"Murături" înoţet de Mizil

Pagina 2

"Iobagii luiCulaie" cerpedepsirearomânilor!

Pagina 3

Cum poateViktor Orbánsă sfidezeEuropa

Pagina 4

Efectul negativ alcreşteriivolumului deteme pentruacasă!

Care sunt alimentelecele mai uşorde falsificat?

UMOR

Pagina 6

Colesterolmărit? Cetrebuie sămănânci?

MUZEELEPRAHOVEI

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 398Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

Românii caredoresc sã-ºi construiascão casã vor trebui sã þinãcont de noile regului careau intrat în vigoare la 31august 2015. Astfel, toateper soanele care vor sã-ºiconstruiascã locu inþe vorfi ne voite sã angajeze undiriginte de ºantier care sãverifice calitatea lucrã -rilor. În momentul de faþã,persoanele care vor sã-ºiconstruiascã locuinþe sausã le modifice, moder -nizeze, repare sau conso -lideze, trebuie sã aibãproiecte tehnice verificateºi sã angajeze un dirigintede ºantier pentru contro-larea lucrãrilor, potrivitLegii nr. 10/1995.

Concret, ºi ceicare construiesc case laþarã sau care fac lucrãri deintervenþie la locuinþeledeja existente vor fi obli -gaþi sã angajeze diriginþide ºantier autorizaþi, chiardacã clãdirea va avea

doar parter sau parter cuun etaj.

Cei care nu vorangaja un diriginte deºantier pentru a verificaexecuþia lucrãrilor vor fiamendaþi cu sume cu -prinse între 5.000 ºi10.000 de lei, iar în cazullucrãrilor care vor fifãcute fãrã ca proiecteletehnice sã fie verificate despecialiºti atestaþi, amen-zile vor fi cuprinse între10.000 ºi 20.000 de lei.

Câteva milioanede români se pare cã vortrebui sã bage (iar?) adâncmâna în buzunare pentrua pune în aplicare o normãeuropeanã, cel puþin tem-belã ºi dubi oasã. Estevorba despre românii caredin diferite motive s-audebranºat de la instalaþiacentralizatã de termofi-

care, fiind nevoiþi sã-ºiinstaleze propriile cen-trale de termoficare.Conform a ces tui act nor-mativ european, în primãinstanþã, cei ale cãror cen-trale au o vechime dezece ani vor fi obligaþi sãle schimbe.

Directiva ErP,care a intrat în vigoare pe

data de 26 septembrie2015, obligã dealerii sãcomercializeze doar cen-trale termice cu conden-sare. Aceastã decizie vaafecta milioane de ro mâni,pentru cã în pre zent circa1,5 milioane de familii seîncãlzesc cu centrale deapartament, iar în fiecarean în România se vând

peste 150.000 de centrale. Ideea normei

europene este aceea cãpoluatorul trebuie sãplãteascã! În ultimii aniau apãrut informaþiidespre faptul cã se vaintroduce "taxa pe coº",românii fiind nevoiþi sã-ºimonteze coºuri de inoxcare sã polueze sus, nu înapartamentul celui dedeasupra.

O altă aiureală "Made in EU"!

Noi reguli în construcţii!Chiriaºii sau pro-

prietarii de apartamente sepot alege cu amenzi între5.000 ºi 10.000 de lei!Totul este prevãzut într-unnou proiect de lege, iniþiatde Ministerul Dezvoltãrii."Amenda s-ar aplica doardacã proprietarul nu ar exe-cuta lucrãrile de întreþinere(...) sau dacã acestea suntde naturã sã aducã preju-dicii celorlalþi proprietari.Aceastã ultimã situaþie esteconsideratã contravenþie ºise sancþioneazã cu amendãde la 5.000 la 10.000 de lei.Contravenþia se constatã ºiamenda se aplicã deInspectoratul de Stat în

Construcþii", aratã proiec-tul de lege.

Cu amendã sealeg ºi proprietarii sauchiriaºii care vopsesc holulblocului sau monteazã eta-jere cu flori pe scara blocu-lui sau cei care îºi închidbalconul. Aºa-numitele in -fracþiuni se încadreazã lacapitolul "modificarea as -pectului proprietãþii co mu -ne de cãtre proprietari".Proiectul pãstreazã ºi pre -vederile actuale importan -te, cum ar fi cã preºedinteleasociaþiei de proprietari vãpoate da în judecatã, dacãnu plãtiþi întreþinerea timpde douã luni.

Pagina 5

Trebuie să afli asta dacăstai la bloc!

UUnniiii ooaammeennii ,, iinnddiiffeerreennttccââtt ddee mmuulltt îîmmbbããttrrâânneesscc,,

nnuu--ººii ppiieerrdd nniicciiooddaattããffrruummuusseeþþeeaa,, ccii ddooaarr ººii--oo

mmuuttãã ddee ppee ffaaþþãã îînn iinniimmiillee lloorr!!

NAUFRAGIAŢI-VĂ!

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

PROIECTEDeputatul social-

democrat dr.Tamara Cio -fu a depus recent la Parla -ment o iniþiativã legisla-tivã pentru stimularea na -talitãþii, care oferã posibi -litatea unitãþilor adminis-trativ-teritoriale sã acordepãrinþilor o indemnizaþielunarã pentru creºtereacopilului în vârstã de pânãla doi ani, pe lângã ceaasiguratã din bugetul destat.

*Guvernul a apro-

bat un proiect de lege cevizeazã flexibilizarea a -dop þiilor interne ºi inter-naþionale ºi finalizareaacestora într-o perioadãmai scurtã de timp. "Înmedie, o adopþie dureazãîn jur de 14-15 luni. Estefoarte mult pentru uncopil care aºteaptã niºtepãrinþi ºi pentru un pãrintecare aºteaptã un copil. Ne-am dorit ca pentru copilulcare aºteaptã sã ajungãîntr-o familie timpul sã fiecât mai scurt", a explicatpreºedintele AutoritãþiiNaþionale pentru ProtecþiaCopilului ºi Adopþie,Gabriela Coman. Ea aprecizat cã în 2014 au fostadoptaþi 840 de copii.

*Senatorul Chris -

tian Gigi Chiru i-a propusministrului Educaþiei caelevii din sistemul deînvãþãmânt preuniversitarsã aibã interdicþie de aveni la ºcoalã cu tatuaje,piercinguri, bijuterii sauhaine "cu caracter provo-cator" ºi "simbolisticãsexualã, antisemitã, rasis -tã sau xenofobã ºi careexced limitele decenþei".

HOTÃRÂREBCR, cea mai

ma re bancã din sistem, aanunþat cã va elimina dela 1 octombrie comisioa -nele de la operaþiunileefectuate de clienþi la ban-comatele din reþeaua pro-prie, cum ar fi cele pentruretragerea de numerar ºicele pentru afiºarea contu-lui current! Potrivit vice -preºedintelui pe retail albãncii, Dana Demetrian.banca nu va majora comi-sioanele pentru adminis-trarea contului curent înurma acestei operaþiuni.

c

Din raþiuni ob -scure ºi de neînþeles acumpentru mulþi dintre noi, obunã bucatã de vremeMizilul a fost "cartofulfierbinte" al celor douãjudeþe învecinate - Pra hovaºi Buzãu - acesta fiind,printre altele, ºi unul dintreprincipalele motive care agenerat mari decalaje eco-nomice între oraºul nostruºi alte comunitãþi locale deaceeaºi anvergurã. Pe vre-mea când cele trei princi-pale motoare ale industrieimizilene - MFA, Relaxa ºiFilatura - "du duiau", oa -menii nu prea aveau timpsã-ºi punã problema cãstrãzile arãtau cum arãtau,cã cei care locuiau la caseîºi deversau lãturile la mar-ginea trotuarelor sau cãMizilul apãrea mai de -grabã ca o comunã recenturbanizatã. Abia când"motoarele" au început sãdea rateuri sau sã segripeze, iar oamenii au fostnevoiþi sã se obiºnuiascã custatutul de asistaþi social ºicu timpul liber, au des -coperit realitatea pe care o

ignoraserã atâþia ani.Guvernul a luat

atunci unele mãsuri de aju-torare a comunitãþilor caretreceau prin mari greutãþifinanciare izvorâte, în prin-cipal, din recesiunea eco-nomicã, dar pentru Mizil afost perioada în care ora -ºul, prin strãdania ediluluisãu, a cunoscut cea maifastã perioadã în ce pri -veºte modernizarea.

Nu consider cãeste necesar sã amintescacele realizãri de care ºiastãzi ne bucurãm, dupãcum nu este normal nici sãdenaturãm sau sã negãmrealitatea, sã ne închipuimcã acestea s-au nãscut dinneant. Este evident cã uneledintre lucrãrile de reabi -litare puteau fi fãcute maibine, mai repede sau maialtfel, dar atunci atât s-aputut, nu putem vorbi derea-voinþã sau nepricepere,aºa cã "otânjirea" media -ticã la care este supus încontinuare primarul Proº -can, prin "trompeta" ho -dorogitã a "nemulþumi þi -lor", nu s-a bazat nicio

clipã pe argumente legatede neîndeplinirea atribuþi-ilor sale, ci s-a dovedit a fio maculatã rãzbunare aunor ignobili! Nu dupãmult timp, mascându-ºidisponibilitatea de a maiajuta comunitãþile localeprin prisma atribuirii uneiautonomii mai mari a aces-tora, guvernanþii au închis"robinetul binefacerilor", înîntreaga þarã rãmânândnefinalizate sumedenie delucrãri, acesta fiind ºi cazulMizilului.

2016 va fi unbogat an electoral, cetãþeniifiind chemaþi iar la urne sã-ºi desemneze "aleºii". Cutoate cã este mult preadevreme, apele Istãului auînceput deja sã se învolbu-reze: se încropesc liste depresupuºi candidaþi, se ex -hibiþioneazã pretinse cali -tãþi ale unora ºi defecte aleceluilalt, se încearcã peni-bile sondaje "cu rãspunsuriservite", se pun la calestrategii de manipulare aalegãtorilor, adicã se pre -parã deja "noroiul" cu careva fi împroºcat unu ºi aura

cu carevor fi îm -podobiþi ceilalþi.Aceleaºi gãºti de"simpatizanþi" zeloºiºi soioºi, sub mantiaîntunericului, vor burduºicurþile ºi cãsuþele poºtaleale oamenilor cu veninulacumulat în "anii de frus-trãri"...

Atunci când vaveni momentul culminant -campania electoralã - vomfi obligaþi sã ascultãm dia-tribele ºi promisiunile min-cinoase ale aspiranþilor lagloria localã: necesitateaprimenirii clasei politice,chemarea în faþa Justiþiei avinovaþilor pentru dezas-trul economic, aducereainvestitorilor strãini ºi cubani mulþi, crearea a nuºtiu câte noi locuri demuncã, micºorarea sauanularea unor taxe ºiimpozite, câte-n lunã ºi înstele...

Ce distracþie ºi cemai hãituialã o sã fie!...Haideþi, cine deschidebalul?

ªtefan AVRAMESCU

Murături în oţet de MizilSTĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

Negocierile auto -ri tãþilor de la Bucureºti înprivinþa numãrului de refu-giaþi pe care îi poate primiþara se îndreaptã spre undezastru. Bucureºtii nu voravea niciun cuvânt de spusºi vor primi în final câþi emi-granþi le va repartiza Bru -xelles-ul. E bine mãcar sãnu mai trãim în iluzii. [...]

Punând cãrþile pemasã, ne putem întreba dece existã în România, ca înmajoritatea statelor euro -pene, aceastã reticenþã în aprimi refugiaþi musulmani?Rãspunsul e simplu: defricã. Multiplele atentate depe toate continentele, înce-pute la 11 septembrie 2001în SUA, s-au imprimat în

cortexul lumii occidentale.ªi românilor, ºi ungurilor, ºicroaþilor, ºi grecilor sau ita -lienilor le este teamã caþãrile lor sã nu devinã teatrede rãzboi. Nimeni nu areîncã o explicaþie logicã apoziþiei d-nei Merkel careaugmenteazã aceastã fricãpe continentul european.Este tot mai evident cã înEuropa unitã soluþiile suntindividuale ºi nicidecumcolective. Pentru a-ºi maidomoli spaima ºi a micºorapericolul real al aducerii înþarã de teroriºti ISIS,România are o ºansã rarã:comunitatea sa musulmanã.Avem 70.000 de români deconfesiune musulmanã. Omi noritate perfect integratã,

care a luptat pentru unifi-carea þãrii, care-ºi doreºteatentate, extremism sau fun-damentalism religios înRomânia tot atât cât îºidoresc ºi românii creºtinisau iudaici. De aceea,neputând sã mai acþioneze înniciun plan în privinþanumãrului de emigranþi pecare îi vom primi, comuni-tatea sirianã din România,deja aflatã aici, ce numãrãcâteva mii de persoane, ºimai ales comunitatearomânilor musulmani ar tre-bui sã fie rugate deautoritãþile statului sã ajutela trierea celor care vorprimi sau nu azil în Ro -mânia.

Membrii acestei

comunitãþi ºtiu cel mai binesã discearnã între oameniidisperaþi, fugiþi din calearãzboiului ºi atrocitãþilor, ºibestiile care se infiltreazãacum în Europa pentru aucide ºi schilodi.

Acelaºi lucru estevalabil ºi pentru moscheeacu care Victor Ponta a sositde la Istanbul. Odatãpromisã la nivel de ºef alGuvernului, nu-þi mai poþilua cuvântul înapoi, decâtcu grave consecinþe. Deaceea, ºi construcþia mos -cheii, ºi operarea ei trebuiefãcute exclusiv de cetãþeniiromâni de religie musul-manã. În situaþia datã, estesingura modalitate prin careputem pune o sitã deasã încalea terorismului.

Bogdan CHIRIEAC

Românii musulmani - în ajutorul României

Pagina 3 OPINII MIZILUL

În prezent, BCR prac-ticã un comision de 0,25%din suma retrasã ºi 0,2 leipentru interogarea solduluila bancomatele bãncii,BCR având în prezentpeste trei milioane declienþi ºi circa 2.600 debancomate.

PROPUNEREPreºedintele in -

teri mar al PSD, L. Drag -nea, a declarat recent cã vapropune un nou proiect decomasare a ale gerilor, încare mandatele tuturor ale -ºilor vor fi de cinci ani,afirmând cã altfel Româ ni -a nu poate avea proiectedurabile, ºi sperã în spriji -nul preºedintelui Ioha nnis.Totodatã acesta a precizatcã asta ar însemna prelun-girea mandatelor par - lamentarilor ºi ale a leºilorlocali la cinci ani, pentru aavea loc concomitent cualegerile preziden þiale.

DECIZIECurtea Euro pea -

nã considerã cã timpulpetrecut pe drum de acasãspre serviciu ºi de lamuncã spre acasã ar trebuisã fie considerat timp efec-tiv de muncã, iar acestlucru ar trebui sã fie stabilitprin lege. Astfel, timpul pecare un angajat îl petrecepe drum va fi scãzut dinprogramul de lucru. Deci -zia Curtii Europene deJustiþie va fi aplicatã în toa -te þãrile UE, dar va fi vala-bilã doar pentru muncitoriifãrã punct fix de lucru.

SCUTIRINici în 2016 pre-

oþii nu vor fi obligaþi sã deabon fiscal pentru lumânãri,nunþi ºi botezuri. NoulCod Fiscal introduce noiscutiri de dãri la stat în ca -zul cultelor religioase dinRomânia, fãrã sã adaugenimic în plus ca impozi ta -re. În schimb, persoanelefãrã venituri, cu unele ex -cepþii, vor fi obligate sãdepunã declaraþie la Fiscpentru a li se calcula CA -SS-ul pe care îl au de platã.Acelaºi Cod Fiscal valabildin 2016 "are grijã", prineliminarea taxei pe lux, ºide pasionaþii de iahturi saude maºini cu motoare depeste 3.000 cmc, de cei ceîndrãgesc bijuteriile ºihainele luxoase de blanã,precum ºi de vânãtoriiîmpãtimiþi.

Despre MonicaKrueger se spune cã ar fi oromâncã stabilitã în Ger -mania. Nu ºtiu cât de realeste numele, dar, printr-oscrisoare deschisã apãrutãpe internet, aceasta, adresîn-du-i-se Angelei Merkel, îicere "sã-i pedepseascã" peromâni pentru cã au refuzatcotele obligatorii de refu-giaþi " impuse de Bruxelles.Sub ironia specificã ro mâ -nului care face haz de necazpentru a depãºi dificultãþile,"Iobagii de pe moºia zapci-ului Culaie" apeleazã laactualul Führer al Ger ma -niei ºi - cu voia dumnea -voastrã - a UE sã ia mãsuridrastice.

"Doamna cancelarAngela, noi, copiii dum-neavoastrã din România,vrem sã vã spunem cã nuam fost deloc cuminþi,refuzãm cotele obligatoriide "refugiaþi", ºi, ca atare,cerem sã fim aspru pedep-siþi. ªtim cã dumneavoastrãne iubiþi ºi mai degrabã ne-aþi dojeni cu vorba bunã ºicu privirea calinã a MãrieiVoastre, dar insistãm sã

primim ºi suplicii mai con-sistente, pentru cã altfel nune vom bãga niciodatãminþile în cap ºi nu vom în -ceta sã facem de râs nobileleidealuri ale europenismului.Vã rugãm, Alteþã, puneþi-neexemplar la punct ºi tãiaþi-ne fondurile europene! Oasemenea loviturã efectivne-ar nãuci, pentru cã nu armai putea politicienii noºtricorupþi sã facã stadioane înpantã, drumuri care nu ducnicãieri ºi telegondole fali-mentare prin oraºe. In sis -tãm, Graþia Voastrã, nu maireactivaþi niciodatã spaþiulSchengen, ca sã nu ne pri -miþi în veci acolo ºi sã netorturaþi în felul ãsta groaz -nic, din moment ce nu vommai putea sã fim pãtrunºipânã în mãduva oaselor deglobalizarea cea binefãcã-toare.

Tãiaþi exporturilegermane în România, pentrucã niºte netrebnici de ne-europenizaþi ca noi nu me -ritã sã deguste nectarul lui"Das caºcaval", nici sã seînfrupte din deliciul "Dercârnaþi" nemþeºti ºi "Das

bere" teutonã. Sublimaeconomie germanã nu tre-buie sã fie maculatã prinsuportul oferit de niºte con-sumatori barbari ºi ne-edu-caþi precum românii! În -cetaþi, vã rugãm smeriþi, sãne mai ajutaþi ºi sã vã jertfiþiputerea de muncã încercîndsã îi convingeþi pe guver-nanþii de la Bucureºti sã nureducã TVA-ul: ne meritãmsoarta cu vârf ºi îndesat,niºte igoranþi ca noi nu me -ritã altceva decât sã ajungãºi ei ca grecii. Pedepsiþi-ne,Mãria Voastrã, loviþi-ne ºiluaþi de pe capul nostrumâna binefãcãtoare a orga -nismelor financiare inter-naþionale, pentru cã unpopor atât de ignorant ca alnostru pur ºi simplu iroseºteîn van izvorul nesecat decunoºtinþe economice, so -ciale ºi politice ale corifeilorde la FMI, Banca Mondialãºi Comisia Europeanã! Su -pu neþi-ne, binefãcãtoareanoas trã, calvarului de aalunga investitorii strãinidin þara noastrã!

Aproape cã nuvom putea trãi cu ruºinea sã

nu privatizãm ºi ce a mairãmas neprivatizat în Ro -mânia! Mai mult decât atât:vã implorãm în genunchi sãnu ne primiþi în veci în zonaeuro ºi sã ne pedepsiþi înfelul acesta pânã pestecapacitatea noastrã de asuporta, pentru cã nu vomavea ocazia sã cunoaºtemvreodatã calea dreaptã ºiaducãtoare de imense satis-facþii spirituale a austeritãþiiîn forma ei cea mai a -vansatã.

În încheiere, do -rim sã vã mulþumim sincerpentru viziunea infinitã ºipentru atenþia cu care v-aþiaplecat fãptura asupra ne -voilor ºi necazurilor noastre.Vã mai mulþumim cã înlocul vechilului beþivan vio-lent, aþi pus în fruntea noas-trã un zapciu arian ºi superi-or, aºa, ca dumneavoastrã.

Semnãm, cudragoste ºi recunoºtinþãveºnicã,

Iobagii de pemoºia zapciului Culaie"

Redacþia ART-EMIS

"Iobagii lui Culaie" cer pedepsirea românilor!

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Liviu Dragnea afost în Ungaria cu ocaziameciului de fotbal disputatcu naþionala acestei þãri.Dupã meci, acesta adeclarat: "Am fost în garã ºiam vorbit cu imigranþii. Amvrut sã îi vãd cu ochii meipentru cã la noi existã dis-cuþii ºi controverse peaceastã temã. Statul românzice cu seninãtate cã îiprimeºte, dar nu ºtim dacãsuntem pregãtiþi sau nupentru acest lucru", a

declarat acesta.El susþine cã i s-a

pãrut "ciudat" cã imigranþiisunt în majoritate bãrbaþitineri ºi foarte bine organiza-þi. "Sunt ºi oameni bãtrâni ºiextrem de amãrâþi, dar suntºi alþii foarte bine organizaþi,pe grupuri, fiecare grup arecoordonatorul lui. Au o sin-gurã þintã, sã ajungã înGermania". Totodatã, LiviuDragnea a spus cã i s-a maipãrut ciudat cã unii imi-granþi îºi ascund feþele de

camerele de filmat (?). Bine, o sã primim

ºi o sã cazãm refugiaþii, câþio sã putem, dar ce facem cuei dacã aceºtia nu vor dorisã rãmânã în România,fiind sãtui de sãrãcia dinþãrile lor? Cum vom proce-da cu cei care vor sã ajungãîn alte þãri? Cât timp vorstaþiona aceºtia la noi? Cineoare ne va garanta cã refu-giaþii sunt oameni de bunã-credinþã, nu teroriºti carevor invada Europa ºi

implicit România? De undeva "ciupi" guvernul fon-durile pentru întreþinereamigranþilor? UE va "super-viza" modul în care vomacþiona în relaþia cumigranþii ºi problemeleacestora? De ce UE nu ianicio mãsurã vizavi demodul în care Ungariatrateazã aceastã problemã,dar ameninþã þãrile care nuvor primi cotele obligatoriistabilite de ea?

Iar întrebãrile ºinedumeririle nu se oprescaici!

ª.A.

Analistul BogdanChiriac a reacþionat înurma atacului ministruluiungar de Externe, PeterSzijjarto, la adresa omo-logului român, ministrulBogdan Aurescu.

"Ministrul românde Externe, BogdanAures cu, a fost pus la zidcu brutalitate de omologulsãu ungar cu un numecomplicat. Cam aºa a

cuvântat, pre limba sa,diplomatul din spatelesârmei ghimpate: "Ne-amfi aºteptat la mai multãmodestie din partea unuiministru de Externe alcãrui premier este trimis înjudecatã"...

Disputa se referãla criza refugiaþilor ºi lafelul în care Ungaria înþe -lege sã trateze þãrile vecineºi anume România, Serbia

ºi Croaþia. De la Bucureºtis-a auzit o tãcere asurzi-toare. Poate cã rãspunsulpotrivit într-o asemeneasituaþie ar fi fost: "În spiri-tul european care gu -verneazã statul român, devoie, de nevoie, discutãmºi cu guverne strãine careoferã azil cetãþenilorromâni fugiþi din þarã înurma acuzaþiilor decorupþie. Ne referim la

deputatul român, membruUDMR, Marko Attila,urmãrit de DNA pentru unmega dosar de corupþie ºicare beneficiazã de pro-tecþie din partea premieru-lui Viktor Orban, în ciudatuturor tratatelor europenela care România ºiUngaria sunt parte". Atât,ºi ar fi fost suficient".

Redacþia MIZILUL

Oare trebuie să ne facem griji?

De voie, de nevoie, trebuie discutat şi cu infractorii

Pagina 4EVENIMENTMIZILUL

Alegeri în PSDPrahova!

Din noua conducere aPSD Prahova fac parte

urmãtorii membri:Bogdan Toader -preºedinteCornel Nanu -vicepreºedinteLaura Moagher - secretar executivRadu Oprea -vicepreºedinteAlexandru Burloiu -vicepreºedinteAdrian Dumitru -vicepreºedinteFlorin Constantin -vicepreºedinteRobert Vâscan -vicepreºedinteMonica Petcu -vicepreºedinteRareº Enescu -vicepreºedinteGeorgicã Severin -vicepreºedinteDaniel Savu -vicepreºedinteAugustin Mitu -vicepreºedinteCristian Ganea -vicepreºedinte

David Viter -vicepreºedinteLudmila Sfârloagã -vicepreºedinteVlad Cosma -vicepreºedinteAndrei Sava -vicepreºedinteAndrei Nicolae - preºedinte TSDFabioara Ionescu -preºedinte OFSDAlexandru Bãnicã -preºedinte OPSDEmil Proºcan -Liga Aleºilor Locali

Gheorghe Neaga -reprezentant sindicateMircea Cosma - preºedinte CJ PrahovaMihaela Voicilã -vicepreºedinteDecebal Rizea -vicepreºedinteEcaterina Popescu - trezorier

Lista cu cele 11"porunci" date de Barrosolui Ponta încãpea pe ocoalã de hârtie. Reproºurilepe care Europa ar trebui sãle facã lui Viktor Orban potumple un volum cu sute depagini. În ultimii cinci ani,premierul Ungariei aimpus o nouã Constituþie,fãrã sã þinã seama deOpoziþie, a modificat struc-tura Curþii Constituþionale,pe care a "umplut-o" cususþinãtori FIDESZ. Deasemenea, a epurat Mi -nisterul de Externe ºi cor-pul diplomatic de funcþio -nari care nu-i fac pe plac, arestrâns libertatea presei ºia restructurat Parlamentul,schimbând circumscripþiileelectorale, astfel încât sãinfluenþeze alegerile.

Dacã adãugãmacuzaþiile de corupþie,lansate de oficiali ameri-cani la adresa unor oficialide la Budapesta, ºi refuzulde a extrãda un liderUDMR acuzat în România,ne-am aºtepta ca UE sãsancþio neze Ungaria. Or -ban pare un lider maiaproape de Putin sau Er -dogan, pe care îi ºi laudã,nu de valorile europene.

În criza refugi -aþilor, Orban s-a afirmat caexponent al aripii dure, izo-laþioniste. Donald Tusk,preºedintele Consiliului

Eu ro pean, a spus cã ati-tudinea lui Orban este unane creº tinã. Jean-ClaudeJun cker, preºedintele Co -misiei ºi Martin Schulz,preºedintele PE, ºi-auexprimat dezacordul faþãde Orban, considerat "bã -iatul rãu" al Europei. Re -fuzul de a primi refugiaþiîncalcã legislaþia inter-naþionalã, nu doar pe ceaeuropeanã.

Însã, în afarã decâteva fraze critice, darpoliticoase, liderii europeninu au fãcut nimic ca sãsancþioneze comportamen-tul lui Orban. "Nu a încãl-cat nicio lege," a declaratun înalt oficial UE. FransTimmermans, al doilea omca influenþã în Comisie, s-areferit în mod direct laproblema Ungariei con-dusã de Orban, într-un dis-curs des pre domnia legii înEuropa.

Dacã instituþiileeuropene nu aplicã sancþi -uni, de ce nu o fac celepolitice. Liderii populariloreuropeni, ai socialiºtilor, baºi lideri de guverne, cum arfi Angela Merkel, au reac -þionat dur în cazul Ro mâ -niei. Nimic, în cazulOrban. Douã sunt posi-bilele explicaþii. Presa bri-tanicã subliniazã cã luptapentru putere, în cadrulUniunii, se dã între cele

douã mari blocuri politice:PPE ºi PSE. Familiapoliticã a lui Orban arenevoie de euro deputaþii pecare acesta îi propulseazãîn PE ºi pentru acestevoturi este gata sã lase la oparte principiile. Pe de altãparte, nu poate fi exclusãipoteza cã Orban, de fapt,scoate castanele din focpentru mai marii Europei.

În criza refugia -þilor, Germania a încercatsã-ºi dreagã imaginea afec-tatã de scandalul Grexit.Astfel, Merkel s-a declaratgata sã primeascã sute demii de refugiaþi, dar în fapta închis ochii la abuzurilelui Orban, care bloca refu-giaþii la graniþa Schengen.Acest joc dublu poate fibãnuit ºi în cazul relaþiei cu

Rusia. În ciuda sancþiuniloreconomice, Ungaria areliber din partea UE pentruconstruc þia unei centralenucleare cu finanþare ºitehnologie ruseascã. Chiardacã, oficial, Germania sedeclarã decisã sã sancþio -neze Rusia pentru invaziaîn Crimeea, nemþii dorescsã-ºi conserve relaþia privi-legiatã cu Putin.

Strategia energe -ticã a Germaniei se ba -zeazã pe importul de gazieftin din Rusia. Succesiv,guvernele germane care aunevoie de voturile "verzi -lor" au respins construcþiade centrale nucleare, ceeace face þara dependentã demarele vecin de la Rãsãrit.

Redacþia DCNews

Julia Gillard esteDoamna Prim-ministru aAustraliei. Ea este, cu ade-vãrat, "Doamna de fier" aþãrii sale. Într-adevar, a -ceastã doamnã nu trateazãproblema în mod laº…Australia spune NU. Pentrua doua oarã! DoamnaPrim-ministru a Australieiîºi reafirmã punctul devedere! Pentru aceastãfemeie ar trebui sã seinventeze "Premiul Nobelpentru curaj". Niciodatãasemenea cuvinte nu aufost rostite cu atâta clari-tate! Impactul ar putea fifenomenal. Ei nu i-a fostfrica sã ia o poziþie clarã,probabil cu riscul vieþiisale. Musulmanii care do -resc sã traiascã sub legeaislamica Sharia au fost"sfãtuiþi" sã pãrãseascã A -

us tralia! Guvernul a vizatradicalii pentru a contra ca -ra potenþiale atacuri teroris -te. În plus, doamna Gillardi-a înfuriat pe unii musul-mani australieni spunândcã a sprijinit agenþiile deinformaþii care monito -rizeazã moscheile prezentepe solul þãrii sale. Citãmdin discursul istoric alDoamnei Gillard: "IMI-GRANÞII TREBUIE SÃSE ADAPTEZE!".

"Este o problemãde tip "TAKE IT ORLEAVE IT". Am obosit caaceastã naþiune sã îºi facãatâtea griji dacã nu cumvaofenseazã unele persoanevenite aici recent, sau cul-tura lor... Cultura noastrã s-a dezvoltat timp de pestedouã secole, dupã atâteazbateri, încercãri ºi victorii

ale milioanelor de bãrbaþi ºifemei care au cãutat liber-tatea. Vorbim engleza, nuspaniola, libaneza, araba,chineza, japoneza, rusa saualta limbã. Deci, dacã doriþisã faceþi parte din socie -tatea noastrã, ÎNVÃÞATILIMBA NOASTRÃ ! Ceimai mulþi australieni credîn Dumnezeu. Nu este vor -ba despre "dreapta creº ti -nã" sau "presiuni politice",este o realitate faptul cãaceastã naþiune a fost fon-datã de bãrbaþi creºtini ºifemei cu principii creºtine.Este, cu siguranþã, adecvatde a afiºa aceastã realitatepe pereþii ºcolilor noastre!

Dumnezeu vã de -ranjeazã? Dacã DA, vã su -gerez sã luaþi în considerareo altã parte a lumii pentru atrãi acolo, pentru cã Dum -nezeu este parte a culturiinoastre!

Acceptãm con -vin ge rile voastre, fãrã între-bãri. Tot ce va cerem estesã respectaþi convingerilenoastre, sã trãiti în pace ºiîn armonie cu noi. Aceastaeste þara noastrã, pãmântulnostru ºi stilul nostru deviaþã, de care vã oferimposibilitatea de a vã bucu-ra. Dar, din momentul încare începeþi sã vã plângeti,sã gemeti ºi sã bombãniþidespre steagul nostru, an -gajamentul nostru, convin-gerile noastre creºtine saustilul nostru de viaþã, vãîncurajez sã profitaþi de oaltã mare libertate aus-tralianã: "DREPTUL DEA PLECA". Dacã nu sun-teþi fericiþi aici, ei bine, ple-caþi! Noi nu v-am forþat sãveniþi! Aþi venit de bunã -voie, atunci acceptaþi þaracare v-a acceptat aºa cumsunteþi!"

Cum poate Viktor Orbán să sfideze Europa

DREPTUL DE A PLECA

Pagina 5 EDUCATIE - INVATAMANT MIZILUL

Sunt momentecând ne facem reproºuri cãnu suntem niºte pãrinþiperfecþi. E foarte uºor sã nepunem etichete de "pãrinþibuni" sau "pãrinþi rãi", înfuncþie de modalitatea încare alegem sã gestionãmanumite situaþii. Impor tan -tã este însã conºtientizareagreºelilor. Odatã ce þi-aidat seama unde greseºti, îþiva fi mult mai uºor sã tecorectezi. Iatã cele maiimportante greºeli pe carele poate face un pãrinte,precum ºi câteva sfaturipentru a scãpa de ele.Negociezi la nesfârºit -Negocierea poate fi un stilde parenting pe care mulþidintre pãrinþi îl îm brã -þiºeazã, însã dacã îl laºi pecopil sã negocieze con-secinþele, regulile sau li mi -tele, s-ar putea sã cedezi înfavoarea lui. Poþi ajunge lasituaþii de a seta o conse -cinþã mai puþin severã pen-tru o faptã mai gravã. Co -piii pot specula acest lucruºi sã împingã cât de multpot limitele, ºtiind cã înurma nenumãratelor nego -cieri vei ajunge sã cedezi.Sfat: Regulile sunt reguli,limitele sunt limite, con-secinþele sunt consecinte ºin-ar trebui sã existenegocieri. Fii ferm, astfelîncât copilul tãu sã ºtie clarce urmeazã sã se întâmpledacã încalcã vreo regulã.Þipi - Pãrinþii care ajung sãþipe la copii reacþioneazãastfel ca urmare a frustã ri -lor ºi a epuizãrii. E de înþe-les, toþi pãrinþii au trecutprin aºa ceva. Parteaproas tã este cã în momen-tul în care începi sã þipi, sãpui diverse etichete copi -lului, sã foloseºti amenin -þãri, îi transmiþi copiluluicã nu mai eºti în control,iar asta înseamnã cã þi-aipierdut autoritatea.Sfat: Încearcã sã gãseºtimai multe modalitãþi de ate descurca cu furiile ºifrustrãrile. Cu toþii ne con-fruntãm cu aºa ceva. Facparte din "fiºa postului" depãrinte, însã dacã reuºeºtisã îþi pãstrezi calmul,copilul te vede liniºtit ºi vaînþelege cã eºti "la co -mandã".

Psiholog ºcolar MarianaFLOREA

Continuare în numãrulurmãtor

Sfaturi părinteşti

"Religia e o com-ponentã de anvergurã a uni-versului spiritual al omului,deci e de neconceput ab -senþa ei din spaþiul formatorcare e ºcoala. O imensãparte din cultura umanitãþii,din toate epocile, e înte-meiatã pe relaþia dintre omºi Transcendenþã. Nenu mã -rate cãrþi, simfonii, tablouri,statui, de azi sau de ieri,conþin, direct sau indirect,trimiteri la zona Sacrului.

Un tînãr care iese din liceufãrã a avea habar cine e Iov,Petru, Ioan Botezãtorul sauMaria Magdalena, ce sem-nificã Iona sau Abel ºi Cain,Mahomet sau Buddha, Taosau Allah - nu e decât un(neo)barbar, un om incom-plet, o fiinþã strãinã de ovibraþie care fascineazã demii de ani sufletul omenesc.

Eu vãd locul re -ligiei în ºcoala româneascãpe douã paliere: unul al

informãrii echidistante, ex -haustive ºi celãlalt, al edu-caþiei religioase propriu-zise. Pentru primul palier,consider cã e absolut nece-sarã o materie obligatorienumitã Religiile lumii, încare sã fie prezentate, cuimparþialitate ºtiinþificã,cele câteva mari religii aleomenirii de azi, sub toateaspectele. Vor fi expusemiturile fondatoare aleacelor religii, personajeleesenþiale, istoria pe scurt,practici, rituri, sãrbãtori,simboluri, clãdiri/monu-

mente semnificative, maripersonalitãþi etc. Elevul vaavea, astfel, un tablou aldiversitãþii credinþelor reli-gioase ºi va fi ferit de dog-matism. Va ºti, putem spu -ne, pe ce lume trãieºte.

Pentru celãlalt pa -lier, e de dorit existenþa unorore opþionale de Educaþiereligioasã, departajate peculte/confesiuni: ortodoxã,catolicã, adventistã, bap-tistã, protestantã, luteranã,mozaicã, islamicã etc".

George PRUTEANU

Mesaj din cer

"Elevii se vãdconfruntaþi cu situaþia de aprimi din ce în ce maimulte teme pentru acasã,existând riscul ca ei fie sãnu le mai facã, fie sã lecopieze de la un coleg",atrage atenþia profesoruluniversitar Ion-OvidiuPâniºoarã de la Uni ver -sitatea Bucureºti, doctor înªtiinþe ale E ducaþiei. A -nalizând subiectul "temelepentru acasã", acesta sus -þine cã "impactul unei ges-tionãri ineficiente a temelorpentru acasã poate sã ducãla o relaþie tensionatã întrepãrinte ºi copil, ori poate sãîl facã pe acesta din urmãsã îºi piardã motivaþia pen-tru a învãþa", ceea ce arechivala cu un efect inversfaþã de cel aºteptat prinrezolvarea temelor pentruacasã.

Expertul afirmãcã nu ar trebui sã serenunþe la temele pentruacasã, însã avertizeazã cãexistã undeva un ciclu alescaladãrilor care face cavolumul acestora sãcreascã, deºi "existã ºi unefect pervers al acestuilucru: profesorii dau din ceîn ce mai multe teme, iarelevii nu le mai fac!"."Vinovaþii" pentru aceastãsituaþie sunt, în opinia pro-fesorului, douã surse detensiune: pãrinþii ºi cadreledidactice. În timp cepãrinþii cer ca profesorii sãle dea elevilor teme, pentrucã un astfel de lucru este înochii lor un indicator cãmicuþul lor învaþã, profe-sorii dau cât mai multeteme la materia pe care opredau, fãrã a lua în calculcã, într-un mod similar, se

comportã ºi colegii lor carepredau respectivilor elevi.

Confruntaþi cu oastfel de situaþie, unii din-tre elevi aleg calea maisimplã: copiazã rezolvareatemei de la un coleg careºi-a fãcut-o, perspectivã, dealtfel inutilã ºi elevului ºiprofesorului ºi pãrintelui.În consecinþã, se impunegãsirea unei viziuni mode -rate asupra temelor, maiafirmã profesorul universi-

tar, amintind cã cer cetãtoriide la o universitate occi-dentalã au observat cãdouã ore este un maxim altimpului care trebuie alocatpentru rezolvarea temelorpentru acasã. Dacã sedepãºeºte acest interval,efectul obþinut va fi contrarcelui urmãrit: elevul nu vaînvãþa, nu va fi motivat sãînveþe ºi nu-i va mai plãceala ºcoalã.

Elena BADEA

Deºi nu existãreþete bãtute în cuie pentru ane face copilul fericit ºimulþumit, psihologii spuncã dacã þinem cont de câte-va dintre nevoile sale,putem sã-i asigurãm ocopilãrie fericitã. Psiho -logul Daniela Macarie nedezvãluie câteva moduriprin care putem sã îi facemfericiþi pe adolescenþi:

Sã-i oferim aces-tuia spaþiu ºi intimitate, caresã fie respectate

Sã îl ascultãm,fãrã a-l critica

Sã îi arãtãm cãeste important, pentru noi,pentru profesori

Sã îi acordãmtimp pentru a discuta despreceea ce-l preocupã

Sã îl acceptãm aºacum este

Sã îi lãsãm liber-tate de alegere între opþiu-nile prezentate ºi explicatede noi

Sã îl includem în

activitãþi familiale Sã îi oferim alter-

native Sã nu-l facem sã

se simtã singur ºi abandonatde cei dragi

Sã îl iubim. Potrivit psiho-

logului, printre cele maifrecvente greºeli pe care lefac pãrinþii în relaþia cu ado-lescenþii se numãrã hiper-protectivitatea, nevoia exa -geratã de control ºi lipsaascultãrii reale. "Pãrinþii se

concentreazã doar asupragreºelilor din comporta-mentul adolescenþilor, lereamintesc greºelile din tre-cut când au o discuþie ºi nuapreciazã alegerile corectesau eforturile depuse deadolescent pentru a-ºiîndrepta o greºealã. Auaºteptãri prea mari de laadolescent ºi, atunci cândadolescentul intrã în buclucºi cere ajutorul pãrinþilor,aceºtia reacþioneazã exage -rat, intrând în panicã sauînfuriindu-se".

Bianca SARA

Metode pentru a-ţi face copilul fericit

Efectul negativ al creşterii volumului deteme pentru acasă!

BONUSPotrivit unei ho tãrâri de guvern, Minis terul Educaþiei inten þioneazã sã deconteze liceenilor de clasele a XI-a

si a XII-a cheltuielile cu manualele ºcolare, în limita maximã a 55 de lei pentru fiecare elev. Proiectul vine dupã ce douã asociaþii de elevi au acuzat Ministerul Edu caþiei cã nu respectã legea, pentru ca

liceenii din ultimele clase nu mai primesc manuale ºcolare gratuite de patru ani, deºi Constituþia ºi legea educaþiei pre-vãd aceastã gratuitate.

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Sfaturi medicale utileCe boli poþi face

de la hârtia igienicã parfu -matã? Hârtia igienicã, par - fumatã ºi coloratã, nu esteatât de inofensivã cum aicrede. În SUA s-a interzisfo lo sirea unor coloranþi înproducþia hârtiei igienice,du pã ce studiile au arãtatcã este periculoasã ºicreºte riscul apariþiei decancer cervical la ani-malele de laborator, acelaºiimpact avându-l ºi asuprafemei lor. Totodatã, aceastapoate provoca inflamaþii ºimân cãrimi în zona rectalã.În plus, dacã folosesti oasemenea hârtie igienicã,nu mai poþi vedea dacãscaunul este cu sânge,simptom ce ar putea indicaun cancer de colon.

De ce este bine sãadaugi ulei de cocos încafea? Un singur ingredi-ent natural îþi poate facecafeaua mai puternicã ºimai sãnãtoasã! Cafeauaamestecatã cu ulei de co -cos te ajutã sã te concen-trezi mai bine, sã fii maialert ºi îþi controleazã greu-tatea. În plus, are un gustfoarte bun! Uleiul de cocosconþine o cantitate mare deacizi graºi, care sunt proce-saþi de ficat. Se reduce, ast-fel, nevoia de glucozã ºi nuse mai formeazã depozitede grãsime. Cafeaua cu u -lei de cocos îþi face inimasã funcþioneze mai bine ºiîþi stimuleazã creierul ºime tabolismul, reducândsen zaþia de foame ºi teajutã sã slãbeºti.

Testul care îþispu ne dacã ai candidozã!Candida este o ciupercã cese gãseºte în tractul diges-tiv, dar atunci când dez-voltarea ei este datã pestecap, poate migra cãtre eso -fag ºi ajunge în gurã. A -tunci când creºte necontro-lat, poþi observa pe limbã opeliculã albicioasã, însãsimptomele nu sunt întot-deauna clare.

Dimi nea þa, îna -inte sã te speli pe dinþi, sãbei apã sau sã mã nânci,scuipã într-un pahar plincu apã ºi verificã-l la fie -care 15 minute, timp de oorã. Dacã observi cã suntcâteva firiºoare care curgdin salivã ori saliva a ajunspe fundul paharului, s-arputea sã ai candida, salivasãnãtoasã plutind lasuprafaþa apei!

Chiar dacã faci totposibilul sã mãnânci sãnã-tos, este posibil ca încer-cãrile tale sã fie în zadar dincauza anumitor producãtoricare falsificã alimentele.Cele care ar fi sãnãtoase înmod normal, pot sã devinãpericuloase din cauza adi-tivilor. Orezul alb cu carne,cartofii prãjiþi, prãjiturile ºihamburgerii sunt doar câte-va dintre alimentele pe careProf. Dr. Gheorghe Men -cinicopschi ne sfãtuieºte sãle evitãm. În schimb, doc-torul recomandã cartofii lacuptor, ficãþeii la grãtar,orezul brun cu legume saupastele integrale.Încercândsã-ºi creascã câºtigurile,producãtorii de alimente nunumai cã schimbã reþetaoriginalã, ci folosesc ºi totfelul de tertipuri, pe caremulþi dintre noi le-am gãside-a dreptul incredibile.

În cartea sa,

"Noua ordine alimentarã. ªinoi ce mai mâncãm?", prof.Mencinicopschi explicãfelul cum se pot falsificadiverse alimente.

Laptele se falsi-ficã prin adãugarea de apã,prin extragerea grãsimilorºi prin amestecul diferitelortipuri de lapte. De aseme-nea, unii producãtori obiº -nuiesc sã mascheze defec -tele sau sã previnã alterareacu ajutorul conservanþilorsau al substanþelor de neu-tralizare.

În smântânã seadaugã, uneori, fãinã, gela -tinã, lapte bãtut, albuº de ouºi chiar cretã sau gips! Niciuntul nu este întotdeauna"curat". "Untul este cel maibine imitat de margarinelepe bazã de grãsimi hidro-genate, nocive pentru sãnã-tate, obþinute din uleiurivegetale sau din grãsime depeºte dezodorizatã. Untul

mai poate fi falsificat cuunturã de porc sau seu devitã".

Brânzeturile suntmodificate prin înlocuireaproteinelor din lapte cu pro-teine de origine animalã,adicã praf din albuº de ou,plasmã sanguinã, proteinevegetale din mazãre, ce -reale sau soia.

În miere poþi gãsiîndulcitori, fie naturali, fieartificiali. De asemenea,mierea se îngroaºã cu ami-don, gelatinã sau chiar cuclei de oase.

Te gândeai cãmãcar carnea nu poate ficontrafãcutã? Te-ai înºelat.Când pregãteºti o fripturã lacuptor este posibil sã þii înmânã carne dezosatãmecanic. Producãtorii nuvor sã piardã nimic, aºa cãceea ce rãmâne pe oasedupã dezosarea manualãeste recuperat prin pro-

cedee mecanice. Numai cãaceastã carne are o valoarebiologicã ºi microbiologicãscãzutã. Mai mult, carneaprovenitã de la un animaleste adesea amestecatã cucea de la alt animal. Cândcumperi carne de porc, gân-deºte-te cã s-ar putea sãaibã în ea ºi bucãþiprovenind de la cal saumãgar.

Carnea tocatã, darºi mezelurile, sunt falsifi-cate prin adãugarea decomponente inferioare! Unalt tertip al producãtoriloreste acela de a refolosicarnea alteratã dupã ce semascheazã defectele cuajutorul condimentelor ºiaditivilor. Pentru a prelungiperioada de valabilitate aproduselor din carne, sefolosesc ºi radiaþiile ioni -zante, acelea de care neferim cu toþii.

Dr. ªtefan AUREL

Nivelul de coles-terol poate fi þinut în frâu cuajutorul alimentelor ºi, maimult decât atât, poate pro-teja ºi inima. Câteva trucurimici, simple pentru regimulalimentar, alãturi de exer-ciþiile necesare ºi alte obi-ceiuri sãnãtoase, pot fi demare ajutor în scãdereanivelului de colesterol.

Fulgi de ovãz ºi detãrâþe

Ovãzul conþinefibre solubile ce scadlipoproteinele cu densitatemicã, adicã colesterolul"rãu". Fibrele solubile segãsesc ºi în alte alimente,

precum fasole, mere, pere,prune ºi orz.

PeºteConsumul de peº -

te gras poate fi bun pentruinimã, datoritã ni veluluiridicat de omega 3, cepoate reduce presiuneasangvinã ºi riscul apariþieicheagu rilor de sânge.

Pentru persoa ne -le care deja au suferitatacuri ale inimii, uleiulde peºte reduce conside -rabil riscul unei morþi su -bite. Acesta ar trebui gãtitpe grãtar.

Nuci, migdale ºi

alteleAcestea reduc

ni velul colesterolului dinsânge. Bogate în acizipoli saturaþi, nucile, deasemenea, ajutã ºi lasãnãtatea vaselor desânge.

Consumul de 40gr pe zi previne ºi risculapariþiei unei boli deinimã.

Acestea nu tre-buie sã fie sãrate! Ar fi oidee bunã ca în loc sãfolosiþi brânzã, carne saucrutoane pentru salatã, sãadaugaþi o mânã de nucisau migdale.

Ulei de mãslineUleiul de mãsline

conþine un mix de antioxi-danþi care poate sã scadãnivelul colesterolului "rãu",dar totodatã sã-l pãstreze laun nivel potrivit pe cel bun.Încercaþi sã folosiþi douãlinguriþe de ulei pe zi în locde alte grãsimi, pentru a-iresimþi beneficiile adusesãnãtãþii inimii. Efectelesunt ºi mai evidente dacãalegeþi ulei de mãsline ex -tra-virgin; ceea ce în seamnãcã acesta este mai puþinprocesat ºi conþine maimulþi antioxidanþi sãnãtoºi.

Criºan ANDREESCU

Este cazul sã teîngrijorezi dacã înghiþi maimulte seminþe de pepeneroºu? Specialiºtii spun cãnu, dimpotrivã seminþele auproprietãþi nebãnuite. Se -min þele de pepene roºu suntbogate în fibre, ceea ceînseamnã cã asigurã o bunãdigestie ºi luptã împotrivaparaziþilor intestinali. Deasemenea, aceste seminþemici ºi negre conþin cit-rulinã, un antioxidant careeste esenþial în combatereaaterosclerozei, a hipertensi-unii ºi a anginei pectorale.

În compoziþia seminþelor depepene roºu se mai gãsescvitaminele A, B ºi C, mag-neziu, fier, calciu, mangan ºigrãsimi poli ºi mononesatu-rate.

Cercetãtorii susþincã seminþele de pepene roºusunt indicate ºi pentrumenþinerea tractului urinarºi a rinichilor. Specialiºtiirecomandã consumul deceai din seminþe de pepeneroºu, deoarece este un exce-lent diuretic, care ajutã laeliminarea nisipului ºipietrelor de la rinichi. Nu în

ultimul rând, seminþele depepene roºu întãrescmuºchiul inimii, îmbu -nãtãþesc memoria ºi con-centrarea ºi redau elastici-tatea pielii. În ceea ce

priveºte viaþa intimã, semi-nþele de pepene roºu au pu -terea de a creºte libidoul ºipotenþa bãrbaþilor.

Cristina ALEXANDRESCU

Care sunt alimentele cele mai uşor de falsificat?

Colesterol mãrit? Ce trebuie sã mãnânci?

Ce păţeşti dacă înghiţi seminţe de pepene?

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t O blondã la volan …La radio se aude:"Ascultaþi KissFM !" - Doamne, … de unde ºtiuãºtia totul?!

t Ce este un soþ? Unamant care ºi-a forþat preamult norocul!

t Înainte de nuntã tegândeºti cã mai bunãdecât ea nu existã. Înaintede divorþ te gândeºti cãmai rea decât ea nuexistã… ªi de fiecare datãgreºeºti!

t Nu te preocupa cã aiacum câteva kilograme înplus: ai o eternitate la dis-poziþie sã fii doar oase!

t Religia s-a nãscutcând primul ticãlos l-aîntâlnit pe primul prost!

t Elevii unei clase aufost fotografiaþi, iar acumdiriginta încearcã sã-iconvingã sã cumperepozele:- Gândiþi-vã, copii, cedrãguþ va fi atunci cândveþi fi mari ºi vã veþi uitala fotografii spunând:"Uite-o pe Oana - acum eavocat" sau "Uite-l peMihai - acum e doctor" ...- Sau "Uite-o pe diriga -acum e moartã!", se audeo voce din clasã.

t Cum îþi dai seamadacã un bãrbat este beatcriþã? Strigã în gura marecã nu îi este fricã de ne -vastã ºi de soacrã!

t Un moº ºi o babã, soþºi soþie, mor într-un acci-dent ºi ajung în Rai.Acolo, îngerul de serviciuîi duce pe o plajã plinã depalmieri ºi le spune cã totce au de fãcut este sã sebucure de tot. Moºul seîntoarce cãtre babã ºi îizice:- Vezi ce proastã ai fost?!Puteam sã fim aici de celpuþin 10 ani, dar nu, tu aivrut sã mâncãm sãnãtos!

t E mai fine sã fi f...tdecât sã fii f...t!

t Italienii au cele maifrumoase femei. Ma -joritatea românce. Restulsunt poloneze.

AnecdoteAm fost director

într-o mare întreprinderesocialistã. Cafeaua de di -mineaþã îmi era pregãtitã ºiservitã de o secretarã sexy,mergeam la serviciu cuDacia neagrã... Odatã, amfost întrebat dacã fabrica nucontribuie cu 10 mii de leipentru înmormântarea unuitovar㺠din ComitetulCentral. Am spus cã, cuatâþia bani, aº înmormântaîntregul Comitet.

Din acel momentam fost numit director la oîntreprindere mai micã. Ca -feaua zilnicã era pregãtitãde o secretarã mai în vârstã,la serviciu mergeam cu fur-goneta fabricii. Odatã amfost apostrofat cã nu amfost la ultima ºedinþã departid. Am rãspuns cã dacãºtiam cã e ultima m-aº fidus sigur.

De atunci amlucrat ca maistru la aceeaºifabricã. La serviciu mer -geam cu maºina proprie ºiîmi preparam singur ca -feaua de dimineaþã. În ate -

lier aveam pe perete pozalui Ceauºescu ºi a Lolo -brigidei. Odatã m-au între-bat de ce nu dau jos pozacurvei de pe perete. Amluat poza lui Ceau ºescu.

Din acel momentam lucrat ca zilier la sãpatºanþuri. Mergeam la lucrucu bicicleta ºi-mi aduceamcafeaua de acasã în termos.Odatã, în timp ce sãpam unºanþ, au venit unii ºi mi-auspus sã-mi ascund bicicle-ta, deoarece va trece peacolo o delegaþie de partidde la Bucureºti. I-am asigu-rat sã nu-ºi facã probleme,deoarece bicicleta esteînchisã cu lacãt.

Din momentulacela am rãmas fãrã lucru.O vreme am fost ºomer,pânã la schimbarea orân-duirii ... M-am reabilitat,am intrat în partid, înpoliticã... Cafeaua îmi esteservitã acum de o tânãrãsecretarã, la serviciu mergcu un merþan, cu ºofer per-sonal.

În rest îmi þingura ºi din când în cândridic mâna sã votez.

CV

În faþa unui blocde 10 etaje se tot adunalumea ºi striga disperatã:

- Criminalule!Cri minalule!

Un tip, la etajulºapte, se chinuia sã arunce ofemeie peste geam! Într-unfinal, reuºeºte sã o arunce,dar femeia se prinde debalustrada geamului de laetajul trei. Omul coboarãrepede etajele ºi, dupã o

luptã înverºunatã, femeiacade ºi se face þãndãri. Elcoboarã liniºtit în faþablocului sã înfrunte mul -þimea care tot striga:

- Criminalule!Criminalule!

Omul, liniºtit:- Staþi, mã, cã era

soacrã-mea!...Un tip din mulþi -

me:- Ce tupeu avea!

Aþi vãzut cum se þinea, bes-tia?!

SOACRA

Dacă aţi crezut că acest "desen" este copiavreunei obscenităţi "postate" pe vreun

perete de toaletă publică, v-aţi înşelat! Estesemnătura ministrului de Finanţe al

Greciei, Euclidis Tsakalatos, aceasta su -gerând (suficient de explicit) ce-i aşteaptă

de acum încolo pe eleni!

Logica neamþu-lui: Dacã astãzi e caniculãºi mâine va fi aceeaºicaniculã, trebuie sã inves-tim într-un aparat de aercondiþionat care sã ne per-mitã sã muncim mai efi-cient.

Logica grecului:Dacã astãzi e caniculã ºimâine va fi tot caniculã,trebuie sã mergem în vi -zitã la rude care au acasãaer condiþionat ºi sã stãmmãcar o sãptãmâna la ei.

Logica francezu-

lui: Dacã astãzi e caniculãºi mâine e aceeaºi ca -niculã, înseamnã cã defapt astãzi este mâine?

Logica america -nului: Dacã astãzi e ca -niculã ºi mâine e caniculã,ne vedem nevoiþi sã inter-venim cu armata ºi s-ostârpim.

Logica chinezu-lui: Dacã azi e caniculã ºimâine va fi tot caniculã,am face bine s-o expor -tãm!

Logica românu-lui: Te fac o bere? Cicã aziºi mâine o sã fie caniculã.

ªeful statului îlcheamã pe ministrul deFinanþe.

- Sã-mi scoþi deunde ºtii douã miliarde deeuro pentru modernizareapenitenciarelor ºi asigu-

rarea celor mai bune con -diþii de trai puºcãriaºilor.

- De unde? Dacãam avea banii ãºtia, i-amda, probabil, celor dinînvãþãmânt. - Bã! Tu ai impresia cãdupã mandat eu mã duc laºcoalã?

Canicula

O tipã blondã,superbã, la volanul uneimaºini pe mãsurã, opreºtela semafor. Apare imediat"aurolacul" din zonã ºi-icere o þigarã. Blonda i-ooferã imediat, ca sã scape

de el. Între timp, se puneverde la semafor ºi tipademareazã în trombã. Laurmãtorul semafor, în modciudat, acelaºi individapare la geam:

- Doamnã, dã-mi

ºi un foc. Tipa îi dã bricheta

cu totul, ca sã-l vadã plecatde lângã portiera sa, ºiporneºte rapid mai departe.

La al treilea se -mafor, acelaºi individ, spre

exasperarea blondei: - Doamnã, ai fost

o damã bunã cu mine aºacã, dacã-mi dai un leu, teînvãþ cum sã ieºi din sensulgiratoriu ... .

Sensul giratoriu

Prevedere

Aşa mi-a recomandat doctorul: un pahar pe zi!

MIZILUL Pagina 8

Muzeul Ceasuluidin Ploieºti este uniculmuzeu de acest fel dinRomânia, cuprinzând obogatã colecþie de ceasurifãurite de meºteri vestiþidin Europa, cele mai mul -te fiind adevãrate opere deartã. Organizat din iniþiati-va profesorului N.I. Sima -che, ca secþie a Muzeuluide Istorie, el dateazã din1963. A fost instalat maiîntâi într-o salã din PalatulCulturii, pânã când a cãpã-tat un patrimoniu atât debogat încât a avut nevoiede un local propriu. I s-apus atunci la dispoziþieCasa Luca Elef terescu,care a fost adaptatã nouluiscop, lucrãrile de amena-jare fiind terminate în anul1971, iar mu zeul deschisîn ianuarie 1972.

În prezent, mu -zeul are o colecþie deaproape 1000 de piese,printre care: cadran solar,pendul construit din lemnîn 1634, ceas pus în miº -care printr-o cãdere de apã(Londra, 1654), primul

ceas de buzunar ("oul deNürnberg"), orologii deturn, o piesã din 1693(realizare a ceasornicaru-lui Ralf Gout), ceasul demânã construit în acelaºian de Courvoisier (cu efi-gia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate demeºteri londonezi, de cea-sornicari francezi, aus-trieci sau elveþieni. Pot fivãzute ceasuri cu meca -nisme muzicale care cântãMarseilleza, Deºteaptã-te,române! sau valsurile luiStrauss. Sunt prezentateceasuri care au aparþinutunor personalitãþi (Con -stantin Brâncoveanu, Al. I.Cuza, Mihail Kogãlni -ceanu, Cezar Bolliac, B.P.Hasdeu, Theodor Aman,I.L. Caragiale, DuiliuZam firescu, Ioan A. Ba -ssa rabescu etc.), ceasuridistractive (al morarului,fierarului, frizerului, mota -nului etc.), ceasuri cu di -verse indicaþii în afaraorelor, ca ºi alte obiectelegate de temã.

MISCELANEU

Cei mai marioameni de ºtiinþã româniau avut o contribuþie în -semnatã în tehnologia, me -dicina ºi aviatica inter-naþionalã. Pe câþiva îi ºtim,cu siguranþã, dar ca ei suntmulþi alþi români ale cãrorcreaþii au intrat în istorie.

Ana Aslan (1897 - 1988)

Dacã "Tinereþefãrã bãtrâneþe ºi viaþãfãrã de moarte" ar fi avutnevoie de un medic, a -tunci Ana Aslan ar fi fostaceasta. Era un medicromân specializat în ge -

rontologie. Ea a eviden -þiat importanþa procaineiîn ameliorarea tulburã -rilor distrofice legate deînaintea în vârstã, apli -când-o la scarã largã înclinica de geriatrie subnumele de Gerovital sauvitamina H3, produsulgeriatric preparat în anul1952 ºi brevetat în peste30 de þãri. În acelaºi aneste fondat Institutul Na -þional de Geronto-Geriatrie "Dr. Ana As -lan", primul institut degeriatrie din lume ºi unmodel pentru þãrile dez-voltate prin asistenþãclinicã ºi cercetare. Efec -

tele terapiei Aslan asupraîmbãtrânirii au convinsîncã de la început, adu -când institutului pa cienþicu nume celebre: JohnKennedy, Tito, Charlesde Gaulle, Pinochet,Charlie Chaplin ºi di -verºi alþi demnitari ºimembri ai caselor regale.

Bogdan EUGEN

Un articol publi-cat pe site-ul BBC Travelenumerã câteva construcþiiremarcabile prea puþin cu -noscute publicului. "Cutoþii am auzit de Colo -sseum, de Marele ZidChinezesc ºi de Taj Mahal",spune autorul articolului,pentru a atrage apoi atenþiacã existã multe alte minuniarhitecturale aproape ne cu -noscute publicului de cãlã-tori, încã "nedescoperite"de mulþimile de turiºti. Cuajutorul site-ului Quora,jurnalistul a întocmit unTop al construcþiilor monu-mentale mai puþin cunos-cute ale lumii, pe baza su -gestiilor primite de la uti-lizatorii site-ului.

Chand Baori, IndiaÎn statul indian

Rajasthan, o spectaculoa -sã scarã cu 13 nive luri,cu o ameþitoare arhitec-turã de 3.500 de trep te,coboarã la o adâncime deaproximativ 30 de metri,pânã la un bazin cu apãverde ca smaraldul. Con -struitã de regele Chan da

din dimastia Nikumbha,cândva între 800 ºi 900d.Hr,, este pe cât de fru-moasã, pe atât de utilã;datoritã structurii zidu -rilor, temperatura dinadânc este mai scãzutãdecât la suprafaþã - faptimportant în peisajul aridºi fierbinte din Rajas -than.

Mãdãlina BARBU

Bucegii sunt unloc încãrcat de mistere.Traseul Jepii Mici, unul din-tre cele mai dificile dinBucegi, este un loc specialpentru cãutãtorii de misteredin munþi. Un adevãrat "polenergetic", munþii Bucegipar a fi presãraþi de locurimisterioase, zone încãrcateenergetic, unde aparatura sedeclanºeazã singurã sauoamenii resimt simptomeciudate, portaluri prin careoamenii dispar ºi apar înalte locuri, la foarte maredistanþã. Despre Bucegi semai spune cã sunt presãraþide tuneluri subterane de zecide kilometri, ipotezã în spri-jinul cãreia ar veni câtevasute de cutremure din 1993,

nici acum explicate de spe-cialiºti, dar ºi de locuri încare oamenii se vindecãmiraculos datoritã "apei vii"ºi a "gurilor de rai".

Unul dintre feno -me nele paranormale caresuscitã cel mai mult intere-sul, dar ºi groaza amatorilorde senzaþional, este, însã,cãrarea irealã. Localnicii dinBuºteni, dar ºi oameni aimunþilor, spun cã pe traseulJepii Mici, urcând pe ValeaComorilor, în anumite con -diþii meteorologice, în spe-cial vara, când pe munte selasã o ceaþã grosã aparentfãrã o explicaþie, apare ocãrare îngustã, de aproxi-mativ 20 cm, paralelã cupoteca principalã. În reali-

tate, aceastã cãrare nuexistã, iar cei care se aven-tureazã sã calce pe ea, morsau dispar pentru totdeauna.Nici vântul nu reuºeºte sãalunge ceaþa groasã ºi lãp-toasã care se lasã în zonã,oamenii locului spunând cãzona este o poartã tempo-ralã sau o deschidere cãtrelumea de dincolo.

Doar norocoºiireapar dupã multã vreme, înalte locuri din Bucegi,dezorientaþi ºi pierduþi,chiar rãniþi, pe când majori-tatea celor care pãºesc pecãrare dispar fãrã urmã, înciuda cãutãrilor, sau tru -purile lor sunt descoperite înprimãvara urmãtoare zdro-bite de stânci.

Dana MIHAI

Au trecut peste ºapte ani de la "ple-carea" lui George Pruteanu pe altetãrâmuri, omul care s-a luptat, de

unul singur, cu manelele ºimaneliºtii, cu deformatorii limbii

române ºi fanii "dialectelor"- flagel.Academia Românã, timoratã de pre-

siuni politice strãine de intereseleromâneºti, acþionezã timid. Dacã înunele cercuri elitisto-cosmopolite sepracticã ostentativ "romgleza", pen-

tru a putea recepta mesajele stradale ai nevoie de studiereatemeinicã a argoului de bordel, a limbajului de cârciumã curefulatoarele þigãnismele specifice manelelor care au domi-nat aproape un deceniu, sfidând viaþa cetãþenilor României.Vorbirea stradalã sau de cartier se caþãrã pe scara valorilor

lingvistice precum gândacii de bucãtãrie, oferind viitorului oimagine apocalipticã. În lupta pentru supravieþuire a poporu-lui ºi a limbii române curate, lipsa lui George Pruteanu sau a

unui alt apãrãtor al graiului ºi bunului simþ românesc, sesimte acut! Dacã nu vom fi atenþi, aºa cum se lucreazã

intens la demolarea valorilor naþionale, "terminatorii" voravea grijã sã ne distrugã nu doar limba, ci Neamul ºi Þara.

Ion MÃLDÃRESCU

Minuni arhitectonice

MUZEELE PRAHOVEI

DECLARAŢIA LUNII

Invenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfelInvenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfel

Misterele Bucegilor!

Muzeul Ceasului din Ploieşti