Subiecte1.Gis.Definitie.

GIS este acronimul provenit de la Geographic Information System (Sistem Informatic Geografic - uneori tradus în forma SIG în limba română). Acest sistem e utilizat pentru a crea, stoca, a analiza şi prelucra informaţii distribuite spaţial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse domenii ştiinţifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie, planificarea rutelor.

Specific unui GIS este modul de organizare a informaţiei gestionate. Există două tipuri de informaţie: una grafică care indică repartiţia spaţială a elementelor studiate şi alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de ex. pentru o şosea lungimea ei, lăţimea, numărul benzilor, materialul de construcţie etc.).

Informaţia grafică poate fi de două feluri: raster sau vectorială. Grafica raster este o modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicaţii software sub forma de matrice de pixeli, în timp ce grafica vectorială este o metoda de reprezentare a imaginilor cu ajutorul unor primitive geometrice (puncte, segmente, poligoane), caracterizate de ecuaţii matematice. Specific sistemelor GIS este asocierea unui sistem de coordonate geografic matricii de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poarta numele de Georeferenţiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un vector) îi este asociată o poziţie unică în Sistemul Informatic corespunzătoare poziţiei geografice din lumea reală.Datorită informaţiilor asociate graficii, Sistemele Informatice Geografice beneficiază de toate oportunităţile de interogare pe care le oferă sistemele moderne de baze de date şi în plus pot oferi uşor analize orientate pe anumite zone geografice - aşa numitele hărţi tematice.

2.Componentele unui GIS.În acest cadru, un Sistem Informatic Geografic reprezintă o colecţie organizată

compusă din:

hardware, software , date geografice, personal,destinat`: achiziţiei, stocării (înregistrării), actualizării, prelucrării, analizei, afişării informaţiilor geografice (spaţiale)în conformitate cu specificaţiile unui domeniu.

Pe lângă acestea un Sistem Informatic Geografic presupune şi o component de tip training, ce are ca scop instruirea personalului în vederea folosirii pachetelor software GIS

3.Functiile unui GIS.

a. CAPTAREA }I INTRODUCEREA DATELOR GEOGRAFICE (INPUT)

b. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFICEc.MANAGEMENTUL DATELOR GEOGRAFICE (GEODATA)d. VIZUALIZAREA DATELOR GEOGRAFICE

e. INTEROGAREA ŞI ANALIZA DATELOR GEOGRAFICEa. CAPTAREA }I INTRODUCEREA DATELOR GEOGRAFICE (INPUT)

Datele spaţiale utilizate într-un GIS pot fi achiziţionate prin diverse metode ca de exemplu: ridicări topografice, metode satelitare, metode de teledetecție, fotogrammetrie dar pot fi introduse şi date de pe formate analogice prelucrate corespunzător utilizării lor într-un GIS.

b. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFICE• Pentru un anumit proiect GIS, datele trebuie transformate sau prelucrate astfel încât să fie compatibile cu sistemul respectiv.• Informaţiile geografice sunt disponibile la diferite scări. Înainte de a fi integrate în sistem, ele trebuie aduse la aceeaşi scară (grad de detaliere sau acurateţe).• Aceasta poate fi doar o transformare temporară, în scopul afişării, sau una permanentă, necesară într-o analiză. Tehnologiile GIS oferă numeroase instrumente pentru prelucrarea datelor spaţiale şi eliminarea celor care nu sunt necesare.

c. MANAGEMENTUL DATELOR GEOGRAFICE (GEODATA)

• Pentru proiectele mici de GIS este suficientă stocarea informaţiilor grafice sub forma unor fişiere.• Totuşi, în cazul în care volumul acestor date creşte, iar numărul utilizatorilor devine semnificativ, se impune utilizarea unui sistem de gestiune de baze de date, pentru a uşura stocarea, organizarea şi gestiunea datelor. Din punct de vedere structural, există numeroase SGBD, însă în GIS până în prezent modelul relaţional s-a dovedit a fi cel mai util.

d. VIZUALIZAREA DATELOR GEOGRAFICE

Vizualizarea reprezintă modul de afişare a datelor geografice în diverse moduri. Prin această funcţie un GIS permite colectarea unor informaţii şi a vedea relaţiile care există între ele. În mod tradiţional, hărţile au fost utilizate pentru explorarea pământului şi a resurselor sale. Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit eficienţa şi puterea analitică a hărţilor tradiţionale.

Prin intermediul funcţiei de vizualizare, GIS-ul poate fi folosit pentru a produce imagini-hărţi, grafice, animaţii şi alte produse cartografice - ce permit cercetătorilor să-şi vizualizeze subiectele activităţii lor într-un mod în care nu a mai fost posibil vreodată. Aceste imagini sunt în egală măsură de ajutor în transmiterea conceptelor tehnice GIS, unui larg public nespecialist.

e. INTEROGAREA ŞI ANALIZA DATELOR GEOGRAFICE

• Odată pus în funcţiune sistemul ce conţine informaţiile geografice, putem pune întrebări simple de genul: “Cine este proprietarul parcelei din colţ? Care este distanţa între două amplasamente? Care este zona de teren industrial?” Sau, se pot pune întrebări analitice, cum ar fi: “Unde se află amplasamentele potrivite pentru a construi noi case? Care este tipul de sol specific pădurilor de stejar? Dacă se construieşte o nouă autostradă, cum va fi afectat traficul?”• GIS-urile moderne dispun de numeroase instrumente de analiză foarte puternice, dar două sunt în special importante:• Analiza de vecinătate. Pentru a răspunde la întrebări de tipul: Câte case se află la o distanţă sub 100 m de conducta principală de apă? Care este numărul total al clienţilor pe o rază de 10 km în jurul acestui magazin?, tehnologia GIS utilizează un procedeu numit buffering pentru determinarea relaţiei de vecinătate dintre entităţi;• Analiza overlay. Baza de date geografică este organizată în linii mari pe straturi sau layere. Integrarea datelor din layere diferite se face prin procedeul numit overlay. În spatele acestei operaţii simple din punct de vedere vizual, de suprapunere a straturilor, se află operaţii algebrice, operaţii logice, operaţii tehnologice etc. Prin această suprapunere sau unificare spaţială pot fi interogate date despre sol, plante, vegetaţie sau proprietăţi funciare cu evaluarea impozitelor.

4.Domenii de aplicare.

•administraţia publică locală–Consilii Locale, Judeţene, Prefecturi, Primării;•utilităţi municipale–reţele de telefonie, apă, gaz, etc.;•administraţia guvernamentală;•transporturi;•telecomunicaţii;•educaţie;•petrol;•demografie–analize demografice şi de marketing;•arheologie;•exploatări miniere–urmărirea dinamicii de extractive pentru exploatări de suprafaţă, gestiune a resurselor;•turism–la dispeceratele de cazare;•repartizarea forţei de muncă–orientare şcolară şi profesională;•asigurări–răspuns în caz de dezastre naturale, analize de risc,procesarea reclamaţiilor;•justiţie–analiza diferitelor tipuri de activităţi infracţionale prinlocaţie, timp şi vecinătate;•bănci–analiza ipotecilor, localizarea filialelor din reţea, administraţia împrumuturilor;•hidrografie–supravegherea distribuţiei de apă şi canalizare etc.;•silvicultură–studierea zonelor de exploatare şi reîmpădurire, stabilirea drumurilor de acces, inventarierea pădurilor etc.;•energie electrică–monitorizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice;•construcţii–localizare, modelare, interacţiune, necesar de materiale;•cadastru–crearea, întreţinerea şi exploatarea bazelor de date cadastrale la nivel rural, urban şi naţional;

•cartografie–realizarea de hărţi tematice;•agricultură–estimarea unei recolte,situaţii operative în campaniile agricole etc.;•apărare–planificarea bazelor militare, hărţi de bază, analiza terenului, dirijarea vehiculelor, planificarea misiunilor etc.;•protecţia mediului–administrarea şi exploatarea raţională a pădurilor, analiza habitatelor de viaţă sălbatică, simulări pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurător a unei investiţii etc.;•urbanism–identificarea celui mai potrivit loc pentru amplasarea unui obiectiv în funcţie de diverse criterii: densitatea de populaţie, posibilitatea de acces etc.;•poştă–urmărirea vehiculelor în timp real, folosind GPS;•planificarea dezastrelor–posibilitatea de a anunţa toţi proprietarii dintr-o „zonă periculoasă”, permiţând evacuarea rapidă;•servicii de urgenţă–folosirea încadrul dispeceratelor a sistemelor avansate de analiză a traseelor–traffic minim,viteză maxima de deplasare, evitarea blocajelor rutiere în trafic–permite o intervenţie rapidă şi eficientă, esenţială în cazuri de urgenţă;•sănătate–organizarea intervenţiilor de urgenţă, plasarea resurselor medicale, urmărirea gradului de răspândirea SIDA şi a altor boli;•pompieri–localizarea hidranţilor dintr-unimobil pentru o intervenţie de forţă majoră, automatizarea intervenţiilor;•poliţie–diverse evidenţe,analiza datelor despre crime descoperind modele de activitate criminală;•topografie;

5. Platforme GIS.

Platforma ArcGISArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru ArcView si ArcInfo.Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS.

6. Elemente de bază și termeni specifici topologiei

Defini\ie: Topologia descrie relațiile spațiale existente între obiecte folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane) împărtășesc geometria și spațiul.

Sistemul vector se bazează pe primitive grafice. Primitiva grafică reprezintă cel mai mic element grafic utilizat la crearea și stocarea unei entități vectoriale. Sistemul vectorial folosește următoarele primitive grafice:

Noduri – acestea definesc cele două extremități ale unui arc. Ele indică sensul de parcurgere al arcului.

Vertecși – sunt reprezentați printr-o serie de puncte ce definesc forma unui arc (inflexiuni).

Arce – sunt reprezentate de linia frântă dintre două noduri. Un arc trebuie să fie mărginit, obligatoriu, de un nod de pornire și unul de destinație.

Poligoane – sunt definite ca suprafețe formate din arce închise. Unui poligon îi este atașat, mereu, un nod izolat numit centroid.

Un GIS stochează 2 tipuri de informaţii: 1.Detalii topografice(eng: features) 2.Atribute (eng: attributes)

1 Detalii topografice(eng: features)=Reprezintă anumite detalii “naturale” de pe suprafaţa terestră (ex: oceane, râuri, continente etc.)Sau anumite detalii “construite” de către om (ex : judeţe, parcele, uat –uri etc .)

2. Atribute = Descriu detaliile existente într-un GIS De exemplu atributele unui UAT (unitate administrativ territorial`) pot fi :-Id-Suprafa\`-Denumire

Exemplu:Amenajarea jude\ului Br`ila pe U.A.T. (unit`\i administrative teritoriale)

Nr. crt.

Cod amen.

Denumire amenajare

Suprafata Neta (ha)

IRIGATIIdin careUtilitate publica(ha)

Altejudete(ha)

DESECARESuprafataBrut (ha)

TOTAL FILIALA 357490 257775 90277

2681001 103 Terasa Br`ilei 67441 45596 32871

2 107 N`moloasa M`xineni 29938 21749 10441( 306403 111 Latinu V`deni 13099 7850 13079

4 112 Lunca R@u Buz`u 6453 3896 649

5 113 Br`ila Dun`reSiret 3625 3625 4854

6 114 Noianu Chiscani 1782 1152 150

7 106 Terasa Viziru 32658 24169 19266

8 108 Ianca Surdila Greci 26764 17873 9905

9 109 C`lm`\ui Gropeni Chiscani 15608 13147 17129

10 110 Gradi]tea.F`urei Jirlau 14606 6883 2738

11 115 BH C`lm`\ui 23426 9004 23026

12 105 lalomita C`lm`\ui 57429 38170 798 4455213 104 Insula Mare a Br`ilei 64661 64661 69241

Detalii topografice- UAT Latinu V`deni

 UAT LATINU- VADENI  

id Suprafata Denumire111 77798731 Latinu Vadeni-  Vadeni

111 54184588 Latinu Vadeni-   Silistea

111 23677532 Latinu Vadeni-   Maxineni

  155660851  

ProiecteSesiunea QGIS lucrează cu un proiect odată. Setările sunt considerate fie pe proiect, fie implicite pentru proiectele noi.QGIS poate salva într-un fişier proiect starea spaţiului de lucru folosind opţiunea meniu File->Save Project.Încărcarea proiectelor salvate este un proces similar.Informaţiile salvate într-un fişier proiect sunt:• straturile adăugate;• proprietăţile stratului, inclusiv simbolizarea;• proiecţia hărţii imagine;• ultma extensie vizualizată.Fişierul proiect este salvat în formatul XML, astfel încât poate fi editat în afara mediului QGIS.

Imaginea hărţiiHarta este afişată într-o zonă specială a ferestrei Harta afişată în această sub fereastră depinde de straturile vector şi raster alese pentru încărcare (vezi punctele următoare

privind alegerea şi încărcarea straturilor). Harta poate fi deplasată în planul său, mărită sau micşorată. Imaginea hărţii şi legenda sunt dependente una de alta.Setarea opţiunii adăugare stratPuteţi seta opţiune adăugare strat (Add Layer) oricând doriţi să încărcaţi straturi noi fără a le desena. Aceasta înseamnă că stratul va fi adăugat hărţii, dar caseta de vizibilitate din legendă nu va fi marcată implicit. Pentru a seta această opţiune, alegeţi “Options“ din meniul “Settings“ şi faceţi clic pe eticheta “Rendering“. Verificaţi daca noile straturi adăugate hărţii nu au afişate casetele de verificare. Orice strat adăugat hărţii va fi implicit invizibil.

Actualizarea afişării hărţii pe timpul redesenăriiPuteţi seta o opţiune de actualizare a afişării hărţii pe măsură ce sunt desenate detaliile. Implicit, QGIS nu afişază orice detaliu al unui strat până ce nu a fost redesenat întregul strat. Pentru a actualiza imaginea afişată pe măsura citirii detaliilor dintr-un strat din fişier, alegeţi “Options“ din meniul “Settings“ şi faceţi clic pe eticheta “Rendering“. Setaţi contorul de detalii la o valoare corespunzătoare pentru a actualiza imaginea pe timpul reprezentării.Setarea la valoarea 0 invalidează actualizarea pe timpul desenării (valoare implicită). Setarea la o valoare prea mică duce la o performanţă slabă a actualizării pe timpul desenării. O valoare suggestivă de start este 500.

MăsurareaMăsurarea se face în unităţile de măsură ale sistemului de coordonate al proiecţiei cartografice (de exemplu Stereografică 70, Gauss-Kruger sau UTM). Dacă datele sunt exprimate în coordinate geografice (latitudine şi longitudine), rezultatele vor fi incorecte.

Măsurarea lungimiiQGIS poate măsura distanţele reale între punctele date pentru un elipsoid definit. Alegeţi “Options“ din meniul “Settings“, clic pe eticheta “Map tools“ – proceduri cartografice şi alegeţi elipsoidul corespunzător. Procedura vă permite să faceţi clic pe punctele de pe hartă. Fiecare lungime a segmentului apare intr-o fereastră de măsurare şi în plus este afişată lungimea totală a segmentelor liniei poligonale. Oprirea măsurării se face prin clic cu butonul din dreaptaal locatorului.

Măsurarea ariilorŞi ariile unor poligoane pot fi măsurate. Fereastra arată doar suprafaţa totală a unui poligon în fereastra de măsurare

Bare cu instrumente sau procedeuri

1. Toggle editing – pornește/oprește editarea2. Capture Point – inserează puncte3. Capture Line – inserează linii

4. Capture Poligon – inserează poligoane5. Add Ring – adaugă un inel în interiorul unui poligon6. Add Island – adăugă o insula la poligoane selectate7. Split Feature – împarte o trăsătură în 2 sectoare8. Move Feature – mută o trăsătură9. Move Vertex – mută un vertex10. Add Vertex – adaugă un vertex11. Delete Vertex – șterge un vertex12. Delete Selected – șterge obiectele selectate13. Cut Feature – taie obiectele selectate14. Copy Feature – copiază obiectele selectate15. Paste Feature – lipește obiectele selectate

Dau acces rapid la aceleaşi funcţii din meniuri. Fiecare buton din bară permite citirea funcţiei la suprapunerea cursorului pe buton.Fiecare bară de meniuri poate fi mutată unde se doreşte. Înplus, fiecare bară poate fi dezactivată cu butonul din dreapta al mouse-ului.

1. Notă: Reafişarea barelor – Barele ascunse accidental pot fi reafişate prin meniul View şi comanda Toolbars.

2. Notă: Modificarea scării, mărirea sau micşorarea se pot face şi cu inelul mijlociu al locatorului. Puteţi personaliza această operaţiune folosind butonul “Map tools“ (instrumente cartografice) cu comenzile Settings-Options (setări, opţiuni).

BIBILIOGRAFIE Sisteme informaţionale geografice şi cartografie computerizată, Niţu, C., Niţu, C.D., Tudose, C., Vişan, M.C., (2002)., Universitatea din Bucureşti,Fundamente G.I.S. Autori: Savulescu C., Sarghiuta R., Abdulamit A. Publicat: 2000 de Editura H.G.A., Bucuresti GIS sisteme informatice geografice Fundamente practice, Mircea Badut, Editura Albastra, Clij Napoca, 2004Sisteme informatice geografice fundamente teoretice si aplicatii Autori: Herbei Octavian, Herbei Mihai Valentin, Editura Universitas, Petrosani 2010

***What is GIS ?, http://www.esri.com/library/bestpractices/what-is-gis.pdf***Managing GIS,http://www.esri.com/library/bestpractices/managing-gis.pdf***GIS for public works,http://www.esri.com/library/bestpractices/public-works.pdf***Economic commission for Europe, Land administration guidelines, Geneva, 1996

1. REGULAMENT de aplicare a Ordonan\ei de urgen\` a Guvernului nr. 195/2002 privind circula\ia pe drumurile publice

SECTIUNEA a 2-a. Înmatricularea, înregistrarea ]i radierea din circula\ie a vehiculelor

CAPITOLUL II VehiculeleSECTIUNEA a 2-a. Înmatricularea, înregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor

a. Înmatricularea autovehiculelor si remorcilorArt. 23. - (1) Vehiculele fabricate în tara sau, dupa caz, importate, care, prin constructie, pot circula cu o viteza mai mare de 6 km/h, trebuie sa fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competenta.Art. 24. - Se înmatriculeaza numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român". Art. 25. - Omologarea pentru circulatie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului înconjurator, prevazute de lege, precum si destinatiei acestora.Art. 26. - (1) În urma omologarii pentru circulatie a autovehiculului sau remorcii, detinatorului i se elibereaza cartea de identitate a vehiculului.(2) Caracteristicile constructive sau de folosinta ale vehiculului omologat pentru circulatie nu pot fi modificate decât în conditiile prevazute de lege.Art. 27. - (1) Autovehiculele si remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticitatii de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român", care elibereaza în acest sens certificate de autenticitate.(2) Certificarea autenticitatii unui vehicul atesta ca acesta nu prezinta modificari ale elementelor de identificare atribuite de constructor si ca documentele vehiculului eliberate de autoritatile straine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta si faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în tara sau strainatate, la data solicitarii, potrivit bazelor de date la care Regia Autonoma "Registrul Auto Român" are acces. Art. 28. - (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinatori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulatia pe drumurile publice. Se excepteaza autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili provenienta legala a acestuia.(2) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreuna cu Ministerul de Interne stabilesc, pe baza de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticitatii, înainte de înmatriculare, precum si extinderea sau restrângerea acestor categorii. (3) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strainatate si date în urmarire de Inspectoratul General al Politiei Române nu se înmatriculeaza.(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmarire penala a emis o dispozitie prin care se permite înmatricularea pâna la finalizarea cercetarilor, caz în care în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mentiunea "Autovehicul declarat furat din (tara) la data de É .".(5) Circulatia vehiculelor prevazute la alin. (4) este permisa doar pe teritoriul României.

Art. 29. - Autoritatea competenta pentru înmatricularea si radierea autovehiculelor si remorcilor este Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.Art. 30. - (1) Autovehiculul si remorca se înmatriculeaza, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competenta în raza careia proprietarul îsi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori resedinta sau domiciliul în cazul cetatenilor straini.(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate înmatricula la autoritatea competenta în raza careia persoana juridica are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unitati subordonate.(3) Autovehiculele apartinând Ministerului Apararii Nationale sau Ministerului de Interne, înregistrate în system propriu, pot fi înmatriculate si la autoritatea competenta. Art. 31. - (1) Persoana care detine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state si are sau îsi stabileste domiciliul ori resedinta în România este obligata sa le înmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrarii în tara a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori resedintei proprietarului în România.(2) Orice vehicul înmatriculat în strainatate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, resedinta sau sediul în România, dar se afla în folosinta cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singura perioada de maximum 120 de zile de la intrarea în tara.(3) În cazul nerespectarii dispozitiilor de la alin. (1) si (2), dupa expirarea termenelor, pe lânga sanctiunea contraventionala, politia va retine certificatul si placutele cu numerele de înmatriculare straine, care vor fi remise autoritatilor emitente.Art. 32. - La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu un singur numar de înmatriculare, cu exceptia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.Art. 33. - (1) Înmatricularea autovehiculului si a remorcii se face pe baza urmatoarelor documente:a) cererea solicitantului, care cuprinde si declaratia acestuia, pe proprie raspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului;b) fisa de înmatriculare, semnata, dupa caz, de actualul si de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;c) cartea de identitate a vehiculului, prevazuta cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonoma "Registrul Auto Român", în original si în copie; d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, în original si în copie;e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie;f) dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu exceptia autovehiculelor noi, la prima înmatriculare;g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de raspundere civila, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României;h) dovada de efectuare a formalitatilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporara), în cazul autovehiculelor si al remorcilor dobândite din strainatate;i) dovada de plata a taxei de înmatriculare;j) dovada de plata a contravalorii certificatului de înmatriculare;k) dovada de plata a contravalorii placutelor cu numere de înmatriculare;l) dovada de identificare a vehiculului, eliberata de Regia Autonoma "Registrul Auto Român", cu exceptia vehiculelor aflate la prima înmatriculare, sau certificatul de autenticitate al vehiculului, dupa caz.

(2) Documentele originale prevazute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, dupa confruntarea cu copiile acestora.(3) În cazul autovehiculului si remorcii de provenienta straina care nu sunt comercializate de agenti economici autorizati si care se înmatriculeaza pentru prima data în România, se solicita, pe lânga documentele prevazute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autoritatile straine, în original. În cazul existentei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificari prin structurile specializate ale politiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizatii provizorii de circulatie.(4) Persoana juridica care solicita înmatricularea trebuie sa depuna, pe lânga documentele prevazute la alin. (1), si acte care sa ateste dobândirea personalitatii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal.Art. 34. - Autovehiculele si remorcile apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care îsi desfasoara activitatea în România, se înmatriculeaza, la cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acelorasi documente prevazute la art. 33, cu exceptia taxei de înmatriculare si a dovezii de plata a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport daca, pe baza de reciprocitate, se acorda scutiri pentru acestea.Art. 35. - (1) Se înmatriculeaza temporar autovehiculele si remorcile care:a) urmeaza sa fie scoase definitiv din România;b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii;c) sunt de provenienta straina, comercializate în România în sistem leasing.(2) Pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporara se efectueaza pentru o perioada ce nu poate depasi termenul de valabilitate al asigurarii internationale (cartea verde), iar pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporara nu poate depasi sfârsitul anului în curs, daca solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârsitul anului urmator, daca solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs.(3) Pentru autovehiculele si remorcile care se introduc în România printr-o operatiune de leasing extern sau pentru cele prevazute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporara se atribuie pâna la expirarea contractului de leasing, fara a se depasi termenul limita stabilit pentru importul temporar.Art. 36. - Pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculata se elibereaza un certificat de înmatriculare.Forma si continutul acestuia se stabilesc de catre autoritatea competenta.Art. 37. - În cazul schimbarii oricaror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat sa solicite autoritatii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare.Art. 38. - (1) Autoritatea competenta autorizeaza provizoriu circulatia autovehiculelor si a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, în vederea efectuarii formalitatilor premergatoare înmatricularii. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizatii pentru acelasi vehicul.(2) Autorizatia provizorie de circulatie da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.Art. 39. - (1) Autoritatea competenta înmatriculeaza pentru probe autovehicule si remorci:a) care efectueaza probe în vederea omologarii, precum si a autosasiurilor care efectueaza deplasari de la unitatile constructoare la cele care le caroseaza, la

solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;b) care se comercializeaza, în vederea probelor solicitate de clienti, la cererea persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si au un volum mediu de vânzari de cel putin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna.(2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberarii.(3) Autovehiculele care participa la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulatie, pe o perioada de cel mult 30 de zile si numai pe traseele mentionate în autorizatie.(4) Se interzic transportul comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci care circula în baza înmatricularii pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule si remorci de provenienta straina pentru care nu au fost efectuate formalitatile vamale în România, precum si circulatia vehiculelor prevazute la alin. 1 lit. b), în afara judetului sau a municipiului Bucuresti, în raza caruia îsi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.Art. 40. - Se interzice circulatia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor daca:a) termenul prevazut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporara a expirat; b) dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare retinut potrivit legii este fara drept de circulatie sau cu durata dreptului de circulatie expirata.b. Înregistrarea vehiculelorArt. 41. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, masinile autopropulsate pentru lucrari, masinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tractiune animala, precum si cele pentru care nu exista obligatia înmatricularii se înregistreaza la consiliile locale, potrivit reglementarilor emise de acestea.(2) O data cu înregistrarea vehiculelor prevazute la alin. (1), se emite certificatul si se atribuie un numar de înregistrare compus din denumirea localitatii sau abrevierea denumirii localitatii si un numar de ordine. (3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulatie ale vehiculelor prevazute la alin. (1).Art. 42. - Se interzic circulatia pe drumul public a vehiculelor neînregistrate ori care nu poarta numarul de înregistrare, precum si circulatia acestora pe alte trasee decât cele stabilite.

b. Radierea din circulatie a vehiculelorArt. 47. - (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligati sa solicite radierea din evidenta a acestora, în termen de 30 de zile, în urmatoarele cazuri:a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane;b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competenta a altei unitati administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculului sau remorcii;d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public si daca fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii.(2) În cazul furtului, radierea din circulatie se efectueaza dupa 90 de zile de la data înregistrarii plângerii, la solicitarea proprietarului.(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurator se radiaza în baza ordonantei motivate a procurorului sau a încheierii instantei de judecata.(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia daca nu mai doreste sa-l pastreze în circulatie, cu conditia depozitarii lui în alte spatii decât cele apartinând domeniului public.(5) Se radiaza din oficiu vehiculul abandonat ori fara stapân, în conditiile prevazute de lege, precum si vehiculul care a apartinut unei persoane juridice desfiintate si pentru

care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioada mai mare de 3 ani.(6) Radierea se comunica în termen de 30 de zile, de catre autoritatea care a efectuat-o, administratiei financiare competente, potrivit legii.Art. 48. - Radierea se face pe baza depunerii certificatului si placutelor cu numere de înmatriculare, a cartii de identitate a autovehiculului, a fisei de înmatriculare cu viza administratiei financiare competente, precum si a documentelor care atesta faptul ca a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 47 alin. (1)-(5).

1. Ordinul nr. 14 al M.T.T.C. din 27 Septembrie 1982 pentru aprobarea normativului privind consumul de combustibil ]i ulei pentru autoturisme

a. Explicita\i formula de calcul normat pentru automobilele cu sarcin` util` nominal` peste 1,5 tone, destinate transporturilor de m`rfuri

[n care:Pe, reprezinta parcursul echivalent al automobilului (km echivalenti), Cmg, consumul mediu de combustibil pentru parcursul fara incarcatura (litri/100 km echivalenti), prevazut in anexa 1.b;Kg,coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru sarcina transportata (pct. 4.1.1.), ale carui valori sint prevazute in anexa 2;A, coeficientul de corectie a consumului de combustibil pentru conditii climaterice nefavorabile (pct.4.1.2.)in conditii climaterice favorabile, coeficientul A are valoarea 1;Q, sporul de consum de combustibil pentru anumite conditii de exploatare (pct. 4.2.);Sb, coeficientul special de corectie a consumului de combustibil pentru conditii speciale de exploatare, care se determina conform metodologiei de la pct. 4.1.3.;in conditii normale de exploatare coeficientul Sb are valoarea 1.

b. Explicita\i formula de calcul normat pentru restul automobilelor (autobuze, microbuze, autoturime, automobilele cu sarcin` util` nominal` sub 1,5 tone, autospeciale

[n care:Cm, reprezinta consumul mediu de combustibil stabilit pentru 1/2 din capacitatea nominala detransport a automobilului (litri/100 km echivalenti), prevazut in anexele 1.a, 1.c si 1.d. Celelalteelemente au aceleasi semnificatii aratate la pct. 1.1.

2. Ordonan\a de Guvern nr. 27/2011 privin transporturile rutiere, cu modific`rile ]i complet`rile ulterioare

3. Ordonan\a de Guvern nr. 69/2007 pentru modificarea şi completarea O.U.G nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

5. Ordin nr. 946/04.07.2005 (R) pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial