pereţi- Plan montaj panouri planşeu- Plan nivel curent- Plan montaj panouri perep- Plan montaj panouri planşeu

- Detalii îmbinări verticale- Detalii îmbinări orizontale- Panou exterior - Panou interior - Panou planşeu

1 x A3

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 16/22

17 xA4

1 x A317 xA4

BREVIARULDE CALCUL

C.1.   Încărcări gravitaţionaleS-au calculat încărcările normate şi cele de calcul pentru gruparea

specială conform STAS 10101/1-78 şi 10102/2A 1-78 pentru:C.1.1.  Planşee

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 17/22

C.1.2. PereţiC.1.3 . Valori medii de calcul pentru gruparea specială:

- pentru proiect tip 944 vezi pag. C-10;- pentru proiect tip 1400 vezi pag. C-63.

C.2. Schematizări de calcul

C.2.1. Pereţi structurali 

Pentru stabilirea secţiunilor de calcul  ale pereţilor cu tălpi, lăţimeaactivă a acestora este conform P 85-01 pct. 5.2.1 :

• Pentru 2 pereţi paraleli, consecutivi:

hb l , h

h h∆

+

= ≤+

10 1

1 11 5

 în care:b∆  = lăţimea activă a tălpii din stânga şi/sau din dreapta peretelui

considerat;h1; hi+1 = înălţimea secţiunii celor 2 pereţi consecutivi;l o = distanţa între pereţii consideraţi.Pentru proiectul tip 944 vezi schemele pag. C-11 ÷ C-20.Pentru proiectul tip 1400 vezi schemele pag. C-64 ÷ C-71.La stabilirea procentului de armare al armăturilor de la capete, se

consideră suprafeţele şi armăturile aferente, conform P 85-99, pct. 7.5.1.Pentru fiecare perete (montant) considerat s-a calculat procentul de

armare pentru a fi comparat cu cel prescris:- pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-21 şi C-22;- pentru proiectul tip 1400 vezi pag.C-72 şi C-73.

Forţa axială gravitaţională N g   ţine seama de suprafeţele dedescărcare ale planşeelor aferente, care sunt prezentate în schemeleanexate:

- pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-23 şi, C-27;- pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C.

Forţa axială ∆N  - produsă de acţiunea seismică s-a consideratsuma forţelor tăietoare din riglele de cuplare asociate momentelor capabileale acestora .

** *

Valorile calculate s-au înscris în tabele, pentru fiecare perete înparte:

- pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-40 ÷ C-45;- pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-88 ÷ C-92.

Nivelul efortului de compresiune conform P 85-99, pct. 4.23.  Încărcări gravitaţionale:

g g  per N  A

σ  =

Rapoarteleg 

 per  A

σ sunt totdeauna < 0,20.

Efortul unitar de compresiune în montanţi este:g N 

amont 

 A∆

σ +

=0

şi nu depăşeşte 0,3 σc.

Pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-28.Pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-78; C-79.

C.2.2. Grinzi de cuplare  Întrucât conlucrarea plăcii cu rigla nu este asigurată constructiv,

secţiunea de calcul a grinzii se consideră dreptunghiulară, cu înălţimeapână sub placă.

 Armare prescrisă P 85-99 pct. 7.61:

• Armătura longitudinalăDiametrul minim φ 12 PC 52, PC 60La proiectul tip 944 este de φ 12 şi φ 16 şi la proiectul tip 1400 φ

10 şi φ 12 PC 52.• Armătura transversalăDiametrul minimj φ 6

La proiectul tip 944 este de φ 8 OB 37 şi la proiectul tip 1400 φ 6.

• Procent de armare minim 0,20%La proiectul tip 944 este de 0,29 ÷ 0,50 % şi la proiectul tip 1400

este 0,4 ÷ 9,7 %.

C.3. Calculul seismic static liniar 

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 18/22

Calculul s-a efectuat automat, cu programul CASE 06. Modelul decalcul a considerat secţiunile active conform P 85-01. Vezi schemeleanexate.

  În cazul pereţilor structurali, lăţimea activă a tălpilor bp s-aconsiderat aceeaşi la toate nivelurile.

• La tălpile de la extremităţi:bp = b + ∆bst + ∆bdr  

i  i i 

hc l , hh h

∆+

= ≤+

01 1

1 5 talpa comună la doi pereţi paraleli

∆b ≤ 1,5 hi  talpa independentă şi talpă intermediară

Pentru riglele de cuplare nu s-a considerat conlucrarea cu centuraşi placa planşeului.

Rigidităţile s-au considerat conform P 85-01 pct. 5.4.2, constantepe înălţimea structurii, cu valorile:

- pentru pereţi: I e = 0,7 I b  Ae = 0,8 Ab 

 Afe = 0,7 Abf 

- pentru rigleie de cuplare:rigleeI  = 0,4 rigle

bI 

riglee A  = 0,4 Ab

Rezultatele calculului pentru ansamblul structurii sunt date întabelele anexate:

- pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-29 ÷ C-38;- pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-80 ÷ 87.

Valorile maxime ale eforturilor din acţiunea seismică Ms, şi Qs,pentru fiecare element şi nivel, s-au extras şi înscris în tabele:

- pentru proiectul tip 944 vezi pag.C-40 ÷ C-51;

- pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-88 ÷ C-97.

C.4. Calculul capacităţilor de rezistenţă

C.4.1. Pereţi structurali (diafragme) şi montanţi 

Momentul capabil al secţiunii de calcul M cap s-a calculat cuprogramul DEFBAR, pentru forţa axială corespunzătoare.

Ng ‡ Ns

unde:Ng = forţa axială gravitaţională;Ns = valoarea cea mai mică dintre forţa axială din acţiunea, seismică

şi suma forţelor tăietoare asociate momentelor capabile pentru riglele de

cuplare (dacă există).Rezultatele pentru montanţii semnificativi sunt cuprinse în ANEXAla Breviarul de calcul:

- pentru proiectul tip 944 I-01 ÷ 1-79;- pentru proiectul tip 1400 1-80 ÷ 1-179.

• Forţa tăietoare capabilă a secţiunii de calcul în conformitate cu P85-01 pct. 6.5.2:

Qcap = Qbeton + Qarm

Qb1 = 3bhσ 0 ≤ Qb2 zona A (art. plast.)Qb2 ='0,6 bhRi  Qb = min.(Qb1; Qb2)

σ0 = efortul unitar mediu de compiesiune = N/Ab N.= Ng ± Ns vezi C.2 - nivelul axial de compresiune

 Ab = aria secţiunii de calcul a montantuluiQa = 0,8 AaoRa 

Qcap = Qb + Qa

Qnec = max.(Q1; Q2)Q1 = 1,5 Qs conf. P85 + 01 pct. 6.2.3.Q2 = min. (KQ ϖ Qs; 4Qs)

KQ = 1,2; w = RM =cap

s

M Q2 = min. (1,2RMQs; 4Qs)

 Aao = suma secţiunilor armăturilor orizontale intersectate de o fisură la 45°.Valorile calculate sunt prezentate în tabele, pentru fiecare montant în parte.

Pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-46 ÷ C-51Pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-93 ÷ C-97.C.4.2. Rigle de cuplare (buiandrugi)

Momentul capabil al secţiunilor de calcul, s-a calculat la încovoiere,ţinând cont şi de armătura comprimată:

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 19/22

Mcap = AahaRa

Forţa tăietoare capabilă este dată numai de armătură, conformP 85-01 pct. 6.6.3.

r r a e acap

e

hQ A n , R :

a= ⋅ 0 8

Nu s-a contat pe conlucrarea cu centura, armătura de legăţură curol de conectare fiind insuficientă.

Forţa tăietoare asociată momentului capabil - se disting douăcazuri:

1) Riglele au aceeaşi armare longitudinală la ambele capete (cazulcurent):

r capr 

asr 

M Q

l =

2

2) Riglele au armări diferite la capete (unele rigle la pr. tip 944):r st r dr  cap capr 

asr 

M M Q

⋅ ⋅+

=

 În tabelele de la pag. C-107 şi C-108, respectiv pentru pr. tip 944 şi

pr. tip 1400 se dau caracteristicile riglelor şi modul lor de cedare. Cu osingură excepţie, toate riglele se plastifică având:r r cap asQ Q>

Pentru un montant considerând grinzile pe toată înălţimea clădirii avem:r asQ N Σ ∆=

C.4.3. Îmbinări orizontale

Lunecarea capabilă Lcap 

Capacitatea de rezistenţă la forţe tăietoare a diafragmelor la nivelul  îmbinărilor orizontale este rezistentă la lunecare prin frecare a rostului

centură - panou, conform P 85-99 pct. 6.5.2.b.Verificarea se face pe ansamblul unui şir de pereţi (montanţi).De-a lungul unei diafragme cu goluri se însumează rezistenţele din

rosturile montanţilor comprimaţi.Lcap = µf (AacRat + 0,6 N)  

conform STAS 10107/0-90 pct. 3.4.2.2., 3.4.2.4.

µf  = 1,4 pentru centurile având profilaturi adânci > 5 mm

µf  = 0,7 pentru aria de rezemare a panoului de planşeu din pereţi Aac = armătura verticală de conectare din zona întinsă rezultată din

echilibrul forţelor pe secţiune (calculate cu DEFBAR)Rat = 0,8 Ra = 2400 Kg/cm2 pentru PC 52 (proiect tip 1400) şi 2800

Kg/cm2 pentru PC 60 (proiect tip 944)

N= σ0 Arost

g s

o cal 

N N 

 Aσ 

±=

oσ   = rezistenţa medie la compresiuneNg ± Ns = efort axial ţinând seama şi de forţele seismlice orizontaleµf  mediu = media ponderată cu ariile de rezemare panouri şi aria

centurii cu profilaturi

• Pentru proiect tip 944Rost 14 cm -  panou interior  

f mediu

, ,, µ 

⋅ + ⋅= =

1 4 8 0 7 6110

14

Lcap =

1,10 x (Aac 0,8 . 3,5 + 0,6 N) = 3,08 Aac + 0,66 N Aac în cm2 N şi Lnec în tf 

Rost 10 cm - panou exterior 

f mediu

, ,, µ 

⋅ + ⋅= =

1 4 7 0 7 3119

14Lcap = 1,19 x (Aac 0,8 . 3,5 + 0,6 N) = 3,33 Aac + 0,71 N

• Pentru proiect tip 1400Rost 14 cm -  panou interior  

Pentru o traveed 3,60 m:

- arie totală rost 14 cm 5040 cm2

- arie resemnare 8 dinţi 5 x 30 1200 cm2

- arie centură profilată 3840 cm2

f mediu

, ,, µ 

⋅ + ⋅= =

3840 1 4 1200 0 71 23

5040Lcap = 1,23 (Aac 2,4+ 0,6 N) = 2,95 Aac + 0,74 N

Rost 14 cm -  panou exterior 

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 20/22

f mediu

, ,, µ 

⋅ + ⋅= =

4440 1 4 600 0 71 32

5040Lcap = 1,32 (Aac 2,4+ 0,6 N) = 3,17 Aac + 0,79 N

Lunecarea capabilă se limitează la:Lcap.max =4bl oR t  conform STAS 10107/0-90 - pct. 3.4.2.4.Rt=10,2 kg/cm2 pentru B300

bl o = Arost  pentru o diafragmă (sau montant)

Rezultă pentru secţiunile analizate:Lcap.max = 408 Σ  Arost 

Lcap.max în tf pentrru Arost  în m2 .

Secţiunile critice sunt la rosturile de la parter.Pentru determinarea lui N s-au folosit valorile calculate ale

eforturilor N g  ± N s

Forţa tăietoare necesară - Qnec -  s-a considerat forţa tăietoareasociată momentului capabil al secţiunii montantului calculată anterior Rezultatele calculelor se prezintă:

- pentru proiectul tip 944 vezi pag. C-52 ÷ C-56;- pentru proiectul tip 1400 vezi pag. C-98 ÷ C-101.

C.4.4. Îmbinări verticaleSe determină, pe de o parte, efortul capabil de lunecare al unei

 îmbinări verticale pe toată înălţimea clădirii (L cap) care depinde de profilaturăşi de armătura verticală, iar, pe de altă pa,rte, solicitarea acesteia îmbinăriprodusă de eforturile din secţiunea orizontală critică a montantului (Iaparter) în ipoteza de plastificare a acestora (Lnec ), conform P 85-01 - art.6.5.3.

Eforturi de lunecare Lcap 

Lcap = ΣLcap + Σ AaoRa 

ΣLd = min. (Ld1; Ld2)Ld1 = abRc (strivire dinte)Ld2 = 1,5 hdaRt (forfecare dinte)a = lăţime dinte (alveolă)b = adâncime dinte (alveolă)hd = lungime dinte (alveolă)Rc = 94 kgf/cm2 Rt = 7,1 kgf/cm2

Rc = 3000 kgf/cm2 PC 52; 3500 kgf/cm PC 60

• Proiect tip 944

Panouri interioare

ΣLd1 =10 . 3 . 15 . 4 . 94 = 169200 Kgf/îmbinareΣLd2 = 1,5 · 7,1· (15·4 · 10 · 10 + 4 · 14 · 14) = 72500 Kgf/îmb

Σ AaRa = (8 . 4 . 1,13+4 . 2+4 . 2 . 0,78) 3500 = 176400 Kgf/îmbLcap = 72250 + 176400 = 248650 kg/îmbinare = 249 t/îmbinare

Panouri exterioare

ΣLd1 =6 . 3 . 15 . 4 . 94 = 101520 Kgf/îmbinareΣLd2 = 1,5 · 7,1· (15·4 · 10 · 6 + 4 · 14 · 14) = 76690 Kgf/îmb

Σ AaRa = (8 . 4 . 1,13+4 . 2+4 . 2 . 0,78) 3500 = 176400 Kgf/îmbLcap = 46690 + 152180 = 198870 kg/îmbinare = 199 t/îmbinare

• Proiect tip 1400

Panouri interioare şi exterioare

ΣLd1 =14 . 3 . 7 . 4 . 94 = 100554 Kgf/îmbinare

ΣLd2 = 1,5 · 7,1· (7·4 · 18 · 14 + 4 · 14 · 14) = 83496 Kgf/îmbΣ AaRa = (8 . 2 . 4 . 7,8 +1 . 4 . 2) 3000 = 173760 Kgf/îmbLcap = 83496 + 173760 = 257256 kg/îmbinare = 257 t/îmbinare

Eforturi de lunecare necesare Lnec 

Lnec se determină pentru fiecare montant considerând efortul maximde compresiune în secţiunea de la bază, de la capătul ei până la îmbinare.

  Acest efort rezultă din capacitatea secţiunii la compresiuneexcentrică determinată cu programul DEFBAR, plecând de la diafragma dedeformaţii.

Eforturile se calculează cu rezistenţe medii ale materialelor.

C.5. Calculul gradului de asigurare

C.5.1. Pereţi structurali (montanţi)

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 21/22

Compresiune excentricăcap

M s

M R 

M =

Pentru proiect tip 944 vezi pag. C-40 ÷ C-45.Pentru proiect tip 1400 vezi pag. C-88 ÷ C-92.

Forţe tăietoare

capQ

nec 

QR Q

=

Pentru proiect tip 944 vezi pag. C-46 ÷ C-51.Pentru proiect tip 1400 vezi pag. C-93 ÷ C-97.

C.5.2. Îmbinări orizontalecap

nec 

LR 

Q

Σ 

Σ =0

Pentru proiect tip 944 vezi pag. C-52 ÷ C-56.Pentru proiect tip 1400 vezi pag. C-98 ÷ C-101.

C.5.3. Îmbinări verticalecap

v nec 

LR 

L=

Pentru proiect tip 944 vezi pag. C-59. ÷ C-62.Pentru proiect tip 1400 vezi pag. C-102 ÷ C-106.

C.1. Încărcări gravitaţionale - PR. tip 944

 Încărcări

Elementnormate de calcul

grupare specialăqn (kg/m2) n qc (kg/m2)

C.1.1. PlanşeEtaj curent placă beton 13 cm 325 1,0 325pardoseală 4 cm 90 1,0 90pereţi despărţitori 100 1,0 100utilă 150 0,4 60

Total  575Balcoaneplacă de 13 cm 325 1,0 325pardoseală 4 cm 90 1,0 90utilă 200 0,4 80

Total: 495Planşeu terasăplacă 13 cm 325 1,0 325beton pantă 260 1,0 260termoizolaţie BCA 255 1,0 255hidroizolaţie, strat difuzie nisipprotecţie

155 1,0 155

dale beton 55 1,0 55utilă 200 0,4 80

Total: 1130C.1.2. PereţiPereţi exteriori beton 425 1,0 425termoizolaţie BCA 85 1,0 85

Total: 510Pereţi interiori beton 14 cm 350 1,0 350tencuială 2 cm 35 1,0 35

Total: 385 ATICbeton 15 cm 375 1,0 375tencuială 2 cm 40 1,0 40

Total: 415

C.1.3. Valori medii de calcul planşee + pereţi pentru gruparespecială

- Etaj curent: - 1250 kg/m2- Terasă (inclusiv et. III) - 1650 kg/m2

5/14/2018 GT 045_2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-0452002 22/22

xerox pag. 139-295