"DINCOLO DE FEREASTRAPENSIONARULUI"

Prof. Oprea Ferentz

INFORMAŢII DESPRE AJUTOARELE DECĂLDURĂ PENTRU SEZONUL RECE 2013-2014

INTERVIU CU DOMNUL DEPUTATVLAD ALEXANDRU

COSMA

PAG 2

A APLICAT ŞI I-A SURCLASAT!UN TÂNĂR DE EXCEPŢIE -

DAVID ŞTEFAN GHEORGHEPAG 9

PAG 5 ºi 8

FĂRĂ MENAJAMENTE -Asociaţiile de proprietari şi problemele cucare se confruntăacestea...

Au fost "SerbãrileToamnei!" Au fost trei zile încare, noi, mizilenii, am putut sãne întâlnim în central oraºuluipentru a ne saluta ºi a ne bucurade sãrbãtoarea oraºului nostru!Unii spun cã totul nu este altce-va decât un "bâlci", alþii cã suntbani azvârliþi… ªi bâlciul este otradiþie ce aducea bucurie oame-nilor ºi ar trebui sã þinem cudinþii de tradiþiile ce încã maisunt. Cei de vârsta mea, ºi nunumai, îºi amintesc poate bucu-ria bâlciului nostru mizileanînfiinþat de pe vremea Canta -cuzinilor. Cei care vãd cu alþiochi sãrbãtoarea oraºului nostru,i-aº invita sã priveascã marea deoameni ce se strange în fiecaresearã a celor trei zile, pentru acânta ºi dansa cu cei de pescenã! De fiecare datã, în astfelde momente, am studiat feþeleoamenilor, iar eu am vãzut doarbucurie. Este nevoie ºi de astfelde momente.

Am aflat cã mulþi din-tre cei plecaþi departe de oraº seîntorc pentru a fi prezenþi laaceste manifestãri. De acolo, dela scenã unde stau de obicei pen-tru a veghea ca totul sã decurgãnormal, am privit miile de oa -meni. Este dreptul lor la bucurie,pe care dacã nu-l primim dinalte pãrþi, trebuie sã ni-l facemnoi, mãcar o datã în an! Mai alesîntr-o perioadã densã în pro -bleme ºi zbateri ar trebui sã nerãsplãtim, impro vizând stareade normalitate. Prin transmisiaTV în direct am intenþionat caaceste zile de sãrbãtoare sã intreîn casele tuturor. Ca de obicei,prima zi am dedicate-o culturii,anul a ces ta având ca invitaþi peDan Puric- actor, eseist, autor ºiregizor, Dan Piþa - regizor, prof.Margareta Labiº - sora poetuluinaþional Nicolae Labiº, scri-itorul Virgil Diaconu - redactorºef al revistei Cafeneaua Lite -rarã, scriitorul Florentin Popes -cu - redactor ºef al revistei Bu -cureºtiul Literar, prof. Ivan Pil -chin - lector la Catedra FilologieGermana a USM, prof. MariaPilchin - cercetãtor ºtiinþific,scriitorul Florin DOCHIA - re -dactor ºef al revistei RevistaNouã, scriitorul AlexandruJurcan, scriitorul Niculai Tãi cu -þu, istoricul literar Emil Nicu -

lescu, scriitorul Lucian Mãnãi -lescu, prilej cu care am oferit ºipremiile "Concursului de creaþieliterarã: poezie ºi prozã" aflat laa 7-a ediþie. Dincolo de stimula-rea creaþiei literare, o altã partebe neficã a acestei manifestãricul turale o reprezintã promo va -rea imaginii oraºului nostru.Mulþi dintre participanþi ne aduccuvinte de laudã, mai ales cei cese gãsesc în postura de a fi pen-tru prima datã în vizitã la noi,asta ca sã nu mai vorbim desprepublicaþiile culturale din þarãcare consemneazã evenimentelemizilene. La fel se întâmplã ºi cucei ce se urcã pe scena instalatãîn central oraºului. Sunt forma -þii, ansambluri, tarafuri sau so -liºti ce vin de pe întreg teritoriulþãrii!

Pentru cã sunt ºi altfelde pãreri, puþine dar sunt, despre"Ser bã rile Toamnei", ºi pentrucã trebuie sã þinem seama ºi deacestea, am sã-i rog pe cei dinre dacþia publicaþiei "POªTA -LIO NUL" sã facã un sondaj deopi nie pe tema "A fi sau a numai fi SERBÃRILE TOAM-NEI?", re zultatele lui urmând sãvi le prezentãm în numãrul ur -mãtor.

Este toamnã pe Pã -mânt! Iluziile se ascund în sub-stanþa timpului, infinitul aºtep-tãrii se hrãneºte din cromaticalu mii precum fluturii, Soarele îºicomplicã timiditatea într-odetaºare feroce ºi complice!Ma rea Trãdare îºi aratã nevi-novãþia ancestralã, rãnind cuînvãþãminte ºi rigori. Nudul uni-versal se desãvârºeºte precummiresele nenuntite! Se moaretrã ind privilegiul vieþii! Seschimbã recuzita prin cotloa ne -le de suflet ale Pãmântului!Copacii ºtiu, înþeleg, se supun,ºi-ºi deconspirã doar tãcerea!Totul pânã la urmã se întoarce!

Anotimpurile sunt pen-tru sufletul mereu copil al oame-nilor, sã poatã învãþa ºi din ceeace existã vederii lui. ªi Iisus s-anãscut om din om, pentru a arãtatuturor din toate timpurile cumtrebuie trãitã viaþa cea adevãra -tã! Înþelegând, crezând, iubindprin felul de a trãi, muri ºi învia!Anotimpurile vin din taineleapostolatului. Priviþi supunereacopaciilor la venirea toamnei.Este felul în care Cerul coboarãpe Pãmânt! Înserãrile vin maidevreme, ºoaptele se retrag înrugãciuni. Sufletul oamenilor eca cel al copacilor, munþilor,dealurilor… O dulce tristeþe lecuprinde...

Frigul pãtrunde în oa -meni prin ochi, prin case, pringânduri! Este frig în cãldura dinsângele oamenilor ºi în bogãþiaacestei toamne. E frig în mul -þimea de fructe, legume, grâneprecum în fãrãrostul mâinilorcrãpate. Dimineþile sunt plum -burii ºi aduc, ca altãdatã, luminace acum bântuie în gratiilenevãzute ale ferestrelor.

Þãranul român s-a re -t ras în munþii copilãriei sã-ºimân gâie cu bocet doinele ºi aº -teaptã! Frigul aþine calea paºilorºi se aºazã peste tot prin caseleoamenilor, sãrãcind ºi mai multgoliciunea încãperilor! Mã gân-desc la pãsãrile cãlãtoare carevin de la mii de kilometrii la noisã-ºi desãvârºeascã povestea dedragoste. De ce la noi ºi nu înþãrile calde de unde vin? De cestrãbat distanþe uriaºe pentru a-ºi petrece bucuria verii vieþii alã-turi de noi? Rândunelele se în -torc la aceeaºi casã, precum pã -rinþii mei în mine. Când eramcopil, apariþia rândunelelor eraprilej de mare bucurie. Nu ºtiude ce, dar fãceam o legãturã in -dispensabilã între prezenþa lor ºifrumuseþea verii din zâmbetulmeu de copil. Cuibul rându -nelelor era, pentru fiecare casã,ceva sfânt, fiind considerat unprivilegiu! Cândva, mi-am re -vendicat dreptul ca toate toam-nele lumii sã le adãpostesc lamine în piept. Multe lacrimi ºizâmbete cred cã s-au amestecat,ca într-o piaþã pustie, golitã deoamenii cãutãtori. Paºii mei auecou ºi puterea întoarcerii melepe aleile pietruite peste care aucãzut, desprinse de disperareavieþii, frunze descãrnate, castaneºi ghinde, sentimente ce mã-mbrãþiºeazã cu o tristeþe plãpân -dã. Oameni obosiþi de drumulîntoarcerii îºi odihnesc tãcereape bãncile parcului, lãsându-ºiamintirile (din ridurile frunþii)mângâiate de foºnetul frunzelor.Cuvintele mângâiate de liniºtealor se ascund în umbra copa -cilor. Înspre dig, valul este zdro-bit de aceeaºi frumuseþe, dincauza cãreia paºii sfãrâmã ofrunzã. Paºii noºtri nu se voropri vreodatã, aºa cum toamnanu va înceta sã se reîntoarcã înstrãzi, în valuri, în adâncuri, îngalbenul de gutuie al zâmbetuluide copil. În sufletul meu, liniºteae în delir ºi pentru prima datãmã regãsesc peste tot.

Emil Proºcan de vorbã cuEcaterina Bargan

11 octombrie 2013

DESPRE DREPTULLA ZÂMBET

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Anul IX /Nr. 105 / octombrie 2013 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

CONSILIUL LOCAL si PRIMARIA ORASULUIMIZIL

Ediţiaa X-a

ªTIRI LOCALE * INTERVIURI * ÎNVÃÞÃMÂNT

* CULTURÃ * SPORT * SÃNÃTATE

* CULINAR * ANUNÞURI * DIVERTISMENT

PAG 8

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂGabriela NEGOIÞÃ /Adi MANDALAC

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

LOCALNr. 105 / octombrie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

N-am crezut niciodatãcã voi avea timp sã scriu despreoameni dragi mie ºi mai ales n-am crezut cã voi gãsi timpul inte-rior sã le stau alãturi. Într-o dupã-amiazã de toamnã, am popositpentru câteva clipe, dincolo defereastra pensionarului prof. O -prea Ferentz, cunoscut gene ra -þiilor de pânã-n 1993, ca "profe-sorul Ofuleþ". Privirea lui blândãºi neschimbatã de trecerea aniloraminteºte încã de zborul interiordestinat în exclusivitate elevilorºi familiei. Peste braþe i-a trecuttoamna acoperindu-le cu frunzeruginii, desprinse parcã de timp.

Bucuria acestei revederine-a aºezat amândurora un nod îngât. Prezent la toate întâlnirile ge -ne raþiilor de absolvenþi ai Lice -ului Teoretic din Mizil (azi, Li -ceul Teoretic "Grigore Tociles -cu"), nelipsit la majoritatea eve -nimentelor culturale din locali-tate, domnul profesor O preaFerentz se regãseºte ºi astãzi înfragmente de suflet. "Povestiþi-mi în trei rânduri viaþa dumnea -voastrã. de dupã pensie", i-amcerut într-un târziu. "În trei rân-duri?!", m-a întrebat zâmbindbinevoitor. "Un rând, debutulmeu ca pensionar a fost o mareþeapã, deoarece în 30.06.1993am fost pensionat forþat, iar pen-sia am luat-o în luna ianuarie. Înal doilea rând, lipsa docu-mentelor mele de vechime înmuncã a dus la un calcul mic alpensiei, ceea ce eu consideracum a doua þeapã. În al treilea

rând, viaþa mea de pensionar e lafel de liniºtitã ca vântul de varãmângâind frunzele copacilor.“

"Doamna învãþãtoareOprea Smaranda stãtea alãturi."N-aº fi crezut cã la pensie atâtaliniºte o sã ne doarã...", spunedumneaei plinã de viaþã ºi deiubire. "Sã vã doarã liniºtea?!",m-am mirat în sinea mea, roºindpentru gândul ascuns. Cât decurat gândesc oamenii, mai alesatunci când gãsesc partea fru-moasã a lucrurilor dincolo deorice, chiar ºi dincolo de fereas-tra pensionarului... S-au înþelesîntotdeauna bine. El, profesordebutant la liceul din Pãtârlagele,mai apoi la Mizil, la ªcoala Nr.1,ea, învãþãtoare. O familie echili-bratã ºi respectatã. ªi-au crescutpânã-n clasa a IX-a nepoþica,Smãrãndiþa, acum studentã laPsihologie în Bucureºti. Uneori,seara, se adunã la o vorbã printelefon. "Cu ce vã petreceþi tim-

pul? Vã uitaþi la TV?", i-amîntrebat. Domnul profesor îmirãspunde într-un târziu: "Întot-deauna am detestat programeleTV, dar la modul fellinian, cuzâmbetul pe buze. Da, ne uitãmla filme, mai ales la celeromâneºti." "Apropo de mogululhollywoodian, care a zis, ºi binea zis: <<Dacã ai un mesaj, tri -mite-l prin poºtã!>> Dar, asta evalabil în cazul artei, nu în cazulunui mijloc de informare cumeste presa."

"Aveþi un mesaj pentruPoºtalionul?"

Stãtea îngândurat pecanapeaua din sufragerie, frã -mântându-ºi în memorie epi -soade ºi evenimente trãite de-alungul vieþii. Iubit de multe gene -raþii de elevi, îndrãgit ºi respectatde colegi, purta încã pe umerinostalgia unor ani frumoºi! Mi-arãspuns privindu-mã în ochi:"Cred cã presa ar trebui sã trans-mitã non-stop mesaje explicite,ca un mijloc foarte eficient de igi-enizare socialã. Prin intermediulPoºtalionului transmit tuturor sãnu vã temeþi de trecerea anilor, sãvã educaþi bine copiii, sã aveþi câtmai multe realizãri. Acesta estesecretul fericirii!"

Din camera alãturatã amauzit, parcã dintr-o datã, sunetulunui pian. Doamna Smarandaspune: "Concert de pian, Mo -zart... Când vrem sã alungãm lin-iºtea, ca sã nu ne mai doarã,ascultãm Mozart."

Adi MANDALAC

BUNURI IMOBILE: Clãdiri sau alte spaþii locative sau alte imobile aflate în propri-

etate, cu excepþia locuinþei de domiciliu.Nota: Pot beneficia de ajutor pentru încãlzirea locuinþei ºi be -

neficiarii care deþin cotã parte indivizã din clãdiri sau alte spaþii loca-tive, în afara locuinþei de domiciliu

BUNURI MOBILE: 1. mijloace de transport: autoturisme care depãºesc 1600 cm3,

autoutilitare, autocamioane de orice fel ºi remorci, ºalupe, bãrci cumotor, scutere de apã, iahturi, autobuze, microbuze;

2. utilaje agricole: tractor, combinã autopropulsatã; 3. utilaje de prelucrare agricolã: presã de ulei, moarã de

cereale; 4. utilaje de prelucrat lemnul: gater, drujbã sau alte utilaje de

prelucrat lemnul acþionate hidraulic, mecanic sau electric; 5. depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei. Notã: se excepteazã mijloacele de transport adaptate din pro-

prietatea persoanelor cu handicap. TERENURI:

1. terenuri de împrejmuire a locuinþei ºi curtea aferentã (terenintravilan), care depãºesc 1000 m2 în zona urbanã ºi 2000 m2 în zonaruralã

ANIMALE / PÃSÃRI: 1. peste 3 bovine 2. peste 5 porcine 3. peste 20 ovine/caprine 4. peste 15 familii de albine

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - pentru sta-bilirea suprafeþei terenurilor ºi cursurilor de apã precum ºi pentru sta-

bilirea numãrului de categorii de animale.

"DINCOLO DE FEREASTRA PENSIONARULUI" Prof. Oprea Ferentz

Copie act de identitatepentru titular ºi pentru toþi membriifamiliei peste 14 ani;

Copie certificate de naº te -re ale copiilor pânã în 14 ani;

Act de proprietate pentruimobilul pentru care se solicitã aju-torul de încãlzire a locuinþei sauContract de închiriere, dupã caz;

Hotãrâre de divorþ - dacãeste cazul;

Certificat de deces - dacãeste cazul;

Copie dupã hotãrârea ju -decãtoreascã definitivã de în -credinþare a copilului sau de încu-viinþare a adopþiei/hotãrârea comi -siei pentru protecþia copilului pri -vind mãsura plasamentului/de ciziadirectorului general al direcþieigenerale de asistenþã socialã ºi pro-tecþia copilului sau hotãrârea jude -cã toreascã privind mãsura plasa-mentului în regim de urgenþã/ hotã -rârea judecãtoreascã de institu ire a

tutelei/curatelei sau, dupã caz, dis-poziþia autoritãþii tutelare, potri vitlegii - dacã este cazul;

Dupã caz, alte acte dove -di toare privind componenþa fami-liei;

Adeverinþã din localitateade domiciliu cã nu au beneficiat deajutor de încãlzire (în cazul în careun membru nu are domiciliu înoraºul Mizil);

Certificat de atestare fis-calã din localitatea de domiciliu (încazul în care un membru nu aredomiciliul în oraºul Mizil);

Adeverinþã de salariu pen-tru toþi membrii familiei, cu salari-ul net obþinut în luna anterioarãdepunerii cererii inclusiv valoareabonurilor de masã sau menþiuneacã nu se primesc bonuri din parteainstituþiei; copii taloane pensie/ade-verinþã de la Casa de Pensii dinluna anterioarã depunerii cererii;copii taloane alocaþie (de stat, desusþinere, plasament sau alte in -demnizaþii) - din luna anterioarãde punerii cererii; copii taloane in -demnizaþie handicap/buget com-plementar sau orice alte indem-nizaþii acordate conform legii; dinluna anterioarã depunerii cererii;taloane ºomaj din luna anterioarãdepune rii cererii;

Declaraþie pe propriarãspundere cã titularii/membrii nuau venituri realizate (dacã estecazul).

Nu se primesc cereri cuvenituri 0 lei!

ROMÂNIAJUDEÞUL PRAHOVA

PRIMÃRIA ORAªULUI MIZILB-dul Unirii nr.14

Tel: 0244/250.027, 0244/250.008, fax: 0244/251.120, E-mail: primaria@primaria-mizil.ro

CÃTRE,TOATE INSTITUÞIILE PUBLICE, SOCIETÃÞILE PE

ACÞIUNI ªI SOCIETÃÞILE COMERCIALE DE PE RAZATERITORIAL ADMINISTRATIVÃ A ORAªULUI MIZIL

Prin prezenta, vã reamintim cã aveþi obligaþia conformLegii 205/2004, Legii 227/2002 ºi OU 155/2001sã vã confor-maþi în ceea ce priveºte gestionarea problemelor generate decâinii fãrã stãpân:

- perimetrul instituþiei dumneavoastrã trebuie sã fieîmprejmuit, pentru a nu permite accesul câinilor fãrã stãpân;

- în cazul în care deþineþi câini, aveþi obligaþia sã soli -citaþi Primãriei sterilizarea ºi crotalierea lor;

- câinii pe care-i deþineþi trebuie sã fie þinuþi într-un þarcspecial amenajat;

- sunteþi direct rãspunzãtori pentru orice agresiuneexercitatã de cãtre aceºtia asupra oamenilor pe terenul pe care-l adiministraþi

- în cazul în care deþineþi câini fãrã stãpân în zona pecare o administraþi ºi doriþi ca aceºtia sã fie ridicaþi de cãtrePrimãrie, vã rugãm sã faceþi o solicitare scrisã cãtre ServiciulPublic de Gospodãrie Comunalã care administreazã adãpostulde câini al oraºului Mizil.

Cu stimã,VICEPRIMAR,

NICOLAI PAªOL

Bunurile care conducla excluderea acordării

ajutorului social

2. terenuri în zona colinarã ºi de ºes Fam cu 1-3 pers. Fam cu peste 3 pers. - arabil ºi fâneaþã 2.00 ha 3.00 ha - forestier 2.00 ha 3.00 ha - vii, livezi, grãdini de legume ºi flori 1.00 ha 1.50 ha 3. terenuri în zona montanã - forestier 2.00 ha 3.00ha - vii, livezi 1.50 ha 2.00 ha - pãºuni ºi fâneþe 4.00 ha 5.00 ha

Actele necesare pentru acordarea ajutorului de încălzirea locuinţei, conform O.U.G 70/2011 privind măsurile deprotecţie socială în perioada sezonului rece 2013-2014

Pagina 3 ACTIVITÃÞI COTIDIENE Nr. 105 / octombrie 2013

16 septembrie 2013! O zisuperbã de toamnã, anotimp unicprin ceea ce ne transmite, înce -pând de la culori, senzaþii ºi pânãla stãri prin cuvinte, nimic întâm-plãtor aº spune, având în vederefaptul cã debutul anului ºcolarcoincide cu începutul anului bi se -ricesc, care se bazeazã pe tradiþiaiudaicã în conformitate cu carelumea a fost creatã în septembrie.

Întreg oraºul a fost trezitla viaþã dis-de-dimineaþã de ru -moarea zecilor de copii, mai micisau mai mari, care se îndreptauspre instituþiile de învãþãmânt.Cadrele didactice ºi-au luat înprimire învãþãceii, preoþii mizileniau oficiat slujbe, directorii ºcolilorau transmis cuvinte de încurajare,dar ºi gândurile domnului primarEmil Proºcan, care, fiind plecatpentru o sesiune de lucrãri laBruxelles, nu a putut participa laeveniment:

"Dragi elevi,Astãzi începe un nou an

ºcolar! Prima zi dintr-un an în caregrijile pãrinþilor, ºi sper ºi alevoas tre, se pot transforma în do -

rinþa de a învãþa! ªcoala este oinstituþie în care puteþi desluºitaine, puteþi afla o mulþime delucruri care sã vã bucure sufletul ºiîn care vã puteþi îmbogãþi cu ade-vãrat.

Acasã aþi învãþat sãmergeþi spre tot ce existã privirii.La ºcoalã învãþaþi sã mergeþi câtmai drept, fãrã poticneli, spre adescoperi ceea ce existã dincolode cuprinsul vederii. Ar trebui sãºtiþi cã nu este obligatoriu sãînvãþaþi, adicã sã citiþi, sã aprofun-daþi ºi sã gândiþi în cunoºtinþã decauzã despre toate câte existã!Nimeni nu vã poate forþa sãînvãþaþi, decât cel mult sã vã sfãtu-iascã. Dacã sunteþi dezorientaþisau consideraþi cã sunt atâtea altelucruri mai interesante de fãcutdecât sã învãþaþi, vã sfãtuiesc sã vãapropiaþi de o persoanã care aignorat învãþatul. Încercaþi sã aflaþicum decurge o zi din viaþa lui,observaþi cât de încâlcit vorbeºte,cât de limitat gândeºte, cât este deneimportant pentru cei din jur ºimai ales cum se zbate sãdepãºeascã derizoriul zilelor pe

care le trãieºte.Eu ºtiu foarte bine cã nu

totdeauna învãþatul este o plãcere,cã sunt materii nesuferite, cãtezele ºi mai ales examenele suntun calvar, dar dupã umila meaexperinþã, a mea ºi a altora, ºtiu cãfãrã a da importanþã ºcolii,învãþatului, studiului, poþi rãmânecu un handicap ireversibil alcunoaºterii. Singura cale ade-vãratã spre a deveni un OM cult,respectat, util ºi important pentruceilalþi este învãþatul! Orice altãcale este necinstitã ºi duce la for-marea de false personalitãþi.

Puteþi sã alegeþi sã în -vãþaþi, sã nu învãþaþi sau sã învãþaþiaºa ºi aºa! Totul depinde de pu -terea voastrã de înþelegere a ade-vãrului despre starea de fapt alucrurilor, de ambiþiile voastre, deputerea voastrã de a lupta împotri-va a tot ce poate deveni tentaþie ºipiedicã în calea realizãrii voastre.Puneþi la îndoialã ce vã spun a -cum, dar cãzniþi-vã sã aflaþi ade-vãrul despre ce trebuie fãcut cuviaþa voastrã! Nu uitaþi cã cel maide preþ ajutor numai de la voipoate veni! Fiþi prietenul vostrucel mai pragmatic, cel mai sincerºi cel mai iubitor! Doresc sã reuºiþiîn viaþã, sã v-o faceþi cât mai u º oa -rã, sã-i cunoaºteþi cât mai multedintre frumuseþi ºi sã reuºiþi într-ozi sã schimbaþi în bine tot ce acumeste rãu pe aici! Cu aceste gânduriv-am trimis aceste rânduri!

Doresc sã se întâmpletoate acestea, sã purtaþi cu cinstenumele vostru ºi al acestui oraº!Sã trãim cu toþii cât mai curândzile normale în mult-încercatanoastrã þarã!

"Bobocilor" le doresc sãdescopere în ºcoalã ºi în învãþãtoriprieteni adevãraþi!

Urez doamnelor ºi dom-nilor profesori sãnãtate, rãbdare,înþelegere ºi cât mai multã aple-care spre sufletul vostru, spre tre-buinþele voastre, în buna dânºilorintenþie de a vã lumina destinele!

Multã sãnãtate pãrinþilorvoºtri, ºi sã nu uitaþi cã marile lorbucurii sunt aºteptate numai de lavoi !

Mult succes tuturor!Cu prietenie ºi dorinþã de bine,

Emil Proºcan,primarul oraºului Mizil"

În acest context, bobociide "grãdi" sau cei din prima zi deºcoalã, au trãit cu intensitate ºiemoþie acest eveniment major înviaþa fiecãruia. Cei mari, dupã ces-au bucurat de poveºtile devacanþã împãrtãºite, au conºtienti-zat cã de "mâine" începe ºcoala.

Avem ºi noutãþi! Acestan ºcolar vine cu schimbãri nota-bile în ceea ce priveºte aspectelestructurale ºi procesuale, impunenoi prefigurãri ale ciclurilor deînvãþãmânt, ale curriculei ºcolare,ale sistemului de evaluare ºi aleformãrii profesorilor, dintre careamintim: creºterea ponderii me di -ei la Evaluarea Naþionalã la 75%,simularea bacalaureatului ºi înclasa a XI-a, evaluãri la clasele aII-a, a IV-a ºi a VI-a, dar ºi maimulte inspecþii la clasã.

Elevii vor intra în va -canþa de varã dupã 36 de sãptã -

mâni de cursuri, pe 20 iunie 2014,semestrele fiind împãrþite în modegal. Prima vacanþã va fi din 2pânã în 10 noiembrie 2013, pentruelevii din învãþãmântul primar ºipentru copiii de la grãdiniþã.Vacanþa de iarnã va începe sâm-bãtã, 21 decembrie 2013 ºi se vaîncheia duminicã, 5 ianuarie 2014.Cursurile semestrului întâi vor fireluate în 6 ianuarie ºi se vorîncheia pe 31 ianuarie, iar între 1ºi 9 februarie elevii vor avea va -canþã intersemestrialã.

Semestrul al doilea vaîncepe în 10 februarie ºi se vaîncheia în 20 iunie. Un alt elementde noutate în acest an ºcolar esteacela cã elevii vor avea liber ºi îna treia zi de Paºti. Vacanþa deprimãvarã va începe sâmbatã, 12aprilie ºi se va încheia marþi, 22aprilie, dupã a treia zi de Paºti.Programul "ªcoala altfel. Sã ºtiimai multe, sã fii mai bun!" va fiorganizat în sãptãmâna 7-11aprilie 2014, când elevii vor par-ticipa la activitãþi extracurriculareºi extraºcolare.

Acestea fiind spuse, vãdoresc un an ºcolar plin de rea -lizãri ºi bucurii ºi sã nu uitaþi cã oeducaþie solidã vã va da libertateasã decideþi ce vreþi sã faceþi înviaþã!

Fiþi liberi!

Gabriela NEGOIÞÃ

Sportivii echipei dehandbal CSO MIZIL vor partici-pa la Campionatul Republican deJuniori I, seria B, un campionatputernic, cu echipe redutabile,motiv în plus pentru a veni lameciurile ce se vor desfãºura laSala Sporturilor din oraºul nostru,pentru a-i susþine pe bãieþi.

Lotul echipei, antrenatde domnul Cornel Rusoiu, estefor mat din urmãtorii sportivi: NaeAlexandru (extremã stângã),Leescu Florin (inter stânga, cen-tru), Dinu Dragoº (inter dreapta,extremã dreaptã), Mihai Ion Flo -rian (extremã stângã, pivot), IoanAlexandru (extremã stângã, interstânga), Mureºan Mihai (centru),Micu Dragoº (extremã stângã),Ciobotaru Aloman Eduard (pi -

vot), Avram Alexandru Hassan(ex tremã dreaptã), Rãducanu Ha -ralambie Rãzvan (extremã stân -gã, inter stânga) Blãjan Alexan -dru (extremã stângã), MunteanuCiprian (pivot), Puzdãricã Ga -briel (pivot), Furtunã Claudiu(ex tremã stângã), Gheorghe A -lexandru (pi vot), Ni cu les cu Io nuþ(inter dreapta, ex tremã dreap tã),Mihalache A lexandru (interdreap ta, ex tre mã dreap tã) ºi por-tarii -Vovec Alexandru, Crã ciunCristian ºi Enache Cris tian.

Iubitorii aces tui sportsunt aºteptaþi la meciurile bãie -þilor, care vor avea loc în urmã-toarele zile:-CSO Mizil - CSS Alexandria,

pe data de 19.10.2013;-CSO Mizil - CSS 2 Bucureºti,

pe data de 16.11.2013,-CSO Mizil - CSS Dinamo

Bucureºti, pe data de 07.12.2013;

-CSO Mizil - HC ªc. Nr. 88Mihai Viteazu Bucureºti, pe data de 25.01.2014;

-CSO Mizil - CSS Sf. Gheorghe, pe data de 01.02.2014;

-CSO Mizil - GR. SC. PetrolMoreni, pe data de 15.02.2014;

-CSO Mizil - CSS 3 SteauaBucureºti,

pe data de 08.03.2014.Mulþumim sponsorilor

principali - Primãria oraºuluiMizil ºi firma Dab Security - ,fãrã de care aceºti talentaþi copiinu ar fi putut participa la niciuncampionat. Echipa are nevoie încontinuare atât de sprijin moral,cât ºi financiar din partea tuturorcelor care doresc ca aceºti tineri sãfacã performanþã, sã fie cei maibuni dintre cei buni.

Vã mulþumim ºi vãaºteptãm la Sala Sporturilor dinMizil! Succes bãieþi!

Gabriela NEGOIÞÃ

Voinþa Vadu-Pãrului -Rapid Mizil 0-3 (0-1)

Dupã douã victorii ºidouã înfrângeri, iatã cã în etapaa V-a, a seriei Est - Liga B,rapidiºtii mizileni s-au impus

categoric în meciul susþinut îndeplasare, graþie golurilorînscrise de Galeº, Ene Fl. ºiLambã din 11 m, ocupând lo -cul VI cu 9 puncte.

Lotul fo losit de dom-nul profesor Gabi Cosma,antrenorul echipei, a fost urmã-torul: C. Ene, Tiþa, Lambã, ªte -fuc, Tãnase, Frusinoiu, R. Ene,Dobrescu, Galeº, Fl.Ene, Za -fiu, ªogârdea, Cristi Iacob, Ar -

de leanu. Li derul seriei se men -þine Iany Sport 2012 Ploieºti,având 15 puncte din 5 meciuri.

Dupã victoria obþinutãîn deplasare 0-3 cu echipaVoinþa Vadu-Pãrului, echipamizileanã Rapid a fost înfrântãpe teren propriu de echipa A.S.Gherghiþa cu scorul de 2-3.Golurile mizilenilor au fostînscrise de Galeº ºi Barbu.Lider în clasament este acumechipa Gloria Plopu cu 15puncte ºi cu un joc mai puþindisputat. Echipa noastrã ocupãlocul VIII cu 9 puncte.

Lotul folosit de an -trenorul Rapidului a fost urmã-torul: Afiliu, Barbu, ªte fuc,Lambã, M. Ene, Tãnase, Iacob,Frusinoiu, Fl. Ene, Galeº, C.Ene, ªogârdea, Zafiu, Arde -leanu, Dobre.

Eugen GRIGORE

A ÎNCEPUT CAMPIONATUL! F TBALVictorie

concludentăUna caldă, una rece

ÎNCEPUTUL ANULUIŞCOLAR

Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 105 /octombrie 2013

Pe data de 29 august, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, toþi cei 17 membri aiConsiliului Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþa ordinarã, subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Rãdulescu Nicuºor, cuurmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 25.07.2013 ºi29.07.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind constatarea faptului cãsuprafaþa de teren de 7324 mp.situat în intravilanul OraºuluiMizil, str. Spicului, nr.1, este pro-prietatea publicã a oraºului Mizil,prin efectul legii, ºi dispunereaînregistrãrii acestei suprafeþe înevidenþa patrimoniului privat aloraºului;

3. Proiect de hotãrâreprivind revocarea HotãrâriiConsiliului Local nr. 65/27.06.2013;

4. Proiect de hotãrâreprivind suspendarea activitãþiiTeatrului Tineretului GeorgeRanetti Mizil;

5. Proiect de hotãrâreprivind modificarea statului defuncþii al Spitalului Orãºenesc"Sfânta Filofteia" Mizil;

6. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetuluilocal al oraºului Mizil pe anul2013;

7. Proiect de hotãrâreprivind modificarea perioada detragere/graþie din finanþarea ram-bursabilã prevãzutã în contractulde credit nr. 2052020000-246/2010;

8. Proiect de hotãrâreprivind majorarea capitaluluisocial al Societãþii ComercialeMERENDA PRIM S.R.L. dinsubordinea Consiliului Local alOraºului Mizil;

Dupã discutare ºi avi za -re, proiectele de hotãrâre au fostsupuse la vot ºi aprobate cu una-nimitate de voturi, cu excepþiaproiectelor de hotãrâre: Proiect dehotãrâre privind suspendareaactivitãþii Teatrului TineretuluiGeorge Ranetti Mizil care a fostscos de pe ordinea de zi întrucâtdl. primar precizeazã cã se con-statã doar încetarea contractuluide manager al teatrului care a fostpe perioadã determinatã pânã ladeclanºarea procedurii concursu-lui de proiecte de management.De asemenea, dl.primar pre-cizeazã cã Proiectul de hotãrâreprivind modificarea perioadei detragere/graþie din finanþarea ram-bursabilã prevãzutã în contractulde credit nr. 2052020000-246/2010 este scos de pe ordinea de zi.

*Pe data de 26 septem-

brie, în prezenþa conduceriiPrimãriei, toþi cei 17 membri aiConsiliului Local Mizil, s-auîntrunit în ºedinþa ordinarã, subpreºedinþia de ºedinþã a domnuluiconsilier Rânceanu Justin Lau -renþiu cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea procesuluiverbal din data de 29.08.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea reprezen-tanþilor Consiliului Local al

oraºului Mizil în Consiliile deAdministraþie ºi în Comisiilepen tru evaluarea ºi asigurareacalitãþii din cadrul unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar de statde pe raza oraºului Mizil pentruanul ºcolar 2013 - 2014;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea "PUZ -Introducere teren în intravilan(S=10.000mp) pentru zona mixtãunitãþi agricole ºi locuinþe ºidotãri complementare (Sstudiat =11702mp" din oraºul Mizil, DJ102 D, com. Baba-Ana, nr.cadas-tral 20715,20579,20580, tarla 14,parcelele A121/40 lot2, A121/41,A121/42, judeþul Prahova;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãrii su -melor reprezentând drepturile dedeplasare a personalului didacticdin instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil;

5. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþie pu -blicã în vederea închirierii a te -renului, în suprafaþã de 70mp, sit-uat în oraºul Mizil, str. Aba -torului, în incinta Oborului oraºu-lui Mizil teren proprietate publicãa oraºului Mizil în vede rea des-facerii de material lemnos;

6. Proiect de hotãrâreprivind vânzarea prin licitaþiepublicã a terenului în suprafaþã de150mp, situat în intravilanuloraºului Mizil, str. Teilor, nr.14,teren ce aparþine domeniului pri-vat al oraºului Mizil;

7. Proiect de hotãrâreprivind îndreptarea de eroarematerialã în conþinutul art.1 alHotãrârii Consiliului Local aloraºului Mizil nr. 64/27.06.2013;

8. Proiect de hotãrâreprivind îndreptarea de eroarematerialã în conþinutul art. 3 alHotãrârii Consiliului Local nr.63/27.06.2013 ºi în Caietul desarcini anexa la HotãrâreaConsiliului Local nr. 63/27.06.2013;

Dl. Preºedinte de sedinþãface cunoscut faptul cã în com-pletarea ordinii de zi propuse princonvocare, executivul a mai venitcu urmãtoarele proiecte: Proiectde hotãrâre privind modificareaperioadei de tragere/graþie dinfinanþarea rambursabilã prevã -zutã în contractul de credit nr.2052020000-246/2010; Proiectde hotãrâre privind aprobareacondiþiilor de acces pe domeniulpublic/privat al oraºului Mizil învederea instalãrii de infrastruc-turã de telecomunicaþii conformdispoziþiilor Legii nr. 154/2012;Proiect de hotãrâre privind resti-tuirea sumelor plãtite ca taxã pen-tru eliberarea certificatului deurbanism ºi a autorizaþiei de con-struire cãtre S.C. MetchimElectric S.R.L.; Proiect de hotã -râre privind aprobarea instalãriiunui sistem de alarmare lanivelul unitãþilor de învãtãmântpreuniversitar din oraºul Mizil,Judeþul Prahova; Proiect dehotãrâre pri vind încetarea acti -vitãþii Ser vi ci u lui Public de Sa -lubrizare al oraºului Mizil;Proiect de hotã râre privind pri -vind aprobarea desfãºurãrii fes -tivitaþilor "SER Bà RILE TOAM -

NEI - 2013, LA MIZIL ", ediþiaa X-a, în perioada 04 - 06octombrie 2013; Proiect dehotãrâre privind unele modificãriaduse centrului comercial dinPiaþa oraºului Mizil; Diverse.

Dupã discutare ºi avi za -re, proiectele de hotãrâre au fostsupuse la vot ºi au fost aprobatecu unanimitate de voturi, cu ex -cepþia Proiectului de hotãrâreprivind desemnarea reprezentan -þilor Consiliului Local al oraºuluiMizil în Consiliile de Ad mi -nistraþie ºi în Comisiile pen truevaluarea ºi asigurarea calitãþiidin cadrul unitãþilor de învã þã -

mânt preuniversitar de stat de peraza oraºului Mizil pentru anulºcolar 2013 - 2014 care s-a amâ-nat; Proiectul de hotãrâre privindrestituirea sumelor plãtite ca taxãpentru eliberarea certificatului deurbanism ºi a autorizaþiei de con-struire cãtre S.C. MetchimElectric S.R.L. a fost respins cuunanimitate de voturi iar Pro -iectul de hotãrâre privind unelemodificãri aduse centrului co -mercial din Piaþa oraºului Mizil afost adoptat cu 16 voturi " pentru" ºi 1 vot " împotrivã ".

Victoria Panait

Şedinţele Consiliului Local

Ajutoarele pentruîncãlzirea locuinþei cu energie elec-tricã, gaze naturale ºi lemne, cãr-buni ºi combustibili petrolieri pen-tru sezonul rece 2013-2014 seacordã pe bazã de cerere ºi decla -raþie pe propria rãspundere privindcomponenþa familiei ºi veniturileacesteia.

La completarea cererii, ti -tu larul are obligaþia de a menþio nacorect componenþa familiei, ve ni -turile membrilor acesteia precumºi bunurile mobile ºi imobile deþi -nute. Solicitantul va avea obli gaþiade a respecta cerinþele formularu-lui, în sensul completãrii integralea acestuia, precum ºi de a menþio -na corect componenþa familiei,veni turile nete ale membrilor aces -te ia, inclusiv bunurile mobile ºi i -mo bile deþinute, pentru cã, altfel,nu va mai putea beneficia de aju -toa rele de încãlzire a locuinþei. A ju -torul de încãlzire a locuinþei se vaacorda numai dupã verificarea pre -a labilã a condiþiilor de acorda re.

Pentru solicitanþii careutilizeazã ca sursã de încãlzire alocuinþei energia electricã, va fiefectuatã, în mod obligatoriu, oanchetã socialã pentru a se stabilicu exactitate cã persoanele respec-tive nu deþin ºi o altã sursã deîncãlzire a locuinþei.

Dosarele vor fi depuseindividual, de cãtre fiecare solici-tant în parte, ºi nu prin intermediuladministratorilor de bloc, acolounde este vorba despre asociaþii deproprietari.

Pentru acordarea ajutoru-lui de încãlzire a locuinþei cuEnergie Electricã, gaze naturale,precum ºi cel cu lemne, cãrbuni ºicombustibili petrolieri, limita ve -nitului net pe membru de familieeste de maxim 615 lei. Ajutoarelede încãlzire se acordã conformtranºelor de venituri (între 155 lei -615 lei).

Stabilirea dreptului deacordare se face o singurã datã, peîntreaga perioadã a sezonul rece,dupã urmãtoarele reguli:

a) începând cu luna depu -nerii cererii, pentru cei care audepus documentele pânã la data de20 a lunii respective;

b) începând cu luna urmã-toare, pentru cei care au depusdocumentele dupã data prevãzutãla lit. a).

Potrivit reglementãrilor învigoare, beneficiarul de ajutor deîncãlzire a locuinþei are obligaþiade a anunþa orice modificare inter-venitã în componenþa familiei oriîn veniturile acesteia ºi sã o comu-nice în termen de maxim 5 zile dela modificare, prin completareaunei noi cereri, instituþiei noastre.Modificarea va intra în vigoareîncepând cu luna urmãtoare în carea survenit modificarea.

Cererile ºi declaraþiile pepropria rãspundere pentru acor-darea ajutorului pentru încãlzirealocuinþei se depun la sediul SPASMizil, str. M. Bravu, nr. 85(Primãria veche).

INFORMAŢII DESPRE AJUTOARELE DE

CĂLDURĂ PENTRUSEZONUL RECE

2013-2014

LA SFATUL ALEŞILOR

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectului RE-GREEN

În perioada 10-12 septembrie 2013, a avut loc întâlnireapartenerilor de la Dublin (Irlanda), în cadrul proiectului european RE-GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politiciregionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTER-REG IVC.

Organizatorul întâlnirii a fost Departamentul de Arhitecturãdin cadrul Consiliului Local Dublin (Irlanda). La întâlnire au partici-pat reprezentanþi ai urmãtorilor parteneri din proiect: Centrul deInovare INTELI (Portugalia) - liderul proiectului, Universitatea dinPostdam (Germania), Municipalitatea din Dabrowa Gornicza(Polonia), Agenþia Regionalã pentru Energie Tartu (Estonia),Nordregio - Centrul Nordic pentru Dezvoltare Teritorialã (Suedia),Agenþia Localã pentru Energie Spodnje Podravje (Slovenia), oraºulMizil (România) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã din Extremadura(Spania).

Oraºul Mizil a fost reprezentat de dl. Emil Proºcan - Primar,dl. Doru Mladin - Administrator public ºi dra - Petronela Sturz - coor-donator proiect, delegaþia fiind implicatã activ în pregãtirea planului deimplementare localã ce va fi propus în cadrul proiectului de cãtreoraºul Mizil.

Prima zi a întâlnirii, 10 septembrie 2013, a fost dedicatã vizi -telor de studii la proiecte ce pot reprezenta experienþe pozitive îndomeniul reabilitãrii clãdirilor. Dupã o prezentare a stategiei de dez-voltare durabilã a oraºului Dublin, delegaþiile partenerilor au vizitaturmãtoarele proiecte: implementarea "Planului verde" de cãtre Staþiade pompieri Kilbarrack, o casã pasivã certificatã EnerPhit din cartierulrezidenþial Wynberg Park - o suburbie a oraºului Dublin, precum ºiDolphin House - un proiect de regenerare urbanã a unui întreg cartierde locuinþe sociale.

În ziua de 11 septembrie 2013, oraºul Dublin a organizat oconferinþã structuratã pe urmãtoarele teme de interes pentru proiectulRE-GREEN: "Inovaþie ºi economie ecologicã", "Acþiuni practice pen-tru economisirea energiei", "Politici în domeniul eficientei energetice alocuinþelor" ºi "Sistemele de evaluare a sustenabilitãþii". Conferinþa s-a bucurat de o participare internaþionalã, pe lângã partenrii din proiectla eveniment fiind prezenþi experþi în domeniul dezvoltãrii sustenabile,precum ºi reprezentanþi ai unor organisme europene de monitorizare aimplementãrii proiectului.

Întâlnirea s-a încheiat cu organizarea în ziua de 12 septembrie2013 a comitetului de coordonare a proiectului, având ca obiectivevaluarea stadiului de implementare a proiectului, la jumãtateaperioadei de implementare, ºi stabilirea modului de realizare a acti -vitãþilor pentru intervalul urmãtor.

Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectuluieste acela de a identifica bune practici pe care partenerii le pot preluaîn propriile planuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cuimpact asupra reducerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºiasigurarea unei dezvoltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551; e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

Mizil, 27.09.2013COMUNICAT DE PRESĂ

Pagina 5 INTERVIUL LUNII Nr. 105 / octombrie 2013

Reporter: Domnule de -pu tat, din capul locului trebuie sãafirm cã ideea acestui interviu mi-a fost sugeratã de citito rii publi-caþiei noastre. În nenumã rate rân-duri, am fost întrebaþi despre dum-neavoastrã, despre activi tã þile ºiintenþiile dumneavoastrã privindora ºul nostru. Mai mult chiar, în -trebãrile pe care do resc sã vi leadresez, în mare par te, provin dincuriozitãþile lor. Aºadar sã în -cepem! V-aþi nãscut pe 8 februa rie1983 în Ploieºti, oraº prin carecurge sânge de re pu blican.

Vorbiþi-ne, în câtevacuvinte, despre dumneavoastrã.

Vlad Cosma: Sunt untânãr obiºnuit, care a avut la unmoment dat ºansa de a candidapentru Parlamentul României.Aveam în perspectivã ideea uneiastfel de candidaturi, dar nu îmipropusesem sã mã angajez înacest demers atât de tânãr. A apã -rut însã aceastã ºansã, din parteaunor oameni care au avut încre -dere în mine ºi mi-am spus cã nutrebuie sã o refuz. Cred cã suntanumite momente în viaþã, cândavem posibilitatea de a lua anu-mite decizii unice, pe care dacã nule luãm atunci, nu le mai luãmniciodatã, iar mai târziu regretãm.Aºa cred cã a fost ºi în cazul meu. Dar sã ºtiþi cã am muncit mult sãajung unde am ajuns astãzi. ªi numã refer la funcþia din Parlament,ci la ceea ce sunt astãzi ca om, capersoanã. Am învãþat mult înºcoalã ºi în facultate, am renunþatde multe ori la a merge în club saula alte distracþii la care mergeaucolegii mei. Dar ºtiu cã doar aºa sepot obþine rezultate. Cel puþin aºa afost în cazul meu. Nu mã considerun geniu care poate obþine totul cumultã uºurinþã. La mine totul s-aobþinut prin muncã.

Chiar ºi alegerea înfuncþia de deputat se înscrie înaceastã abordare. Am avut într-adevãr o ºansã importantã, maiales cã am candidat pentru un par-tid mare, într-un loc în care foartemulte persoane cred în PSD. Darnu m-am bazat doar pe acest lucru.Am mers zi de zi în campanie,pentru cã mi-am dorit sã cunoscoamenii pe care urma sã-i re pre -zint în Parlament. Mi-a fost ºifoarte util acest lucru, pentru cãatunci când mã întâlneam ºi vor-beam cu ei, mã încurajau ºi mãsusþineau, iar asta m-a ajutat sã trecpeste anumite momente grele.

În general încerc sã tratezcu seriozitate lucrurile care sunt înrãspunderea mea. Principiul meu ecã dacã tot fac ceva anume, atuncisã-l fac cât mai bine, aºa cum potºi mã pricep eu. Aºa am fãcut ºi laºcoalã, aºa am fãcut ºi unde ammai lucrat, la fel încerc sã fac ºiacum în Parlamentul României.

R.: Mizilenii, în modinevitabil, sunt tentaþi sã compareactivitatea dumneavoastrã ca de -putat cu cea a domnului AdrianNãstase. Credeþi cã veþi atingestandardele dumnealui sau chiar îlveþi depãºi?

V.C.: Sunt onorat cã amavut ocazia sã lucrez cu domnulAdrian Nãstase în calitate de con-silier la cabinetul parlamentar.Domnul Adrian Nãstase a fost celmai bun prim ministru pe care l-aavut România din 1989 pânã înprezent ºi în plan profesional amavut multe lucruri de învãþat de ladânsul. Nu îmi propun nici sãating standardele Domniei Sale ºinici sã îl depãºesc. În schimb, îmipropun sã nu dezamãgesc nicio-datã oamenii care au avut în -credere în mine ºi m-au votat pen-tru a-i reprezenta în Parla mentulRomâniei.

Am mereu în minte cãfiecare decizie pe care o iau,fiecare vot din partea mea, poateafecta milioane de cetãþeni. Mãgândesc mereu cã au fost zeci demii de oameni care au avutîncredere în mine ºi în partidulmeu atunci când m-au votat ºiîncerc sã fac tot ce îmi stã înputinþã sã îi reprezint cât mai bine.Din acest motiv încerc sã mã do -cumentez cât pot mai bine, pefiecare temã care intrã dezbatere,astfel încât sã iau decizii în cunoºt-inþã de cauzã.

R.: Pânã azi, au fostdevoalate toate pãrþile tragedieicomuniste: stãpânii puternici,servii iubitori ºi victimele pasive.Deocamdatã, lipseºte încã singu-rul personaj care poate finalizaaceastã piesã, generaþia nouã, ceanãscutã dupã anii '80. Vã rugãm sãne vorbiþi despre aceastã generaþiedin punctul dumneavoastrã devedere.

V.C.: Vã spun sincer cãcei mai conºtiincioºi sunt parla-mentarii tineri. Noi am format ungrup al nostru, pentru cã par-ticipãm la toate ºedinþele ºi amajuns astfel sã ne cunoaºtem maibine. Avem deja iniþiative legisla-tive, ne sfãtuim între noi ºi nesusþinem reciproc. Intenþionez sãpropun o agendã comunã a tine -rilor din parlament, cu un set deprincipii ºi propuneri legislative înavantajul generaþiei noastre, dar ºipentru celelalte categorii sociale.Cred sincer cã tinerii pot avea într-adevãr un rol important în aceastãschimbare. Asta îmi spuneau ºialegãtorii pe care i-am întâlnit întimpul campaniei electorale.

Victoria categoricã aUSL înseamnã o rãspundere uri -aºã pentru parlamentarii USL,care trebuie sã rãspundã uneiaºteptãri foarte mari din parteaelectoratului.

Tinerii parlamentari dinUSL au o rãspundere ºi mai marepentru cã ei reprezintã viitoareaclasã politicã a României. Deci pelângã rãspunderea rezultatã dinvotul dat USL, tinerii din actualulparlament trebuie sã poarterãspunderea schimbãrii claseipolitice.

Politica dusã de PDL aadus mari dezamãgiri la nivelulelectoratului, dar existã o uriaºãdezamãgire faþã de întreaga clasãpoliticã. De aici rezultã partici-

parea scãzutã la vot. Existã o dorinþã uriaºã de

schimbare a clasei politice. Nu e ocriticã la adresa seniorilor. E orealitate de care trebuie sã þinemseama. Toate sondajele indicãaceastã dorinþã enormã pentru oschimbare profundã a claseipolitice. Este o misiune extrem deimportantã, pe care tinerii politi-cieni trebuie sã o conºtientizeze ºisã ºi-o asume în mod respon -sabil.altfel riscãm ca societatearomâneascã sã nu mai participedeloc la procesul democratic. Iarasta o va face vulnerabilã în faþaunor miºcãri autoritariste sau chiartotalitare.

R.: În cadrul tinerei ge -neraþii, existã pãreri contradictoriidespre oamenii care au rezistatprin culturã în anii comunismuluiºi despre realizãrile acestora. Careeste pãrerea dumneavoastrã, aunui tânãr, despre aceastã aserþi-une ºi mai ales ce credeþi despreactul cultural mizilean?

V.C.: În comunism cul-tura a reprezentat una din compo-nentele propagandei, fiind întrutotul aservitã scopurilor ºi ideolo-giei regimului totalitar. Cãdereacomunismului a lãsat culturanoastrã fãrã capacitatea de a fiindependentã politic, dar ºi fãrãmijloacele financiare necesarefuncþionãrii ei sociale.

Intelectualii, tinerii dinMizil care îºi asumã un rol cultu -ral cu toatã energia de care dispun,deþin, de fapt, atuurile pentru acâºtiga ºi impune locul pe careoraºul îl meritã. Vreau sã subliniezcã domnul Emil Proºcan este unuldin puþinii primari din Româniacare a înþeles cât de importantãeste cultura pentru membrii uneicomunitãþi. Dânsul, atât ca om deculturã, cât ºi ca administrator aloraºului Mizil, a fost cel care afãcut eforturi pentru redeschidereaTeatrului Tineretului "George Ra -netti", pentru editarea unei revisteliterare, pentru organizarea anualãde festivaluri literare ºi pentru înfi-inþarea Asociaþiei Culturale "Aga -tha Grigorescu Bacovia". Apre -ciez toate iniþiativele DomnieiSale ºi sunt mândru de faptul cã laMizil avem o multitudine demijloace de promovare a culturii ºia valorilor culturale româneºti.Consider cã atât cultura, cât ºiimaginea publicã despre culturã,reprezintã o mizã naþionalã pe careintelectualii zilelor noastre nu auvoie sã o rateze.

R.: Patriotismul nu maipare a fi un sentiment pe care ge -neraþiile tinere sã-l cultive, sã-lsimtã, sã ºi-l însuºeascã. Ceînseamnã a fi patriot pentru VladCosma?

V.C.: Îmi iubesc þara,judeþul, locurile unde m-am nãs-cut ºi am crescut, oamenii dinaceste zone ºi sunt mândru cã suntromân. Patriotismul în sensul largeste unul din principiile pe care artrebui sã le respecte fiecare ompolitic. Am constatat cã în politicãa avea principii e un lucru destul

de rar. Pot sã înþeleg ºi ideea decompromis în politicã, dar cred cãtotuºi ar trebuie sã existe un setminim de principii care sã nu fieîncãlcate, indiferent de situaþie. Deexemplu, ideea de a-þi sluji þara, dea nu o trãda ºi de a o apãra. Poatepare o vorbã prea mare când espusã de un tânãr ca mine. Darpânã la urmã e un lucru simplu,fundamental ºi cred cã toþi ar tre-bui sã foloseascã mai des cuvântulde "patriotism". Mã refer aiciinclusiv la aspectele mãrunte, pen-tru cã vedem deseori români carevorbesc rãu despre þara lor atuncicând se duc în strãinãtate - cã nuavem drumuri, cã suntem sãraci,cã se furã mult. De aici rezultã înmare parte pãrerea proastã pe careo au strãinii despre noi, deºi avemºi foarte multe lucruri bune pe carele-am putea spune strãinilor,despre tradiþiile noastre, despremâncarea sãnãtoasã pe care încã omai putem gãsi în anumite comu-nitãþi rurale, despre frumuseþealocurilor din þara noastrã, desprecreativitatea românilor ºi multealte asemenea lucruri.

R.: Aveþi o imagine bunãºi un tatã care vã sprijinãnecondiþionat. Credeþi cã acestlucru este benefic pentru mizileni?

V.C.: Tatãl meu a fostreconfirmat în funcþia de preºe -dinte al Consiliului Judeþean cu unscor electoral foarte mare, ceea ceînseamnã cã alegãtorii din totjudeþul au apreciat activitateaDomniei Sale. Am mai spus-o ºicu altã ocazie cã sursa principalã aforþei unui partid politic o repre -zintã aleºii locali care au cel puþindouã mandate, pentru cã în cazullor alegãtorii apreciazã faptele, nudoar promisiunile. Cunosc destulde bine partidul din care fac parteºi pot spune, în cunoºtinþã decauzã, cã tatãl meu este preºedin-tele de Consiliu Judeþean cel maiapropiat de alegãtori. El respectãcu sfinþenie acel program de audi-enþe pe care îl are în fiecare sãp-tãmânã, iar acest contact perma-nent cu alegãtorii l-au ajutat sã iadeciziile cele mai bune în frunteaConsiliului Judeþean.

Personal am o relaþiefoarte bunã cu tatãl meu. Am fostalãturi de el, atât la alegerilelocale, cât ºi la referendum.

R.: Faþã de proiecteleaflate deja în derulare (parculindustrial, centrala fotovoltaicã),aveþi în vedere ºi alte proiecte pen-tru oraºul Mizil?

V.C.: Într-adevãr, amfãcut toate eforturile la nivel dejudeþ astfel încât oraºul Mizil sãbeneficieze de o centralã foto-voltaicã de producere a energieielectrice din conversia energieisolare. Cel mai important este fap-tul cã la finalizarea proiectului,oraºul Mizil va dispune de oinvestiþie ce va permite acoperireaconsumului de energie electricãdin sectorul public, sumeleeconomisite fiind disponibilizatepentru alte proiecte.

De asemenea Parcul

Industrial Mizil care ocupã osuprafaþã de 31 de hectare, dintrecare 7 hectare au fost deja conce-sionate de cãtre doi întreprinzãtoriromani, care au decis sã constru-iascã aici o linie tehnologicã mo -dernã de producere a geamuluiter mopan, respectiv o staþie de fa -bricare a diverselor sortimente debeton, va genera creºtere econo -micã pentru oraº ºi, lucrul cel maiimportant, locuri de muncã pentrucomunitate.

În perioada urmãtoareavem în vedere sã atragem cât maimulþi investitori care sã contribuiela dezvoltarea oraºului Mizil ºi sãgenereze locuri de muncã. Îmidoresc ca pânã la sfârºitul manda -tului de parlamentar în 2016 sãrezolvãm într-o proporþie cât maimare aceastã problemã.

R.: Fãcându-ne purtãtoriide cuvânt ai mizilenilor care necitesc publicaþia ºi care, înnenumãrate rânduri ne adreseazãîntrebãri, vã rugãm sã ne precizaþiunde v-aþi stabilit cabinetul parla-mentar din teritoriu ºi care esteprogramul dumneavoastrã deaudienþe?

V.C.: Cabinetul parla-mentar unde cetãþenii mã pot gãsipentru orice problemã sau soli -citare este în oraºul Mizil, la sedi-ul PSD. Programul este de lunipânã vineri, între orele 08.30 ºi16.30. Cine nu se poate deplasasau în cazul în care eu nu sunt înlocalitate, mã poate contacta pen-tru înscrireri la audienþe la nu -mãrul de telefon 0727.687.002.

R.: În ce termeni aþi puteadescrie relaþia dumneavoastrã cuprimarul Emil Proºcan?

V.C.: Cred cã cea maibunã caracterizare a domnului pri-mar rezultã chiar din votul alegã-torilor, pentru cã, în fond, aceastaeste mãsura dupã care se evalu -eazã activitatea oricãrui om po -litic. Îl apreciez pe domnul primar,atât pentru lucrurile bune care le-afãcut pentru oamenii din Mizil,dar ºi pentru faptul cã este o per-soanã deosebitã de la care ai ceînvãþa de fiecare datã când discuþicu dânsul. Ne întâlnim des, dis-cutãm mult ºi ne sprijinim reci-proc. Faptul cã acum sunt deputatnu schimbã cu nimic poziþia meafaþã de domnul primar. Colaborãmatât pentru rezolvarea problemelorlocale, cât ºi în interiorul partidu-lui. Cred cã, înainte de orice, unlider politic trebuie sã fie o per-soanã respectatã de echipa sa, pen-tru cã altfel nu l-ar urma nimeni.

Continuare în pagina 8

INTERVIU CU DOMNUL DEPUTATVLAD ALEXANDRU COSMA

Nr. 105 / octombrie 2013

Serbările

Vineri, 4 octombriea.c., la Centrul Cultural "AdrianPãunescu" din Mizil, s-a des -fãºurat festivitatea de premierea celei de a ºaptea ediþii aConcursului Naþional de Lite ra -turã "Agatha Grigorescu Ba -covia".

Domnul Emil Proºcan,primarul oraºului, a fãcut unscurt istoric al manifestãrii,dupã care a dat cuvântuloaspeþilor de onoare.

Doamna Margareta La -biº, sora marelui poet dinMãlini, a deschis o paginã deistorie literarã, povestind câtevamomente din viaþa fratelui sãu,trecut la cele veºnice la numai21 de ani, în condiþii încã neelu-cidate. Printre momentele evo-cate a fost ºi cel legat de capo -dopera lui Labiº, "Moarteacãprioarei", o "transcriere liri -cã" a unei întâmplãri reale -împuºcarea unui pui de cerb decãtre tatãl poetului - în condiþi-ile foametei cumplite ce bântu-ia atunci în România. Poemul afost scris într-o singurã noapteºi, nerãbdãtor, Nicolae Labiº aplecat la Bucureºti sã îl publice,cu toate cã promisese sã steamai multe zile acasã. Pe drum,întâlnindu-se cu Fãnuº Neagu,a constatat cã a uitat manu-scrisul acasã. Sora poetului -evocatã în poezie prin versurile:"soru-mea-i flãmândã, bolnavã

ºi pe moarte" a citit manuscrisulºi l-a expediat urgent poetului."Atunci - mãrturisea doamnaprofesor Margareta Labiº - amînþeles cã fratele meu e un marepoet" . În încheierea cuvântuluisãu, distinsa doamnã a recitatpoeziile "Mioriþa", "Moartea

cã prioarei" ºi "Noi, nu!".Actorul Dan Puric, care

nu mai are nevoie de nicioprezentare, în pofida presiuniitimpului (urma sã fie prezent ºila un alt eveniment cultural) s-adepãºit pe sine, într-un mozaicartistic despre NOI ca popor,presãrat cu geniale momente demimicã sau accente de ironie

sclipitoare ºi, totuºi, amarã.Actorul a început prin a îndem-na publicul sã se fereascã de…specialiºti, adãugând cã viaþane prinde mereu nepregãtiþi,mereu cu garda jos. Vom re ve -ni, pe larg, asupra acestor mo -mente care au stârnit ropote deaplauze, în revista "Fe reastra".

Regizorul deschizãtorde drumuri care este Dan Piþa, avorbit despre cenzurã, despredificultatea de a reflecta lumeaceauºistã pe ecranul alb al rea -litãþii (cine, din tinerii acelorvre muri, nu-ºi aminteºte tris-teþea conspirativã în care erauvizio nate filme precum "Nuntade piatrã" sau "Concurs") a nun - þând, în încheiere, cã lu creazã laecranizarea romanului "ChiraChiralina" de Panait Istrati.

Preºedintele juriului,scriitorul piteºtean Virgil Dia -conu, redactor-ºef al revistei"Cafeneaua literarã", ºi-a sinte-tizat discursul într-un gând-

speranþã: "Mizez pe cei caretrag lumea înainte, în primulrând pe artiºti".

Tânãrul universitar dinChiºinãu Ivan Pilchin, lector laFacultatea de Limbi ºi Lite -raturi strãine a Universitãþii deStat din Moldova, a schiþat oparalelã culturalã ce are ca axãmalurile Prutului; scriitorulNicolai Tãicuþu, membru aljuriului, s-a referit la impor-tanþa evenimentelor culturalede genul celui de la Mizil, iaristoricul literar Emil Niculescu,scriitorul care a scris cel maimult, în ultimii ani, despre ora -ºul nostru, a promis sã adunerisipirile sale pe aceastã temãîntre coperþile unui volum.

Primele reacþii - nu neîndoim cã ele vor fi numeroase,inclusiv în presa literarã - ausosit de la:

Corina Militaru (Con -stanþa): "Sunt impresionatã demodul impecabil de organizare

a concursului. Vã felicit sincer!Deºi nu m-am regãsit în fruntealistei câºtigãtorilor - am avut omicã gâlceavã cu muza mea petema aceasta - sunt fericitã,deoarece am trãit o experienþãminunatã alãturi de dumnea -voastrã ºi de toþi cei ce-ºi do -

resc sã scoatã la suprafaþã fru-mosul, ascuns sub mâlul exis-tenþei noastre de zi cu zi.Mulþumesc din suflet pentruaceastã oportunitate!"

Maria ºi Ivan Pilchin

(Chiºinãu): "Am discutat pedrum despre eveniment, desprevoi, gazdele, oamenii foartedeschiºi ai locului sincer, fãrãmãguliri minore. Vã mulþumim,ne-am simþit extraordinar …"

Florentina LoredanaDãnilã (Slobozia): "Mulþumiriorganizatorilor ºi juriului pen-tru bucuria pe care am trãit-o laacest eveniment cultural. Fe -licitãri! Viaþa ºi lumea mi se paratât de frumoase, cu tot fantas-ticul ºi neînþelesul lor..."

Imediat dupã specta-colul de galã, scriitorii prezenþi(dar ºi regizorul Dan Piþa sauarheologul Gabriel Stãicuþ) auparticipat la Colocviile revisteiFereastra, în cadrul cãrora s-adiscutat despre: "Impactul post-modernismului asupra noilordimensiuni ale artei contempo-rane"; "De la ºcoala fãrã re -forme la reformele fãrã ºcoalã"- paralelã între învãþãmântuldin Republica Moldova ºiRomânia º.a.m.d.

Aºa cum spuneam, vomreveni pe larg asupra evenimen-tului atât în revista Fereastra,cât ºi în Almanahul cultural dindecembrie.

Cronicar Lucian MÃNÃILESCU

Concursul Naţional de Lite ra tură "Agatha Grigorescu Ba covia"

Premiile au fost acordate urmãtorilor concurenþi:Marele Premiu - Florin DOCHIA (Câmpina) - redactor-ºef la "RevistaNouã", membru al

Uniunii Scriitorilor din România .

La secþiunea POEZIE (139 participanþi) s-au acordat urmãtoarele premii: Premiul I - FlorinaISACHE (Roºiorii de Vede); Premiul II - Maria PILCHIN (Chiºinãu); Premiul III - CeciliaMOLDOVAN (Bacãu); Premiul revistei "Cafeneaua literarã" - Sorin LUCACI (Bucureºti); Premiul"Revista Nouã" ºi Premiul Revistei "Spaþii culturale" - Raul COLDEA (Braºov); Premiul revistei"Fereastra"- Oana PUGHINEANU (Cluj-Napoca). Menþiuni: Vlad SIBECHI (Boroaia - Suceava);Silvia BITERE (Constanþa), Leonard ANUÞA (Bucureºti).

La secþiunea PROZÃ (82 participanþi): Premiul I - Loredana DALIAN (Slobozia); Premiul II- Cristian MELEªTEU (Piteºti); Premiul III; Viorel SAVIN (Mãrgineni - Bacãu); Premiul "RevistaNouã" ºi Premiul revistei "Bucureºtiul literar ºi artistic" - Alexandru JURCAN (Cluj-Napoca);Premiul revistei "Cafeneaua literarã" ºi Premiul special al juriului - Diana TRANDAFIR (Câmpina);Premiul revistei "Fereastra"- Dorin MUREªAN (Cluj-Napoca); Premiul revistei "Oglinda literarã" -Adelina BÃLAN (Bacãu); Premiul Revistei "Spaþii culturale" - Florin GIURCÃ (Dumitreºti -Vrancea); Premiul pentru debut - Ana Maria BOTEZ (Brãila). Menþiuni: Ion ROªIORU (Hârºova),Maria NIÞU (Timiºoara) ºi Cristina GOGATA (Cluj)

Pagina 6

Pagina 7 Nr. 105 / octombrie 2013

A mai trecut un an... Nuºtiu sigur dacã ar trebui sã nesimþim mai bãtrâni, chiar dacã amai alunecat un grãunte de nisipîn clepsidra fiecãruia, dar cert

este cã ar trebui sã fim maiîmpliniþi, mai bogaþi sufleteºte...Motivul? Sãrbãtoarea la caretocmai am participat, evenimentperen nãscut acum 10 ani dinmintea ºi sufletul unui OM, ºicare a rezistat, s-a diversificat ºis-a amplificat în ciuda vremu -rilor ºi a scepticilor.

Dupã regalul culturaldesfãºurat la Centrul Cultural"Adrian Pãunescu", moment dedesfãtare a sufletelor, s-a datstartul distracþiei în centruloraºului, unde mizilenii ºi-auputut vedea ºi auzi pe mulþi din-tre interpreþii favoriþi, selectaþi ºi

invitaþi de cãtre domnul primarEmil Proºcan în urma unor son-daje de opinie realizate deredacþia publicaþiei noastre ºiasta doar pentru a fi în asenti-mentul gusturilor ºi dorinþelordumneavoastrã.

Nu au fost uitate niciactivitãþile sportive, astfel cã laSala Sporturilor au avut locmeciuri de handbal ºi de fotbalsusþinute de echipele instituþiilorde învãþãmânt mizilene. Deasemenea, tot aici, în urma unuiriguros examen, au fost acordateprimele centuri negre la karatetradiþional, în oraºul nostru, ast-fel cã membri Federaþiei Ro mâ -

ne de Karate Tradiþional - senseiNae Dumitrescu, 6 dan; senseiRoxana Cruher, 6 dan (primafemeie din România care aobþinut centura neagrã) ºi sensei

Daniel Antici, 4 dan -au hotârât ca MariaNovac, Ale xandru Da -vid, Andrei Tudorie ºiIoniþã Mihaela sã fieprimii mi zeleni cu cen-turi negre la seniori.Felicitãri copiilor, dar ºisenseiului Florin Cara -bã, care îi pre gãteºte peaceºti sportivi de câþivaani ºi care a reuºit sãfacã din aceºtia ade-vãraþi campioni, adu -când în acest an ºi titlul

mondial la Mizil.Nu au fost omiºi nici

iubitorii jocurilor de ºah ºi table,pentru aceºtia organizându-se

concursuri desfãºurateîn scua rul din faþa pri -mãriei, concursuri do -tate cu premii înmânatecâºti gãtorilor chiar decãtre domnul primarEmil Proºcan. Cei maibuni dintre cei buni aufost, la ºah domnii Eu -gen Grigore, Niþu Ghe -or ghe ºi Ionescu Ghe -orghe, iar la table dom-nii Vasile Manciu, Po -pescu Gheor ghe ºi Cã -zãnescu Gheorghe.

Vasile Alec san dri spu -nea: "Poþi sã cutreieri lumeatoatã ºi sã te minunezi de rezul-tatele civilizaþiei, dar nimic nu-imai fermecãtor decât colþul de

pãmânt pe care te-ainãscut!". Perfect ade-vãrat! Este important sãne pãstrãm identitatea,obicieiurile ºi datinilestrãbune, care sunt uniz vor inestimabil de în -þe lepciune ºi bo gãþiespi ritualã. Mer gând princentrul oraºului, amdescoperit oameni care

se încãpãþâneazã sã facã asta. L-am întâlnit lângã taraba sa, undeavea expuse obiecte lucrate dinceramicã ºi lemn, pe MateiFerentz din Corund (jud. Har -

ghita), unul dintre cen-trele olãritului populardin Tran sil vania. Mi-aspus cã este o afacerepreluatã din strãbuni ºideºi treaba merge dince în ce mai prost, nu arface altceva, atâta ºtiesã facã, atâta iubeºte sãfacã ºi jumãtate dinoamenii Corundului cuasta se ocupã - întreagacomunã e ca un muzeu.

Ceva mai încolo se afla tarabaplinã de bucate tradiþionale adoamnei Ionela din Moeciu (jud.Braºov), posesoare a 300 demioare, care-ºi preparã bucateledupã reþete secrete moºtenite dingeneraþie în generaþie ºi care ne-a

asigurat cã ºi copiii ºinepoþii dânsei vor con-tinua sã facã acelaºilucru. ªi nu puteam în -cheia poves tea fãrã ba -ciul mol dovean - dom-nul Ion Cojocaru, unnume predestinat aºzice, din Grumãzeºti(jud. Neamþ), care facecãciuli din blanã natu-ralã, materia primã pro -venind din ferma pro-prie. Acelaºi rãspuns,

aceeaºi dãruire, aceeaºi pasiune"cu toate cã este din ce în ce maigreu, asta o sã fac pânã în ultimaclipã".

Un fapt ineditpe care aº dori sã-lmen þionez, a constat îninvitaþia domnului pri-mar, adresatã mizile-nilor de a participa laserbãri, de a fi împre-unã ºi în acest an - invi-taþie lansatã deasupraora ºu lui dintr-un avion.Am trãit senzaþia cãfrunzele ruginii ale cas-tanilor s-au transformatîn cuvinte, planând caun roi de fluturi jucã -

uºi, ce n-au ºtiut vreodatãcum e sã fii prizonierulpropriei frumuseþi.

Trecând la par teaartisticã a acestei sãr bãtori,

o sã încep chiarcu mizilenii carene-au încântat peparcursul acestorzile frumoase detoamnã. CentrulCultu ral "AdrianPãu nes cu" a pre -zentat un pro-gram variat de douãore, un adevãrat tur deforþã al copiilor talen-

taþi care activeazã la cercuriledin ca drul acestui locaº de cul-turã. Formaþiile Uni vers, Fan -tastic, Pa radis 2000 ºi soliºtiiAndrei Greieraº, Ama liaUruc, Roxana Pa repa,Alexandra Dumi trescu,

Andrei Lazãr ºiAlexandru Ghi -nea au fost rãs-plãtiþi cu ropotede aplauze. Nu s-au lãsat mai pre-jos nici invitaþii:Ansamblul Iz vo -raºul; An samblulBu jorul de Pra -ho va; An samblulCãrã ºelul din Gã -

i ceanca (Ba cãu) condus chiar deprimarul comunei ºi una dintrecele mai bune voci ale muziciipopulare româ neºti, Dinu Iancu

Sãlã janu.Centrul oraºului a

izbucnit într-un hohot de scântei,fanii înfioraþi de emoþia aºtep-tãrii au cântat împreunã cu Shift,Alb ºi Negru, Hara, Alexa, A -drian Enache, D3Ja Vu, CRBL,Sylvia ºi DJ Ryno, Antonia ºiBere Gratis, contribuind la rea -lizarea unui spectacol de bunãcalitate.

Serbãrile au fost mode -rate de fermecãtoarea prezenta-toare Mãdãli na Manolache, care,la rândul ei, a susþinut un micro -

recital etno.Nu puteam în -

cheia aceasta scurtãcronicã a celei de-a X-aediþii a "SerbãrilorToam nei" fãrã a men -þiona faptul cã acesteaau fost transmise inte-gral de Societatea decablu "Tiþa&Co", astfelcã datoritã profesiona -lismului celor implicaþiîn aceste transmisii,

eve nimentul a putut fi urmãrit detoþi abonaþii acesteia.

Aceastã frumoasã sãr-bãtoare, a noastrã, amizilenilor, s-a înche -iat la fel de frumos, cuun spectacol magic deluminã ºi culoare - înacordurile "Corului ro -bilor" din opera "Na -buco" de Verdi, fo -curile de artificii arun-cate pe-o pa ginã de cerau mãrit intensitateaemoþiei, a splendoriiacestei toam ne bogate,

a faptului cã am fost împreunã ºila a X-a ediþie a "SerbãrilorToamnei" la Mizil.

La mulþi ani Mizil, lamulþi ani mizileni!

Gabriela NEGOIÞÃ

toamnei

Pagina 8COTIDIENENr. 105 / octombrie 2013

În acest numãr al publi-caþiei vã prezentãm Asociaþia deproprietari Nr. 3. Pentru a obþineinformaþiile necesare, l-am abordatpe domnul Mihai Stoian, preºe -dintele acesteia. Asociaþia are sedi-ul pe str. M. Bravu, nr. 194, cameranr. 49 (fostul cãmin de nefamiliºti)ºi prezintã urmãtoarea structurã or -ganizatoricã: Mihai Stoian - pre -ºedinte, Gheorghe Predescu - ad -ministrator, Eugen Grigore - cen-zor, Lilica ªapcaliu ºi GicaPantelie - personal de serviciu. Areîn subordine 16 blocuri, mai precis320 de apartamente ºi 24 de scãri.

Referitor la problemelecu care aceastã Asociaþie se con-fruntã, domnul Stoian ne-a relatat

urmãtoarele: "Aº menþiona înprimul rând problemele careprivesc cititrea apometrelor ºicanalizarea stradalã. Mai concret,din cauza unor locatari, care nuînþeleg cã le revine obligaþia sã seprezinte la sediu cu citirea apome-trelor montate în apartamentele lorsau a celor care îmi dau citireagreºitã, apar diferenþe între citireaefectuatã de noi în capul blocului ºicitirea pe care ne-au adus-olocatarii, rezultând astfel cantitãþidiferite. Fiind pus în faþa acesteisituaþii, sunt obligat sã împartdiferenþa rezultatã la toþi locatarii,însã aceastã mãsurã iscã certuripeste certuri. O altã cauzã caredeterminã apariþia acestor dife -

renþe sunt chiar apometrele, carenu se mai aflã în termenele de ve -rificare metrologicã prevãzute.

Canalizarea stradalã esteo problemã cu care se confruntãmajoritatea asociaþiilor, datoritãfaptului cã instalaþiile sunt foartevechi ºi prost dimensionate. Deexemplu, proprietarii din bl. 248sunt foarte nemulþumiþi, deoarecedin gura de canal aflatã în dreptulacestuia iese un miros insuportabil,aceºtia fiind în imposibilitate de a-ºi aerisi locuinþele.

Acestea fiind spuse, sãtrecem la restanþe. La sfârºtul luniiaugust, avem neachitaþi 18 694 leidintr-un rulaj de 20 200 lei pe lunã.În cadrul asociaþiei avem ºi trei

cazuri sociale de la care nu putemsã ne recuperãm banii, situaþie pecare ºi domnul primar o cunoaºte,fiindu-i prezentatã la ultima ºe -dinþã a Asociaþiilor de proprietari.Deºi existã aceastã deficienþã,doresc sã menþionez cã AsociaþiaNr. 3 ºi-a plãtit toate datoriile cãtrefurnizori din fondul de rulment.

O altã problemã, de-adreptul supãrãtoare, este aceea cãcetãþeni ce domiciliazã la case,chiar ºi de la societãþile din oraº,vin pe înserat ºi aruncã cantitãþimari de gunoi în ghenele noastre,lãsând în urmã o imagine dezolan-tã. Ca sã nu mai vorbim de haitelede câini aciuate pe lângã ghene, dincauza cãrora, copiii trimiºi de

pãrinþi sã ducã gunoiul, de fricã, numai ajung cu el la ghenã ºi îl lasãmult mai departe de aceasta.

Profit de aceastã ocazie ºiadresez un apel cãtre toþi cetãþeniisã nu mai arunce deºeurile mena-jere pe unde le vine! Dorim curãþe-nie, dar nu respectãm nici muncaaltora, nici mediul, ceea ce este de-a dreptul jalnic ºi ruºinos".

Gabriela NEGOIÞÃ

În acest numãr al publi-caþiei vã prezentãm firma"MELTIM TEXTIL", înfiinþatã înanul 2005, o afacere de familiecondusã de domnul Murat Iplikciºi de fratele sãu, domnul Emin, defapt interlocutorul nostru, cel care,cu multã amabilitate, mi-a oferitinformaþiile necesare.

Reporter: În ce an aþivenit în România ºi de ce v-aþioprit tocmai la Mizil?

Emin Iplikci: Am sosit înþara dumneavoastrã în anul 2003,deoarece am auzit cã aici este unteren propice pentru investitori.Profitând de aceastã oportunitate,am ales iniþial oraºul Bucureºti,unde am avut diverse afaceri. LaMizil am ajuns datoritã faptului cãam gãsit aici mult mai uºor forþã demuncã specializatã, având învedere cã Mizilul este un oraº cutradiþie în acest sens.

R.: Ce anume lucraþi ºiun de ajung produsele?

E.I.: Lucrãm pilote, perne,cuverturi, huse de pat, saltele, husede protecþie pentru saltele ºi deasemenea executãm matlasãri pen-tru fabricile de confecþii. Folosimmaterie primã de calitate supe-rioarã, pe care o procurãm de laIstanbul. Marfa noastrã ajunge întoatã România, la supermarketurilede renume, care sunt ºi principaliinoºtri clienþi.

R.: Când aþi resimþit celmai puternic criza financiarã ºi

care a fost cel mai profitabil an?Aþi regretat vreodatã cã aþi intrat înaceastã afacere?

E.I.: În perioada 2008 -2010 am fost foarte afectaþi decrizã, iar perioada cea mai înflori-toare o situez între 2011 - 2012.Referitor la regrete... nu o sãascund acest lucru, au existat, pen-tru cã la început, ca la orice în -ceput, e foarte greu. Acum sunt sa -tisfãcut, deoarece eforturile noas treau dat roade. Sã nu înþelegeþi cãacum s-a vãrsat peste noi cornulabundenþei - preferãm sã folosimun adaos comercial mai mic ca sãavem un rulaj mare, astfel încât sãne pãstrãm clienþii, cãrora le oferimcalitate ºi respectarea cu stricteþe atermenelor de livrare.

R.: Câþi angajaþi aveþi ºicum relaþionaþi cu aceºtia?

E.I.: Am început cu 20 ºiîn prezent am 85 de angajaþi ºichiar mai am nevoie de cincioameni care sã lucreze pe maºinilede cusut. Consider cã am o relaþiefoarte bunã cu aceºtia, iar cei 20 deoameni cu care am început sunt ºiacum alãturi de mine, ori asta îmiconfirmã spusele. Salariul este celminim pe economie, dar este plãtitla timp. În plus le ofer bonuri demasã, cadouri (produse chiar denoi fãcute) de Paºti ºi de Crãciun,iar concediul este de o lunã de zile.Programul este între orele 08.00 -16.30, iar pauzele însumeazã o orã.Chiar este o relaþie bazatã pe

respect reciproc, fiecare ºtie acumce are de fãcut, suntem profesio -naliºti ºi facem o echipã bunã.

R.: Ce vã place la noi celmai mult, la români?

E.I.: M-a impresionat fap-tul cã oamenii sunt respectuoºi ºifoarte mulþi au o culturã generalãvastã. ªi îmi place foarte mult isto-ria României!

R.: (subsemnata, cu gurapânã la urechi) Cum?!

E.I.: (zâmbind mucalit)Da, da... ºtiu despre ªtefan celMare..

R.: Foarte tare.. la astachiar nu mã aºteptam... vã felicit!ªi mai doresc sã vã mulþumescpentru timpul acordat, dar ºi pentrusponsorizarea pe care aþi fãcut-o,cu ceva timp în urmã, copiilor cefac parte din echipa de handbal aoraºului!

E.I.: Pentru cã mi-aþi a -min tit de acest lucru, doresc sãmenþionez cã în viitorul foarteapropiat intenþionez sã ajut 100 defamilii sãrace, în cel mai adevãratsens al cuvântului, cu pilote, perneºi cearceafuri, având în vedere cãsezonul rece se apropie cu repezi-ciune.

R.: Ar fi un gest extraor-dinar... vã mulþumim anticipat!

E.I.: ªi eu vã mulþumesc!Gabriela NEGOIÞÃ

Continuare din pagina 5Liderii politici autentici

sunt cei care sunt respectaþi pentrucã sunt apreciaþi, pentru cã îiinspirã pe semenii lor ºi pentru cãdau încredere celor care îl ur mea -zã. Domnul primar Emil Proºcaneste un lider politic autentic.

R.: Intenþionaþi ca înaceastã sesiune parlamentarã sãiniþiaþi vreun proiect legislativ?Dacã da, ne puteþi spune la ceanume se referã acesta?

V.C.: În momentul defaþã am mai multe propuneri le -gislative pe care le-am iniþiat înprima sesiune parlamentarã ºi caresunt în dezbatere la Camera

Deputaþilor ºi la Senat, în comisiilede specialitate.

Una din aceste propunerilegislative se referã la simplifi-carea evaluãrilor persoanelor cuhandicap, astfel încât acestea sã numai fie nevoite sã se deplaseze ladirecþiile de asistenþã socialã, iarevaluarea lor periodicã sã se facãdoar pe baza rapoartelor întocmitede medicii specialiºti ºi a formula-relor completate de solicitanþi.

O altã iniþiativã care aprimit ºi avizul favorabil de laComisia de învãþãmânt are învedere combaterea tarifelor specu-lative practicate de unii operatoride transport rutier care efectueazã

curse pentru transportul elevilorcare învaþã în altã localitate decâtcea de domiciliu. Conform iniþia-tivei, pentru aceste servicii opera-torii nu vor mai putea impune ta rifespeculative mai mari decât tarifulmediu naþional calculat periodic deMinisterul Transporturilor.

De asemenea am iniþiat opropunere legislativã pentru sim-plificarea procedurilor de verifi-care a cererilor privind acordareaindemnizaþiei de creºtere a copilu-lui, atât prin înjumãtãþirea timpuluide transmitere ºi analizã a docu-mentelor, cât ºi prin stabilirea unuitermen exact pentru începereaplãþilor drepturilor lunare, pentru

cererile aprobate.Dacã în prima sesiune

parlamentarã m-am orientat cãtrerezolvarea unor probleme sociale,în aceastã sesiune vreau sã iniþiezmai multe propuneri privind dez-voltarea economicã.

În momentul de faþãlucrez la douã iniþiative legislative.

Prima prevede ca acor-darea cetãþeniei pentru persoaneledin afara Uniunii Europenesã sã sefacã în schimbul realizãrii unei in -vestiþii imobiliare în þara noastrã.Astfel, România atrage investitori,iar aceºtia nu vor mai fi nevoiþi sãtreacã printr-un complex procesbirocratic, prin care ar obþine drep-

tul de intrare ºi ºedere în zona U.E. A doua iniþiativã legisla-

tivã se referã la introducerea unordespãgubiri care sã fie plãtite auto -ritãþilor statului de cãtre companiilecare câºtigã licitaþii ºi nu îºi în de -plinesc obligaþiile ce le revin princontractul de achiziþie publicã. Înacelaºi timp, iniþiativa prevede o -bli gativitatea deplasãrii în teren acompaniilor care liciteazã pentrure a lizarea unor contracte de lu crãri.

R.: Vã mulþumesc pentruamabilitate ºi pentru rãbdarea de a-mi rãspunde la toate aceste între-bãri.

V.C.: ªi eu vã mulþumesc.Adi MANDALAC

INTERVIU CU DOMNUL DEPUTAT VLAD ALEXANDRU COSMA

"MELTIM TEXTIL" - PROFESIONALISM LA MIZIL

Asociaţiile de proprietari şi problemele cu care se confruntă acestea

FĂRĂMENAJAMENTE

Propunerea Comisiei Eu -ro pene care garanteazã dreptultuturor cetãþenilor din UE de a fiasistaþi de un avocat în cadrul pro-cedurilor penale a fost adoptatã înmod oficial, dupã primirea apro -bãrii Consiliului de Miniºtri.Aceasta a urmat votului Parla -mentului European din 10 septem-brie prin care a fost aprobatã direc-tiva respectivã. În practicã, acestlucru înseamnã cã, în viitor, tutu rorpersoanelor suspectate, indiferentde locul în care se aflã pe teritoriulUniunii Europene, le va fi garantatdreptul de a fi asistate de un avocatîncã din etapele iniþiale ale proce-durii ºi pânã la încheierea acesteia.În cazul în care o persoanã suspec-tatã este arestatã, noile norme vorgaranta cã persoana respectivã areposibilitatea de a comunica cu fa -milia sa. În cazul în care cetã þeniisuspectaþi se aflã în afara þãrii lorde origine, ei vor beneficia de drep-tul de a lua legãtura cu consulatulþãrii din care provin. Directiva vagaranta a ces te drepturi în practicã,prin faptul cã:- acordã dreptul de a fi asistat deun avocat încã din prima etapã ainterogatorului întreprins de poliþieºi apoi pe tot parcursul proce-durilor penale;- permite ca suspecþii sã aibã drep-tul la întrevederi adecvate ºi confi-denþiale cu avocatul lor, astfel

încât a ceº tiasã îºi poatã e -xer cita în mod e -fectiv dreptul la apãrare;- permite avocatului sã joace un rolactiv pe durata interogatoriului;- asigurã cã, atunci când o per-soanã suspectatã este arestatã, a -ceastã arestare este adusã la cu -noºtinþa unei persoane terþe, cum arfi un membru al familiei, precumºi cã persoana suspectatã are posi-bilitatea de a lua legãtura cu fami -lia sa;- permite persoanelor suspectateaflate în afara graniþelor þãrii lor sãia legãtura cu consulatul þãrii lor ºisã primeascã vizite;- oferã persoanelor care fac obiec-tul unui mandat european dearestare posibilitatea de a fi asis-tate juridic atât în þara în care aavut loc arestarea lor, cât ºi în þaraemitentã a mandatului europeande arestare.

Dupã adoptarea propunerii,legea va fi publicatã peste câtevasãptãmâni în Jurnalul Oficial alUE, dupã care statele membre voravea trei ani la dispoziþie pentrupunerea în aplicare a acesteia înlegislaþia naþionalã. Odatã intratãîn vigoare, noua lege se va aplicaîn cadrul unui numãr de aproxima-tiv 8 milioane de proceduri penaleîn fiecare an, în toate cele 28 destate membre ale UE.

Propunerea Comisiei care garanteazădreptul cetăţenilor de a fi asistaţi de unavocat va deveni act legislativ

Pagina 9 VIITORUL ORAªULUI MIZIL Nr. 105 /octombrie 2013

Reporter: Nu pot sã începdiscuþia noastrã decât prin a tefelicita pentru rezultatele obþinute.Un mizilean, la 20 de ani, cel maibun la telecomunicaþii ºi nu ori-unde, ci la Universitatea Ports -mouth, unde majoritatea cadrelordidactice sunt cercetãtori ºi spe-cialiºti recunoscuþi pe plan mondi-al! Îmi vin în minte o sumedeniede întrebãri, însã cred cã mulþitineri ar fi interesaþi sã afle cum aireuºit sã intri la aceastã facultate,ce condiþii trebuiau îndeplinite, cetestãri ai dat, ºi nu în ultimul rând,cum ai reuºit sã "le dai clasã" încãdin primul an?

David: În primul rând,vreau sã vã mulþumesc pentru cãmi-aþi oferit oportunitatea acestuiinterviu ºi de a-mi împãrtãºi expe-rienþele cu cititorii publicaþieidumneavoastrã. În ceea ce priveºteadmiterea la facultate, pot spune cãa fost una cu peripeþii. În mod nor-mal, pentru studenþii strãini,înscrierea la o facultate din Europase face cu un an înainte de ter-minarea liceului, de preferat înlunile noiembrie sau decembrie.La mine nu a fost aºa deoarece totliceul am crezut cã mã voi înscriela Facultatea de Automaticã ºiCalculatoare sau la Facultatea deElectronicã, Tele comunicaþii ºiTehnologia Infor maþiei din cadrulUniversitãþii Politehnice dinBucureºti. În luna aprilie, cel maibun prieten al meu, Andrei Alexe(pe care þin sã îl menþionezdeoarece ºi el a avut rezultatefoarte bune, luând nota maximã laexamenul final pe care l-a susþinutla sfârºitul primului an de facultateºi fãrã de care nu cred cã aº fi avutputerea sã plec din þarã), mi-adezvãluit cã va pleca la studii înDanemarca, iar în acel momentam realizat cã nu trebuie sã aºteptpânã voi termina facultatea pentrua-mi urma visul de a pleca înAnglia, ci ar trebui sã o fac cât mairepede cu putinþã. Curajul lui de apleca "în afarã", la 19 ani, mi-a datºi mie curaj ºi am început sã factoate demersurile necesare pentrua pleca. Am aplicat la Universityof Portsmouth, deoarece era sin-

gura universitate care îmiîndeplinea toate condiþiile: sã fie înAnglia, sã aibã o facultate bazatãexclusiv pe matematicã ºi fizicã ºisã nu fie încã prea târziu sã aplic.Pot spune cã am avut noroc, pen-tru cã termenul limitã pentru apli-canþii europeni era 1 mai, eu amdecis cã vreau sã plec pe 20aprilie, iar aplicaþia am trimis-o pe28. Le-am trimis foaia matricolãcu notele din clasele IX-XII,împreunã cu câteva copii alediplo melor strânse de la olimpiadede-a lungul liceului ºi certificatulce atestã cunoaºterea limbiiengleze (în cazul meu a fost vorbade Cambridge CAE, dar se poateaplica ºi dacã ai IELTS-ul ). Ei mi-au rãspuns dupã douã zile, mi-aumulþumit pentru interesul acordatuniversitãþii lor ºi mi-au trimis ºilista cu cerinþe pentru a fi accep-tat: minim nota 9 la proba dematematicã ºi cea de fizicã labacalaureat, iar media finalã sã fieminim 9.25. Am reuºit sã le în -deplinesc cerinþele, iar din acelmoment, tot ce mai era de fãcutera sã-mi cumpãr bilet de avion.Vreau sã fac aici o micã parantezã,pentru a mã adresa elevilor caresunt încã la liceu ºi vor sã calce peurmele mele sau ale lui Andrei.Tot ce trebuie sã faceþi pentru apleca în strãinãtate la studii este sãintraþi pe www.edmundo.ro, sã vãalegeþi de pe site o facultate dinorice þarã doriþi ºi apoi sã sunaþi lanumãrul pe care îl aveþi afiºat înpartea de sus a paginii de start. Lespuneþi unde doriþi sã aplicaþi ºi derestul se vor ocupa ei, vã vor ajutacu aplicaþia ºi cu toate actele nece-sare, gratuit. Mult succes! Iar înceea ce priveºte ultima parte aîntrebãrii, nu pot spune cã "le-amdat clasã". La facultatea mea, ceidin primul an sunt împãrþiþi încinci secþii, fiecare având în jur de20 de elevi, iar eu am fost cel maibun de la secþia mea, cum ºiAndrei Chirilã, singurul colegromân pe care îl am acolo, a fostºef de promoþie la secþia lui. Cusiguranþã au fost ºi alþi elevi careau avut rezultate mai bune ca alemele, doar cã erau la alte secþii, dar

cert este cã din cei aproape 100 destudenþi de la Facultatea de In -ginerie în Telecomunicaþii dincadrul Universitãþii din Ports -mouth, doar doi sunt români ºiamândoi sunt în top.

R.: Povesteºte-mi te rogcum ai fost primit, dacã þi-a fostgreu sã te adaptezi! Cât de dor îþieste de acasã?

D.: Primirea a fost unaextraordinarã. Am avut norocul sãlocuiesc cu trei bãieþi excepþionali,care mi-au facut o primire foartecãlduroasã. Deºi eram patru înclasã, din care trei englezi ºi unromân, mi-a fost foarte uºor sã mãadaptez datoritã personalitãþiicelor trei. Reacþia lor când au aflatcã sunt român m-a surprins total:"Eºti din România? Pe bune? Eºtiprimul român pe care îl întâlnesc,bun venit acasã prietene!". Colegiimei de clasã au fost motivul pen-tru care m-am îndrãgostit instantde Portsmouth, ei mi-au spulberatgândurile negre pe care le aveamlegate de rasism ºi m-au fãcut sãmã simt ca acasã încã din prima zi.Sunt foarte mulþi români laPortsmouth, majoritatea la Facul -tatea de Arhitecturã, Finanþe sauTurism, iar la facultatea mea mai eun singur român, Andrei, careinevitabil mi-a devenit ºi prieten.Cu toþii formãm o societate, "Societatea Românilor din Ports -mouth" ºi ne ajutãm reciproc prindiferite activitaþi de grup sã uitamde dorul de casã, dor care seatenueazã ºi prin conversaþiile zil-nice pe Skype cu pãrinþii sau pri-etenii. Nu cred cã existã posibili-tatea de a nu te adapta la Ports -mouth. Universitatea e plinã desocietaþi de tot felul, de la olãrit laechitaþie ºi de la muzicã la alpi -nism ºi toate organizeazã baluri sievenimente. Cât timp ai o pasiune,ai ocazia sã întâlneºti foarte mulþioameni frumoºi, care împart aceapasiune cu tine, oameni care îþi vordeveni amici, confidenþi, prieteni.ªi nu e nevoie sã îi cauþi tu, trebuiedoar sã te prezinþi, din curiozitate,la un eveniment organizat de ei ºivei fi cooptat imediat.

R.: Aº dori, sã-mi spui cete-a impresionat la facultate, dar ºila oraºul unde locuieºti, având învedere cã Portshmouth este un loccu o încãrcãturã istoricã deosebitãºi unul dintre cele mai frumoaseporturi din Marea Britanie?

D.: M-au impresionat înprimul rând oamenii. Modul încare eºti tratat de toþi cei din jurultãu mi se pare incredibil. Aici nu aicum sã eºuezi vreodatã, tot ce ainevoie pentru a reuºi îþi este pus laîndemânã, toate cursurile sunt pesite-ul universitãþii, se fac cursurisuplimentare gratuite pentru oriceelev care considerã cã nu a înþelesfoarte bine cursul de prima datã,iar dacã tot ai rezultate slabe, vei ficontactat de profesorul tãu, cu care

vei stabili o datã ºi o orã când sã vãîntâlniþi, pentru a-þi explica în par-ticular tot ce nu ai înþeles. M-aimpresionat ºi diversitatea cultu -ralã, numãrul uriaº de oameni dinAsia, America de Sud, Africa ceînvaþã la Portsmouth. Oraºul esteunul universitar, totul se învârte înjurul universitãþii. Dacã cineva te-ar fi adus aici, fãrã sã-þi spunã des-tinaþia, þi-ar fi luat ceva timp sãrealizezi cã eºti în Anglia. Ports -mouth este un oarº superb, plin deparcuri frumoase, magazine, cafe -nele, sãli de cinematograf, teatre,tot ce trebuie sã aibã un mare oraºeuropean. Nu ai cum sã te plic-tiseºti. Dupã un an în care amlocuit acolo, pot spune cã mai amlocuri pe care mi-aº dori sã leviziez ºi lucruri pe care mi-aº dorisã le fac. Oportunitãþile sunt infi-nite, trebuie doar sã profiþi de ele.Cât despre port, e unul din locurileacelea pe care trebuie sã le vezi celpuþin o datã în viaþã. E amenajatspecial pentru turiºti ºi studenþi, cucafenele ºi pub-uri dispuse pemalul mãrii, printre ambarcaþiunide mici dimensiuni, unele cafenelefiind amenajate chiar pe fostevapoare ancorate permanent lamal, care acum servesc ca loc deînâlnire pentru studenþi, iar pri -veliºtea pe care o ai din vârfulTurnului Spinnaker (170 m) asu -pra oraºului îþi va rãmâne în mintepentru totdeauna.

R.: Nu o sã te iert, aºacum nu am fãcut-o nici cu ceilalþitineri pe care i-am intervievat, ºi osã te rog sã-mi spui dacã dupãabsolvirea facultãþii te vei întoarceîn þarã ºi oricare ar fi rãspunsul tãu,te rog sã-l motivezi!

D.: Mã voi întroarce înþarã când voi considera cã deciziade a pleca ºi-a atins scopul:împlinirea profesionalã. Visul meueste sã lucrez în domeniul teleco-municaþiilor în Singapore. Dupãîmplinirea acestui vis, mã voisimþi realizat pe plan profesional ºimã voi întoarce bucuros acasã.Când se va întâmpla acest lucru,sincer, nu ºtiu, poate peste 5-10ani, poate mai mult, dar cert estecã nu am de gând sã-mi petrec tot

restul vieþii printre strãini. Eu facparte din categoria aceea de "ciu-daþi", care se mândresc cu faptulcã sunt români, dar, din pãcate,sunt foarte puþini studenþi plecaþiîn strãinãtate care gândesc camine. Nu putem schimba în bineimaginea unei þãri dacã pânã ºi ceice sunt numiþi "valorile Româ -niei" afirmã cã le e ruºine sã-ºirecunoascã naþionalitatea cândpleacã afarã. Dacã toþi cei ceînvaþã sau muncesc în strãinãtatear afirma rãspicat ºi cu capul suscã sunt români, în loc sã se fe -reascã atunci când cineva îi întrea -bã de unde sunt, imaginea þãriinoastre ar fi mult mai bunã.

R.: Primul la telecomuni-caþii, vorbitor excelent de limbãenglezã, începãtor la limba chi -nezã... Ce pasiuni mai are tânãrulDavid? Mai are timp ºi pentru ele?

D.: Chineza a fost doar odorinþã pe care simþeam cã trebuiesã mi-o îndeplinesc, sper cã voiavea timp ºi anul acesta sã fac acelcurs opþional de chinezã care mi-acreat atâtea probleme, dar mi-aoferit ºi atâtea satisfacþii. Pasiuniar fi multe, trec ºi vin, în fiecare anpot spune cã îmi place sã fac altce-va, sunt genul de persoanã caresimte nevoia sã ºtie puþin din toate.De obicei mã apuc de un lucru,îmi fixez o þintã ºi nu mã las deacea activitate pânã nu îmi atingþinta. În momentul de faþã facbaschet, ciclism ºi muzicã, toatede plãcere, împreunã cu prietenii.Nimic de performanþã sau la unnivel înalt, dar sunt activitãþi careîmi plac ºi fãrã de care nu aº fiavut o varã atât de frumoasã, pen-tru care þin sã le mulþumesc tutu rorcelor care m-au însoþit în traseelefoarte lungi cu bicicleta, celor cucare am "concertat" pânã dimi -neaþa ºi tuturor prietenilor care numã vor lãsa sã uit "cum a fost la 20de ani".

R.: Mulþumesc pentrutimpul acordat, felicitãri atât þie câtºi pãrinþilor tãi ºi mult succes încontinuare!

D.: ªi eu vã multumesc!

Gabriela NEGOIÞÃ

A APLICAT ŞI I-A SURCLASAT! UN TÂNĂR DE EXCEPŢIE - DAVID ŞTEFAN GHEORGHE Este deja un lucru dovedit cã ºcoala mizileanã este o pepinierã de tineri valoroºi, unul dintre aceºtia fiind

David Gheorghe, un tânãr pe care îmi face o deosebitã plãcere sã vi-l prezint. David este absolvent alLiceului Teoretic "Grigore Tocilescu", promoþia 2012. A luat bacalaureatul primul la matematicã infor-

maticã ºi actualmente este student al Universitãþii din Portsmouth (Anglia), anul II, la Facultatea deInginerie în Telecomunicaþii, reuºind sã termine anul I primul la secþiunea de telecomunicaþii.

Cercul de canto popu-lar ºi muzicã uºoarã, îndrumã-tor Mileta Popa - marþi ºi mier-curi, orele 09 - 16.00, 40 lei.

Cercul de limbã engle -zã, profesor Adrian Mandalac -vineri, orele 16.00 - 18.00, 25lei.

Cercul de dans modernºi aerobic, instructor SebastianStefanov - vineri, orele 16.00 -18.00 ºi sâmbãtã, orele 09.00 -13.00, 40 lei.

Cercul de dansuri pop-ulare, instructor Nicolae Chi -

riþã, corepetitor Marian Iorga -joi, orele 10.00 -16.00, gratuit.

Cercul de culturã ºicivilizaþie englezã, profesorLaurenþiu Bãdicioiu - vineri,orele 14.00 - 18.00, 25 lei.

Cercul de pian ºi orgã,profesor Laura Stoica - sâm-bãtã, orele 08.00 - 13.00 (sedesfãºoarã la sala de consiliu aPrimãriei), 70 lei.

Cercul de artizanat,artist plastic Carmen Avra -mescu - sâmbãtã, orele 09.-13.00, 50 lei.

CERCURILE CARE FUNCÞIONEAZÃ ANULACESTA LA CENTRUL CULTURAL

"ADRIAN PÃUNESCU"

DIVERSENr. 105 / octombrie 2013 Pagina 10

INGREDIENTE Ingrediente pentru foaie:

o canã de ulei, 2 cãni de apã, unpraf de sare, un cub de drojdie debere proaspãtã, fãinã. Pentru com-poziþia de dovleac: cantitatea dedovlea de ras se pune dupã prefe -rinþã, esenþã de rom, zahãr, scor -þiºoarã, unt sau margarinã.

Mod de preparare: dintoate ingredientele pentru foaie se

face un aluat care se lasã la dospitpânã se pregãteºte dovleacul. Seîmparte în douã bucãþi. Dovleaculse dã pe rãzãtoare si se pune lacãlit cu margarinã, se adaugãzahãrul (dupã gust), esenþa ºi scor -

þiºoara la sfârºit.Se întinde o foaie care se

aºazã în tava neunsã, se pune com-poziþia de dovleac ºi se acoperã cua doua foaie.

O altã variantã: se întindmai multe foi care se umplu cudovleac ºi se ruleazã ºi se aºazã întava neunsã. Dupã ce scoatem dela cup tor se pudreazã cu zahãrvanilat.

Poftã bunã! (Eugenia Oprea)

CUM ECORECT?

Lecţie de gramaticăFi sau f i i?Fi sau f i i?

ªtii momentele alea încare cuvântul pe care îl scrii are caultimã literã un "i" ºi tu nu ºtiidacã trebuie sã stea singur sau sãîºi mai aducã vreo 2-3 prieteni? Eibine, totul este o ºtiinþã. "Nu fi", ºi"sã nu fii" de obicei dau cea maimare bãtaie de cap. Ne-ai acuza cãsuntem simandicoºi dacã îþiexplicãm despre moduri verbaleºi desinenþe, dar crede-ne pecuvânt cã aºa se scriu. La fel seîntâmplã cu "pentru a (nu) fi","afli", "speri" etc. Iatã cum ar tre-bui sã arate, de fapt, exprimãriletale: "Pentru a nu fi prost îmbrã-cat, trebuie sã citeºti", "Nu finerãbdãtor, fii precaut", "Nu eimportant a ºti câte branduriexistã, ci sã ºtii cum sã lefoloseºti".

Spuneam cã, deºi nu sun-tem Academia Românã ºi nici ti -tulari în meciul de corecturi gra-maticale, existã atâtea greºeli deexprimare pe câte cuvinte numã -

rãm în DEX. ªi, dacã glumelenoastre au fost atât de populare,vom continua cu alte vorbe de duhsupãrãtoare. Gentleman pânã laultima silabã!

Îl ºtiþi pe "mai"? Cu -vântul pe care îl folosim în a -proape orice propoziþie? Frec ventîn construcþia "mai îmi place ºi...".OK, înþelegem gustul ºi pasiunea,dar ordinea (spune-i topicã în dis-cuþiile în care vrei sã pari expert)este greºitã. E ca ºi cum mai întâiþi-ai da jos barba ºi apoi ai folosispuma de ras. Corect este "îmimai place". "Mai am trecut pe labrutãrie" este o propoziþie la fel deproastã.

"ªi" este la fel de iubit înpropoziþii ca muºtarul la o porþiede mici. ªtim, eºti un domn ºi nufaci orgii culinare cu platouri demici. Atunci ar trebui sã ai grijãunde îl incluzi pe "ºi". El a primitatributul de "parazitar", pentru cãs-ar putea trãi foarte bine ºi fãrã el.

Când? Spre exemplu, atunci cândvrei sã eviþi o cacofonie ºi îi faciloc între cele douã cuvinte care oformeazã. Reformuleazã, e maisãnãtos aºa. Nici expresia "ca ºinumãr de cuceriri" nu este preafericitã. "Ca numãr", simplu, nurãneºte pe nimeni.

Câþi nu au râs de gafelegramaticale ale unui personajpolitic cãruia îi plãcea sã re -voluþioneze pluralul cuvântului"almanah". Doar cã, printre a mu -zaþi, se mai gãseau ºi a muzanþi.Tocmai pentru cã ºi ei o comiteaula fel ca el, cu un Acuzativ muti-lat. "Care" ºi "pe care" nu suntacelaºi lucru, chiar dacã s-or referila aceeaºi persoanã ori obiect."Am cumpãrat maºina care mi-aarãtat-o iubita". E ca ºi cum aispune "Petrecerea care mã duc ede fiþe". Te-ai prins, lipseºte "la",adicã o prepoziþie (da, aºa senumeºte ºi "pe").

A. ª.

Plăcintă cu dovleacCULINARCULINAR

Medicamentepreparate în casă

Momentele din timpul unuicutremur pot aduce panicã ºireacþii nesãbuite, care pot costascump. Iatã mai jos câteva sfa-turi de urmat în caz de cutremurcare v-ar putea ajuta sã preveniþieventualele daune. Printre celemai importante sfaturi oferite despecialiºti, în afara menþineriicalmului, se numãrã ºi urmã-toarele:m Preveniþi tendinþele de apãrãsi locuinþa deoarece durataredusã a fazei seismice iniþialeva face ca faza puternicã amiºcãrii sã vã surprindã pe scãri,accidentându-vã. m Dacã vã aflaþi în afara uneiclãdiri - rãmâneþi departe de ea,feriþi-vã de tencuieli, cã rã mizi,parapete, geamuri, care de obi-cei se pot prãbuºi în stra dã.m Dacã vã aflaþi înãuntru -rãmâneþi acolo, departe de fere-stre care se pot sparge, staþi în -spre centrul clãdirii, lângã unperete structural rezistent. m Protejaþi-vã sub o grindã,toc de uºã solid, birou, masã saubanca din clasã suficient derezistentã spre a vã feri decãderea unor lãmpi, mo bile su -prapuse. Sprijiniþi-vã cu palmelede podea sau þineþi-vã cu mâinilede piciorul mesei sau tocul uºiispre a vã asigura stabilitatea. Înlipsa unei astfel de posibilitãþi dea vã menþine sub ºoc stabilitatea,vã puteþi proteja stând la podealângã un perete solid, pe ge -nunchi ºi coate, cu faþa în jos.m Nu fugiþi pe uºã, nu sãriþi pefereastrã, nu alergaþi pe scãri, nuutilizaþi liftul, dar dacã puteþideschideþi uºa spre a preveniblocarea acesteia. m Nu alergaþi în stradã sau pestradã, deplasaþi-vã calm spre unloc deschis ºi sigur, feriþi-vã deversanþi de unde pot cãdea rocisau unde pot avea loc alunecãride teren. m Dacã seismul vã surprindeîn autoturism, opriþi-vã cât puteþide repede într-un loc deschis,evitând clãdirile prea apropiatede stradã, dincolo de poduri,pasaje, linii electrice aeriene ºistaþi înãuntru. Feriþi-vã de firelede curent electric cãzute.m Dacã sunteþi într-un mijlocde transport în comun sau întren, staþi pe locul dumneavoas-trã pânã se terminã miºcareaseismicã. Conducãtorul trebuiesã opreascã ºi sã deschidã uºile,dar nu este indicat sã vã îmbul -ziþi la coborâre sau sã spargeþiferestrele. În metrou pãstraþi-vãcalmul ºi ascultaþi recoman -dãrile personalului trenului, da -cã acesta s-a oprit între staþii întunel, fãrã a pãrãsi vagoanele. m Dacã vã aflaþi într-un locpublic cu aglomerãri de per-soane (teatru, cinematograf, bi -serici, stadion, sãli de ºedinþe)nu alergaþi cãtre ieºire, îm -bulzeala produce mai multe vic-time decât cutremurul. Staþicalm ºi liniºtiþi-vã vecinii de perând.

La cutremur...

Codul bunelor maniereþine mai ales de tradiþie ºi de cul-tura localã, lucru demonstrat maiales de acele reguli de conduitãciudate care unui neavizat îi potpãrea de-a dreptul absurde ºi pecare majoritarea strãinilor, ce nuse ostenesc sã se informeze anteri-or, le încalcã foarte uºor.

Dacã în cazul turistuluiobiºnuit, "crima" ce þine demaniere i se poate ierta, în cazulunui diplomat consecinþele se potdovedi dramatice.

Huffington Post a rea -lizat un clasament al celor maiciudate reguli de bune maniere,care sunt practicate în lume.

1. Japonia - Sorbitul zgomotos al pastelor

Sorbitul cât mai zgomospentru paste ºi supe, aratã cât detare te bucuri de masã. Cu cât suntmai multe plescãielile ºi zgo-motele din jurul mesei, cu atâtmai mare este aprecierea pe care oaratã cei care mãnâncã.

2. India, Orientul Mijlociu ºimare parte din Africa -

Mâncarea se ia doar cu dreapta. Dacã þi-e foame ºi eºti

stângaci, ai grijã totuºi sã mã nâncicu mâna dreaptã. Sã mãnânci cumâna stângã este considerat ungest extrem de nepoliticos ºi chiarmurdar .

3. Franþa - Plata individualã a notei

Dacã te oferi sã achiþidoar partea ta de consumaþie eºticonsiderat nesofisticat. Deci, fie teoferi sã plãteºti toatã nota, fie laºipe altcineva sã achite consumaþia,altfel e nepoliticos. 4. Franþa - Pâinea ca ustensilã de

mânuit mâncareaLa masã trebuie folosite

ambele mâini. Pe lângã furculiþãte poþi folosi de cuþit sã iei mân-carea sau de pâine. Deci, pâineanu stã pe masã pe post de aperitiv,ci mai mult ca ustensilã de mânu-it conþinutul din farfurie.

5. Mexic - Furculiþa ºi cuþitul,snobism

Sã mãnânci cu furculiþaºi cuþitul în aceastã þarã este do -vadã de snobism dacã nu e vorbade un cadru formal. Deci, lumeamãnâncã direct cu mâna.

6. Chile - Mâncarea nu se atinge cu mâna

Atingerea conþinutului

din farfurie cu mâinile reprezintãproastã creºtere. Aici sunt incluºichiar ºi cartofii prãjiþi.

7. Portugalia - Nu cere condimente, e ofensã

Chiar dacã îþi place mân-carea mai condimentatã, în a ceas -tã parte a lumii nu cere sare ºipiper la masã. Se considerã o o -fen sã gravã la adresa bucãtarului. 8. Thailanda - Folosirea furculiþei

În aceastã þarã, furcu -liþele sunt folosite doar ca sãumple lingurile. În niciun caz nutrebuie utilizate pentru a ducemâncarea la gurã, e dovadã deproastã creºtere. 9. Rusia - coatele pe lângã corp

E o dovadã de bunãcreºtere sã-þi þii coatele pe masã.Dacã nu te sprijini cu ele de mar-ginea mesei e chiar nepoliticos.10. Etiopia - Farfuria individualã

Farfuriile individuale suntconsiderate o risipã, la fel ºi tacâ-murile. Pe scurt, politicos este catoatã lumea sã mãnânce, cumâinile, chiar din mijlocul mesei.

“ARTA MANIE RE LOR” esteo rubricã ce vrea sã aducã la

suprafaþã nobleþea din oameni.Noi toþi ne-am nãscut no bili ºitrebuie sã avem bune ma niere.

Aici veþi gãsi exemple ºiindicii despre cum poþi fi nobil

ºi manierat azi.

ARTA MANIERELOR“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN

REGULI DE BUNE MANIERE CIUDATE

Sezonul rãcelilor aînceput din plin cu ploaie, vântºi temperaturi scãzute. Toatãlumea strãnutã ºi toatã lumeavrea sã gãseascã remedii pentrurãcealã ºi gripã. Ce medica-mente sunt mai potrivite decâtcele naturale? Iatã 2 medica-mente naturale de toamnã pecare le poþi prepara în casã, fãrãefort.

Hreanul, cel mai bun medica-ment care te fereºte de gripã

toamnaHreanul stimuleazã

imunitatea generalã a organis-mului, prevenind apariþia vi -rozelor respiratorii sau a gripei.El are proprietãþi dezinfectanteºi antibacteriene, acþ ionânddirect asupra agentului patogen.

De asemenea, hreanulcurãþã cãile superioare aerieneºi usucã secreþiile. De aceea,curele cu hrean sunt eficiente întratarea tusei productive.

Atenþie însã, cura nutrebuie sã aibã o duratã maimare de o lunã, pentru cã poateavea efect iritant asupra sto -macului.

Reþeta bunicii este ceamai eficientã, consumaþi hreanîn oþet de mere cu miere, lângãun rasol de vitã.

Usturoiul, te fereºte de vampiri ºi decongestioneazã

nasul înfundatUsturoiul este un alt

antibiotic natural. El are propri-etãþi antioxidante, antivirale ºiantibacteriene ºi acþioneazã cadecongestionant nazal.

Calitãþile usturoiului sedatoreazã compuºilor sulfuroºipe care îi conþine ºi care îi daumirosul specific. Consumat re -gulat, usturoiul contribuie lascã derea nivelului hipertensiu-nii ºi al colesterolului. Deasemenea, consumat zilnic încantitãþi mari, el inhibã coa-gularea sângelui. E de preferat ase consuma crud.

1921: Regele Mihai I alRomâniei1890: Constantin C. Nottara,compozitor, violonist ºi criticmuzical român (d. 1951)1853: Ciprian Porumbescu, com-pozitor român (d. 1883)1939: Dan Spãtaru, solist de muz-icã uºoarã (d. 2004)1934: Mircea Albulescu, actorromân de teatru ºi film1929: Olga Tudorache, actriþãromâncã de teatru ºi film1902: Petre Þuþea, filosof ºi eseistromân (d. 1991)1954: Adrian Pintea, actor, scri-itor, profesor universitar doctor laFacultatea de Actorie (d. 2007)1874: Constantin I. Parhon,medic, fondatorul ºcolii româ -neºti de endocrinologie1931: Ilarion Ciobanu, actorromân de film (d. 2008)1954: Alexandru Andrieº, can-tautor1875: Regina Maria a României(d. 1938)

NĂSCUŢI ÎN OCTOMBRIE

Pagina 11 Nr. 105 / octombrie 2013 INTERES GENERAL

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897

B-dul Gãrii, Spicului,Recoltei

Ionel Dumitru 0244 250 008int 29

Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008int 40

1 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 0244 250 008

int 29M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020Bradului + cartier nou zona

BraduluiGheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

S.C. SECURYTAS TEAMS.R.L., angajeazã agent securita te,studii medii, perioadã determi-natã, Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2,tel: 0244 523345, 0244 597194.S.C. DELTAROM DISTRIBU-TION S.R.L., angajeazã agentvânzãri/distribuitor, studii medii,carnet cat. B, perioadã nedetermi-natã, Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66,bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct delucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos,nr.60, tel: 0244 271668, email:office@berteea.ro.S.C. MARSHALL IMOBI -LIARE S.R.L., angajeazã asis-tent manager, vechime 1 an, stu -dii superioare, experienþã calcu-lator, lb. englezã, perioadã nede-terminatã, Ploieºti, str. AndreiMureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52,tel/fax: 0344 140152, 0731348133, e-mail: marshall_imo-biliare@yahoo.com.S.C. MARSHALL IMOBI LIA -RE S.R.L., angajeazã Broker i -mo biliar, vechime 1 an, studii su -perioare, experienþã calculator,lb. englezã, permis conducere,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl.37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152,0731348133,email:marshall_ imobiliare@yahoo.comS.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãconfecþioner textile, vechime min6 luni, diplomã calificare, peri -oadã determinatã, Parc IndustrialPloiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax:0372 447901, 0244 406881.S.C. ZARA DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani, studii medii,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244558221, 0244 558225.S.C. TASAR DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani (la maºina decusut), calificare, perioadã nede-terminatã, Pãuleºti, str. Prin -cipalã, nr.1, tel: 0244 306752,0244 433751.S.C. XENIA S.A., angajeazãeconomist, vechime 5 ani, studiisuperioare, perioadã nedetermi-natã, Ploieºti, str. Poligonului,nr.1, tel: 0244 531355, 0244598854, email: xeniacon-struct@gmail.com.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãelectrician întreþinere ºi reparaþii.Locuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã, Mãneºti,tel 0742056746, lungus@ gmail.com. S.C. DIOGHENIS INTERNA-TIONAL S.R.L., angajeazã

electromecanic, vechime 10 ani,ºcoala profesionalã, perioadãnedeterminatã, Ploieºti, str.Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244517695, 0244 407273.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãexcavatorist, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.com. S.C. BIANOR SOLUTIONSS.R.L., angajeazã inginer proces,vechime 1 an, studii superioare,lb. englezã, experienþã în injecþiimase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. -Târgoviºte,km.8, corina.petcu @bianorsolutions.roS.C. SEKAMET S.R.L., anga-

jeazã inginer TCM, Com. Dum -brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel:0745 023882, scsekametsrl @yahoo.com, perioadã nedeter-minatã.S.C. FAL EXPERT CLEANS.R.L. BUZÃU, angajeazã îngri-jitor clãdiri (femeie de serviciu),Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17,tel: 0749 237795, 0238 430681,perioadã nedeterminatã.S.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã lãcãtuº meca -nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str.Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131,0344/131002,gdumitru@yahoo. com, studii: liceul, tichete demasã, perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãlãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comS.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã macaragiu gr.E (comandã la sol), Com Ari -ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles,nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 131002,gdumitru@yahoo.com,studii: liceul, tichete de masã,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãmaºinist maºini cale, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comlocuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPREST A -GRE GAT S.R.L., angajeazãmecanic auto, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.comMOLOCEA MARIUS MIHAI

I.I. angajeazã mecanic auto,Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu,nr.6, tel: 0722247463, marius. molocea@gmail.com, 4 ore/zi,loc vacant Strejnicu, calificare îndomeniu, perioadã determinatã.S.C. MID INTERPREST A -GREGAT S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.com

S.C. DUCRIS CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor neca -lificat (construcþii metalice u -ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar,nr.6, tel: 0344 140011, ducriscon-struct@yahoo.com, studii: min 8clase, perioadã determinatã.S.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat în confecþii,Parc Industrial Ploiesti, str.Conului, nr.3, tel/fax: 0372447901, 0244 406881, vechimemin 6 luni, abilitãþi bune de lucrula maºina de cusut, perioadãdeterminatã.S.C. TASAR DESIGN S.R.L,

angajeazã muncitor necalificat înconfecþii, Pãuleºti, str. Principalã,nr.1, tel: 0244 306752, 0244433751, vechime 1 an (la maºinade cusut), studii generale, pe -rioadã nedeterminatã.S.C. IZVORUL RECE PSS.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto -reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel:072253008, vechime în domeniu2 ani, studii medii, perioadã nede-terminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã dulgher, Câm -pina, str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@ yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatãS.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã frezor univer-sal, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, vechimeîn domeniu 5 ani, ºcoala profe-sionalã, perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L, angajeazã lãcãtuº me ca -nic, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, ve chi me

în domeniu 1 an, ºcoala pro -fesionalã perioadã nedeterminatã.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã lãcãtus mecanic,Scorþeni, Tel/Fax: 0745029186/0244220051, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. ELIRO S.R.L, angajeazãmuncitor necalificat, Câmpina,str: Sãlaj, nr:11, Tel: 0244 -375125, ºcoala profesio nalã,perioadã nedeterminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor ne -calificat în construcþii, Câmpina,str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã operator la ma -ºini unelte cu comandã numericã(CNC) Câmpina, str: Ori zon -tului, nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 1 an, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãrecepþioner hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. GERULA COM S.R.L.,angajeazã spãlãtor auto, PoianaCâmpina, Tel: 0244351420;0723323844, persoanã de con-tact: ªtefan Ion, vechime îndomeniu 1 an, studii medii,perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã strungar uni -ver sal, Câmpina, str: Orizontului,nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 5 ani, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã sudor cu arc electric cuelectrod fuzibil în mediu de gazprotector (MIG MAG) Scorþeni,Tel/Fax: 0745029186/ 0244 -220051, studii de specialitate,perioadã nedeterminatãS.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãºef de recepþie hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.

LOCURIDE

MUNCÃPRAHOVA

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul II

interior 14 tel. 250.101Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Burlacu Dumitru (1938)Bãnicã Eugenia (1949)Mandache Nicolae (1940)Cristea Lixandrina (1927)Petre Luca (1938)Antin Petre (1953)Filiºeanu Florian-Mihaiu(1953)

Muti Aurelia (1931)Lãcãtuº Marian (1959)Tecles Viorica (1935)Vasile Ilie (1935)Niþu Maria (1925)Vieru Ioana (1936)Gavrilescu Constantin (1928)Tãnase Ilie (1939)

Gavrilã Ion (1959)Chivu Petricã (1970)Frone Manda (1949)Vasile Mirela (1968)Nica Gheorghe-Romeo (1972)Tincã Ecaterina (1946)Leþicã Floarea (1949)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

mVând casã pe str. Þe peºVodã, nr. 40. In formaþiisuplimentare la telefonul:0724 983 142.mVând apartament cu 3camere (îmbunãtãþiri), laet. III (izolare termicã ex -terioarã). Preþ 26.000 euro.Informaþii la numãrul:0766 472 606.mVând 1 ha pã mânt ex -tra vilan pe D.N., la ie ºirea

din Mizil. Informaþii latelefonul: 0764 396 964.mVând godin din fontã,preþ negociabil. Sandu Pa -ras chiv, str. Decebal, nr.25.mPrimesc în gazdã peduratã lungã, familieserioasã (maxim 2 copii).Le ofer facilitatea de alocui singuri în curte.Locaþia se aflã pe str. Ana

Ipãtescu, nr. 14. Informaþiisuplimentare la telefonul:0785 936 706. mVând teren în Mizil, str.Abator 1, în suprafaþã de 2000 m, având clãdire P+1,dimensiune 10x30m, cuspaþii de birouri, douãmicrohale etajate. Infor -maþii suplimentare la nu -merele: 0244 251 431 ºi0766 364 311.

MICA PUBLICITATE

Pagina 12Nr. 105 /octombrie 2013

Noi nu am cerut sã fim români. Am avut noroc!

Avea pãrul bãlai ºi ochiverzi. Florarul Ion Tãnase dinmahalaua Cãrãmidari, iubitor deteatru ºi de operetã, era tare mân-dru de fata lui: când se punea pecântat trezea la viaþã mahalaua.

Documentele amintesccã în 1928, la numai 15 ani, i sepropune sã participe la ediþia dinacel an a concursului "MissRomânia". Maria îmbracã orochie imprimatã cu flori de mãrºi ajunge în faþa comisiei. Totul lasuperlativ, pânã când trece laproba costumului de baie.Verdictul este rapid: are picioareprea groase! Mãria noastrã semânie ºi pleacã direct la BalulPresei de la Cercul Militar. Acolocânta o orchestrã renumitã, cea alui Iduardo Bianco. La unmoment dat, danseazã numai fataflorarului, care pluteºte de fapt,orchestra þine ritmul dupã paºii ei,acordeoanele aproape cã se rup. Adoua zi presa bucureºteanã vuia,încercând sã afle cine este"dansatoarea de la Balul Presei".

Pe la 17 ani se angajeazãcasieriþã la Herdan, un restaurantunde se mânca pe sãturate cunumai ºapte lei. Apoi, într-o zi,Constantin Tãnase a dat sfoarã-nþarã cã Teatrul Cãrãbuº cautã

tineri talentaþi pentru muzicãuºoarã. Astfel, în 1934, la GrãdinaCãrãbuº putea fi vãzut un afiº pecare apãrea numele MaryAtanasiu… Maria reuºise! Ce aurmat este istorie.

A tot cântat, a bãtut þaraîn lung ºi-n lat, a fãcut turnee înBulgaria, Iugoslavia, Turcia, Fran -þa, Statele Unite, a cântat în faþapoliticienilor, ambasadorilor, regi -lor, preºedinþilor, a alinat sufe -rinþele rãniþilor. ªi-a perfecþionatlimba francezã - din cauza cãreianu promovase cândva în clasa aIV-a, ajungând sã cânte pe înþele-sul marelui Paris. Din octombrie1940 muzica Mariei Tanase esteinterzisã de regimul legionar, fiin-du-i distruse toate plãcile degramofon de la radio, precum ºimatriþele de la casele de discuri. Aurmat o perioadã de câteva luni,în care Maria nu a mai fostprezentã pe scena muzicalã, însã arevenit pe posturile de radio.Regimul comunist nu a îndrãznitsã o atingã, însã unele date ale tre-cutului ei erau deja dosare, binepuse la pãstrat.

Conform mãrturiilor vre -mii, Maria Tãnase era în particu-lar o persoanã încântãtoare, ofemeie cu simþul umo rului ºi cu

simþul conversaþiei.Cãlãtori ile în SUA ºiîn Franþa o transfor-maserã într-o cos-mopolitã, cu amici dinaproape toate zonelelumii. Preten den þi lamâna ei au fost mulþi,printre ei numãrându-se Ben Smith - unamerican supra nu mit"Regele aluminiului",tâ nãrul Sergiu Celibi -dache, Mau rice Negreºi Al fred de Chaste -lain. Dragostea "la pri -ma ve dere" a fost însãBrân cuºi. Ea aveavreo 25 de ani, el vreo62. "Când te ascultcum le zici, Marie, aºfi în stare sã dãltuiescpentru fiecare cântecde-al nostru câte o Pasãre Mã -iastrã!", i-a spus sculptorul. Auformat un cuplu senzaþional, darrelaþia nu a durat mult. Brâncuºinu a regretat nimic, considerândcã dragostea pentru Maria "adurat exact cât trebuia"!

Fumãtoare înrãitã, s-astins de un cancer la plãmâni, la22 iunie 1963. Dictase înainte demoarte unui notar ultimele dorinþe

într-un emoþionant testament. Alãsat câteva rânduri speciale pen-tru Clery Sachelarie (cel care în1950 devenise soþul ei): "Culege-mi visele pe care le-am croit lângãtine ºi împarte-le oamenilor...".

Se spune cã un milion deoameni au "vegheat-o" pe Mariape ultimul drum, iar în România afost decretat doliu naþional.

CARTEA LUNII

Undeva, în apele înghe -þate ale Atlanticului, cãpitanul sub-marinului nuclear Octombrie Ro -ºu a luat o decizie fatalã: se în -dreaptã spre Occident, cu intenþiade a dezerta - iar singurul lui ajutoreste agentul americanJack Ryan. Clancy areuºit sã prezinte înacest thriller militaramãnunte atât deexacte încât existazvonul cã a fostchemat la Casa Albã pentru expli-caþii. Dacã a fost doar un zvon...cãci de foarte multe ori, în lumeaspionajului, ficþiunea se apropiepericulos de mult de realitate.

“Vânătoarea luiOctombrie Roşu”

de TOM CLANCY

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

Primãria este ºi locul unde se oficiazãcãsãtoriile, adicã se desã vârºesc po veºtile dedragoste. Dorin þele de a fi pentru totdeaunaîmpreunã, prind aici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit din toa tã fiinþa ºise unesc aici destine, se nasc familii! Mo menteemoþionante, unice în viaþa noastrã, a tuturor!

Le urãm o viaþã cât mai lungã împre-unã, sã trãiascã în res pect, liniºte, adevãr, sãnã-tate ºi sã constate cât mai des cã au fãcut ceamai bunã alegere ºi cã viaþa e deosebit de fru-moasã!

Dacã-i întâlniþi pe:

Constantin Marian Rãzvan cuMîndricel Marieta

Mihai Nicolae-Lucian cuRãdulescu Nicoleta-Georgiana

Mihai ªtefan cu Ilinca Oana FlorentinaSzasz Robert-Ladislau cuArdeleanu Otilia-Marina

Gheorghe Ionuþ cu Gujã AdrianaCiubotaru Ionuº cu Rusu Alina-Marilena

Popescu Octavina Constantin cuIoniþã Victoria-Alina

Dumitrescu Sorin Gabriel cu

Rusoiu Andreea-Alina Cîrjan George-Mãdãlin cuZaharia Andreea-Veronica

Marin Nicolae cu Voicu Carmen-MariaGheorghe ªtefan cu Gheorghe Sabina

Gheorghe Simon Petru cuCãpraru Georgiana-MirabelaUngureanu Costin Marian cu

Cristu Georgiana-MihaelaFloroiu Flavius Andrei cu

Ilinca Andreea-IoanaRãdulescu Rãzvan dumitru cu

Cîmpeanu MirelaRânceanu Tiberiu-Iulian cu

Proºcan Alina-MonicaStan Davis-Emanoil cu Voinea Iuliana

Merezeanu Ionuþ-Marius cuCruceru Corina-Mihaela

...sã ºtiþi cã de acum încolo sunt soþ ºisoþie! Bine ar fi sã le ziceþi ceva despre fericire,dragoste, înþelegere!

Cu siguranþã se vor bucura ºi vorcãpãta ºi mai mare încredere în lungul drumce-i aºteaptã!

CASĂDE

PIATRĂ

MARIA TĂNASE - Regina cântecului românesc

q ALEXANDRU AVERESCU(9 martie 1859 - 3 octombrie1938) - 75 de ani de la moarteamareºaluluiq GHEORGHE ÞIÞEICA (4octombrie 1873 - 5 februa rie1939) - 140 de ani de lanaºterea matematicianuluiq FLORIAN PITTIª, (4 octombrie 1943 - 5 august2007) - 70 de ani de lanaºterea artistuluiq AL. PAPIU ILARIAN(21 septembrie 1828 - 9octombrie 1877) - 185 de anide la naºterea istoriculuiq VICTOR KERNBACH (14octombrie 1923 - 16 februarie1995) - 90 de ani de lanaºterea scriitoruluiq LEOPOLDINABÃLÃNUÞÃ(10 decembrie 1934 - 15

octombrie 1998) - 15 ani de lamoartea actriþeiq SIMION MEHEDINÞI (19octombrie 1868 - 14 decem-brie 1962) - 145 de ani de lanaºterea geografuluiq DIMITRIE CANTEMIR(26 octombrie 1673 - 21august 1723) - 340 de ani de lanaºterea cãrturaruluiq DUILIU ZAMFIRESCU(30 octombrie 1858 - 3 iunie1922) - 155 de ani de lanaºterea scriitorului

Cite

ºte

ºi:

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

MIZ

ILU

L

COMEMORĂRIOCTOMBRIE

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þie