Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii1. Termenul “digitizare” se refera la :

A. conversia datelor din baza 2 in baza 10 B. conversia datelor din baza 10 in baza 2

C. transformarea oricarui tip de informatie in informatia numerica, singura pe care o putem prelucra folosind un calculator D. transformarea oricarui tip de informatie in informatia analogica, singura pe care o putem prelucra folosind un calculator

E. conversia datelor din baza 10 in baza 16.

2. In contextul acestui curs, am definit scanerul ca un aparat capabil sa :

A. detecteze punctele de pe suprafata obiectelor si sa ne furnizeze culoarea acestor multimi (noruri – clouds) de puncte.

B. detecteze punctele din interiorul obiectelor si sa ne furnizeze coordonatele tridimensionale ale acestor multimi (noruri – clouds) de puncte.

C. detecteze punctele din interiorul obiectelor si sa ne furnizeze culoarea acestor multimi (noruri – clouds) de puncte.

D. detecteze punctele de pe suprafata obiectelor si sa ne furnizeze coordonatele tridimensionale ale acestor multimi (noruri – clouds) de puncte.

E. detecteze punctele de pe suprafata obiectelor si sa ne furnizeze coordonatele tridimensionale ale punctelor aflate la intersectia planului de scanare cu obiectul.

3. Tehnologiile optice de scanare :

A. Nu au niciodata dificultati cand este vorba de obiecte cu suprafaete lucioase, care stralucesc, sau transparente.

B. Nu au dificultati cand este vorba de obiecte cu suprafaete lucioase, care stralucesc, sau transparente decat daca se foloseste metoda timpului de zbor.

C. Nu au dificultati cand este vorba de obiecte cu suprafaete lucioase, care stralucesc, sau transparente decat daca se foloseste metoda triangularii.

D. Nu au dificultati cand este vorba de obiecte cu suprafaete lucioase, care stralucesc, sau transparente decat daca se foloseste varianta laser.

E. Au dificultati cand este vorba de obiecte cu suprafaete lucioase, care stralucesc, sau transparente.

4. La scanare optica :

A. O suprafata alba poate reflecta multa lumina, pe cand o suprafata neagra va reflecta numai o mica cantitate de lumina.

B. O suprafata neagra poate reflecta multa lumina, pe cand o suprafata alba va reflecta numai o mica cantitate de lumina.

C. O suprafata alba poate refracta multa lumina, pe cand o suprafata neagra va refracta numai o mica cantitate de lumina.

D. O suprafata neagra poate refracta multa lumina, pe cand o suprafata alba va refracta numai o mica cantitate de lumina.

E. Niciuna dintre variantele anterioare.

5. Care dintre urmatoarele afirmatii despre scanere este adevarata?

A. Ca si camerele foto, au un camp de vedere tronconic si, tot ca si camerele foto, pot colecta numai informatii legate de suprafete care nu sunt ascunse vederii.

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiB. Ca si camerele foto, au un camp de vedere conic si, tot ca si camerele foto, pot colecta

numai informatii legate de suprafete care nu sunt ascunse vederii. C. Ca si camerele foto, au un camp de vedere conic dar, spre deosebire de camerele foto, pot

colecta si informatii legate de suprafete care sunt ascunse vederii. D. Ca si camerele foto, au un camp de vedere conic si, tot ca si camerele foto, pot colecta si

informatii legate de suprafete care sunt ascunse vederii. E. Ca si camerele foto, au un camp de vedere tronconic dar, spre deosebire de camerele foto,

pot colecta si informatii legate de suprafete care sunt ascunse vederii.

6. La un scaner daca este definit un sistem de coordonate sferice in care originea este scannerul atunci :

A. axa Z este denumita si zenit B. axa Z este denumita aziumut. C. axa Y este denumita si zenit. D. axa Y este denumita si aziumut. E. axa X este denumita si zenit.

7. La un scaner, daca sunt definite θ elevatia si φ azimutul, atunci vectorul care defineste pozitia scanerului :

A. φ=90 si θ=0 B. φ=0 si θ=0 C. φ=90 si θ=90 D. φ=0 si θ=90 E. φ=45 si θ=45.

8. Tinand cont de geometria obiectelor (de exemplu, prezenta concavitatilor) in majoritatea situatiilor :

A. Trebuie facute exact 2 scanari B. Trebuie facute exact trei scanari C. o singura scanare nu va produce un model complet al subiectului D. o singura scanare va produce un model complet al subiectului pentru ca unda patrunde in

interiorul obiectului E. o singura scanare va produce un model complet al subiectului pentru ca prin orientarea

oglinzilor de reflectie se atinge orice pozitie din spatiul 3D.

9. O CMM (masina de masurat coordonate) prin palpare are :

A. Un avantaj ca sunt sunt relativ rapide in comparatie cu alte metode de scanare.B. Un avantaj ca sunt sunt relativ usoare in comparatie cu alte metode de scanare. C. Un dezavantaj ca sunt sunt relativ grele in comparatie cu alte metode de scanare. D. Un avantaj ca nu necesita contact direct cu obiectul. E. Un avantaj ca sunt sunt relativ rapide in comparatie cu alte metode de scanare.

10. O CMM (masina de masurat coordonate) prin palpare poate opera cel mai rapid :

A. cu cateva sute de mii de hertzi. B. cu cateva mii de hertzi. C. cu cateva zeci de hertzi. D. cu cateva sute de hertzi.

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiE. cu cateva sute de kilohertzi.

11. Pentru scanerele care folosesc metoda timpului de propagare, daca t este timpul in care lumina reflectata este detectata, atunci distanta este egala cu :

A. (c x t)/2 unde c este viteza luminii B. (c x t)/2 unde c este viteza sunetului C. (c x t) unde c este viteza luminii E D. (c x t) unde c este viteza sunetului E. (c x 2)/t unde c este viteza luminii.

12. Acuratetea timpului de propagare pentru un scanner 3D laser depinde de cat de precis putem masura :

A. Distanta B. Frecventa C. Timpul D. Faza E. Amplitudinea.

13. Directia de vizualizare a telemetrului cu laser este modificata :

A. Numai prin rotirea telemetrului B. Numai folosind un sistem de oglinzi care se rotesc. C. Numai prin repozitionarea aparatului D. Fie prin rotirea telemetrului fie prin utilizarea unui sistem de oglinzi care se rotesc E. Numai prin rotirea obiectului.

14. Scanerele laser 3D bazate pe masurarea timpului de propagare (time of flight) pot masura de obicei distante de ordinul :

A. 1000 ~ 10.000 puncte in fiecare secunda. B. 10.000 ~ 100.000 puncte in fiecare secunda. C. 100.000 ~ 1.000.000 puncte in fiecare secunda. D. 1.000.000 ~ 10.000.000 puncte in fiecare secunda. E. 100 ~ 1.000 puncte in fiecare secunda.

15. Principiul triangulatiei se bazează pe faptul ca :

A. un triunghi este definit in mod explicit de lungimea celor trei laturi. B. un triunghi este definit in mod explicit de marimea celor trei unghiuri. C. un triunghi este definit in mod explicit de lungimea a doua laturi si de unghiurile

adiacente. D. un triunghi este definit in mod explicit de lungimea unei laturi si de unghiurile adiacente. E. un triunghi este definit in mod explicit de lungimea unei laturi si de un unghi adiacent.

16. Principiul triangulatiei se bazează pe o configuratie minima care presupune :

A. 1 senzor B. 2 senzori. C. 3 senzori D. 4 senzori

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii E. 6 senzori.

17. La principiul triangulatiei, calcularea unghiurilor si a lungimilor :

A. Se bazeaza pe o calibrare online a sistemului, unde sunt determinati parametrii necesari ai senzorilor.

B. Nu se bazeaza pe o calibrare anterioara a sistemului, unde sunt determinati parametrii ai senzorilor.

C. Se bazeaza pe o calibrare anterioara a sistemului, unde sunt determinati parametrii necesari ai senzorilor.

D. Se bazeaza pe un calcul probabilistic al unor parametrii ai senzorilor. E. Presupune o calibrare online a sistemului care determina probabilistic marimile

necunoscute.

18. Laserul 3D cu triangulatie este :

A. Pasiv B. Activ C. Nu se poate spune daca nu se precizeaza tipul senzorului D. Nu se poate spune daca nu se precizeaza fabricatul senzorului E. Nu se poate spune daca nu se precizeaza si fabricatul si tipul senzorului.

19. Avantajul telemetrelor cu timp de propagare este acela ca sunt capabile sa opereze la distante de ordinul :

A. Metrilor B. Zecilor de metri C. Stelor de metri D. Kilometrilor E. Niciuna dintre variantele anterioare.

20. Scanerele bazate telemetre cu timp de propagare :

A. Sunt potrivite pentru scanarea unor structuri mari, cum ar fi cladiri, siteuri arheologice sau caracteristici geografice.

B. Nu sunt potrivite pentru scanarea unor structuri mari, cum ar fi cladiri, siteuri arheologice sau caracteristici geografice.

C. Sunt potrivite pentru scanarea unor structuri mici, cum ar fi piesele industriale. D. Sunt potrivite si pentru scanarea unor structuri mici, cum ar fi piesele industriale, dar si

pentru scanarea unor structuri mari, cum ar fi cladiri, siteuri arheologice sau caracteristici geografice.

E. Sunt potrivite numai pentru obiecte metalice, indiferent de dimensiunea lor.

21. Acuratetea scanerelor cu timp de propagare poate fi diminuata atunci cand:

A. fasciculul laser atinge centrul unui obiect B. fasciculul laser nu atinge marginea unui obiect C. fasciculul laser atinge marginea unui obiect D. fasciculul laser atinge obiectul E. niciuna din variantele anterioare nu este corecta

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii22. Intr-un sistem conoscopic, un fascicul laser este proiectat pe suprafata si apoi reflectia rezultata trece printr-un cristal conoscopic si este proiectata:

A. in doi senzori de imagine CMOS; B. intr-un senzor de imagine CMOS; C. in doi senzori de imagine CCD; D. in 2 senzori de imagine: unul CCD si unul CMOS E. intr-un senzor de imagine CCD

23. Scanerele 3D bazate pe utilizarea luminii structurate:

A. proiecteaza un model luminos asupra subiectului si analizeaza timpul de propagare al acestuia

B. proiecteaza un model luminos asupra subiectului si analizeaza deformarea acestuia pe subiect

C. proiecteaza un model luminos asupra subiectului si analizeaza deformarea subiectului D. proiecteaza un model luminos asupra vecinatatilor subiectului si analizeaza deformarea

subiectului E. nu exista astfel de scanere

24. Tehnica de scanare 3D bazata pe lumina modulata presupune:

A. iluminarea discontinua a obiectului cu un fascicul variabil B. iluminarea continua a obiectului cu un fascicul continuu C. iluminarea discontinua a obiectului cu un fascicul continuu D. iluminarea continua a obiectului cu un fascicol variabil E. lumina modulata nu poate fi folosita pentru scanarea 3D a unui obiect

25. Tomografia computerizata este o metoda care:

A. genereaza imagini tridimensionale ale interiorului unui obiect prin combinarea unui numar foarte mare de imagini bidimensionale de tip raze X

B. genereaza imagini bidimensionale ale interiorului unui obiect prin combinarea unui numar foarte mare de imagini bidimensionale de tip raze X

C. genereaza imagini tridimensionale ale interiorului unui obiect prin combinarea unui numar foarte mare de imagini bidimensionale de tip raze gama

D. genereaza imagini bidimensionale ale interiorului unui obiect prin combinarea unui numar foarte mare de imagini bidimensionale de tip raze gama

E. genereaza imagini tridimensionale ale interiorului unui obiect prin combinarea unui numar foarte mic de imagini bidimensionale de tip raze X

26. Sistemele stereoscopice utilizeaza:

A. o singura camera de luat vederi B.trei camere de luat vederi C. doua camere de luat vederi, situate in in aceeasi pozitieD. 2 senzori care emit fascicule luminoase E. doua camere de luat vederi, situate in pozitii diferite

27. Calibrarea camerelor de luat vederi produce o matrice de transformare a coordonatelor. Aceasta matrice este valabila atata timp cat:

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiA. pozitia camerelor este fixa in raport cu anumite repere de referinta, in timp ce orientarea

camerelor variaza B. pozitia si orientarea uneia din cele 2 camere este fixa in raport cu anumite repere de

referinta C. pozitia si orientarea camerelor sunt variabile in raport cu anumite repere de referinta D.orientarea camerelor este fixa in raport cu anumite sisteme de referinta, in timp ce poziti

acestora variaza E. pozitia si orientarea camerelor sunt fixe in raport cu anumite repere de referinta

28. Sistemele fotometrice utilizeaza:

A. 2 camere, dar care achizitioneaza multiple imagini in conditii de iluminare diferite B. o singura camera, dar care achizitioneaza multiple imagini in conditii de iluminare

diferite C. o singura camera, dar care achizitioneaza multiple imagini in aceleasi conditii de

iluminare. D. o singura camera, dar care achizitioneaza o singura imagine in conditii de iluminare

diferite. E. 2 camere, dar care achizitioneaza multiple imagini in aceleasi conditii de iluminare.

29. Reconstructia sau modelarea reprezinta:

A.procesul de scanare 3D a unui obiect B. procesul de convertire a unui model 3D intr-un nor de puncte C. procesul de convertire a unui nor de puncte intr-un model 3D D. procesul in urma caruia este obtinut un nor de puncte E. realizarea fizica a unui obiect

30. In reprezentarea poligonala a unei forme 3D:

A. o suprafata curbata este modelata ca o retea de multe suprafete poligonale plane mici

B. o suprafata curbata este modelata ca din 2 suprafete poligonale plane mici

C. obiectul nu poate avea o suprafata curbata D. o suprafata curbata este modelata ca o retea de multe suprafete

poligonale plane de dimensiuni mari E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

31. Marching-Cubes reprezinta unul dintre cei mai cunoscuti algoritmi de construire a suprafetelor utilizat pentru a afisa datele 3D. Acest algoritm produce:

A. nori de puncte B. o retea de suprafete triunghiulare prin calcularea iso-suprafetelor din

datele discrete reprezentate de nori de puncte C. o retea de suprafete poligonale prin calcularea iso-suprafetelor din

datele discrete reprezentate de nori de puncte D. o retea de suprafete sferice prin calcularea iso-suprafetelor din datele

discrete reprezentate de nori de puncte E. nu exista un astfel de algoritm.

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii

32. In matematica, o multime de tip nivel (level set) pentru o functie f care ia valori reale depinzand de n variabile este definita ca { (x1,...,xn) | f(x1,...,xn) = c } unde c este o constanta. Prin urmare, aceasta este multimea punctelor de definitie in care functia ia o valoare constanta.

A. Daca n = 2 atunci aceasta multime este o suprafata de nivel, daca n = 3 multimea devine curba de nivel

B. Daca n = 2 atunci aceasta multime este o curba de nivel, daca n = 3 multimea devine hipersuprafata

C. Daca n = 2 atunci aceasta multime este ohipersuprafata, daca n = 3 multimea devine suprafata de nivel

D. Daca n = 2 atunci aceasta multime este o curba de nivel, daca n = 3 multimea devine suprafata de nivel

E. Daca n = 2 atunci aceasta multime este o curba de nivel, daca n = 3 multimea nu poate fi definite

33. O curba de nivel reprezinta: A. o multime de valori intregi care sunt radacini ale ecuatiei in doua variabile x1 si x2 B. o multime de valori complexe care sunt radacini ale ecuatiei in doua variabile x1 si x2. C. multimea valorilor reale care nu sunt radacini ale ecuatiei in doua variabile x1si x2 D. o multime de valori reale care sunt radacini ale ecuatiei in doua variabile x1,x2 si x3. E. o multime de valori reale care sunt radacini ale ecuatiei in doua variabile x1 si x2.

33. In cadrul algoritmului Marching-Cubes, fiecare cub este inlocuit de un set de poligoane, in functie de care margini ale cubului au intersectat iso-suprafata asumnata. Pentru fiecare cub exista un numar de variante posibile de intersectare. Acest numar este:

A.128 B. 64 C. 256 D.512 E.32

34. In cea de-a doua faza de implementare a algoritmului Marching Cubes, o functie energetica este minimizata dupa urmatoarea relatie: E= Edist + Erep + Espring.

Termenul Edist reprezinta:

A. distanta dintre retea si norul de puncte B. patratul distantei dintre retea si norul de puncte C. distanta dintre scanner si obiectul scanat D. patratul distantei dintre scanner si obiectul scanat E. niciuna din afirmatiile anterioare nu este corecta

35. Triangularea Delaunay porneste de la un triunghi initial. Prin introducerea iterativa a unor puncte, sunt produse:

A. un numar fix de margini si triunghiuri B. un numar fix de triunghiuri C. noi margini si triunghiuri pana cand sunt epuizate toate punctele D. noi triunghiuri pana cand sunt epuizate toate punctele E. noi margini pana cand sunt epuizate toate punctele

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii

36. Diagramele Voronoy se folosesc pentru:

A. a gasi vecini mai indepartati in structuri de puncte B. a elimina vecinii mai indepartati din structurile de puncte C. a elimina vecinii mai apropiati din structurile de puncte D. stergerea structurilor de puncte E a gasi vecini mai apropiati in structuri de puncte

37. Din caracteristicile de mai sus rezulta niste proprietati importante. Fie doua triunghiuri ABD si BCD cu o latura comuna BD. Daca suma unghiurilor α si γ este mai mica de 180 de grade atunci triunghiul satisface conditia Delaunay. Acest fapt este important pentru ca permite utilizarea unei tehnici numite:

A. triangulare Delaunay B. parametrizarea suprafetelor C. tehnica Marching Cubes D. tehnica flipping E. daca suma unghiurilor α si γ este mai mica de 180 de grade atunci

triunghiul nu satisface conditia Delaunay

38. Toti algoritmii pentru calculul triangularii Delaunay se bazeaza pe operatii de detectie a punctelor care se afla in:

A. exteriorul cercului circumscris unui triunghi B. interiorul cercului circumscris unui triunghi C. interiorul cercului inscris unui triunghi D. triangularea Delaunay nu se bazeaza pe astfel de operatii E. exteriorul norului de puncte obtinut in urma scanarii unui obiect

39. Pentru un algoritm de tip fliping, daca un triunghi este non-Delaunay atunci problema este rezolvabila prin schimbarea laturii comune:

A. se construiesc numai anumite triangulare, se schimba laturile comune pana cand nu mai exista triunghiuri non-Delaunay

B. se construieste orice triangulare, se schimba laturile comune pana cand nu mai exista triunghiuri non-Delaunay

C. se construieste orice triangulare si se pastreaza laturile comune pana cand nu mai exista triunghiuri non-Delaunay

D. se construieste o singura triangulare si se schimba laturile comune pana cand nu mai exista triunghiuri non-Delaunay

E. se construieste o singura triangulare si se pastreaza laturile comune

40. Metoda incrementala este o metoda care eficientizeaza calculul pentru triangularea Delaunay si care se bazeaza pe:

A. adaugarea repetata a varfurilor si triangularea numai a partii de graf afectate B. eliminarea repetata a varfurilor si triangularea numai a partii de graf afectate C. eliminarea repetata a varfurilor si triangularea intregului graf afectat D. adaugarea repetata a varfurilor si triangularea intregului graf afectat E. triangularea grafurilor care nu au fost afectate

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii41. Metoda bazata pe tehnica “divide si cucereste” este o varianta a triangularii in spatiul 2D. Se deseneaza secvential linii care:

A. divid varfurile in trei multimi B. divid varfurile in patru multimi C. divid varfurile in doua multimi D. divid varfurile in cinci multimi E. divid grafurile in doua multimi

42. In cazul reconstruirii suprafetelor din norurile de puncte, pentru construirea diagramei Voronoi un prim pas il constituie:

A. determinarea unor cercuri care sa includa punctele invecinate B. determinarea unor triunghiuri care sa includa punctele invecinate C. determinarea unor cercuri care sa uneasca punctele invecinate D. determinarea unei linii intre punctele invecinate E. niciuna din afirmatiile de mai sus nu este adevarata

44. Plecand de la definitia Delaunay, cercul circumscris triunghiului format de trei puncte din multimea initiala de puncte este gol daca:

A. contine alte puncte decat cele trei care l-au definit B. nu contine alte puncte decat cele trei care l-au definit C. contine o singura dreapta D. contine un triunghi E. nu contine decat doua puncte in afara celor trei care l-au definit

45. O multime de triunghiuri organizate intr-o retea se numeste triangulare Delaunay numai daca:

A. jumatate din numarul cercurilor circumscrise la toate triunghirile din retea sunt goale B. toate cercurile circumscrise la toate triunghirile din retea sunt goale C. toate cercurile inscrise corespunzatoare triunghirilor din retea sunt goale D. jumatate din numarul cercurilor inscrise corespunzatoare triunghirilor din retea sunt goale E. jumatate + 1 din numarul cercurilor circumscrise la toate triunghirile din retea sunt goale

46. Considerand criteriul Delaunay in R3, cercul circumscris este inlocuit de sfera circumscrisa si:

A. punctele nu formeaza triunghiuri, ci tetraedre B. punctele nu formeaza triunghiuri, ci cercuri C. punctele nu formeaza tetraedre, ci triunghiuri D. punctele nu formeaza tetraedre, ci cercuri E. niciuna din afirmatiile de mai sus nu este adevarata

47. Termenul NURBS reprezinta:

A. Non-uniform Relational Basis Spline B. Non-uniform Rotational Basis Spline C. Non-uniform Rational Boundary Spline D. Non-uniform Rational Basis Support

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiE. Non-uniform Rational Basis Spline

48. In general, cele mai utilizate suprafete Bezier sunt retele de petece bicubice, adica m=n=3. Geometria pentru o singura suprafata bicubica este complet definita de o multime de:

A. 8 puncte de control B. 4 puncte de control C. 32 puncte de control D. 64 puncte de control E. 16 puncte de control.

49. O curba NURBS este definita prin:

A. ordinul sau si un vector de noduri B. ordinul sau si o multime de puncte de control cu ponderi asociate si un vector de noduri. C. o multime de puncte de control cu ponderi asociate si un vector de noduri D. ordinul sau, o multime de puncte de control cu ponderi asociate si un vector de noduri E. niciuna din variante anterioare nu este adevarata

50. In cazul unei suprafete NURBS, punctele de control determina forma curbei. Fiecare valoare intr-un punct al curbei se calculeaza ca:

A. o medie aritmetica a valorilor asociate punctelor de control.B. o medie geometrica a valorilor asociate punctelor de control. C. o suma ponderata a valorilor asociate punctelor de control. D. un produs al valorilor asociate punctelor de control. E. o medie armonica a valorilor asociate punctelor de control

51. In cazul unei suprafete NURBS, onderile fiecarui punct variaza in functie de parametrul ales. Pentru o curba de grad d, ponderile se schimba in cele d+1 intervale ale parametrului, dupa o functie polinomiala (functie de baza) de grad:

A. d-1 B. d+1 C. d-2 D. d+2 E. d.

52. Vectorul nodurilor este o seventa de valori pentru parmetru care determina unde si cum afecteaza punctele de control curba NURBS. Numarul nodurilor este egal cu:

A. numarul punctelor de control plus gradul curbei plus unu B. numarul punctelor de control plus gradul curbei minus unuC. numarul punctelor de control plus gradul curbei D. numarul punctelor de control plus unu E. gradul curbei plus unu

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii53. In cazul reprezentarilor NURBS, noduri consecutive pot avea aceeasi valoare. Atunci intervalul are lungime zero si:

A. doua puncte de control se activeaza simultan B. doua puncte de control se dezactiveaza simultan C. trei puncte de control se activeaza simultan si trei se dezactiveaza D. doua puncte de control se activeaza simultan si doua se dezactiveaza. E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

54. Functiile de baza utilizate in NURBS se noteaza de obicei cu Ni,n(u), unde i corespunde la al i-lea punct de control, iar n corespunde la gradul functiei de baza. Uzual nu se mai scrie parametrul si ramane Ni,n. Definitia este recursiva in n. Functiile de grad 0 Ni,0 sunt functii constante pe portiuni. Ele iau valoarea:

A. zero in nodul corespunzator si unu in rest. B. zero C. unu in nodul corespunzator si zero in rest D. unu E. niciuna din variantele anterioare

55. In cadrul cursului a fost prezentat un dispozitiv de masurare ce reprezenta un sistem complex, pe mai multe axe, cu un senzor de tip plan de lumina (light-section). Un astfel de senzor contine un laser liniar si o camera numerica pentru imagini cu nivele de gri. Dispozitivul de masurare permite:

A. doua deplasari liniare si independente si doua rotatii B. trei deplasari liniare si independente si doua rotatii C. trei deplasari liniare si independente si trei rotatii D. doua deplasari liniare si independente si o rotatie E. trei deplasari liniare si independente si o rotatie

56. Principiul de masurare folosit de catre dispozitivul de masurare prezentat in curs este triangularea optica bazata pe planul de lumina (light section). Sistemul acopera un volum de masurare de ordinul LxNxM mm3, unde L, M si N sunt de ordinul:

A. kilometrilor B. zecilor de mm C. sutelor de mm D. zecilor de m

E. sutelor de m57. Inainte ca, coordonatele 3D sa poata fi generate (off line) prin triangulatie trebuie calibrate componentele senzorului optic. Aceasta operatie presupune gasirea unei legaturi, relatii matematice, intre:

A. coordonatele din imagine si coordonatele din lumea reala B. coordonatele din imagine C. D. coordonatele din imagine si distanta de la scaner la obiectul scanat E. coordonatele din lumea reala

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii58. Axa mediana sau scheletul unui obiect plan continuu este definita ca o multime de puncte ce sunt echidistante in raport:

A. cu cel putin 2 puncte aflate in interiorul obiectului B. cu cel putin 2 dintre muchiile obiectului C. cu cel putin doua puncte aflate pe marginea obiectului D. cu intersectia diagonalelor E. cu doua cercuri concentrice

59. Datorita reflectiilor difuze pe suprafata scanata, va apare o anumita distributie caracteristica a nivelelor de gri:

A. de-alungul unei directii perpendiculare pe contur B. de-alungul unei directii paralele cu conturul C. in planul conturului D. pe suprafata conturului E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

60. In urma scanarii unei suprafete, nivelele de gri de la marginea conturului sunt de obicei:

A. mai ridicate (mai albe) decat cele din pozitiile centrale B. mai scazute (mai negre) decat cele din pozitiile centraleC. cu o valoare ridicata D. cu o valoare scazuta E.niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

61. In cadrul procesului de extreagere a conturului 2D, in practica, de obicei nu exista o valoare unica a maximului intensitatii nivelului de gri datorita supraexpunerilor, zone prea luminoase care satureaza senzorul camerei. Astfel, este necesara obtinerea valorii:

A. medii prin aproximari din pixelii invecinati. B. minime prin aproximari din pixelii invecinati C. maxime prin aproximari din pixelii invecinati. D. minime maxime prin aproximari din pixelii care nu sunt invecinati E. maxime prin aproximari din pixelii care nu sunt invecinati.

62. Efectele denumite de hiperluminozitate (blooming) se produc atunci cand:

A. prea multa lumina loveste senzorul camerei B. prea putina lumina loveste senzorul camerei C. prea multa lumina loveste obiectul scanat D. prea putina lumina loveste obiectul scanat E. nu exista un astfel de efect

63. Efectele shadow pot aparea :

A. daca scanarea este realizata intr-un loc cu mai putina lumina B. daca scanarea este realizata intr-un luminos C. daca scanarea este realizata intr-un loc umed D. datorita faptului ca suprafetele cu rugozitati pot cauza reflectii multiple in diferite directii

si astfel puncte vecine din realitate vor apare in imagine ca imprastiate si necorelate

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiE. datorita faptului ca suprafetele cu rugozitati pot cauza reflexii multiple in aceeasi directie

si astfel puncte vecine din realitate vor apare in imagine ca imprastiate si necorelate

64. Efectul optic Speckle care afecteaza achizitia datelor 2D determina: A. aparitia unor contururi create de insiruirea unor pete stralucitoare B. aparitia unor contururi create de insiruirea unor pete intunecate C. dispaparitia unor contururi create de insiruirea unor pete stralucitoare D. aparitia unor contururi create de insiruirea unor pete stralucitoare respectiv intunecate E. dispaparitia unor contururi create de insiruirea unor pete stralucitoare respectiv intunecate

65. Efectul optic Blooming care afecteaza achizitia datelor 2D determina:

A. latirea totala a conturului datorita saturararii senzorului B. ingustarea conturului in anumite zone prin saturarea senzorului C. latirea conturului in anumite zone prin saturarea senzorului D. latirea conturului in anumite zone datorita deplasarii scanerului E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

66. Efectul optic Outliers care afecteaza achizitia datelor 2D determina:

A. deplasarea nefireasca a anumitor puncte de contur in imagine astfel incat zone care erau indepartate si neconectate in realitate isi pierd aceste proprietati in imagine.

B. deplasarea nefireasca a anumitor puncte de contur in imagine astfel incat zone care erau vecine si conectate in realitate isi pierd aceste proprietati in imagine

C. deplasarea nefireasca a anumitor puncte de contur in imagine astfel incat zone care erau vecine si conectate in imagine isi pierd aceste proprietati in realitate

D. deplasarea nefireasca a anumitor puncte de contur in realitate astfel incat zone care erau vecine si conectate in imagine isi pierd aceste proprietati in realitate

E. nu exista un astfel de effect

67. Atunci cand sistemele de scanare sunt utilizate in mediile industriale, anumite influente atmosferice (cum ar fi praf, interferente electromagnetice sau electrostatice, vibratii) pot afecta calitatea imaginii obtinute de catre camera. In acest fel influenta zgomotului:

A. de joasa frecventa conduce la aparitia contururilor false (aliasing) B. de frecventa medie conduce la aparitia contururilor false (aliasing) C. de inalta frecventa conduce la aparitia contururilor false (aliasing) D. de inalta frecventa conduce la disparitia contururilor false (aliasing) E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

68. Dacă histograma unei imagini este plată, relativ uniformă, putem trage concluzia că s-a realizat:

A. o bună utilizare a nivelelor de gri disponibile, şi deci este de aşteptat o bună observabilitate a detaliilor din imagine

B. o proasta utilizare a nivelelor de gri disponibile, şi deci este de aşteptat o bună observabilitate a detaliilor din imagine

C. o bună utilizare a nivelelor de gri disponibile, şi deci este de aşteptat o slaba observabilitate a detaliilor din imagine

D. histograma unei imagini nu poate fi relativ uniforma E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii69. Un contrast slab si o pierdere a detaliilor din imagine în zonele predominant albe sau negre din imagine, sunt semnalate de o histogramă cu:

A. un minim într-o extremitate a intervalului de nivele de gri şi o lipsă a nivelelor de gri din extremitatea opusă a intervalului

B. un maxim într-o extremitate a intervalului de nivele de gri şi preponderenta nivelelor de gri din extremitatea opusă a intervalului

C. un maxim într-o extremitate a intervalului de nivele de gri şi o lipsă a nivelelor de gri din extremitatea opusă a intervalului

D. un maxim al nivelelor de gri in ambele extremitati ale intervalului E. un minim al nivelelor de gri in ambele extremitati ale intervalului

70. In aplicatiile de scanare tridimensionala, norul de puncte este structurat in sensul ca este compus din linii de scanare (scanline). O linie de scanare a rezultat prin:

A. determinarea distantei dintre scaner si obiectul scanat B. determinarea coordonatelor 2D pentru o multime de puncte C. determinarea nivelurilor de gri D. determinarea corecta a luminozitatii necesare pentru scanare E. determinarea coordonatelor 3D pentru o multime de puncte

71. Determinarea coordonatelor 3D se face prin triangulare, pe baza calibrarii care a presupus determinarea legaturii matematice intre:

A. punctele 2D din imagine B. punctele 3D din spatiu C. punctele 2D din imagine si punctele 3D din spatiu D. punctele 3D din imagine si punctele 3D din spatiu E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

72. Pentru fiecare scanare individuala trebuiesc cunoscute pozitiile absolute si relative ale laserului si camerei de luat vederi care au fost determinate:

A. cu ajutorul instrumentelor fizice de masurare B. prin operatia de calibrare C. nu este necesara cunoasterea coordonatelor camerei, ci numai a scanerului D. este necesara numai cunoasterea coordonatelor camerei, nu si a scanerului E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

73. Daca obiectul sau senzorul se deplaseaza controlat si cu precizie, se va obtine un nor de puncte (point cloud) prin reunirea liniilor de scanare individuale. Determinarea unei linii de scanare se obtine printr-o scanare individuala. Norul de puncte este rezultatul scanarii globale, suma scanarilor individuale, si aproximarea :

A. muchiilor suprafetei scanate B. numarului de puncte rezultata in urma scanarii C. suprafetei obiectului D. nivelurilor de gri E. distantei de la scaner la obiectul scanat

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii74. Este utila estimarea repartitiei zgomotului de-a lungul liniei de scanare pentru ca pe baza acestei estimari sa se poata dezvolta algoritmi care sa garanteze o anumita acuratete a determinarii rezultatelor. Un prim pas este eliminarea tuturor zgomotelor corelate si a erorilor sistematice si pastrarea numai a:

A. nu se pastreaza nimic, sunt eliminate toate zgomotele B. norilor de puncte C. zgomotele nu trebuiesc eliminate D. zgomotelor aleatoare E. nicuna din variantele anterioare nu este adevarata

75. In teoria probabilitatii si statistica, distributia normala sau distributia Gauss este o distributie continua de probabilitate a valorilor dintr-o multime de date:

A. in jurul unei valori maxime B. in jurul unei valori medii C. in jurul unei valori minime D. in jurul valorilor minime si maxime E. distributia Gauss se refera numai prelucrarea norilor de puncte

76. Cel mai simplu caz de distributie normala este distributia standard normala definita prin

functia densitate de probabilitate Constanta

1√2 π este expresia care asigura ca

aria de sub graficul functiei x) este:

A. 1 B. e C. 2 D. π E. 0

77. Forma mai generala a unei distributii normale este: , unde se regaseste distributia normala standard daca:

A. μ = 1 si σ2 = 1 B. μ = 1 si σ2 = 0 C. μ = 0 si σ2 = 1 D. μ = 0 si σ2 = 4 E. μ = 1 si σ2 = 4

78. Termenul de rezolutie este legat de densitatea de puncte de masurare:

A. relativa la modelul scanerului B. relativa la nivelurile de gri C. relativa la suprafata analizata D. rezolutia nu se refera la densitatea de puncte masurate E. performanta lentilei scanerului

79. Teoria de esantionare raspunde la intrebarea cat de multe valori numerice sunt necesare pentru a reprezenta bine, precis, o marime continua. Pentru o buna reconstructie, regasire a originalului din aproximarea cu valori numerice, esantionarea trebuie facuta :

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiA. cu o frecventa egala frecventa semnalului continuu B. cu o frecventa de doua ori mai mare decat frecventa semnalului continuu C. cu o frecventa de doua ori mai mica decat frecventa semnalului continuu D. cu o frecventa de trei ori mai mare decat frecventa semnalului continuu E. niciuna din variantele anterioare nu este adevarata

80. LIDAR reprezinta o tehnologie optica folosita pentru masurarea de la distanta a proprietatilor luminii reflectate, in scopul determinarii departarii sau altor proprietati ale unui obiect vizat. LIDAR este prescurtatrea de la :

A. Light Deviation And Ranging B. Light Detection And Ranging C. Light Disturbance And Ranging D. Light Deviation And Randomization E. niciuna din variantele anterioare

81. LASER este o tehnologie utilizata pentru emisia stimulata de radiatie electromagnetica, uzual lumina sau lumina vizibila.

A. Light Amplification By Stimulated Exit Of Radiation B. Light Amplification By Simplified Emission Of Radiation C. Light Amplification By Stimulated Emission Of Radiation D. Laser Amplification By Stimulated Emission Of Radiation E. Lot of Amplification By Stimulated Emission Of Radiation

82. In tehnologia LASER termenul de lumina coerenta se refera la faptul ca :

A. sursa emite pulsuri de lumina cu frecventa, faza si polarizare diferite B. sursa emite pulsuri de lumina cu aceeasi frecventa si faza, dar cu polarizare diferita C. sursa emite pulsuri de lumina cu aceeasi frecventa si polarizare, dar faza diferita D. sursa emite pulsuri de lumina cu aceeasi frecventa, faza si polarizare E. nu exista un astfel de termen in tehnologia laser

83. Principala diferenta intre tehnologiile LIDAR si RADAR este aceea ca LIDAR utilizeaza radiatii electromagnetice cu lungimi de unda :

A. mult mai lungi B. mult mai scurte C. diferenta nu provine de la lungimea de unda a radiatiilor D. LIDAR nu emite radiatii electromagnetice E. niciuna din variantele anterioare

84. Densitatea si coerenta fascicolului laser sunt foarte bune. Lungimile de unda sunt mult mai mici, de exemplu 10 m pana la :

A. 250 m B. 250 m C. 250 nm D. 200 nm E. 200 m

85. Principial sunt cunoscute doua tipuri de detectie LIDAR:

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii

A. detectia α si β B. detectia β si γ C. detectia incoerenta si detectia coerenta D. detectia cu microunde si detectia cu radiounde E. niciuna din variantele de mai sus

86. Pentru aplicatii nestiintifice cel mai frecvent se utilizeaza lungimi de unda de ordinul :

A. 600-1000 m B. 2300-3200 nm C. 600-1000 cm D. 2300-3200 m E. 600-1000 nm

87. Laserul folosit de Scanstation de la Leica ofera profunzimi de opeare diferite in functie de caracteristicile obiectelor scanate. Pentru un raport de reflexie intre energia luminoasa emisa si energia luminoasa reflectata de obiect (albedo) de 18% aceasta profunzime este de 134 metri, in timp ce la un raport de 90% aceasta distanta creste la :

A. 168 metri B. 250 metri C. 2 kilometri D. 300 metri E. 134 centimetri

88. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

A. Raportul albedo este 1 atunci cand obiectul absoarbe toata lumina si este 0 atunci cand acel obiect reflecta toata lumina

B. Raportul albedo este 0 atunci cand obiectul absoarbe toata lumina si este 1 atunci cand acel obiect reflecta toata lumina

C. Raportul albedo este 50% atunci cand obiectul absoarbe toata lumina si este 99% atunci cand acel obiect reflecta toata lumina

D. Raportul albedo este 99% atunci cand obiectul absoarbe toata lumina si este 50% atunci cand acel obiect reflecta toata lumina

E. niciuna din variantele anterioare

89. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

A. In general, cu cat densitatea de scanare este mai mare cu atat zgomotul este mai mic. B. In general, cu cat densitatea de scanare este mai mare cu atat zgomotul este mai mare. C. In general, cu cat densitatea de scanare este mai mica cu atat zgomotul este mai mic. D. Densitatea de scanare este de obicei egala cu zgomotul E. niciuna din variantele anterioare

90. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

A. Cu cat acuratetea la fiecare masuratoare este mai mare si cu cat spotul este mai mic cu atat este mai slaba definitia scanarii

B. Cu cat acuratetea la fiecare masuratoare este mai mare si cu cat spotul este mai mic cu atat este mai buna definitia scanarii

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiC. Cu cat acuratetea la fiecare masuratoare este mai mica si cu cat spotul este mai mic cu

atat este mai buna definitia scanarii D. Cu cat acuratetea la fiecare masuratoare este mai mare si cu cat spotul este mai mare cu

atat este mai buna definitia scanarii E. niciuna din variantele anterioare

91. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

A. Un spot mare combinat cu o densitate mare vor oferi avantaje substantiale pentru ca se vor putea elimina efectele nedorite care apar la nivelul muchiilor, al curburii suprafetelor, schimbari bruste de reflectivitate, reflexii la unghiuri foarte oblice.

B. Un spot mic combinat cu o densitate mica vor oferi avantaje substantiale pentru ca se vor putea elimina efectele nedorite care apar la nivelul muchiilor, la curburii suprafetelor, schimbari bruste de reflectivitate, reflexii la unghiuri foarte oblice.

C. Un spot mic combinat cu o densitate mare nu vor putea oferi avantaje substantiale pentru ca nu se vor putea elimina efectele nedorite care apar la nivelul muchiilor, la curburii suprafetelor, schimbari bruste de reflectivitate, reflexii la unghiuri foarte oblice

D. Un spot mic combinat cu o densitate mare vor oferi avantaje substantiale pentru ca se vor putea elimina efectele nedorite care apar la nivelul muchiilor, la curburii suprafetelor, schimbari bruste de reflectivitate, reflexii la unghiuri foarte oblice

E. niciuna din variantele anterioare.

92. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

A. In principu, un model Gauss pentru definirea marimii unui spot ne spune ca maximul se afla in extremitatea stanga in timp ce spre extremitatea dreapta a spotului intensitatea scade in maniera cunoscuta de la distributia normala.

B. In principu, un model Gauss pentru definirea marimii unui spot ne spune ca maximul se afla in extremitatea dreapta in timp ce spre extremitatea stanga a spotului intensitatea scade in maniera cunoscuta de la distributia normala.

C. In principu, un model Gauss pentru definirea marimii unui spot ne spune ca minimul se afla in centru in timp ce spre marginea spotului intensitatea creste in maniera cunoscuta de la distributia normala.

D. In principu, un model Gauss pentru definirea marimii unui spot ne spune ca maximul se afla in centru in timp ce spre marginea spotului intensitatea scade in maniera cunoscuta de la distributia normala.

E. niciuna din variantele anterioare

93. In optica, un fascicol Gaussian este un fascicol de raditie electromagnetica a carui camp electric transversal si intensitate sunt descrise de :

A. marimea obiectului scanat B. numarul de muchii al obiectului scanat C. rezolutia scanarii D. numarul de puncte rezultat in urma scanarii E. o functie Gauss

94. Daca avem un spot de 6 mm masurat in maniera Gauss atunci, la distanta de 6 mm fata de centrul spotului, intensitatea luminoasa este de :

A. 85% din intensitatea maxima din centru B. 13,5% din intensitatea minima din centru

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiC. 1% din intensitatea minima din centru D. 100% din intensitatea maxima din centru E. 13,5% din intensitatea maxima din centru

95. Rata de scanare oferita de Scanstation de la Leica are un maxim de :

A. 1.000 de puncte pe secunda. B. 50.000 de puncte pe secunda. C. 100.000 de puncte pe secunda. D. 20.000 de puncte pe secunda. E. 50.000 de puncte pe milisecunda.

96. Scanstation 2 de la Leica are un camp de vedere (field of view) de:

A. 360° pe orizontala si 360° pentru verticala B. 120° pe orizontala si 120° pentru verticala C. 360° pe orizontala si 270° pentru verticala D. 270° pe orizontala si 360° pentru verticala E. 360° pentru verticala, iar pe orizontala poate fi fixat numai manual

97. In cazul metodei timpului de zbor, trebuie cunoscuta viteza luminii si trebuie masurat timpul (nanosecunde, 10-9 secunde) intre:

A. momentul emisiei laser si cel al opririi scanerului B. momentul inceperii scanarii si momentul opririi scanerului C. momentul emisiei laser si cel al receptiei undei reflectate D. momentul obtinerii primului punct din norul de puncte corespunzator si momentul

obtinerii ultimului punct din acelasi nor de puncte E. niciuna din variantele anterioare

98. Pe langa masurarea distantei, tehnologia laser permite si masurarea unei intensitati luminoase in fiecare punct. Aceasta marime este marimea:

A. norilor de puncte B. obiectului scanat C. lentilei scanerului D. semnalului receptionat dupa reflexie E. niciuna din variantele anterioare

99. Laserul Scanstation 2 utilizeaza metoda timpului de zbor. Fabricantul asuma o precizie de:

A. 10 m pentru pozitie, 12 m pentru distanta, 10 rad pentru unghiuri atat pentru orizontala cat si pe verticala

B. 10 cm pentru pozitie, 12 cm pentru distanta, 10 rad pentru unghiuri atat pentru orizontala cat si pe verticala

C. 1 km pentru pozitie, 1 km pentru distanta, 60 rad pentru unghiuri atat pentru orizontala cat si pe verticala

D. 120 m pentru pozitie, 270 m pentru distanta, 20 rad pentru unghiuri atat pentru orizontala cat si pe verticala

E. 6 mm pentru pozitie, 4 mm pentru distanta, 60 rad pentru unghiuri atat pentru orizontala cat si pe verticala

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructii100. Operatia de inregistrare (registration) presupune:

A. transformarea coordonatelor astfel incat toate punctele din toate norurile de puncte se refera la unul si acelasi sistem de coordonate

B. calcularea distantei dintre punctele aflate pe muchiile obiectului scanat C. calcularea distantei dintre scaner si obiectul scanat D. achizitionarea norilor de puncte E. niciuna din variantele anterioare

101. Scanstation 2 lucreaza cu programul Cyclone care permite si recunosterea tintelor. In cazul in care sunt folosite tintele standard furnizate de firma, Leica asuma o precizie de recunoastere a tintelor de ordinul:

A. centimetrilor B. kilometrilor C. milimetrilor D. metrilor E. niciuna din variantele anterioare

102. Metoda cea mai cunoscuta pentru inregistrarea datelor obtinute din scanare si bazata pe caracteristici este metoda de cautare iterativa a celui mai apropiat punct ICP. ICP este prescurtarea de la :

A. Independent Closed Process B. Iterative Closed Process C. Introducing the Closest Point D. Iterative Closest Point E. niciuna din variantele anterioare

103. Metoda inregistrarii bazate pe imagini presupune:

A. numai imperecherea punctelor din imagini nu si a celor din norurile de puncte scanate. B. numai imperecherea punctelor din norurile de puncte scanate nu si a celor din imagini C. atat imperecherea punctelor din imagini cat si a celor din norurile de puncte scanate D. identificarea nivelurilor de gri corespunzatoare fiecarui nor de puncte achizitionat E. niciuna din variantele anterioare

104. Laserul Scanstation 2 are o camera numerica color integrata care poate lucra la trei rezolutii: joasa, medie si inalta. O imagine care corespunde unei deschideri de 240

x 240 se achizitioneaza cu o rezolutie inalta de:

A. 128 x 128 megapixeli B. 1024 x 1024 megapixeli C. 256 x 256 megapixeli D. 1024 x 1024 pixeli E. niciuna din variantele anterioare

105. Cea mai buna potrivire in sensul metodei celor mai mici patrate presupune sa obtinem o cat mai mica suma a patratelor reziduurilor, un reziduu fiind :

A. suma dintre valoarea masurata experimental si valoarea oferita de modelul teoretic B. diferenta intre valoarea masurata experimental si valoarea oferita de modelul teoretic

Grile propuse pentru examen la material Echipamente informatice in constructiiC. diferenta dintre distanta masurata de la scaner la 2 dintre muchiile obiectului scanat D. distanta dintre scaner si obiectul scanat E. niciuna din variantele anterioare