Anatomia funcţională a muşchilor capului şi gâtului.

Biomecanica ATM.

Catedra Anatomia Omului Zinovia Zorina

Planul prelegerii1.Clasificarea muşchilor capului.2.Mimica şI fizionomia.3. Biomecanica ATM.4.Fasciile capului.5.Spaţiile osteo-fibroase (SOF) şi interfasciale (SIF) ale capului.6.Noţiuni generale despre gât.7.Clasificarea muşchilor gâtului.8.Acţiunea muşchilor gâtului.9.Topografia gâtului.10.Importanţa practică a regiunilor gâtului.11.Fasciile gâtului.12.Spaţiile interfasciale, rolul şi comunicările lor.

Clasificarea muşchilor capului

1. Muşchi mimici 2. Muşchi masticatori

Se deosebesc după:

- Caracteristicile anatomice;

- Acţiune;

- Dezvoltare;

- Inervaţie.

Muşchii mimici

•Sunt situaţi îndată sub piele şi cu un capăt se inseră în ea.

•Sunt lipsiţi de fascie, cu excepţia m.buccinator.

•Volumul şi forţa lor sunt reduse.

•Sunt grupaţi în jurul orificiilor feţei.

Muşchii mimici

Au rol ajutător în:

- masticaţie;

- prehensiunea alimentelor;

- articulaţia vorbirii;

- respiraţie;

- recepţie.

Muşchii mimici

•Prin contracţia lor pe faţă se formează numeroase cute, riduri, redînd diferite expresii sentimentale.

•Sunt inervaţi de n.facial.

•Se dezvoltă din mezodermul arcului branhial II.

Clasificarea muşchilor mimici

- Muşchii bolţii craniului;

- Muşchii din jurul orbitelor;

- Muşchii nasului;

- Muşchii orificiului bucal;

- Muşchii urechii externe.

Mimica Este aspectul dinamic al feţei determinat de contracţia mm. mimici. La contracţia lor pe faţă se formează şanţuri (riduri) şi cute.

Şanţurile principale ale feţei

Şanţul nazolabial este cel mai constant şi caracteristic (moştenit). Descinde de la aripa nasului spre comisura gurii.

Şanţul mentolabial separă bărbia de buza inferioară.

Şanţul jugal sau mentomalar (coboară din regiunea malară spre menton).

Şanţurile principale ale feţei

Şanţurile palpebrale superior şi inferior separă porţiunea palpebrală de cea orbitală a palpebrelor.

“Piciorul ciorii” – şanţuri radiare prezente în unghiul lateral al ochiului.

Şanţul submental (separă mentonul de eventuala bărbie dublă).

Unele expresii mimiceBucurie - contracţia m. zigomatic mare.Tristeţe - m.coborîtor al unghiului gurii.Atenţia - contracţia m. frontal.Gîndirea - m. orbicular al ochiului.Dispreţul - m. coborîtor al unghiului gurii şi întinderea şanţului nazolabial.

Fizionomia

Fizionomia e determinată de următoarele elemente:

• Configuraţia particulară a craniului;• Calităţile pielii;• Abundenţa sau absenţa tesutului adipos şi distribuirea lui;• Dezvoltarea muşchilor masticatori;• Starea şanţurilor prezente pe faţă;• Gradul de deschidere a crăpăturii palpebrale;• Starea psihică preponderentă.

Arta de a judeca oamenii după trăsăturile feţei poartă denumirea de fizionomie.

Fizionomia poate fi modificată în diferite boli:

• Febra tifoidă;

• Tuberculoză;

• Peritonită.

Cunoaşterea acestor aspecte are importanţă practică în clinică.

Muşchii masticatori

•Au două inserţii osoase, dintre care una pe mandibulă.• Intervin în actul de masticaţie.•Se dezvoltă din mezodermul I-ului arc branhial.•Sunt inervaţi de n.mandibular.

Muşchii masticatori sunt:- m.temporal;- m. maseter;- m. pterigoidian medial;- m. pterigoidian lateral.

Biomecanica ATM Toate mişcările în ATM se produc sub acţiunea mm.masticatori.

Coborîrea mandibulei -la contracţia bilaterală a mm. pterigoidieni laterali(capul mandibulei cu discul articular sunt scoase din fosa mandibulară şi aşezate sub tuberculul articular);- la contracţia mm.suprahioidieni ( ei continuă mişcarea începută de mm. pterigoidieni).

Ridicarea mandibulei

- la contracţia mm.temporal, maseter, pterigoidan medial.

Biomecanica ATM

Propulsia ( proiecţia înainte)

- la contracţia simultană a mm. pterigoidieni laterali.

Retropulsia ( proiecţia înapoi)

- la contracţia fasciculului posterior a m. temporal.

Mişcările de lateralitate

- la contracţia unilaterală a m. pterigoidian lateral.

Fasciile capului

Fascia temporală •Acoperă m.temporal;•Reprezintă o lamă aponevrotică;• Este formată din două foiţe: - superficială; - profundă.

Fascia temporală se inseră:

- superior: linia temporală superioară;-anterior: prosesul zigomatic al frontalului;- inferior: arcada zigomatică.

Fascia maseterică

•Acoperă m.maseter;•Are aceeaşi formă ca şi muşchiul;•Continuă cu fascia parotidiană;

Fascia maseterică se inseră:- superior: faţa laterală a arcadei zigomatice;- inferior: marginea inferioară a corpului mandibulei;- anterior: marginea anterioară a ramurei mandibulei;- posterior: marginea posterioară a ramurei mandibulei.

Fascia interpterigoidiană• Este o lamă fibroasă patrulateră;• Dispusă între mm.pterigoidieni;

Fascia interpterigoidiană se inseră:

- superior: baza craniului;- inferior: faţa medială a ramurei mandibulei;- antero-medial: lama laterală a procesului pterigoidian;- postero-lateral: spina sfenoidală, marginea posterioară a ramurei mandibulei.

• Marginea posterioară a ei formează lig.sfenomandibular.

Fascia pterigoidianăAcoperă faţa medială a m. pterigoidian medial.

Fascia parotidă • Este continuarea fasciei maseterice.• Acoperă glanda parotidă;• Este formată din două foiţe: - superficială; - profundă.

Fascia bucofaringiană• Acoperă m. buccinator;• Continuă pe faţa laterală a m.constrictor superior al faringelui; Anterior: se pierde în ţesutul cutanat al obrajilor; Postero- inferior: continuă cu adventicea faringelui şi cu lamelele fasciale ale gâtului.

SOF şi SIF ale capului•Sunt zone care pot fi destinse de procesul inflamator. •Sunt spaţii potenţiale care nu există la omul sanatos, dar pot deveni reale în infecţii.• Unele conţin elemente vasculo - nervoase.• Altele sunt umplute cu ţesut conjunctiv lax.

Se împart: - primare ;- secundare.

Spaţiile primare

Spaţiul canin Spaţiu potenţial;

Delimitat: - superior: m.ridicător al buzei superioare;- inferior: m. orbicular al gurii;- anterior: tegument; ţesut subcutanat;- posterior: osul maxilar;- medial: m.ridicător al aripii nasului şi buzei superioare;- lateral: m.zigomatic mare.

Infecţia în acest spaţiu apare de la canin.

Spaţiile primare

Spaţiul bucal

Spaţiu potenţial;

Delimitat:

- superior: osul zigomatic;- inferior: marginea inferioară a corpului mandibulei;- medial: m. buccinator;- lateral: tegument, ţesut subcutanat;- anterior: modiolus;- posterior: m.maseter.

Infecţia în acest spaţiu apare de la dinţii maxilari.

Spaţiile primare Spaţiul infratemporal

Situat posterior de maxilă;

Delimitat:- medial: lama laterală pterigoidiană;- superior: baza craniului;

Lateral şi superior spaţiu se continuă cu spaţiul temporal profund.

Infecţia în acest spaţiu se produce de la molarul III superior.

Spaţiile primare

Spaţiul corpului mandibulei

Spaţiu potenţial de clivaj între fascie şi os;

Delimitat: - superior: inserţia foiţei cervicale I şi II pe corpul mandibulei; - inferior: prelungirea lamelor fasciale I şi II; - anterior: inserţia m. pterigoidian medial.

Infecţia în acest spaţiu poate apărea de la molarii inferiori şi poate să se extindă în spaţiul masticator.

Spaţiile primare Spaţiul submandibular

Localizat între: - mucoasa orală şi lingvală ( superior);- lamela superficială a fasciei cervicale proprii ( inferior). Este divizat în 2 compartimente:• loja sublingvală conţine glanda sublingvală, vase sangvine şi nervi;•loja submandibulară conţine glanda submandibulară, vase sangvine şi nervi. Infecţiile din acest spaţiu se propagă în profunzime.

Spaţiul submental Corespunde triunghiului omonim. Conţine ganglioni limfatici submentali.

Spaţiile secundare

•Sunt implicate în caz de lipsă sau eşec al tratamentului pentru infecţiile din spaţiile fasciale primare.

•Sunt înconjurate de fascii care au o vascularizaţie săracă.

•Infecţiile din aceste spaţii sunt greu de tratat în absenţa unei intervenţii chirurgicale.

Se împart în:SOF ale bolţii craniene;SOF ale regiunii temporale;SOF ale părţii laterale a feţei.

•Loja superficială – între piele şi aponevroza epicraniană (conţine vasele temporale superficiale).

•Loja subaponevrotică – între aponevroza epicraniană şi aponevroza temporală.

•Loja subperiostală – între periost şi placa externă a calvariei (calotei) craniene.

SOF ale bolţii craniene

SOF ale regiunii temporale•Spaţiul interaponevrotic Situat între lamelele superficială şi profundă ale fasciei temporale.Conţine:- m.temporal;- a.v. temporale medii;- ţesut adipos.

•Spaţiul subaponevrotic Situat între fascie şi m. temporal.Conţine ţesut adipos.

• Spaţiul temporal profund Situat între m.temporal şi periost.Conţine:- a.v. temporale profunde;- nervii temporali profunzi.

Aceste spaţii sunt implicate numai în infecţii severe.

SOF ale părţii laterale a feţei

• Corpul adipos bucal ( Bichat) Situat între piele şi m. buccinator. Este bine dezvoltat la sugari.

Minimalizează efectele presiunii atmosferice asupra cavităţii bucale în timpul alaptării.

•Spaţiul glandei parotide Situat între foiţele fasciei parotide.

Conţine: - glanda parotidă; - a.carotidă externă şi ramurile ei; - v. retromandibulară; - n.n.facial şi auriculotemporal; - ganglioni limfatici parotidieni.

SOF ale părţii laterale a feţei

• Spaţiul masetero- mandibular

Situat între m.maseteric şi ramura mandibulei.

Conţine:- ţesut adipos;- vase sangvine şi nervi;

• Spaţiul temporo-pterigoidian

Situat între m.temporal şi m.pterigoidian lateral.

Conţine :- a.v. maxilară;- plexul venos pterigoidian.

• Spaţiul interpterigoidianSituat între mm. pterigoidieni medial şi lateral.

Conţine:- a.v.maxilară;- n. alveolar inferior;- plexul venos pterigoidian.

• Spaţiul suprapterigoidianSituat între m.pterigoidian lateral şi faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului. Conţine vase sangvine şi nervi.

• Spaţiul pterigomandibular Situat între ramura mandibulei şi m.pterigoidian medial.

Conţine: - n.alveolar inferior;- a.v. alveolară inferioară.

SOF ale părţii laterale a feţei

Gâtul reprezintă segmentul corpuluiintercalat între cap şi trunchi.

Este cuprins între: linia cefalocervicală; linia cervicotoracică.

Linia cefalocervicală

Reprezintă orizontala care trece prin:- marginea inferioară a corpului mandibulei;- baza pocesului mastoidian;- protuberanţa occipitală externă;- linia nucală superioară.

Linia cervicotoracică

Reprezintă orizontala care trece prin:- marginea superioară a manubriului sternal;- faţa superioară a claviculei;- articulaţia acromioclaviculară;- prosesul spinos al vertebrei C7.

Gâtul are două zone: Anterolaterală

(Gâtul propriu zis) Situată anterior de porţiunea cervicală a coloanei vertebrale;

Posterioară ( Ceafa) Aflată în continuarea spatelui şi studiată împreună cu muşchii spatelui.

Drept frontieră dintre aceste zone serveşte marginea anterioară a muşchiului trapez.

Clasificarea muşchilor gâtului:

Din punct de vedere topografic:

1. muşchii superficiali; 2. muşchii înseraţi pe osul

hioid;3. muşchii profunzi.

Muşchii superficiali ai gâtului:

- m. platisma; - m.sternocleidomastoidian ( SCM).

Muşchii înseraţi pe osul hioid

Muşchii suprahioidieni:- m.digastric;- m.milohioidian;- m.geniohioidian;- m.stilohioidian.

Muşchii infrahioidieni:- m. sternohioidian;- m. sternotiroidian;- m. tirohioidian;- m. omohioidian.

Muşchii profunzi ai gâtului

1. laterali; 2. prevertebrali.

Muşchii laterali ai gâtului:- m. scalen anterior;- m. scalen mediu;- m. scalen posterior.

Muşchii prevertebrali:- m. lung al gâtului;- m. lung al capului;- m.drept anterior al capului;- m. drept lateral al capului.

Clasificarea muşchilor gâtuluiDin punct de vedere ontogenetic: a) derivaţi ai I-ului arc visceral: - m.milohioidian; - venterul anterior al m. digastric. b) derivaţi ai arcului II visceral: - m. stilohioidian; - venterul posterior al m. digastric; - m. platisma.

c) derivaţi ai arcurilor branhiale: - m. sternocleidomastoidian; - m. trapez. d) autohtoni, care se divid în: - anteriori: mm. Infrahioidieni şi m. geniohioid; - laterali: mm. scaleni; - mm. prevertebrali.

Acţiunea muşchilor gâtului Muşchii gâtului contribuie la

diferite mişcări•Flexia capului şi gâtului ( contracţia bilaterală a m.SCM şi a mm.prevertebrali).•Înclinare laterală a gâtului şi rotaţia capului (contracţia unilaterală a m. SCM şi a mm.prevertebrali).•Ridică primele două coaste (mm. scaleni).•Coboară mandibula , participînd la masticaţie (mm.hioidieni).•Ridică osul hioid, participînd la deglutiţie ( mm. suprahioidieni).•Mişcă laringele, participînd la respiraţie şi fonaţie (mm.infrahioidieni).

Muşchii suprahioidieniparticipă la formarea

planşeului bucal.

Muşchii planşeului bucal- mm. geniohioidieni;- mm. milohioidieni;- venterele anterioare ale mm. digastrici.

Diafragma stiliană este formată din:

•Buchetul stilian Riolan - mm.stilohioidian, stilofaringian, stiloglos ; - ligamentele stilohioidian şi stilomandibular.•Venterul posterior al m. digastric.În cadrul diafragmei stiliene se distinge Pensa stiliană, formată din: - braţul lateral: a) venterul posterior al m. digastric; b) m. stilohioidian. - braţul medial: a) m. stilofaringian. b) m. stiloglos.

Prin pensa stiliană trece a. carotidă externă.

Topografia gâtului Gâtul propriu zis, topografic este împărţit în trei regiuni:

•Regiunea anterioară a gâtului;•Regiunea SCM;•Regiunea laterală a gâtului.

Regiunea anterioară a gâtului:•Este o regiune mediană, impară;•Are forma unui triunghi cu vîrful inferior;•Este cuprinsă între marginile anterioare ale mm. SCM şi marginea inferioară a corpului mandibulei.

Osul hioidîmparte această regiune

în două porţiuni:

- porţiunea suprahioidiană - porţiunea infrahioidiană.

Porţiunea suprahioidiană a regiunii anterioare a gâtului este divizată în:

Triunghiul submandibular; Triunghiul submental( impar).

Triunghiul submandibular, delimitat:-superior: marginea superioară a corpului mandibulei;-antero-inferior: venterul anterior al m. digastric;- postero-inferior: venterul posterior al m. digastric.

Triunghiul submandibular, conţine: - glanda salivară submandibulară; - triunghiul lingval( Pirogov); - patrulaterul Beclard.

Triungiul Pirogov, delimitat:- anterior: marginea posterioară a m. milohioidian;- posterior: venterul posterior al m. digastric;- superior: n.hipoglos.

Patrulaterul Beclard,delimitat:

- superior: n. hipoglos; - inferior: cornul mare a osului hioid; - anterior: venterul posterior al m. digastric; - posterior: m.hioglos.

Prin triunghiul Pirogov şi patrulaterul Beclard trece a.lingvală.

Importanţa practică a patrulaterului Beclard: Poate fi ligaturată a. lingvală în timpul intervenţiilor chirurgicale sau în urma lezării acesteia.

Postero-superior triungiul submandibular continuă cu fosa retromandibulară.

Fosa retromandibulară, delimitată: - anterior: ramura mandibulei; - posterior: procesul mastoidian şi m.SCM; - superior: meatul auditiv extern; - medial: procesul stiloidian a temporalului.

Fosa retromandibulară, conţine: - glanda salivară parotidă, - vase sangvine şi nervi.

Triunghiul submental, delimitat: - superior: marginea inferioară a corpului mandibulei; - inferior: osul hioid; - lateral: venterele anterioare ale mm.digastrici.

Triunghiul submental conţine: - a.v. submentală; - noduli limfatici submentali; - ţesut adipos.

Porţiunea infrahioidiană a regiunii anterioare a gâtului este divizată în: Regiunea omotraheală. Triunghiul carotid (Malgaigne).

Regiunea omotraheală Are forma unui romb, delimitată:- superior: osul hioid;- inferior: incisura jugulară a sternului;- supero-lateral: venterele superioare ale mm. omohioizi;- infero-lateral: marginile anterioare ale mm.SCM.

Linia mediană anterioară delimitează regiunea omotrahealăîn două triunghiuri omotraheale.

Regiunea omotraheală, conţine:- laringele, traheea, glanda tiroidă;- a.v. tiroidiană superioară;- vv. jugulare anterioare;- noduli limfatici cervicali anteriori.

Importanţa practică a regiunii omotraheale.•Efectuarea traheotomiei.•Prezenţa nodulilor limfatici pot constitui punct de plecare pentru procese supurative sau sediul unor metastaze.

Triunghiul carotid , delimitat:- superior: venterul posterior al m. digastric;- anterior: venterul superior al m.omohioidian;- posterior: marginea anterioară a m.SCM.

Triunghiul carotid, conţine:1. pachetul vasculonervos al gîtului:- a.carotidă comună;- v. jugulară internă;- n. vag;2.nervii accesor şi hipoglos;3.ansa cervicală;4.noduli limfatici cervicali profunzi.

Importanţa practică a triunghiului carotid:1.Aprecierea pulsaţiei a.carotide comune.2.In cazul lezării a.carotide, se intervine pentru hemostază.

Regiunea sternocleidomastoidiană corespunde proiecţiei acestui muşchi.

Fosa supraclaviculară mică se află între capetele de origine ale m.SCM.

Regiunea sternocleidomastoidiană • Este vizibilă după îndepărtarea muşchilor SCM şi omohioidian;• Asigură comunicarea triungiului carotid cu regiunea laterală a gîtului;• Conţine: pachetul vasculonervos al gîtului, nervul frenic,ansa cervicală, ganglionii paravertebrali ai lanţului simpatic.

Regiunea laterală a gâtului, delimitată:- anterior: marginea posterioară a m.SCM;- posterior: marginea anterioară a m. trapez;- inferior: clavicula.

Regiunea laterală a gâtului este împărţită de venterul inferior al m. omhioidian în:•triunghiul omotrapezian;•triunghiul omoclavicular.

Fosa supraclaviculară mare este depresiunea aflată deasupra claviculei.

Fosa supraclaviculară mare conţine:

•spaţiul interscalen;•spaţiul antescalen;•spaţiul postscalen.

Spaţiul interscalen, delimitat:- anterior: m.scalen anterior;- posterior: m.scalen mediu;- inferior: clavicula.

Spaţiul interscalen, conţine:- a. subclavie;- plexul brahial;- ramura ventrală a nervului spinal C4.

Spaţiul antescalen, delimitat:- anterior: mm. sternotiroidian şi sternohioidian; - posterior: m.scalen anterior; - inferior: clavicula.

Spaţiul antescalen, conţine:- v.subclavie;- n. frenic.- noduli limfatici cervicali profunzi.

Spaţiul postscalen( virtual), delimitat:-anterior: m.scalen mediu;-posterior: m.scalen posterior- inferior: clavicula.

Spaţiul postscalen, conţine:- n.toracic lung;- n. dorsal al scapulei.

Triunghiul arterei vertebrale, delimitat: - m.lung al gâtului; - m.scalen anterior; - domul pleural.

Triunghiul arterei vertebrale, conţine: - a.v.vertebrală; - canalul toracic.

Fasciile gâtului

1.Reprezintă manşoane fibroase care învelesc muşchii, viscerele, vasele sangvine şi nervii gâtului;

2.Formează pentru o parte din muşchii gâtului teci fasciale;

3.Reflectă topografia organelor, situate în regiunea gîtului;

4.Acest sistem conjunctiv permite mobilitatea organelor gâtului;

5.Constituie planuri de clivaj şi de propagare a diferitor procese

supurative.

Au o provenienţă diferită:•I-a fascie Reprezintă perimisium m.platisma;•II-a şi a V-a Sunt de origine obişnuită;•III-a fascie Reprezintă reminescenţe ale muşchiului redus (m.cleidohioideus);•IV-a fascie Reprezintă produsul solidificării ţesutului celular, care înconjoară organele.

Fasciile gâtului

Fasciile gâtului au o dispoziţie foarte complexă, motiv pentru care ele sunt diferit descrise.

Fasciile gâtului ( după Şevkunenko) Se disting 5 fasciiI.Fascia cervicală superficială • Reprezintă o foiţă subcutanată subţire;• Este situată în ţesutul adipos;• Conţine m.platisma.

Importanţa fasciei cervicale superficiale Nu permite puroiului din carbuncule şi furuncule să pătrundă în profunzimea gâtului.

II.Foiţa superficială a fasciei cervicale proprii• Acoperă toată regiunea gâtului;•Formează cîte o teacă pentru mm.SCM, trapez, glanda salivară submandibulară;•La nivelul apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale lansează o prelungire fascială care separă gâtul propriu zis de ceafă;• Formează linia albă a gîtului. • Inserţia superioară :

- marginea mandibulei; - arcul zigomatic ; - linia nucală superioară;•Inserţia inferioară: - partea anterioară a manubriului sternal şi a claviculei; - acromion şi spina scapulei;

Importanţa foiţei superficiale a fasciei proprii Separarea gâtului propriu zis de ceafă cu ajutorul acestei fascii localizează procesele supurative din aceste regiuni.

III.Foiţa profundă a fasciei cervicale proprii ( Aponevrosa omoclaviculară Richet)

• Este pronunţată numai în regiunea mijlocie a gâtului;•Este extinsă pe un spaţiu triunghiular, cuprins între osul hioid (superior), partea posterioară a manubriului sternal şi a claviculei ( inferior) şi mm.omohioidieni (lateral);•Formează teci pentru mm.infrahioidieni;•Este penetrată de venele gâtului.

importanţa foiţei profunde a fasciei cervicale proprii

Favorizează circulaţia venoasă la baza gâtului.

IV. Fascia endocervicală

Este constituită din două foiţe.

Foiţa parietală• Cuprinde toate viscerele în întregime;• Formează teacă pentru mănunchiul vasculonervos al gâtului, ale cărui elemente sunt separate prin septuri conjunctive.

Foiţa viscerală• Acoperă fiecare organ în parte: - laringele; - traheea; - glanda tiroidă; - faringele; - esofagul.

Importanţa fasciei endocervicaleFoiţa parietală solidarizează viscerele la nivelul gîtului.Foiţa viscerală le permite mobilitate şi protecţie.

V.Fascia prevertebrală

• Trece nemijlocit pe faţa anterioară a coloanei vertebrale;• Se întinde de la baza craniului pînă la vertebra toracică Th3;• Lateral se inseră pe procesele transversale ale vertebrelor cervicale.• Formează teci pentru mm.scaleni şi prevertebrali;

Fascia prevertebrală continuă în cavitatea toracică cu fascia endotoracică;

După PNA, fasciile gâtului

I.Lamela superficială a gâtului formează teacă pentru m.SCM şi m.trapez.II. Lamela pretraheală formează teci pentru mm. infrahioidieni;III. Lamela prevertebrală formează teci pentru mm.scaleni şi prevertebrali.

Reprezintă trei lamele conjunctive concentrice, legate de trei paturi musculare, cărora le formează teacă.

Spaţiul interaponeurotic suprasternal

• Se află deasupra incisurii jugulare a sternului; între foiţele superficială şi profundă a fasciei cervicale proprii;• Lateral el se dilată , formînd resesul cec SCM;• În caz de afecţiuni purulente, puroiul se acumulează în acest reces;

Acest spaţiu conţine : - ţesut adipos; - arcul venos jugular.

Lezarea vaselor din acest spaţiu este periculoasă.

Spaţiul previsceral

• Se află între foiţa parietală şi viscerală a fasciei endocervicale;•Anterior de trahee acest spaţiu se numeşte pretraheal;•Spaţiul pretaheal conţine: - istmul glandei tiroide; - vase sangvine; - noduli limfatici;

Spaţiu previsceral comunică cu mediastinul anterior.

Spaţiul retrovisceral:

• Se află posterior de faringe şi esofag;• Între fasciile endocervicală şi prevertebrală;• Spaţiu retrofaringian- posterior de faringe;• Spaţiul retrofaringian conţine: noduli limfatici, ţesut conjunctiv lax;

Spaţiu retrovisceral comunică cu mediastinul posterior.