Globalizare Romania

8/16/2019 Globalizare Romania

1/11

GLOBALIZARE. CAZUL

ROMÂNESC 17 septembrie 2012 Adrian Majuru Editorial

1.203 afisari

Omenirea este confruntată cu o serie de probleme şi presiuni a căror

soluţionare cere atenţie !"ndire şi acţiuni concrete la scară naţională şi

internaţională.

#u c"te$a decade %n urmă era %ncă posibil să plecăm de acasă şi să $i&ităm

locuri diferite unde totul %ncep"nd cu ar'itectura peisajul limba modul de

$iaţă felul de a se %mbrăca al oamenilor şi termin"nd cu $alorile după care se!'idea&ă populaţia erau total altfel dec"t cele pe care le cunoşteam noi. Aceia

erau ani %n care puteam obser$a cu oc'iul liber di$ersitatea culturală. (ar o

dată cu !lobali&area economică di$ersitatea dispare rapid. )copul principal al

economiei !lobale este acela ca toate ţările să se omo!eni&e&e %ntr*un tot

unitar.

+u e,istă o definiţie a !lobali&ării %ntr*o formă uni$ersal acceptată şi probabilnici definiti$ă. Moti$ul re&idă %n faptul că !lobali&area subinclude o multitudine

de procese comple,e cu o dinamică $ariabilă atin!"nd domenii di$erse ale

unei societăţi. Ea poate fi un fenomen o ideolo!ie o strate!ie sau toate la un

loc.

E,ista tendinţa de a pri$i !lobali&area ca o consecinţă a sf"rşitului ră&boiului

rece dacă ne !"ndim la e,tinderea !eo!rafica a !lobali&ării. -one ale lumiicare c"nd$a au fost lipsite de influenţa capitalismului mondial şi culturii

uni$ersale sunt acum mai inte!rate %n aceste sisteme. Astfel cel mai

important efect al sf"rşitului ră&boiului rece %l repre&intă cu si!uranţă

dăr"marea barierelor care au sta!nat !lobali&area au ţinut*o departe de

lumea a doua.

http://www.e-antropolog.ro/author/adrian.majuru/http://www.e-antropolog.ro/category/editorialhttp://www.e-antropolog.ro/category/editorialhttp://www.e-antropolog.ro/author/adrian.majuru/


2/11

lobali&area este un termen foarte u&itat căruia %i putem atribui numeroase

semnificaţii.

/n !eneral este un proces dinamic de intensificare şi interconectare a relaţiilor internaţionale ce produc sc'imbări structurale pe termen lun! %n plan te'nic

economic politic socio*cultural si ecolo!ic.1 Mai simplu spus !lobali&area

este deplasarea de obiecte semne şi oameni peste re!iuni şi %n spaţiul

intercontinental. Ea se manifestă %n mai multe forme cultural economic

informaţional politic.

(e asemenea prin acest termen putem %nţele!e de&$oltarea pieţelor

financiare !lobale creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor

cresc"ndă asupra economiilor naţionale. Majoritatea problemelor pe care

oamenii le asocia&ă !lobali&ării inclu&"nd pătrunderea $alorilor de piaţă %n

acele domenii de care ele nu aparţin %n mod tradiţional pot fi atribuite acestor

fenomene. )*ar putea discuta totodată despre !lobali&area informaţiei şi a

culturii despre răsp"ndirea tele$i&iunii a /nternetului şi a celorlalte forme de

comunicare şi despre mobilitatea crescută a comerciali&ării ideilor.2

(eoarece !lobali&area a fost un element care a e,istat at"t %nainte de ră&boiul

rece c"t şi unul ce continuă şi acum %n forme mai intense şi e,tinse este

necesar să o pri$im ca un punct al continuităţii %ntre cele două perioade.

lobali&area %n curs de desfăşurare este considerată de unii un fenomen

po&iti$ iar de catre alţii un fenomen ne!ati$. /nterdependenţa care re&ultă din

!lobali&are poate !enera efecte benefice dar poate obli!a unele societăţi la

reor!ani&ări dureroase şi poate !enera eşecuri de reor!ani&ări.

Efectele po&iti$e sau obser$ate ale !lobali&ării ţin de de&$oltare şi de efecte

benefice ale acesteia pri$ind ni$elul de trai al populaţiei. lobali&area este de

dorit din mai multe puncte de $edere. ntreprinderea pri$ata este aptă să

producă bo!ăţie faţă de stat. Mai mult statele au tendinţa de a abu&a de

http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn1http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn2http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn1http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn2


3/11

propria putere. lobali&area oferă un !rad de libertate indi$idual pe care nici

un stat nu*l poate asi!ura. #oncurenţa liberă la scară !lobală a eliberat

talentele antreprenoriale şi creati$e şi a accelerat ino$aţiile te'nolo!ice.

Efectele ne!ati$e reale sau in$ocate sunt de cele mai multe ori le!ate de

de&$oltarea polari&ată din punct de $edere economic şi social la ni$el de &one

sau de ţări precum şi pierderea di$ersităţii culturale. n ţările mai puţin

de&$oltate mulţi au suferit din cau&a !lobali&ării fără a primi un sprijin %n ceea

ce pri$eşte sistemul de securitate socială. lobali&area a produs o alocare

defectuoasă a resurselor %ntre bunuri pri$ate şi cele publice. 4ieţele sunt

capabile să răspundă şi altor necesitaţi sociale. 4ieţele financiare !lobale pot

naşte cri&e. Este posibil ca locuitorii din ţările de&$oltate să nu fie pe deplin

conştienţi de urmările de$astatoare ale cri&elor financiare deoarece acestea

au tendinţa de a lo$i mai crunt %n ţările %n curs de de&$oltare.

lobali&area este modalitatea sau sistemul de receptare şi abordare pe

termen lun! a marilor probleme contemporane determinate de interacţiunea

multiplelor procese şi fenomene economice te'nice politice sociale

culturale şi preconi&area soluţionării lor %ntr*o lar!ă perspecti$ă de către

comunitatea internaţională.

4roblemele omenirii sunt aspecte fundamentale ale $ieţii fără soluţionarea

cărora nu sunt posibile pro!resul şi bunăstarea tuturor popoarelor.

/storia ci$ili&aţiei umane e$idenţia&ă faptul că problemele omenirii %nainte de a

fi re&ol$ate trebuie să fie descoperite locali&ate %n timp şi spaţiu corectformulate cu ajutorul ştiinţei şi inte!rate %ntr*o strate!ie realistă de de&$oltare.

(intre problemele ur!ente şi permanente ale omenirii se pot enumera


4/11

5 sprijinirea de&$oltării continue a ştiinţei şi punerea cuceririlor ei %n slujba

%mbunătăţirii $ieţii oamenilor6

5 cri&a alimentară şi subde&$oltarea6

5 de!radarea mediului natural6

5 creşterea rapidă a populaţiei6

5 ener!ia şi materiile prime6

5 imensele c'eltuieli militare6

5 asimilarea oceanului planetar şi a cosmosului pentru pro!resul şi

bunăstarea popoarelor6

5 inflaţia şi cri&ele financiare monetare şi economice6

5 e,tinderea necontrolată a urbani&ării6

5 tran&iţia la economia de piaţă a fostelor ţări comuniste.

lobali&area acestor probleme pentru omenire se ba&ea&ă pe unicitatea

economiei mondiale şi este le!ată de faptul că apar %ntr*o anumită măsură %n

aproape toate ţările conţin elemente te'nice social economice politice şiecolo!ice comune se află %ntr*o interacţiune permanentă şi tot mai puternică

determin"nd propa!area %n lanţ a efectelor şi necesit"nd eforturi conju!ate

pentru re&ol$area lor.


5/11

1. 8OM9+/A + #O+:E;:A=/-?8//

=umea se sc'imbă şi o dată cu ea şi 8om"nia. =ucrurile pe care altădată le*

am fi considerat $eşnice le $edem dispăr"nd cu rapiditate din peisajul

cotidian. 4utem obser$a cu oc'iul liber $esti!iile societăţii industriale %n curs

de dispariţie macarale u&ine combinate oraşe industriale moarte. O lume

care apune o alta ce răsare %n loc.

n decurs de un secol 8om"nia şi*a refăcut unitatea naţională a trecut de o

economie predominant a!rară la una industrială @ %n 1BC a$ea %ncă cel mai

mare procent de populaţie rurală din Europa D0 pe locul următor

situ"ndu*se pe cap de locuitor iar ni$elul producţiei sale

industriale @ %n medie pe ultimii &ece aniF se situea&ă unde$a la ni$elul a I0din producţia anului 1D cel mai prost an al re!imului planificat. /ar

politicienii săi caută %ncă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.3

/ar o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico*social $alabil este cu at"t

mai e,pusă astă&i cri&elor Gde importH de tot felul şi mai $ulnerabilă %n faţa

pro$ocărilor presupuse de !lobali&are.


6/11

informaţiei. Abia după 10 timid societatea informaţională şi*a %nceput

pătrunderea %n &ona noastră şi efectele ei au fost de$astatoare datorită stării

de nepre!ătire %n care ne !ăseam. 4roduse scumpe economie ineficientă

inflaţie !alopantă &drobitoarea concurenţă occidentală toate au pus rapid lacolţ economia rom"nească. nt"lnirea cu Occidentul s*a petrecut rapid şi

dramatic lu"nd aspectul unui $al distru!ător care a lăsat 8om"nia cu 2

milioane de şomeri 1 milion de locuitori mai puţin cu DC din populaţie trăind

%n sărăcie şi cu CC milioane de pensionari. Adică o ţară epui&ată.

lobali&area poate a$ea două tipuri de consecinţe pentru 8om"nia. 4rimele

dintre ele sunt cele po&iti$e. 8om"nia are ne$oie de capital străin in$estiţional

pentru de&$oltare fiind incapabilă să*şi producă acest capital doar din surse

interne. Jiind o ţară cu oportunităţi economice multiple de la turism şi

a!ricultură la industria petrolieră şi metalur!ică 8om"nia poate de$eni

atracti$ă pentru capitalul străin dacă %i asi!ură acestuia condiţii interne

@le!islati$e fiscaleF propice. Mişcarea rapidă de capital presupusă de

!lobali&are %n care companiile %şi pierd clasica identitate GnaţionalăH poate

de$eni a$antajoasă pentru >ucureşti %n condiţiile unei forţe de muncă %nalt

calificate dar comparati$ ieftine.

n acelaşi timp consecinţele ne!ati$e sau mai corect spus riscurile

presupuse de !lobali&are nu sunt deloc de ne!lijat. n primul r"nd trebuie

luate %n seamă riscurile economice. Jenomenul !lobali&ării este %nsoţit mai

mult dec"t oricare altul de o Gfilo&ofie a %n$in!ătorilorH şiB păşim %ntr*o lume

%n care e,istă prea puţină milă pentru %n$inşi. n ca&ul %n care nu depăşim

marasmul economic actual şi $a răm"ne departe de structurile economice şide securitate @ +A:O şi ucureştiul poate răm"ne suspendat nu %ntr*o

G&onă !riH ci %ntr*o Gmar!ine a /mperiuluiHC sinonimă cu subde&$oltarea %n

accepţiunea clasică a termenului cu un rol economic politic şi militar deri&oriu

%n plan continental şi internaţional ba c'iar şi re!ional. )pre fericirea noastră

http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn4http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn5http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn4http://www.e-antropolog.ro/2012/EXAMEN/mihai.andreea.publicat.partial/GLOBALIZARE._CAZUL_ROMANESC_-_MIHAI_ANDREEA.doc#_ftn5


7/11

putem spune că suntem la jumătatea drumului pentru că inte!rarea %n

structurile +A:O s*a produs cu sacrificii ce*i drept.

(esc'iderea economică nu implică doar a$antaje ci şi considerabile riscuri. O

economie desc'isă este o economie care $a absorbi mai rapid şi maidramatic şocurile e,terne.

#"t despre riscurile le!ate de securitate >ucureştiul răm"ne $ulnerabil %n faţa

crimei or!ani&ate aşa cum o demonstrea&ă faptul că %n doar &ece ani

8om"nia a trecut de la stadiul de ţară de tran&it pentru dro!uri la cel de ţară

consumatoare apoi la cel de ţară producătoare.

4e l"n!ă toate aceste riscuri trebuie să $orbim şi de cele sociale. mpărţirea

se$eră %ntre cei foarte bo!aţi @prea puţiniF şi cei foarte săraci @ prea mulţiF

creea&ă tensiuni sociale deloc propice pentru de&$oltarea unei democraţii

consolidate. O asemenea e$oluţie nu este %n mod necesar un re&ultat al

!lobali&ării dar !lobali&area are darul de a accelera anumite fenomene cu

rădăcini locale şi de a le cronici&a e$oluţia. n aceste condiţii riscurile de

apariţie a unor fenomene de tip anar'istKanti!lobali&are sunt foarte mari.

#ifrele ultimului recensăm"nt arată că o serie de parametri %ncep să se

%ndrepte spre normalitate. )căderea numărului de persoane implicate %n

industrie creşterea celor din sfera ser$iciilor un transfer de la oraş la spaţiul

rural ceea ce este iar un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce

urmea&ă studii uni$ersitare şi al celor care se perfecţionea&ă @studii de

Masterat (octoratF s*a mărit numărul specialiştilor %n informatică cercetare şi

%n comunicare ramuri de $"rf ale economiei moderne. Apar %nsă şi acţiuni'aotice ceea ce ilustrea&ă că %ncă nu ne*am aliniat societăţii informaţionale

astfel apro,imati$ B0 din populaţie trăieşte din a!ricultură sau din domenii

cone,e %n timp ce cifra normală trebuie să oscile&e %ntre C şi 10. Lor urma


8/11

deci falimente %n a!ricultură şi o %nrăutăţire a condiţiilor de muncă din această

&onă pentru a ec'ilibra situaţia.

(acă industria şi a!ricultura sunt %n continuă reducere şi redimensionarea$em ba&e fa$orabile pentru $iitor un sistem de %n$ăţăm"nt %ncă apt să

cree&e oameni cu cunoştinţe multiple şi di$erse un !rad ridicat de cunoştinţe

lin!$istice de informatică şi bine%nţeles adaptabilitatea ca trăsătură de ba&ă a

poporului rom"n. +e lipseşte %nsă o speciali&are at"t de necesară %n

societatea !lobală.

4ierderea identităţii etnice a specificului antropolo!ic prin metisare@amestecul !enetic cu alte populaţiiF. n plus copiii pro$eniţi din familii mi,te şi

%n special inter*rasiale trăiesc drama confu&iei identitare lin!$istice şi

culturale şi a respin!erii de către ambele !rupuri etnice sau rasiale din cere

pro$in părinţii. 8om"nia are pe teritoriul său naţional cea mai importantă

comunitate ma!'iară ce trăieşte %n afara frontierelor


9/11

(e asemenea asistăm şi la pierderea identităţii culturale an!lo*

americani&area limbii prin cu$inte şi e,presii din di$erse domenii %n special

din domeniul G/:#H @uneori barbarisme prescurtări acronimeca şi cel din

faţa parante&ei combinaţii perple,ante din părţi de cu$inte etc.F şi c"nd estene$oie de ele şi c"nd nu6 importul şi indi!eni&area unor tradiţii cultural %n

fla!rantă di&armonie cu specificul cultural şi et'osul rom"nesc )t. LalentineNs

(a PalloQeen :'anRs!i$in! (a şi alte obiceiuri şi ritualuri pă!"ne6 alte

produse şi obiceiuri alimentare şi $estimentare nu numai inutile ridicole şi de

prost*!ust ci şi periculoase pentru sănătate #oca*#ola 4epsi Mc(onaldNs

4i&&a Put SJ# c'eQin!*!um şepcile de base*ball etc.

=ibera circulaţie a persoanelor mărfurilor ser$iciilor capitalurilor şi

cunoştinţelor @inclusi$ sau mai ales ştiinţifico*te'niceF participarea

ne%n!rădită la circuitul mondial de $alori repre&intă un beneficiu pentru

8om"nia re&ultat din !lobali&are. n special libera circulaţie a persoanelor şi

cunoştinţelor repre&intă pentru 8om"nia o mare reali&are a$"nd %n $edere

restricţiile din aceste domenii din perioada 1BC*1D. :otodata %nsă se

produc şi de&a$antje cum ar fi de&rădăcinarea naţională deposedarea de

proprietăţi şi %ndepărtarea de &ona care dă fiecăruia dintre noi %ncredere

putere $iaţă şi prosperitate 4atria.


10/11

MondialăF desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro lic'idarea

armatelor naţionale %n fa$oarea +A:O.

4entru 8om"nia de&a$antajele sunt %n mod e$ident mai mari dec"tbeneficiile.

n conclu&ie apreciem că !lobali&area este un sistem sau un fenomen

comple, uneori ambi$alent c'iar contradictoriu care a fost pri$it şi anali&at %n

mod diferit de către cei ce şi*au asumat acest risc sau această

răspundere.(incolo de aceste anali&e !lobali&area răm"ne un fapt real $iu

cu care trebuie să ne confruntăm independent de $oinţa sau opţiuneanoastră. )e consideră că cel mai mare pericol @semnalat şi de către unii

teoreticieni ai !lobali&ăriiF pe care*l poate implica !lobali&area este

de&umani&area unora dintre cei pe care $alul ei %i %n!'ite pur şi simplu.

#ucerită de piaţă adoptată de tele$i&iune sau /nternet lumea !lobali&ată

trăieşte %n acelaşi timp pe fondul unei cri&e !enerale a sensurilor $ieţii un

de&astru cultural şi educaţional !lobal simptom %n!rijorător dar si!ur al

barbari&ării societăţii $iitorului.

#ultura tradiţională a societăţilor dispare sau se preface %n spectacol şi marfă

cultura umanistă este eliminată tot mai mult de te'noştiinţa in$adatoare şi

transformată %ntr*o pseudo*ştiinţă. Omul mondial sau !lobali&at omul centrat

doar economic riscă să de$ină omul atomi&at care trăieşte numai pentru

producţie şi consum !olit de cultură politică sens conştiinţă reli!ie şi orice

transcendenţă. 4robabil acesta este ultimul stadiu %n e$oluţia umanităţii sau

Gultimul omH. n ciuda tuturor acestor a$ertismente un pot e$ita sau elimina!lobali&area.

autor Mi'ai Andreea Master 4roiectare


11/11

>/>=/O8AJ/E

1. >auman -!mund Globalizarea si efectele ei sociale Ed. Antet>ucureşti 1

1. #ătălin -amfir)imona Ttefănescu Enciclopedia dezvoltării socialeEd. 4olirom/aşi2007

2. eor!e )oros Despre globalizare, Ed. 4olirom /aşi 20023. Eu!en O$idiu #'iro$ici Naţiunea virtuală. Eseu despre

globalizare, Editura 4olirom /aşi 2001

UE>O8AJ/E

1. 'ttpKKQQQ.e*referate.roKreferateK #inciVdimensiuniValeVprocesuluiVdeV!lobali&are200C*03*1D.'tml.

2. 'ttpKKQQQ.ardup'.roK!lobali&area*post*ra&boiul*rece*si*efectele*ei*in*plan*umanitarK3. 'ttpKKQQQ.re$ista22.roK'tmlKinde,p'pWartX3CCBnrX2007*03*1I.

http://www.e-referate.ro/referate/http://www.e-referate.ro/referate/http://www.e-referate.ro/referate/http://www.arduph.ro/globalizarea-post-razboiul-rece-si-efectele-ei-in-plan-umanitar/http://www.arduph.ro/globalizarea-post-razboiul-rece-si-efectele-ei-in-plan-umanitar/http://www.revista22.ro/html/indexphp?art=3554&nr=2007-03-16http://www.e-referate.ro/referate/http://www.e-referate.ro/referate/http://www.arduph.ro/globalizarea-post-razboiul-rece-si-efectele-ei-in-plan-umanitar/http://www.arduph.ro/globalizarea-post-razboiul-rece-si-efectele-ei-in-plan-umanitar/http://www.revista22.ro/html/indexphp?art=3554&nr=2007-03-16

Globalizare Romania

Documents

Transcript of Globalizare Romania