grila interpr

11
GRILA DE EVALUARE A ADAPTABILITĂȚII SOCIALE ȘI EMOȚIONALE A COPILULUI (după Dănescu E., 2009, pag 122) (Anexa 14) Populația vizată: 1.copiii preșcolari cuprinși în Loturile numerele 1 A, 2(Urban) și 1 B, 2B (Rural) 2. copiii școlari mici cuprinși în Loturile numerele 3 A, 4A(Urban) și 3 B, 4B (Rural) Aplicare: grila a fost completată de către fiecare educatoare și învățătoare (după ce i s-a făcut instructajul necesar), pentru fiecare copil preșcolar și școlar mic cu tulburări de limbaj participant la acest studiu, atât la începutul cercetării, în etapa de pretestare cât și după experimental formativ, în etapa post-test. Obiectiv: identificarea punctelor tari (resurselor) și a punctelor slabe (vulnerabilităților) copilului preșcolar și școlarului mic. Descrierea grilei: grila conține 10 itemi, care urmăresc: 1. sociabilitatea copilului (copilul caută compania celorlalți); 2. participarea copilului la activitățile de grup; 3. respectul față de normele și regulile activității de grup (acesta fiind un indice timpuriu al autocontrolului); 4. empatia, receptivitatea copilului la emoțiile celorlalți (atunci când oferă ajutorul, consolează- acesta fiind un indice timpuriu al empatiei); 5. copilul își exprimă voința, dorințele, nevoile (acesta fiind un indice timpuriu al asertivității)

description

grila interpr

Transcript of grila interpr

GRILA DE EVALUARE A ADAPTABILITII SOCIALE I EMOIONALE A COPILULUI (dup Dnescu E., 2009, pag 122) (Anexa 14) Populaia vizat: 1.copiii precolari cuprini n Loturile numerele 1 A, 2(Urban) i 1 B, 2B (Rural) 2. copiii colari mici cuprini n Loturile numerele 3 A, 4A(Urban) i 3 B, 4B (Rural) Aplicare: grila a fost completat de ctre fiecare educatoare i nvtoare (dup ce i s-a fcut instructajul necesar), pentru fiecare copil precolar i colar mic cu tulburri de limbaj participant la acest studiu, att la nceputul cercetrii, n etapa de pretestare ct i dup experimental formativ, n etapa post-test. Obiectiv: identificarea punctelor tari (resurselor) i a punctelor slabe (vulnerabilitilor) copilului precolar i colarului mic. Descrierea grilei: grila conine 10 itemi, care urmresc: 1. sociabilitatea copilului (copilul caut compania celorlali); 2. participarea copilului la activitile de grup; 3. respectul fa de normele i regulile activitii de grup (acesta fiind un indice timpuriu al autocontrolului); 4. empatia, receptivitatea copilului la emoiile celorlali (atunci cnd ofer ajutorul, consoleaz- acesta fiind un indice timpuriu al empatiei); 5. copilul i exprim voina, dorinele, nevoile (acesta fiind un indice timpuriu al asertivitii) 6. independena, afirmarea propriei persoane; 7. iniiativa n activiti; 8. curiozitatea (acesta fiind un indice timpuriu al motivaiei de cunoatere); 9. armonia cu sine (copilul este relaxat, vesel, se accept aa cum este, lipsesc manifestrile agresive i acuzele somatice- acesta fiind un indice timpuriu al stabilitii emoionale) 10. ncrederea n forele proprii

Procedura de scorare: Itemii au fost scorai folosind o scal de tip Likert, n cinci trepte, scorurile nregistrate avnd urmtoarele semnificaii: - se acord 1 punct - atunci cnd trstura este prezent ntr-o foarte mic msur- nivel foarte sczut; - se acord 2 puncte, atunci cnd trstura este prezent ntr-o mic msur nivel sczut; - se acord 3 puncte pentru prezena trsturii ntr-o oarecare msur- nivel mediu; - se acord 4 puncte pentru prezena trsturii ntr-o mare msur- nivel ridicat; - se acord 5 puncte pentru prezena trsturii ntr-o foarte mare msur- nivel foarte ridicat.

GRILA DE EVALUARE A ADAPTABILITII SOCIALE I EMOIONALE A PRECOLARILOR (dup Dnescu E., 2009, pag 122) Frecvena variantelor de rspuns la grila de evaluare a adaptabilitii sociale i emoionale a copiilor de vrst precolar etapa pretest a fost evideniat n Tabelul nr. 24. Din analiza acestui tabel, se poate observa c nu exist diferene semnificative ntre copiii, n ceea ce privete modul cum au fost evaluai de ctre educatoare.nainte de experimentul formativ n sine, dimensiunile adaptabilitii socioemoionale la precolarii cu tulburri de limbaj inclui n cele patru loturi 1A, 1B, 2A i 2B, nregistrau un nivel de dezvoltare mediu spre sczut, astfel: la dimensiunea sociabilitate, peste jumtate dintre copii au prezentat un nivel de sociabilitate sczut (70%), nici un copil, nu a fost evaluat ca avnd un nivel de sociabilitate ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea participare, aproape jumtate dintre copii (40%) au fost evaluai ca avnd dezvoltat aceast dimensiune la un nivel foarte sczut, niciunul dintre subieci neavnd un nivel ridicat de participare la activitile de grup; la dimensiunea respectarea normelor, majoritatea copiilor au fost evaluai ca avnd aceast dimensiune dezvoltat la un nivel foarte sczut (40%) si sczut (40%), niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea empatie, cea mai mare parte dintre copii prezint aceast dimensiune dezvoltat la un nivel foarte sczut (60%), sau sczut (40%), niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea afirmarea voinei, un procent ridicat de copii din mediul rural prezint un nivel sczut de dezvoltare al acestei dimensiuni (60%), ns cea mai mare parte dintre precolarii din mediul urban prezint un nivel foarte sczut al acesteia (40%), n timp ce doar 20% dintre acetia prezint uneori manifestri volitive pregnante, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea afirmarea sinelui, cea mai mare parte dintre subieci prezint tendine foarte rare de manifestare a sinelui (60%), iar rare - 40%, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea iniiativ, peste 60% dintre subieci prezint un nivel foarte sczut, n timp ce niciun participant la test nu a fost evaluat ca avnd un nivel ridicat al acesteia; la dimensiunea curiozitate, 40% dintre copii prezint un nivel foarte sczut al acestei dimensiuni, 40% un nivel sczut i doar 10% dintre cei din mediul urban prezint uneori aceast caracteristic, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea bun dispoziie, aceast trstur este prezent uneori la 20% dintre copiii din mediul urban, n timp ce 60% dintre fetele din mediul rural prezint aceast dimensiune la un nivel sczut, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea ncredere n sine, aproximativ 60% dintre copii au fost evaluai cu un nivel foarte sczut al acestei dimensiuni, n timp ce 40% dintre acetia prezentau un nivel de dezvoltare sczut, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat (vezi Tabelul nr. 24).

GRILA DE EVALUARE A ADAPTABILITII SOCIALE I EMOIONALE A COPILULUI (dup Dnescu E., 2009, pag 122) Frecvena variantelor de rspuns la grila de evaluare a adaptabilitii sociale i emoionale a copiilor de vrst colar mic etapa pretest, a fost evideniat n Tabelul nr. 30.Din analiza acestuia se poate observa c nu exist diferene semnificative ntre elevi, n ceea ce privete modul cum au fost evaluai de ctre cadrele didactice.nainte de experimentul formativ n sine, dimensiunile adaptabilitii socioemoionale la colarii mici cu tulburri de limbaj inclui n cele patru loturi 3A, 3B, 4A i 4B, nregistrau un nivel de dezvoltare mediu spre sczut, astfel: la dimensiunea sociabilitate, peste 60% dintre elevi au prezentat un nivel de sociabilitate foarte sczut i niciun elev nu a fost evaluat ca avnd un nivel de sociabilitate ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea participare, aproape jumtate dintre copii (40%) au fost evaluai ca avnd dezvoltat aceast dimensiune la un nivel foarte sczut, 20% dintre fetele din mediul rural prezentau aproape mereu aceast caracteristic, ns, niciunul dintre subieci nu prezenta nivel ridicat de participare la activitile de grup; la dimensiunea respectarea normelor, majoritatea copiilor au fost evaluai ca avnd aceast dimensiune dezvoltat la un nivel foarte sczut (40%) si sczut (40%), 20% dintre fetele din mediul urban prezentau aproape mereu aceast caracteristic, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un niv el de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea empatie, cea mai mare parte dintre elevi prezint aceast dimensiune dezvoltat la un nivel foarte sczut (60%), sau sczut (40%), niciun elev dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea afirmarea voinei, un procent ridicat de copii din mediul rural prezint un nivel scazut de dezvoltare (60%), ns o mare parte dintre copiii din mediul urban prezint un nivel foarte scazut al acesteia (40%); 20% dintre fetele din mediul rural prezentau aproape mereu aceast caracteristic, niciun copil dintre cei evaluai nu a avut un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea afirmarea sinelui, cea mai mare parte dintre subieci prezint tendine foarte rare de manifestare a sinelui (60%), iar rare, 40% dintre acetia, 20% dintre fetele din mediul rural prezentau uneori aceast caracteristic, niciun elev dintre cei evaluai nu avea un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea iniiativ, peste 60% dintre subieci nregistreaz un nivel foarte sczut i niciun participant la test nu a fost evaluat ca avnd un nivel ridicat sau foarte ridicat al acestei dimensiuni; la dimensiunea curiozitate, 40% dintre copii prezint un nivel foarte sczut, 40% un nivel sczut i doar 20% dintre elevele din mediul urban prezint aproape mereu aceast caracteristic, niciun copil dintre cei evaluai nu a avut un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; dimensiunea bun dispoziie, este prezent uneori la 20% dintre copiii din mediul urban, n timp ce 60% dintre fetele din mediul rural prezint aceast dimensiune la un nivel sczut, 20% dintre fetele din mediul urban prezentau uneori aceast caracteristic; niciun elev dintre cei evaluai nu a evideniat un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat; la dimensiunea ncredere n sine, aproximativ 60% dintre copii au fost evaluai cu un nivel foarte sczut, n timp ce 40% dintre acetia prezentau un nivel de dezvoltare sczut, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare ridicat sau foarte ridicat (vezi Tabelul nr. 30).

GRILA DE EVALUARE A ADAPTABILITII SOCIALE I EMOIONALE A PRECOLARILOR (dup Dnescu E., 2009, pag 122) Frecvena variantelor de rspuns la grila de evaluare a adaptabilitii sociale i emoionale a copiilor de vrst precolar etapa post-test a fost notat n Tabelul nr. 34. Din analiza datelor se poate observa c participarea la Programul propus de noi a produs ameliorri relevante ale dimensiunilor adaptabilitii sociale i emoionale.Dac n etapa pre-test, copiii prezentau un nivel de dezvoltare mediu spre sczut, n etapa, ce a urmat aplicrii modelului experimental, rezultatele obinute arat c nivelul acestei capaciti a crescut n majoritatea cazurilor. Astfel: la dimensiunea sociabilitate, peste jumtate dintre copii au prezentat un nivel de sociabilitate mediu spre ridicat (70%), un singur biat din mediul rural, fiind evaluat ca avnd un nivel de sociabilitate foarte sczut; la dimensiunea participare, aproape jumtate dintre copii au fost evaluai ca avnd aceast dimensiune dezvoltat la un nivel mediu (45%) spre ridicat (40%), niciunul dintre subieci neavnd un nivel foarte sczut de participare la activitile de grup; la dimensiunea respectarea normelor, majoritatea copiilor au fost evaluai ca avnd aceast dimensiune dezvoltat la un nivel foarte ridicat (40%) si ridicat (40%), un singur copil dintre cei evaluai meninndu-i un nivel de dezvoltare sczut, dar niciunul foarte sczut; la dimensiunea empatie, cea mai mare parte dintre copii prezint aceast dimensiune dezvoltat la un nivel mediu (45%), sau ridicat (40%), niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare foarte sczut; la dimensiunea afirmarea voinei, un procent ridicat de copii din mediul rural prezint un nivel sczut de dezvoltare al acestei dimensiuni (30%), ns cea mai mare parte dintre precolarii din mediul urban, prezint un nivel mediu al acesteia (40%), un singur copil dintre cei evaluai avnd un nivel de dezvoltare foarte sczut; la dimensiunea afirmarea sinelui, cea mai mare parte dintre subieci (40%), prezint uneori tendine de manifestare a sinelui, 20% dintre acetia prezint rar aceste tendine, iar 5% dintre ei se situau la un nivel de dezvoltare foarte sczut; la dimensiunea iniiativ, peste 40% dintre subieci prezint un nivel ridicat, 20% un nivel foarte ridicat, n timp ce niciun participant la test nu a fost evaluat ca avnd un nivel foarte sczut al acesteia; la dimensiunea curiozitate, peste 40% dintre subieci prezint un nivel ridicat, 20% un nivel foarte ridicat, n timp ce niciun participant la test nu a fost evaluat ca avnd un nivel foarte sczut al acesteia; la dimensiunea bun dispoziie, aceast caracteristic este prezent uneori la 60% dintre bieii din mediul urban, n timp ce 40% dintre fetele din mediul rural prezint aceast dimensiune la un nivel mediu i 20% ridicat; niciun copil dintre cei evaluai nu s-a situat la un nivel de dezvoltare foarte sczut; la dimensiunea ncredere n sine, aproximativ 80% dintre copii au fost evaluai cu un nivel ridicat, n timp ce 20% dintre acetia prezentau un nivel de dezvoltare sczut, niciun copil dintre cei evaluai neavnd un nivel de dezvoltare foarte sczut (vezi Tabelul nr. 34).