1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar?- Intensificarea relatiilor dintre intreprinderi2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?- Crearea de locuri de munca3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?- Cresterea competitivitatii intreprinderilor4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea

conceptului de:- Servicii5. Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau poata, astfel

incat pt satisfacerea unei nevoi poate fi:a) Remarcatb) Achizitionatc) Consumatd) Toate variantele enumerate6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu:- Grupa7. Termenul produs nu este sinonim cu “marfa” in situatia:- Consumului casnic8. Termenul produs nu este sinonim cu “marfa” in situatia:- Autoconsumului9. In practica si in literatura de specialitate nu se foloseste ipostaza categoriei de “produs” pt:- Productie proprie10. Produs poate fi considerata- Persoana (om politic/actor a carui imagine este promovata)11. Produs poate fi considerata- O localitate balneoclimaterica12. Produs poate fi considerata - O idee (alimentatia vegetariana)13. Bunurile reale sunt numai- Tot ce poate fi perceput direct cu simturile14. Bunurile materiale sunt- Obiecte15. Bunurile imateriale sunt:- Bunuri nominale16. Drepturile, ca produse, nu sunt:- servicii17. Bunurile nominale sunt- Banii, hartii de valoare18. Definirea produsului ca fiind “orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii

interesului, al achizitionarii, al utilizarii sau al consumului si care poate satisface o dorinta sau nevoie” apartie

- Ph. Kotler19. Definirea produsului ca fiind “un rezultat al unui proces, adica l unui ansamblu de activitati

corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri” o regasim in:- S.R. EN ISO 9000:200120. Intr-o era in care produsele devin din ce in ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor

intrinseci, calitatea serviciului reprez una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare apartine lui:

- Ph. Kotler21. nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii

sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva, apartine:- Th. Levitt22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de

specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca:- Serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial23. Serviciul ca act reprezinta:- Prestarea efectiva24. Serviciul ca act nu realizeaza relatia dintre:- Resursele prestatorului25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:- Salariile personalului puse pe card26. Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a serviciilor:- Clientul face parte din sistemul de productie27. Rezultatele sau out-put-ul activitatilor de servicii pot fi regasite sub urmatoarele forme:- Serviciu pur, bun pur28. serviciile nu provoaca consumatorilor/utilizatorilor:- Disconfort29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt:- Simultane30. In schema lui palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile,

constructiile sunt prezentate drept: - Servici pure31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti

sa defineasca serviciul adoptand:- Definitii negative32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu

sunt:- Nici productie industriala- Nici minerit- Nici agricultura- Toate variantele enumerate33. Definitiile negative date serviciilor au afectat:- Rolul si contributia serviciilor la crearea PIB

34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pt servicii o caracteristica:- Cheie35. Unii specialisti in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul:- Perisabilitate36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fii inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite

ulterior la cerere au fost denumite de T.H. Hill:- Bunuri intangibile37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din:- Perisabilitatea serviciului38. Nondurabilitatea serviciilor denota:- Consumul serviciilor in momentul producerii39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta:- Simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor40. La care dintre urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie

prezenti:- Reparatii, intretinere, curatenie, asigurari41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de:- Complexitate42. Variabilitatea este sensul de eterogenitate folosit:- Cel mai frecvent43. Eterogenitatea serviciilor reflecta:- Potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor44. Eterogenitatea reprez o problema particulara a serviciilor deoarece:- Acestea sunt ofetite de persoane diferite, a caror perdormanta nu este constanta45. Sectorul tertiar are un continut:- Foarte diversificat46. Eterogenitatea serviciilor determina:- Dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor47. Imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la:- Reducerea variabilitatii serviciilor48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr`un transfer al dreptului de proprietate

deoarece:- Serviciul ofera consumatorului o satisfactie morala49. Termenul de tipologie semnifica:- Studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor

obiecte sau fenomene50. Termenul de nomenclator semnifica:- Enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse clasificate dupa un anumit

criteriu51. Termenul de clasificare semnifica:- Actiunea de a se clasifica si rezultatul ei, distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o

anumita ordine

52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita:- Eterogenitatii53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este:- Institutul National de Statistica54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilor

sunt:- CAEN si CPSA55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe mai multe niveluri

constituite dupa principiul:- Omogenitatii56. Care sunt caracteristicile comune ale clasificarii activitatilor economico-sociale CAEN- Natura bunurilor si serviciilor prestate- Modul de utilizare a bunurilor si serviciilor- Materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei- Toate enumerarile de mai sus57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmat niveluri:- Sectiuni, subsectiuni- Diviziuni- Grupe si clase- Toate enumerarile de mai sus58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi:- Marfa si nemarfa59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi:- Private si publice60. In functie de beneficiar serviciile pot fi:- Intermediare si finale61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi:- De distributie, de productie, sociale si personale62. In functie de natura efectelor serviciile pot fi:- Materiale si nemateriale63. Dupa opinia lui Ph. Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele:- Bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de

bunuri si servicii secundare si serviciu pur64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting

urmatoarele categorii de servicii:- Servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting:- Servicii traditionale si servicii moderne noi66. Serviciile de sanatate, cercetare etc necesita:- Personal specializat67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi- Servicii livrate permanent si servicii discrete

68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia politiei sunt servicii- Livrate permanent69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii:- Discrete70. Pasagerii unei lini aeriene pe o distanta foarte mare solicita- Servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare71. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketin,

cercetar de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsa

- Fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regionala in conditiile globalizarii72. Corespunzator abordarii claseice, serviciile:- Erau incadrate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care

constituiau o franta in calea acumularii capitalului73. Activitatile agricole, extractive, exploatarile forestiere apartin:- Sectorului primar74. Industriile prelucratoare sunt cuprinse intre:- Sectorul secundar75. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii

apartin:- Sectorul tertiar76. Incadrarea activitatilor economice in unul din cele 3 sectoare – primar, secundar, tertiar – se

face in functie de:- Dinamica productivitatii munci- Nivelul progresului tehnic- Receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic- Toate elementele prezentate77. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic sectorul primar al

activitatilor ecomice se caracterizeaza printr-un- Ritm mediu78. Din punct de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic sectorul secunda al

activitatilor economice se caracterizeaza printr-u- Ritm inalt79. Din punct de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al

activitatilor economice se caracterizeaza printr-un- Este cel mai putin receptiv la progresul tehnic si o productivitate sub medie80. Sectorul cuaternar nu este un sector al:- Modernizarii bazei tehnico-materiale81. Primul autor care a utilizat sintagma “economia serviciilor” a fost- V.R. Fuchs82. Dupa opinia unor specialisti economia informationala constituie viitorul:- Societatii neo-industriale-

83. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine- Resursa fundamentala a societatii84. La sfarsitul sec XX, in principal in ultimele doua decenii, tot mai multi specialisti si-au exprimat

opinia ca societatea viitoareva fii:- O economie a serviciilor85. Considerand ca 100% PIB pe locuitor, pe ansamblul UE- 25, in anul 2004, indicele de volum al

P.I.B. pe locuitor pt Romania se situeaza in intervalu:- 41-50%86. In ce interval s-a situat ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe ansamblul Ue-

25 in anul 2004?- 61-75%87. In ce interval s-a situat ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania in anul

2004?- 35-40%88. Contributia serviciilor la realizarea valori adaugate brute in anul 2003 s-a situat in Romania,

comparativ cu situatia din tarile dezvoltate din Europa in una din urmatoarele Variante:- 52% in Romania, fata de peste 70% in tarile dezvoltate din Europa89. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe:- Subdiviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar90. Din analiza structurii produsului intern brut pe categorii de resurse, din informatiile oferite de

anuarul statistic al Romaniai 2005, cele mai mari ponderi au fost realizate de serviciile:- Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor91. Diversitatea o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de:- Diversitatea categoriilor de servici si a modului de manifestare a concurentei92. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

enumera:- Lipsa proprietatii93. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

enumera:- Reducerea variabilitatii serviciilor94. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se

regasesc:- Capitalul necesar95. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regasesc- Capitalul minim foarte mare96. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de

telecomunicatii se refera la:- Capitalul necesar97. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se

regaseste:- Capitalul minim foarte mare

98. Limitarea transparentei reprez o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de:- Imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor99. Cerearea de servicii este determinata de 3 conditii esendiale de existenta. Marcati varianta falsa:- Existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) pe piata a serviciilor

100. dpdv al solvabilitatii cererea de servicii poate fi:

- efectiva si potentiala

101. dupa modul de manifestare in timp cererea poate fi:

- curenta, sezonierea, ocazionala si rara

102. dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:

- satisfacuta si nesatisfacuta

103. Fenomenele care marcheaza ecolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul:

- evolutiei dinamice a progresului tehnic

104. procesul globalizarii este de data:

- recenta

105. dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii:

- 80 ai secolului trecut

106. dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu

- globalizarea pietelor financiare

107. pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Marcati varianta falsa:

- intensificarea colonialismului corporativ

108. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin:

- omogenitate

109. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii tipul de pret practicat (pret de vanzare tarif, etc) si modalitatile de incasare reprezinta:

- serviciile de piata

110. serviciile de piata pt populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta falsa:

- dimensiunile cererii nesatisfacute

111. serviciile pt populatie se pot grupa in:

- servicii personale (individuale) si servicii colective

112. serviciile privind in principal bunurile fac parte din categoria serviciilor:

- personale (individuale)

113. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servici:

- cu caracter locativ

114. repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii:

- de reparatii si intretinere

115. serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii

- cu efect asupra persoanelor

116. serviciile asimilabile consumului sunt servicii

- cu efect asupra persoanelor

117. serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii:

- cu efect asimilabil investiilor

118. serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servici

- asimilabile consumului

119. apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii:

- destinate colectivitati in ansamblul

120. serviciile de piata pt populatie erau in anul 2004 privatizate in proportie de:

- 80-90%

121. marcati categoria de servicii colective pt populatie:

- personalizate( individualizate ) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau

122. activitatile de servicii de piata nu cuprind:

- servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau

123.in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pt intreprinderi in anul 2004 cea mai mare pondere o detin:

- tranzactiile imobiliare

124. dpdv al manifestarii in timp cererea de servicii poate fi:

- constanta, descrescatoare si crescatoare

125. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de serviciu

- generali si specifici

126. tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter:

- general

127. modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depinde de:

- structura veniturilor consumatorului

128. veniturile consumatorului reprezinta un factor de influenta a cererii de servicii cu caracter:

- general

129. in functie de evolutia cererii determinata de modificarea veniturilor consumatorilor serviciile pot fi:

- normale si inferioare

130. in functie de gradul de substituibilitate, servicile pot fi:

- perfect si partial substituibile

131. tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii cu caracter:

- general

132. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:

- strict si partial complementare

133. in cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este:

- Apropiat de 1

134. in cazul servicilor partial complementare, gradul de complementaritate este:

- diferit de 1

135. preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii, nu prezinta una din valentele enumerate:

- determina cresterea veniturilor personale

136. factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura

- pregatirii producatorului

137. specificitatea factorului de influenta asupra cererii de servicii nu prezinta importanta pt:

- servicii cu caracter general

138. factorii demografici si factorii socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din urmat categotie de factori:

- factorii specifici cererii de servicii a populatiei

139. din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamici cererii de servicii a populatiei nu fac parte:

- urbanismul

140. din categoria factorilor socio- culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza:

- repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta

141. in functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind:

- ancheta pilot

142. metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice:

- obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avut in vedere

143. metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice:

- utilizarea unor “norme” de consum determinate de regula statistic

144. pt ca o intreprindere prestatoare de servicii sa`si formeze o oferta de servicii, trebuiesc indeplinite mai multe conditi. Marcati varianta falsa:

- amplasarea in localitati urbane

145. netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din:

- nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor

146. oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa:

- materialitatea si imaterialitatea ofertei

147. oferta de servicii este o oferta

- potentiala

148. dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din

- nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii

149. implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza:

- producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si consumator

150. excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii:

- volumul si structura veniturilor

151. sfarsitul secolului XX si inceputul sec XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta falsa:

- influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare

152. cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii:

- apa, canal, salubritate, servicii postale

153. soldul conjuctural exprima:

- tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta

154. indicatorul de confidenta se determina ca o medie aritmetica simpla a soldurilor conjucturale pt 3 componente. Marcati varianta falsa:

- aprecierea nr de salariari

155. in contextul globalizarii, rolul statului tinde:

- sa se minimizeze

156. viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti ( R. Reich, R. Fetzgerald etc) sa aprecieze ca:

- traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator

- nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat

- tot ceea ce va ramane in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile

- toate cele 3 variante

157. dupa unii autori (P.Dicken) principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul globalizarii, se refera la institutile:

- politice

158. dupa anii 80 ai sec XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor lumii sunt de natura:

- microeconomica

159. pt prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost semnalata de:

- Th. Levitt

160. In procesul globalizarii, productia industriala are mai multe dimensiuni. Marcati varianta falsa:

- cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului

161. in procesul globalizarii dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul:

- fluxurilor financiare internationale

162. procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia

- informationala

163. printre realizarile aderarii noilor state la UE nu se realizeaza:

- cresterea inflatiei

164. printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie:

- stagnarea progresului stiintific si tehnic

165. in studierea cererii de servicii metodele nu se utilizeaza:

- in functie de marimea esantionului

166. oferta individuala de servicii reprezinta:

- oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economi le pune la dispozitia clientilor spre vanzare

167. oferta agregata reprezinta:

- toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatorilor la un moment dat

168. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servici:

- implicarea consumatorului in producerea serviciului