Gheorghe Andreea Lucia

Argumente pro şi contra globalizării

Globalizarea a devenit unul dintre cele mai la modă cuvinte pentru politicieni, oameni de afaceri, lideri sindicali, economiști deopotrivă.

Definiţie: Diferitele discipline științifice economice, politice, sociologice întâmpină probleme atunci când încearcă să defineasă această noțiune complexă, atât de complexă încât o definiție strico-sensu devine cu adevărat imposibilă.

Globalizarea:

punerea în legătură a popoarelor micşorarea distanţelor prin intermediul tehnologiei rezolvarea unor probleme globale crearea unei pieţe economice complexe dispariția granițelor consecințele acestui fenomen asupra statului națiune conexiune schimb concurență interdependență

Destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toți în egală măsură, indiferent de locul de apartenența geografică, regională, religioasă, etnică, doar că în moduri diferite.

Conceptului de globalizare i se subordonează cel de cultură, societate, politică, economie, mediu.

Când oamenii de știință dezbat problema globalizării la nivel mondial se remarcă prezența a două tendințe: procesul accelerat al globalizării și amploarea politicilor democratice.

Globalizarea este cea care prilejuiește contradicțiile cele mai aprinse întrucât efectele sale sunt fie favorabile, fie nefavorabile, iar democrația permite proteste împortiva acestora din urmă.

A fi local într-o lume globală reprezintă un act de inadecvare socială și involuție. Și pentru a ne face înțeleși punctul de vedere vom începe dezbaterea cu aspecte pozitive ale globalizării din perspectiva:

Politică

Globalizarea este de cele mai multe ori ,,țapul ispășitor,, în dezbaterile politice, în special atunci când se impune justificarea anumitor nereușite. Cele mai multe probleme sunt de obicei de ordin intern, o guvernare defectuoasă, instituții slabe sau politici economice greșite. Aceste probleme nu vor fi niciodată soluționate prin reducerea competiției pe plan mondial cu oprirea procesului de globalizare.

Influenta globalizarii asupra democratiei, inlocuieste dictatura elitelor nationale(un aspect pozitiv), cu dictatura finantelor internationale(aspect negativ).Astfel sistemul politic national se va confrunta cu presiuni crescande, venite din partea corporatiilor transnationale, puterea ecestor grupuri de interese crescand exponential in ultimii ani, datorita posibilitatii de comunicare (internet,telefon etc). Ex:Cumpararea Petrom de catre OMV.

Beneficiile globalizarii depasesc aproape intotdeauna prejudiciile, dar exista daune si, pentru a le contracara, este nevoie de institutii adecvate. Cand intreprinderile cu capital strain contamineaza tarile in dezvoltare, solutia nu este de a impiedica investitia straina sau de a inchide aceste companii, ci de a lua solutii in acel moment si mai ales sa organizeze societatea, cu ministere, norme medioambientale si un aparat juridic eficace care sa le impuna.

Statul a avut tendința să se dezvolte în perioadele de nesiguranță, cum ar fi recesiunea și războaiele, ca să compenseze dificultățile cu care se confruntă unii din cetățenii lui. S-a dezvoltat însă și-n perioade de prosperitate , cu justificarea că era nevoie de mai multe lucruri de făcut ca să se asigure dezvoltarea pe termen lung. O mai mare deschidere economică a avut tendința să stimuleze dezvoltarea guvernării.EX: David Camero și Dani Rodrik au demonstrat că din toți factorii care ar putea explica creșterea dimensiunii statului, cea mai evidentă este cea a deschiderii economice.

Un fundament al statului națiune care trebuie înlăturat este cel al securității naționale. Foarte puține țări ar fi în măsură să se poată apăra singure, neajutate de un atac nuclear, de o armă chimică sau bacteriologică. Astăzi țările se apără prin integrarea lor în organizații supranaționale sau internaționale: NATO, Conferița Europeană pentru Securitate și Cooperare. Același lucru este valabil în cazul terorismului, traficului de droguri și problemelor de mediu, fiecare dintre ele având o dimensiune globală căreia nu i se poate face față decât prin cooperare internațională sau prin organizatii supranaționale.

Cultura

Globalizarea a multiplicat relațiile care se stabilesc între oameni din locuri îndepărtate, i-au determinat să schimbe între ei valori, idei, și de ce nu să-și modifice stilul de viață. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult și chiar foarte departe, în locuri la care cu câțiva ani în urmă în cazul nostru nici măcar nu visam. Televiziunea ajunge până la familiile din cele mai îndepărtate zone rurale din China. Poți asculta muzică braziliană la Tokyo, poți viziona filme

africane în Bangkok, să vezi o piesă de teatru a lui Shakespeare în Croația, sau să asculți știrile din toată lumea de la CNN.

Datorita diferentelor si discrepantelor populatiei care au survenit in urma globalizarii, populatia saraca care nu detine resurse finaciare, vad schimbarile care au loc in jurul acestora, insa nu se pot bucura de ele, datorita insuficientei financiare, fiind privati de aceste lucruri.

Globalizarea este în multe privințe un sinonim pentru americanizare. Media SUA și mai ales TV au o influență tot mai mare în întreaga lume prin filmele produse la Hollywood, canale muzicale și reclame pentru marile branduri americane. Internetul este și el dominat de limba engleză. Pe scurt industriile care produc conținut și mijloace cheie de comunicare sunt în general deținute de de SUA : Microsoft, Viacom, Yahoo, Google. Două forțe au contribuit la acest proces de globalizare a mediei: cea tehnologică, și apoi privatizarea media și politicile de nerestricționare ale guvernelor. Globalizarea grăbește procesul prin care engleza devine principala limbă vorbită pe mapamond. Peste 800 de milioane de oameni folosesc engleza ca prima sau a doua limbă și acest lucru are aspecte pozitive. Oamenii vor să aibă acces la știrile globale din diverse surse și din diverse domenii în diferite stadii ale cercetării. Cel care dorește să se informeze are toate drepturile să filtreze după bunul său plac informațiile.

Întrebarea pe care o putem adresa este aceea dacă americanizarea constituie o amenințare pentru culturile locale și regionale? Cultura include în primul rând limba, valori, credințe, obiceiuri, coduri, instituții, instrumente, tehnici, ritualuri, ceremonii, etc.

Procesul de americanizare influenteaza viata cotidiana a fiecarui individ, insa tine de fiecare din noi daca acceptam sau nu acest lucru. Fiecare tara are valori, traditii, muzica, obiceiuri, datini si stil de viata si conduita. Surprinzator, în urma unei anchete efectuate de specialistii Bancii Mondiale în rândul a 60.000 de persoane foarte sarace s-a ajuns la concluzia ca ceea ce ei reclama cu prioritate este nu nevoia acuta de bani ci aceea de cucerire a propriei lor demnitati.

Dacă tinerii vor vorbi limba engleză pentru a comunica eficient sau a conduce afaceri, acest lucru nu a însemnat și nu va însemna faptul că vor înceta să mai folosească propria lor limbă. În acest sens, globalizarea poate avea chiar efectul contrar, adică poate să-i determine pe unii să-și promoveze culturile locale ca semn distinctiv. Nimeni la urma urmelor nu dorește să fie copia cuiva. Cineva poate însă urma ceea ce este la modă însă cred că doar atâta vreme cât acest lucru nu va constitui o amenințare la propria identitate.

Astăzi fiecare individ își poate stabili propria lui religie, cultură și-și poate lărgi universul de cunoaștere.

Scopul politicilor multiculturale nu este acela de a conserva tradiția, ci de a proteja libertatea la nivel cultural, de a oferi individului posibilitatea să aleagă si să adopte un mod propriu de viață și să se identifice cu ceea ce dorește el și nu să-l penalizeze pentru alegerile sale.

Conservarea tradiției trebuie realizată lăsând libere și alte opțiuni, întrucât considerăm că indivizii nu trebuie să fie constrânși între pereții rigizi ai unei culturi.

Societate

Concepția larg răspândită că inegalitatea în lume a crescut la sfârșitul anilor 1980, tocmai atunci când globalizarea se accelerase nu este în totalitate susținută de fapte. Bahalla este de părere că această inegalitate se datorează nu atât inegalității propriu zise, cât conștientizării inegalității raportânu-ne la celălalt, la alții. Nu am nici un fel de îndoială că astăzi este mult mai greu de tolerat sărăcia existentă și inegalitatea, care sunt mari și inacceptabile , când bogăția altora este mult mai vizibilă, și asta din pricina globalizării. Condițiile săracilor de azi nu cred că pot fi considerate în mod obiectiv mai groaznice decât cele ale predecesorilor. Telefonul, internetul și mijloacele de comunicare globale fac posibilă cunoașterea realității din toate țările, indivizii sunt puși la curent cu diferențele aici – acolo, știu că acolo de exemplu sunt condiții de viață mai bune sau mai proaste, de aici sentimentul de anxietate în legătură cu ceea ce se va întâmpla.

Insa datorita acestor mijloace de comunicare, cei frustarti economic, social si de alta natura, pot decurge la diverse mijloace de protest cu sprijinul tehnologiilor moderne, scaderea sigurantei la toti indicatorii, globalizarea fenemenelor crnice locale si regionale, mondializarea marii criminalitati organizate (traficul de arme, droguri, personae), radicalizarea fanatismelor entice si religioase, a terorismului.

Astăzi există ONG- uri care activează în scopul reducerii sărăciei acolo unde este la niveluri intolerabile. Studiile actuale arată clar că numărul săracilor este în descreștere și există multiple îmbunătățiri în ceea ce privește speranța de viață și mortalitatea infantilă.

În multe țări politicile de emigrare au oferit prilejul unor dezbateri aprinse. Părerile evident sunt împărțite. Problemele existenete nu sunt numai locurile de muncă și programele de asistență socială, ci și cultura, adică felul cum acești oameni vor adopta limba și valorile altor societăți.

MediulSchimbarea climaticăPierderea biodiversităţii şi ecosistemelorEpuizarea zonelor de pescuitDefrişareaDeficitul de apăSiguranţa maritimă şi poluarePrevenirea şi combaterea dezastrelor naturaleGaura de ozonefectul de serăSecetaDeşertificarea

Inversarea polilor magneticiCiclurile Milankowitch – schimbări în interacţiunea Pământ-Soareconsecinţele imprevizibile şi incalculabile ale progresului, constituie un cumul de pericole iminente împotriva căruia trebuie într-adevăr găsite soluţii la nivel planetar.

Acţiunea concentrata a creşterii demografice şi dezvoltării economice accelerează consumul de resurse naturale, sporind presiunea asupra bunurilor comune globale, favorizând răspândirea agenţilor patogeni, ameninţând speciile şi extinzând impactul dezastrelor naturale. Relaţiile care se stabilesc între aceşti factori ai presiunii antropice sunt prezentate mai jos:

Globalizarea ar putea fi din nou vazuta ca tapul ispasitor pentru aceste pericole iminete asupra mediului. Inlaturarea globalizarii insa nu va rezolva problemele de mediu. Din contra, datorita inovatiei, comertului si investitiilor pe care le genereaza, globalizarea promoveaza modalitati mai eficiente de folosire a resurselor naturale, a reducerii poluarii, etc.

Există de asemenea o serie de acorduri, planuri de acţiune şi convenţii internaţionale care încearcă reglementarea acestei probleme. Dintre acestea foarte importante sunt Convenţia pentru Biologie „Agenda 21” adoptată în 1992 la Rio de Janeiro precum şi Convenţia cadru privind modificările climatice de la Kyoto din 1997.

Unele probleme care tin de mediu, ar putea fi solutionate si la nivel local, fara a mai implica organismele internationale de protectie a mediului.

Dimensiunea economica

În esență, globalizarea se bazează pe libertate: libertatea de a face comerț cu restul lumii, de a capitaliza în avantajul relativ al fiecărei țări; libertatea de a investi acolo unde profiturile de capital sunt mai mari, la un nivel de risc tolerabil, libertatea de a deschide afaceri în țara pe care o alegi, fie că este o afacere care să obțină profituri mari ori o parte de piață mai mare, sau să caute în mod individual, salarii și sau condiții de muncă mai bune.

În principiu, într-un mod foarte simplu, se poate spune că prosperitatea economică se asociază , în principal ,cu progresul tehnic, care permite creșterea mai rapidă a productivității și, ca atare, salarii și profituri mai mari. Liberalizarea comerțului ajută țările în curs de dezvoltare să deprindă și să adapteze noile tehnologii printr-o mai bună cunoaștere a tehnologiei reprezentate în bunuri și servicii care se importă din țările dezvoltate. Liberalizarea capitalului permite investiții străine directe mai mari în țările în curs de dezvoltare, și acest lucru înseamnă nu doar locuri de muncă noi, salarii mai mari, ci și transferul de cunoștințe și tehnologie spre muncitorii locali.

Liberalizarea internațională a muncii permite imigranților în țările dezvoltate să dobândească mai multe cunoștințe prin îmbunătățirea abilităților, educație și învățând atunci când lucrează într-o slujbă care poate fi transferată , mai târziu, în propriile lor țări de origine. Drept urmare, globalizarea poate ajuta convergența mondială, nu numai prin posibilitatea țărilor în curs de dezvoltare să importe și să exporte mai mult, precum și să obțină afluxuri de capital, ci și printr-o cunoaștere mai mare și un transfer tehnologic mai rapid.

Revoluția industrială a fost cea care ulterior a creat posibilitatea existenței primului val de globalizare, bazat pe reducerea costului și creșterea rapidității transportului, scurtând distanțele dintre țări. În 1830 celui mai rapid vapor i-au trebuit 48 de zile să ajungă de la Liverpool la New York și 36 la înapoiere. Multinaționalele pot domina guvernele atât pe plan intern cât și în țările gazdă, însă acest lucru nu înseamnă neapărat un aspect negativ, întrucât țările respective sunt și ele compensate prin enormele câștiguri în bunăstare și alte beneficii pentru economiile lor. De fapt multinaționalele și guvernele au nevoie unele de altele și de regulă ajung la comun acord prin care fiecare are ceva de câștigat. Ei cad de acord asupra unei situații în care compania maximizează venitul său fiscal și contribuția firmei pentru generarea activității economice și a angajării.

Trecerea de la economia teritorială la cea internațională a adus îmbunătățiri ale standardului de viață a milioane de persoane care locuiesc în țări limitate de frontiere. În ultimii douăzeci de ani indicatorii economico-sociali înregistrează o îmbunătățire a condițiilor de viață la nivel global , chiar dacă cu diferențe semnificative însă de la o zonă la alta.

Nu trebuie să uităm faptul că multinaționalele plătesc salarii mai bune angajaților lor și creează locuri de muncă mai stabile. În Turcia de exemplu salarile pe care le plătesc ele sunt cu 24% mai mari decât cele plătite de companiile locale și la sfârșitul anilor 1990 și-au mărit forța de muncă cu 11% în timp ce companiile locale și le-au mărit pe ale lor cu 0,6%. (The Economist).

Principalii câștigători de pe urma globalizării sunt consumatorii din întreaga lume, pentru că prețul bunurilor și a serviciilor vor tinde să scadă și ca atare va rezulta creșterea puterii lor de cumpărare sau ca să spunem altfel a veniturilor lor reale. Argumentele sunt mai multe:

Mai întâi, întrucât volumul comerțului crește, datorită dezvoltării liberalizării comerțului și scăderii costurilor de transport al bunurilor, serviciilor și ideilor, tot așa va crește și competiția. Prețul bunurilor și serviciilor va scădea și calitatea lor va creșteși va fi o posibilitate de alegere mai mare.

Concluzionând, avantajele generate de de procesul de globalizare la nivel de economie ar fi:

-reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara;

- accelerarea tranzactiilor schimburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati – fax, Internet, etc.;

- cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si tehnologice;

- extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, tehnologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile.

Fireste, aceste argumente si altele care pun in evidenta avantajele globalizarii sunt demne de luat in consideratie, insa nu trebuie absolutizate

Oponentii globalizarii invoca consecintele negative:

- desfiintarea natiunii si statului national;

- reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al poductivitatii muncii;

- specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie;

-adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni – aproape ½ din populatia Terrei).

De asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state.