Grupul Şcolar „ Nicolae Balcescu” Oltenita

8/14/2019 Grupul colar Nicolae Balcescu Oltenita

1/27

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU Nr. ______ din _________

OLTENITA

PROIECTpentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENELOR PROFESIONALEPENTRU OBINEREA CERTIFICATULUIDE CALIFICARE PROFESIONAL

NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRUCONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: CONSTRUCTII DIN LEMN

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev:

Clasa: a XI I a I

- 2007 _ 2008 -


2/27


3/27

1.Argument

2.Istoric3.Structura lemnului

4.Proprietatile tehnice ale lemnului4.1. Umiditatea lemnului4.2. Densitatea lemnului4.3. Anizotropia lemnului4.4. Contragerea lemnului4.5. Dilatarea termica4.6. Conductivitatea termica4.7. Conductivitatea electrica4.8. Arderea lemnului4.9. Rezistente mecanice

5.Produse lemnoase5.1. Produse lemnoase brute5.2. Produse semifabricate

5.3. Esentele mai putin utilizate

6.Elemente de constructie din lemn6.1. Stalpi din lemn6.2. Grinzi6.3. Sarpanta din lemn6.4. Invelitorile6.5. Cadre si arce6.6. Planseele6.7. Scari din lemn6.8. Pardoseli

7.Anexe8.Bibliografie


4/27

Din antichitate,lemnul a constituit materialul de constructiepreferential deoarece confera rezistente semnificative la solicitarimecanice,statice si dinamice,este usor de prelucrat,iar in zonele demunte,deal,precum si in cele cu climatul ecuatorial si subecuatorialconstitue un material local de constructie.Materialul lemnos a fost sicontinua sa fie utilizat la constructii cu o mare diversitate dedestinatii:locuinte,cladiri social-culturale,unele din ele reprezentandadevarate opere arhitectonice.

Dezvoltarea pe baze stiintifice a stucturilor din lemnpresupune proiectarea optima a sectiunilor,cunoasterea riguroasa aproprietatilor fizico-mecanice corelate cu cerintele structurale precumsi de asigurare a unor masuri specifice de protectie.

Ca material de constructie lemnul prezinta o serie de avantajedintre care se mentioneaza:-coeficientul de calitate ridicat (raportul dintre greutatea materialuluisi rezistenta sa) comparabil cu otelul si superiorbetonului,zidariei,indicandu-l din punct de vedere constructiv pentru

realizarea acoperisurilor;-are coeficient de dilatare liniara redus,motiv pentru care constructiiledin lemn pot fi realizate fara rosturi de dilatare;-are o conductivitate termica redusa,asigurand un confort termicconvenabil de inchidere;-se prelucreaza usor necesitand forta de munca de calificare medie;-elementele de constructie din lemn se pot executa si montaindependent de conditiile climatice,fara masuri suplimentare deprotectie;

-permite realizarea unor forme arhitecturale indraznete si placute;-la prelucrare si punere in opera consumul energetic este minim;


5/27

Structura interna si natura materialului creeaza o serie dedezavantaje,printre care amintim:-prezenta defectelor structurale de tipul:noduri,crapaturi,fibredeviate,pungi de rasina,gauri de insecte,influenteaza defavorabilcomportarea sub actiuni mecanice;-sortimentele de material lemnos sunt limitate ca sectiuni si lungimi;-speciile frecvent utilizate sunt putrescibile si inflamabile;-variatiile de umiditate ale aerului conduc la variatii dimensionale aleelementelor din lemn ca urmare a anizotropiei structurale,chiar dacase iau masuri constructive de tipul alcatuirii convenabile a detaliilorconstructive,impregnari cu solutii organice sau anorganice,aplicareade vopsitorii;-utilizarea in constructii este limitata intrucat in unele zone de pe globlemnul este un material deficitar,iar folosirea pe scara larga ar

conduce la distrugerea echilibrului ecologic;Multe constructii sunt realizate integral din lemn,la altelelemnul fiind utilizat doar ca element component al anvelopei si allucrarilor de finisaj.Lemnul mai este utilizat si la realizarea unor tipuride cofraje necesare punerii in opera a betoanelor.

In etapa actuala,dezvoltarea constructiilor din lemn estefavorizata de posibilitatile tehnice relativ usore de prelucrare amaterialului de baza,de dezvoltare metodelor stiintifice de calcul dareste limitata de concurenta cu noile materiale deconstructii:otel,aluminiu,materiale compozitie,precum si de conditiilede pastrare ale echilibrului ecologic.


6/27

2.Istoric

Pe teritoriul tarii noastre,in perioada formarii statuluicentralizat dac,caracterizata printr-un excedent demografic populatiaa utilizat materialele localepentru realizarea de locuinte,cladiri decult.Dintre materialele frecvent utilizate mentionam lemnul sub formade pari si impletituri de nuiele.Forma de plan a costructiilor eracirculara,evoluand spre cea dreptunghiulara.Se pare,dupa observatiileefectuate pe Columna lui Traian, ca unele constructii ar fi avut si etaj.

3.Structura lemnului

Materialul lemnos are o structura fibroasa ,directia fibrelorfiind paralela in general cu axul cilindrului lemnos.


7/27

4.Proprietatile tehnice ale lemnului

4.1. Umiditatea lemnului

Lemnul contine dupa taiere,o cantitate de apa egala cujumatate din masa sa.Apa se gaseste in urmatoarele stari:

-libera,partea preponderenta care circula prin tesuturilevegetale si nu influenteaza caracteristicile lemnului;

-de higroscopicitate,fixata prin absorbtie pe peretiitesuturilor vegetale si care influenteaza principalele proprietati alelemnului;

-legata chimic,reprezentand 1%din masa lemnului;poate fiindepartata doar prin descompunerea termica a materialului lemnos;

Umiditatea lemnului unui arbore doborat scade in timp,prinevaporarea apei libere si a unei parti a apei dehigrogoscopicitate,pana la echilibru cu umiditateaatmosferica.Variatia umiditatii lemnului este de la un anotimp laanotimp,dar si de la baza spre varful trunchiului.

4.2. Densitatea lemnuluiLemnul in stare uscata are densitatea(p)de

1500daN\m3.Densitatea aparenta,influentata de structura fiecareispecii si de umiditate,este variabila.Densitatea,la o umiditate relativastandard de 15%,se poate determina pe probe cubice(1=2cm)sauprismatice(2*2*3cm).

4.3. Anizotropia lemnuluiFiind un material anizotrop,proprietatile variaza dupa trei

sensuri principale:-longitudinal care corespunde cu directia fibrelor lemnului;-radial care corespunde directiei razei medulare si este

mormal pe fibrele lemnului;-tangential care corespunde tangentei la inelele anuale;


8/27

4.4. Contragerea lemnuluiPrin pierderea apei higroscopice si deci prin scaderea

volumului,se poate produce deformarea,strambarea pieselor din lemnprecum si aparitia crapaturilor.

4.5. Dilatarea termicaVariatia dimensionala a lemnului datorita temperaturii este

mica.Coeficientul de dilatare in sensul fibrelor este:a=(3...8)*10`6,iarperpendicular pe directia fibrelor de (10...20) ori mai mare.

4.6. Conductivitatea termicaDatorita structurii poroase,valorile coeficientilor de

conductivitate termica sunt mici,fapt ce justifica confortul termicasigurat de elementele de inchidere din lemn.

4.7. Conductivitatea electricaLemnul uscat nu conduce curentul electric.Rezistenta

electrica scade insa cu cresterea umiditatii.

4.8. Arderea lemnului

Este un proces de oxidare datorat materialelor organice pecare le contine.Pericolul de incendiu scade asigurand o protectiesuperficiala,chimica,prin ignifugare,precum si de prin masuriconstructive.

4.9. Rezistente mecaniceFiind influentate de unghiul dintre directia fortei si fibrele

longitudinale,umiditate si prezenta defectelor,rezistentele mecanice se

determina pe probe mici,cu umiditate relativa de maxim 15%.


9/27

5. Produse lemnoase

5.1. Prodsele lemnoase brutesunt produsele obtinute dincilindrul lemnos dupa retezare si curatare de scoarta.Exemple: -

lemnul rotund de foioase;-bile,manele si prajini ;-lemn rotund pentru piloti;

5.2. Produsele semifabricatedin lemn se obtin din lemnulrotund prin cioplire sau taiere rezultand:-cioplitura(elemente pentru sarpante-grinzi,pane,capriori,traverse,bulumaci).

-cheresteaua-scanduri,dulapi,sipci,grinzi si rigle;Produsele semifabricate utilizeaza rational sectiunea

lemnoasa in functie de destinatie,solicitari.Principalele sortimente dematerial lemnos folosite in constuctii sunt:lemn sub formabruta,semibruta,prelucrata,sau, ca produs derivat din lemn.Materialele


10/27

lemnoase brute se folosesc sub forma de lemn rotund.Se obtin princuratirea de craci si coaja a bustenilor.In functie de dimensiuni,lemnulpoate fi sub forma de bile,manele,prajini.

Materialele lemnoase semiprelucrate sau ecariste suntproduse care pot avea una sau mai multe fete plane.Sunt utilizate subforma de:-cioplituri,obtinute din lemn rotund cu diametru 15..18cm;-lemn semirotund intrebuintat la fixarea unor piese din lemn;

Materialele lemnoase prelucrate sau ecariste au muchiivii,marginite de fete plane;se pot prezenta sub forma de:

-scanduri si dulapi;-sipci si rigle;-grinzi.

Materialele lemnoase finite sunt produse utilizate faraprelucrari ulterioare.Cele mai utilizate sunt:-sita si sindrila,utilizate ca invelituri;-scanduri faltuite,utilizate ca tavane,placari de pereti;


11/27

-dusumele imbinate in sistem lamba si uluc,din lemn de rasinoase;

- dusumele


12/27

-parchete,executate din lemn de stejar sau fag,utilizate pentrupardoseala;

- parchete

Produsele derivate din lemn sunt rezultatul valorificariiaproape integrale a masei lemnoase.Dintre derivatele frecvent utilizatein constructii cel mai frecvente intalnite sunt:-placajul este alcatuit din trei sau mai multe foi de furnir dispuse cufibrele straturilor succesive perpendiculare

-

-

- placajul -


13/27

-panelul este realizat in ystem sandvis fiind utilizat pentru foi deusi,finisaje uscat.

- alcatuirea panelului 1.furnir 2.miez

-PAL-ul este obtinut prin aglomerarea aschiilor de lemnneindustrializabil sau din deseuri lemnoase,sub presiune si latemperatura inalta,utilizand ca liant ureea formaldehidica si clei.Seutilizeaza pentru realizarea peretilor despartitori,foilor deusa,finisajelor uscate,stratului suport pentru pardoseli.-PFL-ul se obtine prin incleierea la presiune si temperatura ridicata afibrelor de lemn obtinute prin defibrare mecanica sau chimica,formandplaci.Se obtin diferite tipuri de placi:foarteporoase,dure,semidure,finisate prin aplicare de tratamente chimice

superficiale ca lacuri si vopsele ce pot fi aplicate si ulterior.Au aceeasiutilizare ca si placile din PAL.Elementele portante ale constructiilordin lemn se executa in special din esente de rasinoase(brad,molid).Laalegerea materialului lemnos se au in vedere disponibilitatilelocale,cerintele de durabilitate cerute lucrarii.

5.3. Esentele mai putin utilizatein constructiile curentesunt:

-plopul negru si alb,salcia,teiul,dudul care sunt esenteusoare,ingloband un volum mare de pori si indicate pentru lucrari desculptura;-chiparosul si pinul,continand un suc special care permite auto-imprecnarea cu o substanta insecticida:in arhitectura veche a fostutilizat la constructia sanctuarelor,platfoanelor sichesoanelor,statuilor


14/27

- Elemente de constructie din lemn

Prin asamblarea dupa anumite reguli a diferitelorproduselor din lemn cu ajutorul mijloacelor de imbinare se obtinelemente de constructie care se deosebesc intre ele prinforma,dimensiuni,functiuni.

Prin asamblarea unor elemente simple se pot obtine:barecompuse,grinzi cu inima plina,grinzi cu zabrele,arce,cadre careformeaza singure sau intr-un ansamblu,elemente de constructii saustructuri de rezistenta pentru constructii.

6.1. Stalpi din lemnse folosesc mai rar.Se adopta laconstructii provizorii (magazii,depozite),la constructii agricole siconstructii de cabane,locuinte montane.Stalpii din lemn pot fi alcatuitidintr-o singura piesa sau mai multe piese solidarizate intre ele.Stalpiidin lemn reazama direct pe fundatii din beton fiind ancorati cu eclisesau buloane.

- stalp cvadruplu


15/27

6.2. GrinziGrinzile cu sectiune simpla se utilizeaza ca grinzi

principale sau secundare ale planseelor din lemn,elemente deacoperis(capriori,pane),sau ca grinzi de poduri.

Grinzile cu articulatii se utilizeaza la elementeleacoperisurilor fiind rationale pentru incarcari uniform distribuite petoate deschiderile.

Grinzile continue se folosesc ca pane de acoperis avandlungime mai mare de 6 m.In acest caz,grinzile cu sectiune simpla suntnesatisfacatoare din punct de vedere al rezistentei si deformatiilor.

Grinzi cu subursi,contrafise si subgrinziPentru a utiliza grinzi cu sectiunea simpla la preluarea

unor incarcari mari se poate reduce deschiderea prin introducerea

unor elemente speciale:subursi,contrafise,subgrinzi.Grinzile compuse pline sunt utilizate pentru preluareaincarcarilor mari,la deschideri mari, unde grinzile cu sectiunea simplanu mai este satisfacatoare.

Grinzile cu zabrele (ferme),se utilizeaza ca elementestructurale de acoperis (ferme de acoperis),pentru deschidericuprinse intre 10..40m.Pot avea forma:triunghiulara,dreptunghiulara,poligonala,sau cu talpa superioara curba.Grinzile cu zabrele primesc


16/27

incarcari concentrate de obicei in noduri.

- grinzi cu zabrele

6.3. Sarpanta din lemnse executa in patru varianteimportante:cu grinzi cu inima plina,pe scaune,cu ferma macaz si cugrinzi cu zabrele.Elementele structuralesunt:capriorii,panele,popii,clestii contravantuiri.


17/27

6.4. Invelitorile din lemnfolosesc sita si sindrila fiindspecifice zonelor montane.In scopul cresterii durabilitatii,invelitoriledin lemn se vopsesc.Ansamblul invelitoare inclusiv sarpanta dinlemn,se trateaza ignifug intrucat sunt usor inflamabile.Invelitorile dinsita si sindrila se executa fara astereala prin baterea in cuie alamelelor direct pe sipcile orizontale incepand de la streasina siterminand spre coama.La coama,ultimul rand se petrece pestecealalta parte a acoperisului in directia vanturilor dominante.

-invelitori din sita si sindrila

6.5. Cadre si arceCadrele sunt sisteme constructive alcatuite din stalpi si

rigle sau ferme care formeaza o structura unitara.Cadrele se potrealiza cu inima plina in sistemul cadrelor cu doua,trei articulatiisau,in sistem cadru cu zabrele.

Arcele sunt sisteme constructive care reazama pefundatii,ziduri,stalpi carora le transmit reactiuni verticale siimpingeri.Prezinta avantajele unor consumuri mici de materiale si dauposibilitatea realizarii unor deschideri mari.


18/27

- cadre

- arce


19/27

6.6. Planseele din lemnse utilizeaza numai la constructii

provizorii sau rurale,cu grad mic de ocupare.Avantajele acestorplansee sunt date de buna izolare termica si fonica asigurata precumsi de rapiditatea si usurinta montajului.

-planseu 1.grinda 2.pardoseala 3.tavan 4.umplutura izolatoare dinmaterial granular,uscat

6.7. Scari din lemn


20/27

6.8. PardoseliDatorita confortului termic si acustic sporit pardoselile din

lemn se utilizeaza cu precadere la constructii de locuit.

- pardosela din dusumele

- pardoseala din panouri de parchet lamelat


21/27

7.ANEXE


22/27

Pereti lemn OSB.


23/27

DusumeaDusumea stejarstejar

ParchetParchet

fag

stejar si nuc


24/27


25/27


26/27


27/27

1.Constructii-elemente generale pentru cadastruAutor:Gabriela Ecaterina ProcaEditura:Matrix Rom,Bucuresti 2002

2.Constructii.Subansambluri constructiveAutor:Mirel Florin DeliaEditura:Matrix Rom, Bucuresti 2004

3.Constructii.Alcatuiri constructive ale principalelorsubansambluri.Autor:Mihai ManoleEditura:Matrix Rom,Bucuresti 2001

4.Cum concepem constructiile civile

Autor:Alexandru CiorneiEditura:Junimea

Grupul Şcolar „ Nicolae Balcescu” Oltenita

Documents

Transcript of Grupul Şcolar „ Nicolae Balcescu” Oltenita