Grele

Grele

1. Metabolismul cardiac în cursul efortului fizic :a) este stimulată sinteza de proteine;b) determină vasoconstricţie coronariană prin adenozină ;c) scade debitul coronarian;d) sunt sintetizate proteine anormale care determină hipertrofie

miocardică;e) scade consumul de acizi graşi neesterificaţi pentru că metabolismul se

comută pe cel glucidic aerob care furnizează mai mult ATP.

2. Blocarea fosforilărilor oxidative de la nivel miocardic în cursul hipoxiei are drept rezultat :

a) reducerea vacuolelor lipidice din sarcoplasma cardiomiocitului deoarece miocardul foloseşte acizi graşi nesterificaţi ca sursă de energie;

b) scăderea permeabilităţii membranare ca urmare a acumulării de ioni de hidrogen ;

c) creşterea concentraţiei plasmatice de LDH;d) stimularea eliberării de catecolamine, cu efect vasodilatator;e) creşterea concentraţiei plasmatice de FFK, ca marker al intensificàrii

metabolismului glucidic.

3. In hemoragii masive, debitul cardiac scade deoarece :a) creşte frecvenţa cardiacă sub influenţa parasimpaticului;b) creşte presiunea arterială ca urmare a scăderii volumului telesistolic;c) scade întoarcerea venoasă şi, în consecinţă scade şi volumul bătaie;d) creşte întoarcerea venoasă şi creşte forţa de contracţie pentru a face

faţă volumului sanguin redus;e) creşte indicele cardiac.

4. Variaţiile presiunii intracavitare în cursul revoluţiei cardiace sunt:a) presiunea sistolică în AD este 0-3 mm Hg;b) presiunea diastolică în AS este 0-5 mm Hg;c) presiunea sistolică în VS este 0 mm Hg;d) Presiunea diastolică în VD este 25-30 mm Hg;e) presiunea diastolică în AD este 2-5 mm Hg.

5. Sistola atrială

a) este declanşată de depolarizarea ventriculară.b) contribuie la umplerea ventriculară.c) durează 0,2 - 0,35 s.d) precede unda P.e) este evidentă pe flebogramă, apexogramă şi electrocardiogramă

6. Unda P pe electrocardiogramă reprezintăa) Durata potenţialului de acţiune a fibrelor subepicardiceb) Propagarea undei de depolarizare în atriic) Potenţialul de acţiune monofazic atrial d) Repolarizarea apexuluie) Depolarizarea NAV

7. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului :

a) este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;b) este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoar;c) este asigurat de cuplarea calciului cu actina;d) este asigurat de cuplarea calciului cu troponina 1;e) toate variantele sunt false.

8. Debitul cardiac :

a) scade in efortul fizic;b) creste in timpul sarcinii;c) evolueaza direct proportional cu perioada cardiaca;d) este stabil daca se modifica frecventa cardiaca;e) creste in insuficienta cardiaca.

9. Derivatiile ECG uzuale din planul frontal includ:

a) derivatiile bipolare ale membrelor, altele decat cele standard;b) derivatiile unipolare amplificate ale membrelor si esofagiene;c) VL, VR, VF;d) DI, DII, DIII;e) Derivatiile precordiale drepte.

10. Volumul de sange de 120 ml reprezinta :

a) Volumul sistolic;b) Volumul telesistolic;c) Volumul telediastolic;d) Volumul de sange din atriul drept in diastola;e) Volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventricolul stang.

11. Segmentul electrocardiografie ST :

a) reprezinta repolarizarea ventriculara;b) reprezinta procesul de derulare a depolarizarii ventriculare;

c) reprezinta procesul de depolarizare totala ventricular;d) are o amplitudine de 0,1 mV;e) are o durata de 0, 4 s.

12. Cresterea frecventei cardiace determina:

a) scaderea debitului cardiac;b) scaderea umplerii ventriculare;c) scaderea vitezei de conducere;d) scaderea presiunii sistolic;e) scaderea debitului coronarian.

13. Presiunea in cavitatile inimii este cu o exceptie:

a) 25-30 mmHg in sistola in ventriculul drept;b) mmHg in sistola in atriul stang;c) 2-5 mmHg in sistola in atriul drept;d) 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;e) 0-3 mmHg in diastola ventriculului stang.

14. Intervalul PR corespunde :

a) repolarizarii atriale ;b) depolarizarii atriale si a ventriculului drept;c) depolarizarii atriale si conducerii in nodul atrio ventricular;d) conducerii atriale;e) depolarizarii atriale.

15. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului:

a) este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;b) este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoara;c) este asigurat de cuplarea caciului cu actina;d) este asigurat de cuplarea calciului cu troponina I;e) este rezultatul activarii tropomiozinei.

16. Debitul cardic:

a) scade in efortul fizic ;b) creste in timpul sarcinii ;c) evolueaza direct proportional cu perioada cardiac;d) este stabil daca se modifica frecventa cardiac in cursul repausului;e) creste in insuficienta cardiac.

17. Distensibilitatea vasculară absolută :a) reprezintă modificarea volumului produs de modificarea

presiunii ;b) exprimă modificările de volum în funcţie de volumul iniţial;c) panta tangentei la graficul V/t;d) reprezintă creşterea presiunii în funcţie de volumul de ejecţie;e) este egală cu distensibiltatea globală.

18. Reflexul Bainbridge implică:a) descărcarea voloreceptorilor din vena cavă;b) scăderea presiunii venoase;c) scăderea presiunii arteriale;d) sesizarea variaţiilor presionale de către chemoreceptori;e) osmoreceptori ce vor determina creşterea secreţiei de ADH şi diureză

salină.

19. Metaboliţii implicaţi în vasomoţia capilară sunt:a) bradikinina;b) histamina, adenozina, serotonina;c) catecolamine,d) acid lactic;e) vasopresina, angiotensină II.

20. Debitul limfatic este variabil deoarece:a) scade presiunea sanguină capilară;b) scade permeabilitatea capilară;c) creşte presiunea oncotică interstiţială;d) debitul de filtrare la nivelul capilarului arterial este mic;e) pompa limfatică determină existenţa unei presiuni negative în spaţiul

interstiţial.21. Presiunea arterială

a) medie este media aritmetică a valorilor sistolică şi diastolică.b) medie este valoarea medie într-un minut. c) sistolică normală este de 60-120 mmHg.d) diastolică normală este de 70-90 mmHg.e) diferenţială este ~100 mmHg.

22. Rezistenţa periferică sistemică creşte în următoarele situaţii, cu excepţia:

a) scăderea volumului circulant (ex: hemoragie)

b) trecerea din clinostatism în ortostatismc) efortul fizicd) hipertensiunea arterialăe) creşterea presiunii pulmonare

23. Baroreceptorii implicati in controlul reflex al presiunii arteriale:

a) sunt terminatii nervoase in buchet prezente in sinusul carotidian si sinusul coronar;

b) trimit semnale aferente prin nervii vag si glosofaringian catre portiunea ponto- mezencefalica a tractului solitar;

c) nu genereaza impulsuri nervoase pentru valori ale presiunii intravasculare sub 100 mmHg;

d) inhiba centrul bulbar vasoconstrictor si stimuleaza nucleul dorsal al vagului;

e) descarca impulsuri aferente cu o frecventa care scade liniar cu cresterea presiunii arteriale ;

24. Mecanismul baroceptor de reglare a presiunii arteriale:

a) reduce variatiile sistolo diastolice ale acesteia;b) impiedica valorea sa sistolica sa depaseasca 100 mmmHg;c) limiteaza domeniul sau de variatie fiziologica;d) potenteaza tonusul simpatico vasoconstrictor;e) se realizeaza exclusiv prin efecte vasculare.

25. Factorii care influienteaza intoarcerea venoasa sunt urmatorii cu exceptia:

a) rata schimburilor transparietale la nivel capilar;b) contractia musculaturii scheletice;c) functionarea normala a sistemului valvular venos;d) presiunea intratoracica;e) complianta venelor.

26. Jugulograma:

a) este inregistrarea activitatii a venei jugulare;b) evidentiaza contractia atriului stang;c) evidentiaza inchiderea tricuspidei;d) evidentiaza deschiderea valvulei mitrale;e) permite evaluarea presiunii din circulatia pulmonara.

27. La om circulatia generala este separata de cea pulmonara:

a) sangele revine din circulatia pulmonara in atriul drept trece apoi in ventricolul stang si de aici este pompat in circulatia sistemica;

b) comunicarea dintre cele doua sectoare circulatorii se realizeaza periferic numai in conditii patologice;

c) venele pulmonare aduc sange venos in atriul drept;d) venele pulmonare aduc sange arterial in atriul stang;e) ventricolul drept pompeaza in circulatia sistemica sangele revenit la

inima prin venele cave si sinusul venos.

28. Alegeti varianta corecta:

a) regimul presional in vene este acelasi cu cel din arterele satelite;b) in venele pulmonare presiunea partiala a CO2 este identica cu cea din

atriu drept;c) volumul de sange continut in vene este mult mai redus cu cel din artere

deoarece arterele sunt vase foarte distensibile;d) viteza de circulatie a sangelui prin vene scade progresiv de la periferie

spre atriu drept ;e) datorita structurii peretelui venos variatiile mari de calibru

datorate sangelui continut nu se insotesc de variat

29. Care dintre afirmatiile referitoare la schimburile lichidiene dintre capilar si interstitiu este adevarata?

a) la nivelul capatului arterial al capilarului presiunea hidrostatica are o valoare superioara presiunii oncotice a plasmei ;

b) presiunea oncotica are aceeasi valoare in plasma sanguina din capatul arterial si cel venos al capilarului ;

c) intreaga cantitate de lichid care se filtreaza in capatul arterial al capilarului reintra in capatul venos, ceea ce explica presiunea negativa interstitiala ;

d) toate variantele de mai sus sunt corecte;e) nici o varianta nu este corecta.

30. Stratul profund al peliculei de secreţie bronşică:a) este ca un gelb) are rol de a capta particulele inhalatec) sunt inclavaţi ciliid) conţine mucopolizaharidee) este foarte dens

31. Evacuarea lichidului alveolar la naştere se realizează:a) prin compresiunea toracelui fetal în cursul trecerii prin filiera pelvi-

genitală (proces esenţial)

b) drenare prin capilarele perialveolarec) drenare direct în venele bronşiced) drenare în lichidul pleurale) drenare în spaţiul interstiţial şi de aici trece în circulaţia limfatică

32. Stratul superficial al peliculei de secreţie bronşică:a) este ca un gelb) este fluidc) este locul de inclavare al cililord) conţine proteine plasmatice şi proteine localee) are rol hipersecretor

33. Curba de disociere a CO2 :a) atinge platou deoarece PCO2 din sânge creşte progresiv prin creşterea

cantităţii de CO2 dizolvateb) nu există punct de saturaţie totală în CO2

c) 1 g Hb fixează 1,34 ml CO2

d) disocierea CO2 de pe Hb este facilitată de PO2 scăzutăe) în descrierea acestei curbe este important numai CO2 legat de Hb

34. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică grupului de neuroni GRD (grup respirator dorsal)?

a) Situaţi în partea dorsală a bulbuluib) Rol în inspiraţia forţatăc) Aproape toţi neuronii se găsesc în tractusul solitar (NTS)d) Rol principal în reglarea ventilaţieie) Neuronii GRD descarcă potenţiale de acţiune care asigură ritmul

respirator bazal

35. Care este enzima care asigură sinteza de surfactant pulmonar?a) Tiroxinab) Acetil-colin-esterazac) Glucocorticoiziid) Lecitin sintetaza e) Catecol-orto-metiltransferaza

36. Regiunile apicale ale plamanilor:

a) sunt hiperventilate;b) primesc mai mult aer in cursul unui inspir obisnuit care se realizeaza

pornind de la CRF;c) in portiunea anterioara sunt expansionate ca urmare a contractiei

muschilor intercostali externi care cresc diametrul antero-posterior al cutiei toracice;

d) primesc mai putin aer in conditiile realizarii unui inspir care porneste din momentul in care in plamani se gaseste numai volum de aer residual;

e) se caracterizeaza prin existenta capilarelor inchise la un subiect in ortostatism (zona I west).

37. La nivelul zonelor bazale ale plamanilor :

a) Presiunea pleurala are aceleasi valori cu cea de la nivelul zonelor apicale;

b) Distensia este mai mare in timpul unui inspir de repaus care porneste de la CRF;

c) Depresiunea pleurala se accentueaza cu valori diferite comparativ cu zonele apicale , in conditiile unui inspir obisnuit care porneste de la CRF;

d) Alveolele sunt mai destinse (expansionate) comparative cu zonele apicale datorita gravitatiei;

e) Presiunea vasculara pulmonara este totdeauna mai mica decat presiunea din alveole.


a) In anastomozele arterio-arteriale de la nivelul plamanului sensul de circulatie este dat de gradientul presional care se stabileste intre segmental de circulatie sistemica si cel al circulatiei pulmonare;

b) Angiotensina are efecte vasoconstrictoare puternice asupra vaselor circulatiei pulmonare deoarece la acest nivel actiunea angiotensinazelor este absenta ;

c) Prostaglandinele nu au efect asupra tonusului vascular si bronsic;d) PGF2α au efecte vasodilatatoare mai puternice decat cele produse de

tromboxanul A2 pe vasele pulmonare;e) Nici o varianta nu este corecta.

39. Pleura:

a) viscerala este bogat inervata;b) parietala este saraca in elemente ;c) nu este implicata direct in mecanica ventilatiei deoarece plamanii se

destind pasiv in timpul inspirului ;d) are rolul de a mentine lichidul pleural in cantitate constanta ;e) participa la formarea lichidului pleural prin procese de filtrare care se

desfasoara la nivelul pleurei viscerale urmate de reabsorbtie la nivelul pleurei parietale.

40. Alegeti varianta corecta :

a) capilarele perialveolare contin 90% din volumul sanguin pulmonar;b) pleura parietala este bogat inervata , aici fiind sediul fenomenelor

dureroase ;c) fluxul limfatic de la nivelul pulmonului nu este influientat de fazele

ventilatiei datorita anastomozelor limfatice transdiafragmatice;d) toate variantele de mai sus sunt corecte;e) nici una din variante nu este corecta.

41. Lichidul pleural:

a) se gaseste in cantitate de 600-700 ml;b) se formeaza prin procese de filtrare (la nivelul pleurei viscerale)

urmate de reabsorbtie (la nivelul pleurei parietale);c) cantitatea de lichid pleural creste in efortul fizic;d) contine aproximativ 4500 celule /ml (hematii limfocie, trombocite

macrofage, celule mezoteliale);e) are un continut electrolitic net diferit de cel al sangelui.

42. In timpul inspirului:

a) fortat plamanii se destind activ;b) de repaus activitatea electrimiografica a diafragmului atinge un

maximum la debutul acestui proces;c) de repaus volumul de aer care patrunde in plamani produce cresterea

diametrelor cutiei toracice;d) diametrul vertical al cutiei toracice creste ca urmare a contractiei

diafragmului;e) diametrul vertical al cutiei toracice creste ca urmare a faptului ca

diafragmul se relaxeaza si isi creste curbura.

43. Pentru producerea unui inspir de repaus :

a) actioneaza numai muschii intercostali interni;b) se contracta muschii intercostali interni si diafragmul ;c) este necesara o valoare a presiuni alveolae < Patm;d) este necesara o valoare a presiuni alveolare > Patm;e) portiunea mijlocie a coastelor II – VII executa o miscare ale rotatie in

jurul unui ax oblic antero – posterior care determina cresterea diametrului antero-poasterior al cutiei toracice.

44. Expirul :

a) determina evacuarea din plamani a unui volum de aer egal cu CV daca expirul porneste din pozitie CRF;

b) se relizeaza prin contractia diafragmului;c) se insoteste de activitate electromiografica a diafragmului pe toata

durata desfasurarii acestui proces;d) se insoteste de coborarea hemidiafragmului de partea afectata de

pareza;e) fortat se produce cu participarea activa a plamanului.


a) bradikinina are efecte in special pe vasele pulmonare cu tonus crescut;

b) secretia glandelor bronsice este influientata numai de factori iritanti locali;

c) activitatea intensa a centrilor pneumotaxici determina un inspir prelungit;

d) hipocapnia produce bronhoconstrictie locala reflexa si de aceea poate fi considerate un mecanism de adaptare a perfuziei de ventilatie;

e) spatiul mort alveolar consta in fractiunea din volumul curent care nu participa la hematoza.

46. Colecistokinina-pancreozimina:a) determină relaxarea veziculei biliare;b) scade secreţia de enterokinază;c) scade motilitatea intestinului subţire şi a colonului;d) inhibă secreţia de glucagon;e) determină contracţia musculaturii netede din pereţii veziculei

biliare şi creşterea secreţiei de suc pancreatic bogat enzimatic.

47. Secretina:a) structură similară cu cea a gastrinei;b) este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase

din stomac;c) stimulează secreţia de suc gastricd) stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin;e) eliberarea sa are loc în momentul prezenţei prezenţei alimentelor în

stomac.

48. Absorbţia apei:a) se realizează prin transport activ secundar;b) depinde de cantitatea ingerată; c) cea mai mare parte se realizează la nivel gastric;d) dependentă de osmolaritatea conţinutului luminal;e) cea mai mare parte se realizează la nivelul colonului.

49. Circuitul hepato-entero-hepatic reprezintă:a) reciclarea pigmenţilor biliari;b) absorbţia acizilor biliari in porţiunea proximală a intestinului;c) reabsorbţia constituienţilor biliari din intestin;d) reciclarea sărurilor biliare;e) extracţia hepatică a acizilor biliari.


a) activitatea secretorie a glandelor fundice este stimulata de aferentele vagale;

b) volumul sucului gastric si secretia de H+ se reduce sub actiunea histaminei pe receptorii H2 ( blocati de ranitidina);

c) in timpul deglutitiei apropierea pilierilor laterali a palatului si coborarea portiunii posterioare a limbii impiedica introducerea bolului alimentar in cavitatea bucala;

d) substantele izocalorice si izotrofice nu pot fi schimbate intre ele in vederea asigurarii unui regim alimentar variat ;

e) in cazul declansarii voluntare a deglutitiei influxul corticofug ajunge la interneuronii dorsali producand o activare cu latenta mare pentru interneuronii dorsali precoci sau cu o latenta redusa pentru interneuronii dorsali tardivi.


a) timpul esofagian al deglutitiei nu este influentat de catre o componenta umorala ;

b) celulele enterocromafine sunt influientat dispuse mai ales la nivelul corpului stomacului ;

c) Sucul gastric este eliberat in special de glandele situate la nivelul portiunii orizontle ale stomacului;

d) Aciditatea sucului gastric este mai redusa la adult comparativ cu cea a unui copil de 1 an;

e) Doza necesara de pancreozimin-colecistokinina (CCK Pz) pentru producerea contractiei veziculei biliare este mai mare decat cea necesara pentru stimularea secretiei pancreatice.


a) sucul gastric nu contine bicarbonat de sodiu deoarece pH-ul sucului gastric are la adult valori intre 0,9 – 1,5;

b) contractiile migratoare gigante se propaga pe distante mari;c) undele peristaltice intestinale sunt declansate in special de plexurile

Meissner;d) toate variantele de mai sus sunt corecte;e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta.


a) contractiile migratoare gigante sunt mai puternice decat contractiile peristalice obisnuite probabil datorita neuronilor motori inhibitori din circuitul accesor;

b) fibrele colinergice cresc frecventa si amplitudinea contractiilor musculaturii intestinale;

c) in conditii fiziologice la nivelul intestinului gros se secreta o cantitate crescuta de mucus;

d) contractile de tip IV de la nivelul intestinului gros echivaleaza cu miscarile pendulare ale intestinului subtire;

e) ptialina actioneaza optim la Ph mai mare de 7.


a) timpul de protrombina este alungit la nou nascut deoarece flora intestinala normala ,care aduce raport de vitamina K, nu este inca functionala;

b) debitul de absorbtie al clorului la nivelul colonului este inferior celui de absorbtie al sodiului;

c) fluxurile ionice sunt mai importante in partea dreapta a colonului comparativ cu partea stanga;

d) sarurile biliare nereabsorbite care ajung in colon determina conspiratie;e) ingerarea galbenusului de ou inhiba motilitatea veziculei biliare;


a) mobilitatea intestinala este stimulate de catre VIP;b) secretia mucoasa a colonului este inhibata prin stimularea nervilor

erectori;c) absorbtia hidroelectrolitica si vitaminica de la nivelul colonului

predomina in portiunea proximala;d) in timpul fazelor de digestie bila trece din canalul coledoct in vezicula

biliara deoarece sfincterul Odali este deschis;e) colereza presupune si procese de secretie – reabsorbtie a apei , sodiului

si clorului care se desfasoara la nivelul hepatocitar.


a) la animalele carora li se administreaza un pranz fictiv se elaboreaza o secretie pancreatica hidrolatica;

b) secretina determina o secretie pancreatica ecbolica;c) defecatia este un act reflex motor, controlat de centrii medulari si

coordonat cortical;

d) volumul si greutatea materiilor fecale sunt mai scazute in cazul unei alimentatii vegetariene comparativ cu alimentatia rafinat preparata si carnata;

e) secretina potenteaza actiunile colecistokininei CCK asupra volumului de bila secretata.


a) ptialina este produsul de secretie al celulelor mucoase din glandele salivare;

b) cresterea ratei fluxului salivar este insotita de scaderea continutului salivar de sodiu;

c) trecerea alimentelor ingerate din esofag in stomac in timpul undei peristaltice primare declanseaza undele peristaltice secundare.

d) Faza cefalica de reglare a secretiei gastrice este controlata exclusive prin mecanisme umorale;

e) Secretia gastrica acida este stimulate de catre insulina prin mecanismul central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi.


a) excitarea hipotalamusului posterior determina secretie gastrica acida , care este suprimata de vagotomie si nu este influentata de dubla suprarenalectomie;

b) substantele parasimpaticomimetice si parasimpaticotrope reduc secretia salivara;

c) secretia salivara poate fi influentata pe cale umorala ,prin actiune directa asupra centrilor salivari;

d) rata de formare a salivei creste sub actiunea ADH;e) eliberarea de gastrina este stimulata de somatostatin.

59. Evacuarea gastrica:

a) este stimulata de catre produsi de digestie ai lipidelor prezenti in duoden;

b) este redusa de catre prezenta in duoden a solutiilor hiperosmolare;c) este stimulate de catre gastrina prin cresterea contractiei antrale si

constrictiei sfincterului piloric;d) este controlata exclusiv prin mecanism nervos;e) este intarziata atunci cand continutul duodenal are pH mai mare de 3,5.

60. Din categoria hormonilor glucocorticoizi sintetizaţi endogen fac parte :a) cortizolul şi hidrocortizonul;b) prednisonul;c) metilprednisonul şi cortizolul;d) cortizonul şi corticosteronul;

e) dexametazonul.

61. Sinteza şi eliberarea de LH este:a) continuă şi reglată prin feed-back cu ansă scurtă;b) continuă şi reglată prin feed-back cu ansă lungă;c) continuă şi reglată de inhibină;d) pulsatilă ;e) pulsatilă şi inhibată de progesteron.

62. Revers T3 (r-T3):a) în mod obişnuit este o formă activă de T3 ;b) rezultă din tiroxină în urma reacţiei de iodinare ;c) este o formă inactivă, de rezervă ;d) se poate activa în cursul sarcinii, în boli catabolice în hipersecreţie de

glucocorticoizi ;e) concentraţia sa plasmatică este similară cu a triiodtironinei.

63. Reglarea secreţiei de insulină se realizează :a) prin acţiunea directă a glucozei sanguine asupra celulelor β-

insulare secretoare de insulină;b) prin acţiunea directă a hormonilor mineralocorticoizi;c) prin participarea centrilor glicoreglatori adenohipofizari;d) printr-o eliberare crescută de glucagon care va contracara efectele

insulinei;e) prin feed-back pozitiv în funcţie de nivelul insulinemiei.

64. Receptorii dopaminergici de tip 1:a) sunt inhibitori ;b) sunt situaţi presinaptic în cord şi vase ;c) activarea lor produce natriureză, vasodilataţie şi creşterea

contractilităţii miocardice ;d) sunt localizaţi presinaptic pe terminaţiile periferice şi centrale ale

neuronilor adrenergici ;e) realizează modularea excitabilităţii căilor extrapiramidale.

65. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:a) funcţiile testosteronului sunt intim legate de dezvoltarea caracterelor

sexuale primare şi secundare la femeie şi la bărbat;b) în cursul vieţii fetale şi săptămânile următoare naşterii secreţia de

testosteron este stimulată de gonadotrofina corionică placentară;c) după naştere secreţia este pulsatilă variind în cursul aceleaşi luni;d) la pubertate, testosteronul determină apariţia caracterelor sexuale

secundare la bărbat şi prima menstruaţie (menarha) la fete;e) alături de progesteron, testosteronul este responsabil de coborârea

testiculelor în scrot la naştere.

66. Principalul factor reglator al eliberării de aldosteron este a) ACTHb) ADHc) Concentraţia plasmatică a Na+ şi K+

d) Feed back pozitiv şi negative) Adrenoglomerulotrofina diencefalică

67. Enzimele implicate în metabolismul catecolaminelor sunt următoarele, cu excepţiaa) Catecoloximetiltransferaza (COMT)b) Monoaminoxidaza (MAO)c) Aldehid oxidaza (AO)d) Dopamin a-hidroxilazae) Acidul vanilmandelic (AVM)

68. Hipernatremia:

a) inhiba secretia de ADH;b) stimuleaza secretia de aldosteron;c) are efect antidiuretic;d) determina cresterea diurezei ;e) nu influienteaza osmolaritatea plasmei.

69. ADH determina:

a) hipernatremie;b) hipevolemie;c) cresterea osmolaritatii plasmei;d) reabsorbtia apei la nivelul tubului contort proximal al nefronului;e) scaderea reabsorbtiei facultative de apa la nivelul segmentului distal si

colector al nefronului.


a) actiunea glicogenogenetica a glucagonului este mediata la nivel celular de sistemul adenilatciclaza – cAMP;

b) efectul hiperglicemiant al adrenalinei este mai evident decat cel al glucagonului ;

c) in eforturi fizice intense scade continutul de hormoni tiroidieni circulanti ;

d) concentratiile mari de iod in plasma favorizeaza biosinteza de hormoni tiroidieni ;

e) LH stimuleaza celulele sertoli sa secrete estrogeni.


a) estrogenii secretati de catre celulele Sertoli sub actiunea FSH au efect de maturare a spermatozoizilor;

b) spermatogeneza inhiba secretia de FSH hipofizar prin intermediul inhibinei eliberate de catre celulele sertoli;

c) hormonii androgeni sunt secretati de catre celulele interstitiale Leydic;d) toate variantele de mai sus sunt corecte;e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

72. Acomodarea la distanţă implică:a) mărirea razei cristalinuluib) relaxarea muşchilor ciliaric) relaxarea ligamentelor suspensoare ale cristalinuluid) relaxarea zonulei Zinne) contracţia fibrelor circulare ale pupilei

73. Reflexele statokinetice:a) sunt lenteb) intervin, prin informaţiile labirintice, în adaptarea dinamică a

tonusului muscularc) nu intervin în menţinerea poziţiei normale a corpului şi capuluid) se realizează numai după antrenarea unor grupe musculare reglate

tonic prin diverşi centri din trunchie) implică deplasarea lichidului endolimfatic sau a otoliţilor în timpul

diverselor poziţii ale corpului

74. Receptorii mecanici pentru durere:a) sunt terminaţii nervoase amielinice din imediata apropiere a

membranei bazale a pieliib) sunt receptori polimodalic) răspund la excitanţi cum ar fi variaţiile de temperaturăd) au un câmp receptor mai mic decât receptorii pentru temperaturăe) îşi cresc sensibilitatea la traumatisme minore

75. Căile şi ariile de proiecţie ale durerii:a) fibrele Aδb) fibrele Cc) fibrele Aαd) calea spino-talamică şi talamuse) nucleul ventro-caudal parvocelular

76. Senzaţia gustativă nespecifică apare la stimularea mugurilor gustativi cu:a) soluţii sapide dulci şi amareb) soluţii sapide sărate şi acrec) substanţe pure ce acţionează separat

d) curent electrice) substanţe volatile

77. Substanţele olfacto-gusto-trigeminale ( O+G+T) excită:a) Toate tipurile de receptorib) Activează numai receptorii olfactivic) Activează numai receptorii trigeminalid) Realizează o excitare olfactivă şi trigeminalăe) Activează numai receptorii trigeminali şi gustativi

78. Care dintre următoarele descrie corect inervaţia parasimpatică a aparatului digestiv:a) noradrenalina este neurotransmiţătorul principal b) activitatea parasimpatică excesivă duce la ileus paraliticc) inervarea vagală produce inervaţia sfincterelord) originea vagului este nucleul tractului solitar din trunchiul

cerebrale) fibrele parasimpatice eferente monitorizează concentraţiile de glucoză,

pH şi osmolaritate

79. Condiţia cunoscută sub numele de presbiopie se datorează:

a) pierderii de celule retiniene odată cu vârstab) modificării elasticităţii cristalinului ca urmare a vârsteic) pierderii transparenţei cristalinuluid) creşterii opacităţii corpului vitrose) alungirii axului ocular odată cu vârsta

80. Cortexul premotor reprezintă:

a) arii minore anterioare cortexului motor primar ce coordonează mişcări precum: vorbire, mimică, mişcări oculare

b) arii ale cortexului motor involuntarc) arii ale cortexului temporal d) zone ale cerebeluluie) o serie de nuclei subcorticali

81. Care din afirmatiile referitoare la nuclei cenusii centrali este adevarata?

a) nucleul candat controleaza tonusul postural ;b) sunt sediul reflexelor auditivo-oculogir si oculo-cefalogir;c) sunt originea cailor descendente vestibulare ;d) globus pallidus controleaza plasarea diferitelor parti ale corpului

atunci cand un subiect executa o miscare complexa;

e) nici o varianta nu este corecta.


a) palocerebelul coordoneaza reflexele de redresare labirintice si statokinetice;

b) reflexul cornean de clipire are centrii in mezencefal;c) reflexul oculo-cefalogir are centrii in punte;d) functia oculo –motorie voluntara se gaseste in aria 19 oculo-parietala;e) in hipotalamusul anterior se gasesc centrii trofotropi

parasimpatici.


a) in hipotalamusul lateral se gasesc centrii ergotropi simpatici;b) centrul midriatic este nucleul vegetativ Edinger –Westphal din

mezencefal;c) centri reflecsi ai erectiei si ejacularii se gasesc in aria corticala

motorie;d) reflexul pupilodilatator este parasimpatic si are centrii in mezencefal;e) centrii termogenetici sunt situati in hipotalamusul posterior.

84. Care din urmatoarele efecte se datoresc stimulari nervilor simpato-adrenergici?

a) mioza;b) contractia muschilor ciliari pentru vederea la distanta;c) cresterea vitezei de conducere in atrii;d) contractia muschilor ciliari pentru vedrea de aproape;e) relaxarea musculaturii bronsice.


a) calea eferenta pentru reflexele somatice apartine fibrelor mielinice A cu viteza mare de conducere;

b) neuronul din coarnele anteioare medulare are ca mediator chimic adrenalina la nivelul placii motorii;

c) reflexele medulare proprioceptive au teritoriul receptor inafara muschiului si constau in reactii de aparare fata de un agent nociv;

d) toate variantele de mai sus sunt corecte ;e) toate variantele de mai sus sunt incorecte.

Grele

Documents

Transcript of Grele