Grăsimi ”bune” şi “rele”

17
ELEVI: BOGDAN CATANGIU ROBERTA FRUMUŞELU Grăsimi ”bune” şi “rele”

description

Grăsimi ”bune” şi “rele”. Elevi: Bogdan Catangiu Roberta Frumuşelu. Cuprins:. Despre grăsimi Deosebire Grăsimi “bune” Grăsimi “rele ” Colesterolul - confuzie Ştiaţi că... Experiment . 1. Definiţie. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Grăsimi ”bune” şi “rele”

Page 1: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

ELEVI :BOGDAN CATANGIU

ROBERTA FRUMUŞELU

Grăsimi ”bune” şi “rele”

Page 2: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Cuprins:

Despre grăsimiDeosebireGrăsimi “bune”Grăsimi “rele”Colesterolul - confuzieŞtiaţi că...Experiment

Page 3: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

1. Definiţie

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți:

au număr mare de atomi de carbon (între 4 și 24);au număr par de atomi de carbon;au catenă liniară, fără ramificații;sunt monocarboxilici;pot fi saturați sau nesaturați.

Page 4: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Exemple de acizi graşi

1.

2.

distearopalmitina/palmitodistearina

dioleostearina/stearodioleina

Page 5: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Proprietăţi fizice şi chimice

Grăsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt insolubile în apă, cu care emulsionează, dar sunt solubile în solvenți organici.

Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri, ci fierb și se topesc în intervale de temperatură.

Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor.

Page 6: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

2. Deosebire

Grăsimile sunt o sursă bună de energie și furnizează elemente esenţiale pentru celulele corpului tău. Anumite grăsimi pot chiar să-ţi menţină inima sănătoasă. Ceea ce este important nu e cantitatea lor, ci tipul de grăsimi consumate:

Grăsimi "rele": cele saturate și grăsimile-trans, pentru că pot să mărească nivelul colesterolului ȋn sânge.  Grăsimi "bune": cele nesaturate, pentru că sunt capabile să-ţi menţină inima sănătoasă; ele se ȋmpart ȋn grăsimi mononesaturate și polinesaturate.

Page 7: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

3. Grăsimi “bune”

Page 8: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

4. Grăsimi “rele”

Page 9: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Colesterolul

Colesterolul (C27H46O) este un alcool organic, sterol, identificat în membrana celulară și în țesuturile organismului și transportat în sânge.

Termenul de colesterol sanguin se referă de fapt la 2 tipuri de lipide:

LDL (low density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mică așa numitul colesterol “rău”

HDL (high density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mare

Page 10: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Colesterolul "bun" si colesterolul "rau"

• Totalul de colesterol din sange se compune din colesterol LDL si colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate drept "rele", pentru ca LDL-ul se depune in artere si duce la arterioscleroza.

• Valorile mari de HDL sunt considerate in schimb, drept "bune", pentru ca HDL-ul combate depunerile de calcar pe peretii vaselor. Cand valoarea totala a colesterolului depaseste 200 mg/dl, medicul e dator sa masoare separat valorile LDL-ului si ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalarii arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, ca periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scazute, cand coboara sub 40 mg/dl.

Page 11: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

4. Ştiaţi că...

• Procesul de hidrogenare a grasimilor a fost inventat de chimistul german Wilhelm Normann si patentat in 1902. In 1909 Procter& Gamble a achizitionat patentul si in 1911 deja aveau pe piata un produs(‘Crisco’) ce continea o mare cantitate de ulei de bumbac hidrogenat ; prin marketing ingenios, oferind gratis o carte de bucate la fiecare sticla de ulei, ei au reusit sa se impuna pe piata (retele din carte necesitau ‘Crisco’).

• In anii ’50 margarina a fost promovata era ca fiind mai sanatosa decat untul(margarina nu are colesterol), lucru ce s-a dovedit a fi total fals (boala de inima e dubla ca incidenta pentru acizi trans vegetali versus acizi grasi saturati animali).

• In 1978 OMS a cerut statelor lumii interzicerea grasimii trans. Producatorii ignora aceste recomandari(avand sustinere guvernamentala).

• In 2003 OMS recomanda limitarea grasimilor saturate la maxim 1% din caloriile consumate zilnic.

• Pe 9 iulie 2003 FDA a cerut ca pe lista de ingrediente a produselor sa fie trecuta cantitatea de grasimi trans. De pe 1 iulie 2006 producatorii din SUA sunt obligati sa treaca pe etichete cantitatea de grasimi trans din produse. FDA estimeaza ca in acest fel va scadea numarul de decese prin boala de inima cu cateva zeci de mii de cazuri pe an, consumatorii alegand produse cu nivel mic de grasimi trans.

• Aceasta masura a FDA loveste si Mc Donalds si KFC care au inceput sa experimenteze cu uleiuri pentru prajit ce nu produc prin incalzire grasimi trans , iar Wendy, un alt mare lant de restaurante a anuntat eliminarea uleiul vegetal hidrogenat din produsele sale.

• In Europa , Danemarca a interzis din martie 2003 grasimile vegetale partial hidrogenate.

Page 12: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

5. Experiment

Obţinerea săpunului

Page 13: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

Sodă caustică

Page 14: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

5. Experiment

La temperaturi ridicate, grăsimile reactionează cu soda caustică, formând sapunul.

Page 15: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

5. Experiment

Se adaugă clorură de sodiu pentru a solidifica compoziţia.

Page 16: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

5. Experiment

Page 17: Grăsimi  ”bune” şi “rele”

5. Experiment

Rezultatul final: