GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN INVESTIGAREA … · 5 ARGUMENT „Ghidul de bune practici în...

$: GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN INVESTIGAREA … · 5 ARGUMENT „Ghidul de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie” este rezultatul unui proiect comun al Parchetului$
MINISTERUL PUBLIC MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Parchetul de pe lângă Înalta Direcţia Generală Anticorupţie Curte de Casaţie şi Justiţie

GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN INVESTIGAREA

INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE

Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor – 2011 –

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

C.N.C.S.I.S. – cod 270

3

C U P R I N S

Argument – Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie LAURA-CODRUŢA KÖVESI .................... 5

Argument – Inspector general al Poliţiei Române Chestor de poliţie dr. LIVIU POPA.......................................................7

Argument – Director general al Direcţiei Generale Anticorupţie Chestor de poliţie dr. ARION ŢIGĂNAŞU JĂNICĂ............................... 9

Luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Grup de lucrători din cadrul poliţiei rutiere. Monitorizarea activităţii infracţionale (Constanţa) .................................................................... 11

Luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Grup de lucrători din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Monitorizarea activităţii infracţionale (Covasna)................................. 25

Luare de mită şi complicitate la înşelăciune. Lucrători din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Folosirea investigatorului sub acoperire (Bucureşti) .......................................... 37

Luare de mită şi complicitate la luare de mită. Lucrători din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Stabilirea modului de operare (Tulcea)................................................................................. 41

Luare de mită. Lucrător din cadrul poliţiei rutiere. Folosirea investigatorului sub acoperire (Braşov).............................................. 47

Luare de mită. Lucrător din cadrul poliţiei rutiere. Folosirea investigatorului sub acoperire (Satu Mare) ........................................ 60

Luare de mită. Agenţi de poliţie. Monitorizarea autorilor şi constatarea infracţiunii flagrante (Suceava)....................................... 64

Luare de mită. Agenţi de poliţie. Constatarea infracţiunii flagrante (Bihor).................................................................................. 76

4

Luare de mită. Agent de poliţie. Constatarea infracţiunii flagrante (Ilfov).................................................................................... 85

Dare de mită în formă continuată unor lucrători din cadrul poliţiei de frontieră şi trafic de ţigări. Monitorizarea activităţii infracţionale (Botoşani)....................................................................... 88

Dare de mită unui lucrător de poliţie. Constatarea infracţiunii flagrante (Bacău).............................................................................. 107

Dare de mită unui lucrător de poliţie. Constatarea infracţiunii flagrante (Mehedinţi) ........................................................................ 111

Trafic de influenţă. Asistent medical. Constatarea infracţiunii flagrante (Vâlcea) ............................................................................. 121

Trafic de influenţă. Instructori auto. Monitorizarea activităţii infracţionale (Mureş)......................................................................... 126

Cumpărare de influenţă. Constatarea infracţiunii flagrante (Galaţi)..........134

Abuz în serviciu, fals intelectual şi înşelăciune. Lucrător din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor. Administrarea unui probatoriu complex (Timiş) ......... 138

5

ARGUMENT

„Ghidul de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie” este rezultatul unui proiect comun al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Generale Anticorupţie, care au organizat în perioada aprilie – mai 2010 patru întâlniri, la care au participat procurorii din reţeaua anticorupţie şi lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul direcţiei, cu scopul de a crea un cadru în care să fie discutate problemele care apar în investigarea acestor infracţiuni, să fie propuse soluţii şi să fie identificate bune practici. Proiectul s-a înscris în eforturile de consolidare a capacităţii instituţionale de combatere a infracţiunilor de corupţie şi a urmărit să contribuie la eficienţa strategiilor locale elaborate de către parchetele de pe lângă tribunale în cursul anului 2008.

Totodată, lucrarea reprezintă o continuare a „Manualului de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie” realizat de Ministerul Public în anul 2008, şi porneşte de la aceeaşi premisă – corupţia poate fi combătută eficient doar printr-o abordare strategică şi proactivă, iar o condiţie esenţială pentru o asemenea abordare o reprezintă specializarea şi pregătirea profesională a procurorilor, precum şi unificarea bunelor practici.

Ghidul cuprinde cele mai relevante studii de caz prezentate de participanţii la aceste întâlniri, care au fost grupate în funcţie de încadrarea juridică a infracţiunii săvârşite, de domeniul de activitate al funcţionarului implicat în actul de corupţie şi de metoda de investigare folosită cu precădere probarea activităţii infracţionale. Studiile de caz prezintă modul în care organele de urmărire penală au construit fiecare dosar şi etapele pe care le-au parcurs, pornind de la sesizarea iniţială şi până la soluţia dispusă de instanţe.

Prin această modalitate de abordare, lucrarea îşi propune să constituie un instrument pentru practicienii sesizaţi

6

cu investigarea unei fapte de corupţie, care o pot încadra în una din tipologiile cuprinse în ghid şi îşi pot construi strategia având în vedere experienţa similară a altor colegi, pornind de la caracterul predictibil şi repetitiv al infracţiunilor de corupţie de competenţa parchetelor de pe lângă tribunale.

Selecţia studiilor a urmărit identificarea celor mai reprezentative tipologii, astfel încât nu au fost cuprinse prezentările altor cazuri, cel puţin la fel de importante, dar a căror problematică se regăsea în alte studii.

Mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea acestei lucrări pentru efortul depus, care au înţeles importanţa proiectului şi au acceptat să îşi sacrifice timpul liber, în paralel cu exercitarea atribuţiilor obişnuite.

Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

LAURA-CODRUŢA KÖVESI

7

ARGUMENT

Iniţiativa de organizare şi desfăşurare a unor sesiuni

comune de dezbatere a problematicii prevenirii şi combaterii corupţiei, adoptată în anul 2010 la nivelul conducerilor Ministerului Public şi Direcţiei Generale Anticorupţie, a constituit un demers de substanţă pe calea eficientizării acţiunilor întreprinse în domeniu de către cele două entităţi.

S-a creat astfel posibilitatea unui dialog interinstituţional care să abordeze deopotrivă impedimentele survenite în instrumentarea dosarelor penale ce au ca obiect fapte de corupţie, cât şi oportunităţile disponibile pentru înlăturarea acestora.

O referinţă distinctă se cuvine a fi făcută pe marginea subiectelor de dezbatere care au figurat pe agenda acestor convocări, axate, în principal, pe: competenţele şi prerogativele conferite de lege, metodica transpunerii în practică a managementului procedural şi de anchetă, folosirea noilor tehnici şi procedee de investigaţie etc.

Punctul central al acestor întâlniri de lucru l-a constituit prezentarea unor cazuri instrumentate în comun de procurori din cadrul structurilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi lucrători de poliţie judiciară ce activează în cadrul serviciilor specializate de la nivelul Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cu acest prilej s-a evidenţiat multitudinea de aspecte ce pot interveni pe parcursul etapelor procedurale şi la care, în mod evident, anchetatorii au fost nevoiţi să le facă faţă, dar şi volumul semnificativ de muncă necesar a fi întreprins pentru obţinerea unei finalităţi judiciare corespunzătoare.

Pornind de la dezideratul potrivit căruia aceste secvenţe de experienţă profesională trebuie să fie multiplicate şi diseminate, Ghidul de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie reuneşte aspectele practice care au

8

avut un caracter de reprezentativitate, prefigurându-se astfel premisele pentru consolidarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile implicate.

Dincolo de utilitatea incontestabilă a documentului, acesta evidenţiază şi axele prioritare de acţiune. Una dintre ele se referă la faptul că prevenirea şi combaterea corupţiei impun un caracter sustenabil şi o mobilizare exemplară, fără de care nu pot fi imaginate rezultate superioare.

Dintr-o altă perspectivă se poate aprecia că, un dialog susţinut între agenţiile de aplicare a legii, precum şi permanenta preocupare de a identifica soluţiile cele mai eficiente şi de a le aplica în activitatea curentă, constituie, de asemenea, cerinţe fundamentale în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei.

Nu în ultimul rând, reuşita acţiunilor desfăşurate anterior recomandă şi în perspectivă acest gen de manifestare, chiar cu o extindere în ceea ce priveşte spectrul de participare.

În încheiere, doresc să exprim sincere mulţumiri tuturor celor care şi-au adus contribuţia la elaborarea lucrării de faţă, având convingerea că, în urma derulării unor astfel de iniţiative, instituţiile specializate vor lupta mai eficient împotriva corupţiei.

Inspector general al Poliţiei Române

Chestor de poliţie dr. LIVIU POPA

9

ARGUMENT

În actualul context social, prevenirea şi combaterea corupţiei constituie o preocupare prioritară pentru întreaga societate românească, în special pentru instituţiile implicate în mod direct în această activitate.

Dincolo de exigenţele instituite de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, lupta împotriva acestui fenomen prezintă o importanţă deosebită, deoarece corupţia atentează în mod direct la buna funcţionare a statului de drept, erodează încrederea în autorităţi şi în înfăptuirea actului de justiţie, iar, în ultimă instanţă, impietează asupra dreptului legitim al cetăţeanului de a fi servit de un corp administrativ onest şi integru.

Pe fondul acestei evidente stări de fapt, crearea unui cadru instituţional de acţiune eficientă, ca principal element de ripostă, este absolut indispensabil.

Aşadar, dezideratul care trebuie să anime eforturile agenţiilor cu activitate incidentă în domeniu este acela de solidarizare, determinare şi acţiune comună.

Pornind de la aceste considerente, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, a organizat, pe parcursul anului 2010, o serie de întâlniri comune de lucru ce au vizat cu preponderenţă identificarea celor mai eficiente modalităţi de instrumentare a cauzelor de corupţie, în paralel cu alte aspecte de cooperare bilaterală.

Concomitent, s-a avut în vedere şi un aspect de practică lucrativă care evidenţiază că, peste 80% din dosarele de corupţie instrumentate anul trecut de structurile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost realizate împreună cu poliţia judiciară a Direcţiei Generale Anticorupţie.

Reperul central al acestor activităţi a fost constituit de sesiunile de prezentare a unor cazuri de corupţie la cercetarea

10

cărora au participat echipe mixte de procurori de la Parchetele de pe lângă Tribunale sau Curţi de Apel, respectiv de ofiţeri anchetatori de la structurile anticorupţie judeţene.

Iniţiativa s-a bucurat de o amplă apreciere în rândul participanţilor, concluzionându-se că aspectele expuse pot alcătui un Ghid de bune practici care să fundamenteze o mai bună abordare a activităţii de instrumentare în comun a dosarelor penale ce au ca obiect fapte de corupţie.

Lucrarea de faţă vine în întâmpinarea acestei cerinţe, grupând de o manieră ştiinţifică speţele prezentate, cu accent pe cele mai importante elemente de probatoriu administrat.

Astfel, multitudinea aspectelor relevate, varietatea de ipostaze la care anchetatorii au trebuit să găsească soluţii, unele dintre ele cu caracter insolit, constituie tot atâtea argumente care atestă utilitatea în plan practic a lucrării şi care, în paralel, o recomandă în perspectivă.

Revenind la resorturile care au stat la baza elaborării Ghidului, putem conchide că iniţiative de acest gen sunt de natură să genereze soluţii de consolidare a cooperării dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Generală Anticorupţie, cu implicaţii pozitive în rezultatele întreprinse în lupta împotriva corupţiei.

Director general

al Direcţiei Generale Anticorupţie Chestor de poliţie

dr. ARION ŢIGĂNAŞU JĂNICĂ

11

LUARE DE MITĂ, TRAFIC DE INFLUENŢĂ

ŞI ABUZ ÎN SERVICIU. GRUP DE LUCRĂTORI

DIN CADRUL POLIŢIEI RUTIERE. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII INFRACŢIONALE

Modul de sesizare La data de 5 februarie 2009, Parchetul de pe lângă

Tribunalul Constanţa s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că agenţi de poliţie din cadrul Biroului de Siguranţa Circulaţiei pentru Mediul Urban Constanţa, al Serviciului Poliţiei Rutiere, săvârşesc infracţiuni de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie.

Datele şi informaţiile cu privire la activitatea infracţională a poliţiştilor au fost obţinute ca urmare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate într-un alt dosar privind instrumentarea unei infracţiuni de tâlhărie, faptă comisă la data de 10 septembrie 2008, pe raza oraşului Hârşova, din care rezulta că agenţii de poliţie rutieră ofereau informaţii ce nu erau destinate publicului, referitoare la împrejurarea că principalul autor al faptei se afla în supravegherea organelor de poliţie, fiindu-i dat în consemn autoturismul folosit la comiterea tâlhăriei, determinând îngreunarea urmăririi penale şi sustragerea acestuia de la răspunderea penală. În acelaşi context, agenţii de poliţie au oferit informaţii inculpaţilor cu privire la amplasarea echipajelor de poliţie pe raza municipiului Constanţa, precum şi la misiunile acestora în activitatea de descoperire şi identificare a autorilor tâlhăriei.

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANŢA

DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE

CONSTANŢA

12

Situaţia de fapt Din actele de urmărire penală administrate în cauză, s-a

reţinut că, în perioada 09.02.2009–25.06.2009, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpaţii – agenţi de poliţie – şi-au traficat influenţa în mod reciproc, la solicitarea inculpaţilor – persoane civile – ori a altor făptuitori, în scopul eludării prevederilor legale în materie contravenţională şi penală, referitoare la încălcarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, cu consecinţa neachitării sancţiunilor contravenţionale privind încălcarea vitezei de deplasare pe drumurile publice, a parcării autovehiculelor în locuri nepermise, a obţinerii dovezilor de reparaţie în vederea prezentării acestora la societăţile de asigurări, aplicarea unor sancţiuni care să nu implice reţinerea permisului de conducere, ori aplicarea punctelor de penalizare, precum şi eludarea dispoziţiilor legale în materie penală cu consecinţa omisiunii de a fi traşi la răspundere penală, în situaţia producerii de accidente de circulaţie, cu victime omeneşti, sau conducerea pe drumurile publice în stare de ebrietate ori fără permis de conducere.

În aceeaşi perioadă, agenţii de poliţie, având atribuţii de control, au acceptat promisiunea primirii de foloase în scopul neîndeplinirii actelor privitoare la îndatoririle lor de serviciu sau a îndeplinirii unor acte, în mod defectuos, cu consecinţa obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor avantaje patrimoniale.

Ca urmare a traficului de influenţă exercitat şi a caracterului coruptibil al activităţii desfăşurate, inculpaţii, în mod direct sau prin intermediul altor lucrători de poliţie, au omis cu bună ştiinţă să înregistreze date sau împrejurări esenţiale pentru antamarea răspunderii penale sau contravenţionale a inculpaţilor civili şi a altor făptuitori ce urmează a fi cercetaţi.

Încadrarea juridică Pentru agenţii de poliţie: luare de mită, prevăzută de dispoziţiile art. 254

alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., în referire la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

13

trafic de influenţă, prevăzut de dispoziţiile art. 257 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., în referire la art. 61 din Legea nr. 78/2000;

abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 248 C. pen.;

folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzute de dispoziţiile art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.;

fals intelectual, prevăzut de art. 289 C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., în referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.

Pentru persoanele civile: trafic de influenţă, prevăzut de art. 257 C. pen. în

condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., în referire la art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

complicitatea la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzut de dispoziţiile art. 26 C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.;

complicitate la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzute de dispoziţiile art. 26 C. pen., raportat la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen.;

complicitate la fals intelectual, prevăzut de dispoziţiile art. 26 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., în condiţiile art. 41 alin. 2 C. pen., în referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.

Persoane inculpate 39 agenţi de poliţie; 4 civili.

14

Măsuri preventive dispuse 25 iunie 2009 – procurorul de caz a emis ordonanţe

de reţinere pe o perioadă de 24 de ore pentru 11 agenţi de poliţie şi 3 civili şi a formulat propunere de arestare preventivă;

26 iunie 2009 – prin Încheierea nr. 83/26.06.09, Tribunalul Constanţa a admis propunerea Parchetului şi a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile a celor 14 inculpaţi;

30 iunie 2009 – prin Încheierea Penală nr. 77/P/30.06.09, Curtea de Apel Constanţa a admis recursurile inculpaţilor, a casat încheierea recurată şi a dispus rejudecarea propunerii de arestare preventivă. A revocat măsura arestării preventive faţă de inculpaţi şi a anulat mandatele de arestare preventivă emise de Tribunalul Constanţa;

31 iulie 2009 – prin Încheierea nr. 93/31.07.09, Tribunalul Constanţa a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchet şi a dispus arestarea celor 14 inculpaţi pe o durată de 29 de zile, de la data punerii în executare a mandatelor;

6 august 2009 – prin Încheierea Penală nr. 85/P/06.08.09, Curtea de Apel Constanţa a admis recursurile declarate de Parchet şi de inculpaţi, a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă a tuturor inculpaţilor ca efect al sesizării instanţei de către un organ de urmărire penală necompetent în funcţie de calitatea persoanei, a revocat măsura arestării preventive şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor.

Alte măsuri dispuse ● sesizarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie

Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu privire la documentele clasificate şi neclasificate identificate la domiciliile persoanelor percheziţionate în data de 25 iunie 2009, în vederea efectuării de verificări cu privire la scurgerile de

15

informaţii clasificate şi pentru retragerea certificatelor de acces la informaţii clasificate ale persoanelor responsabile;

● sesizarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa căruia i-au fost restituite, în original, documentele descoperite la domiciliul agenţilor de poliţie, în vederea declasificării sau distrugerii acestora;

● reţinerea mediilor de stocare digitale (memory stick-uri, suporturi optice, unităţi PC) care conţineau date şi informaţii clasificate;

● aplicarea sechestrului asigurator asupra sumelor de bani în lei şi valută ridicate de la domiciliile inculpaţilor cu prilejul efectuării percheziţiilor şi consemnarea lor la Trezoreria Municipiului Constanţa şi la Banca Comercială Română – Sucursala Constanţa, la dispoziţia Parchetului;

● aplicarea sechestrului asigurator asupra cantităţii de 2.000 litri produs petrolier; 107 sticle a 0,33 ml bere sampling şi 112 buc. produse cosmetice deţinute fără documente justificative.

Calitatea persoanelor inculpate Persoanele inculpate în dosar fac parte din structurile

Ministerului Administraţiei şi Internelor din judeţele Constanţa şi Ialomiţa, îndeplinind funcţii de execuţie în calitate de agenţi de poliţie judiciară, astfel:

● 30 agenţi de poliţie judiciară din cadrul Biroului Siguranţa Circulaţiei pentru Mediul Urban Constanţa;

● 5 agenţi de poliţie judiciară din cadrul Biroului Drumuri Naţionale şi Europene Constanţa;

● 1 agent de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei Rutiere Ţăndărei;

● 1 agent de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei Comunale Mihail Kogălniceanu;

● 1 agent de poliţie judiciară din cadrul Secţiei 4 Poliţie Constanţa – Investigaţii Criminale;

● 1 agent de poliţie judiciară din cadrul Postului de Poliţie Crucea – ordine publică.

16

Persoanele civile inculpate în cauză relaţionau cu agenţii de poliţie în baza legăturilor de prietenie, sfidând respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice ori determinând agenţii de poliţie să-şi traficheze influenţa pe lângă agenţii constatatori în folosul cumpărătorilor de influenţă.

36

34

Agenţi de poliţie rutieră

Agenţi de poliţie de ordine publică

Civili

Agenţi de poliţie rutieră încadraţi la

S.P.R. Constanţa - 140

Agenţi de poliţie rutieră

cercetaţi -

36

CALITATEA PERSOANELOR INCULPATE

Activitatea de investigare începută iniţial pentru 5 agenţi de poliţie rutieră, s-a extins pe parcursul a numai 4 luni de investigaţii şi supravegheri operative, ajungând la un număr de 39 de agenţi de poliţie puşi sub învinuire din care 36 de la Serviciul Rutier Constanţa din efectivul total al acestuia de 140 de agenţi de poliţie.

Complexitatea modului de operare uzitat de inculpaţi

● calitatea de lucrători de poliţie judiciară cu reale

cunoştinţe privind mijloacele de care dispun organele judiciare în investigarea infracţiunilor de corupţie, calitate ce le permitea accesul la informaţii care nu erau destinate publicităţii;

● folosirea limbajului argotic în cadrul convorbirilor telefonice purtate între agenţii de poliţie, cât şi între aceştia şi persoane civile, în scopul evitării descoperirii activităţilor infracţionale. Exemple:

– „Dă-i Aurel Vlaicu, fără PP” – adică aplicarea de avertisment fără puncte de penalizare;

17

– „Şterge tabla de şah, fă rocada mare” – adică şterge caseta radar;

– „Bem o cafea mai târziu cu…” – menţionând numele persoanei depistate în trafic;

– „Am audiovideo” – adică aplic sancţiune cu avertisment;

– „Dă-mi P.I.N.-ul de la card” – adică spune-mi numărul autovehiculului depistat etc.

● antrenarea în activitatea infracţională de către inculpaţi şi a altor lucrători S.P.R. care îşi desfăşurau activitatea în dispeceratul structurii sau la alte birouri (tamponări, accidente);

● folosirea inculpaţilor cu atribuţii de serviciu la sediul S.P.R. Constanţa pentru înlocuirea alcooltestelor pozitive ale persoanelor depistate în trafic;

● utilizarea mai multor reţele telefonice de către acelaşi inculpat pentru traficarea influenţei. Exemplu:

– agentul de poliţie era sunat de persoana depistată în trafic pe telefonul din reţeaua Vodafone;

– acelaşi agent solicita relaţii de la dispeceratul S.P.R. referitoare la agentul din teren, utilizând telefonul din reţeua Zapp;

– traficul de influenţă se realiza de agentul de poliţie contactat de persoana contravenientă de pe telefonul din reţeaua Cosmote.

● primirea de bani sau alte foloase se efectua de către inculpaţi după programul de lucru, în locaţiile indicate de aceştia mituitorilor, astfel încât să nu fie surprinşi în flagrant.

COMPLEXITATEA CAUZEI – 1 Complexitatea cauzei a rezultat din: numărul mare de persoane implicate în activitatea

infracţională a inculpaţilor; numărul mare de inculpaţi şi făptuitori şi volumul

mare al actelor procedurale şi procesuale întocmite; cereri de interceptare a convorbirilor şi

comunicărilor telefonice;

18

cereri de interceptare de imagini şi punerea acestora în aplicare;

audierea şi redarea convorbirilor şi comunicărilor interceptate;

identificarea tuturor persoanelor implicate în cauză şi audierea lor;

cereri de percheziţie domiciliară şi informatică; cereri conform Legii nr. 298/2008 cu privire la

listingurile telefonice ale inculpaţilor; ordonanţe de percheziţii auto; audierea inculpaţilor; ordonanţe de reţinere; propunere de arestare preventivă; verificarea conturilor bancare ale agenţilor de poliţie; ordonanţă de declinare; rezoluţie de disjungere; verificări în bazele de date ale Ministerului

Administraţiei şi Internelor şi Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

COMPLEXITATEA CAUZEI – 2 coordonarea structurilor participante la instrumentarea

dosarului; Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa; Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa; Biroul Flagrant din cadrul Direcţiei Generale

Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă

Constanţa; antrenarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul

serviciilor operative ale Direcţiei Generale Anticorupţie în activitatea de strângere a probelor în vederea documentării infracţiunilor, constând în:

– filmări, înregistrări, montări de tehnică de înregistrare audiovideo;

19

– fixarea conţinutului înregistrărilor pe suporturi optice; – întocmirea planşelor fotografice; – întocmirea hărţilor relaţionale ale apelurilor telefonice

dintre persoanele puse sub învinuire în cauză; – punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon şi de localizare a posturilor telefonice mobile;

– punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare de imagini;

– supravegherea operativă şi înregistrările de imagini referitoare la întâlnirile celui urmărit, frecventarea anumitor locuri, utilizarea anumitor autovehicule, atât de ofiţerii de poliţie judiciară angrenaţi în soluţionarea cauzei penale, cât şi de structurile Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, astfel încât să nu se realizeze deconspirarea activităţii;

– folosirea, ca investigatori cu identitate reală, a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Constanţa.

TEHNICI FOLOSITE ÎN ADMINISTRAREA PROBELOR – 1 ● interceptări ale convorbirilor şi comunicărilor efectuate

prin telefon: – au fost interceptate 27 de posturi telefonice în

baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Constanţa şi a autorizaţiilor provizorii emise de procurorul de caz, în perioada 13.02.–30.06.2009.

● supravegheri operative realizate cu sprijinul Biroului Flagrant din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa, conform autorizaţiilor de înregistrare de imagini emise de Tribunalul Constanţa;

● localizarea şi urmărirea telefoanelor mobile utilizate de inculpaţi pentru identificarea zonelor în care aceştia îşi

20

desfăşurau activitatea şi pentru poziţionarea echipelor de supraveghere operativă în timp util pentru surprinderea momentelor esenţiale (cu sprijinul compartimentului tehnic de la Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa);

● introducerea în cauză a investigatorilor cu identitate reală (lucrători de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Constanţa), conform autorizaţiilor procurorului de caz, concomitent cu punerea în aplicare a autorizaţiilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice şi de imagini.

Procedee de investigaţie ● Percheziţii informatice ale mediilor de stocare ridicate

cu ocazia percheziţiei domiciliare de la locuinţele inculpaţilor. Au fost expertizate de către specialiştii Institutului pentru

Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii: – 31 de unităţi centrale PC; – 15 laptop-uri; – 3 telefoane mobile; – 16 memory stick-uri şi carduri de memorie; – 3 hard disk-uri; – 2 camere foto; – 1 reportofon; – 1 pix cu cameră video.

● Solicitarea extraselor de cont ale inculpaţilor pentru perioada noiembrie 2008 – iunie 2009 în vederea identificării de operaţiuni bancare cu sume de bani a căror provenienţă nu poate fi justificată în raport de veniturile salariale.

Operativitate în soluţionarea cauzei ● La data de 9 noiembrie 2009, s-a dispus disjungerea

cauzei faţă de trei inculpaţi şi declinarea acesteia în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, ca urmare a considerentelor din Încheierea Penală nr. 85/P/06.08.2009, a Curţii de Apel Constanţa, cu privire la

21

faptul că trei dintre inculpaţi aveau funcţii de control ierarhic al agenţilor de poliţie din subordine, menţiune înscrisă în atribuţiile din fişa postului sub sintagma „controlează agenţii de poliţie rutieră în teren”.

● Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, declanşând astfel conflictul negativ de competenţă, soluţionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 14 aprilie 2010, care a stabilit competenţa de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, pe considerentul că în sensul dispoziţiilor art. 13 lit. b din O.U.G. nr. 43/2000, persoanele cu funcţii de control sunt cele care, potrivit legii, efectuează în mod regulat şi organizat activitatea de control. O altă concluzie dedusă pe cale de interpretare este exclusă întrucât ar însemna a atribui legiuitorului ceea ce nu a găsit necesar să prevadă şi, în consecinţă, ar altera voinţa reală a acestuia.

● Ceilalţi 41 de inculpaţi sunt cercetaţi în opt dosare penale pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, întrucât, prin rezoluţia de disjungere, s-a apreciat că nu sunt incidente faţă de toţi inculpaţii dispoziţiile art. 33 lit. a-c C. pr. pen. şi art. 34 lit. a-d C. pr. pen., pentru ca dosarul penal să fie instrumentat reunit cu respectarea dispoziţiilor art. 32 C. pr. pen.

● S-a finalizat urmărirea penală, până în prezent, prin întocmirea unui rechizitoriu pentru doi inculpaţi, iar în alte două dosare urmează a fi adoptată soluţia de trimitere în judecată.

Pericolul social Determinat de: ● calitatea inculpaţilor de funcţionari publici cu statut

special, care au cunoştinţă despre mijloacele de care dispun organele judiciare pentru constatarea şi dovedirea infracţiunilor de corupţie;

22

● modul de operare în desfăşurarea activităţii infracţionale prin luarea, întotdeauna, a măsurilor de prevedere bazate pe inventivitate şi persuasiune pentru atingerea scopurilor ilicite prin încălcarea flagrantă a legislaţiei în vigoare;

● comiterea unor infracţiuni grave de corupţie ce creează în sânul comunităţii un sentiment de insecuritate şi de neîncredere în autorităţile judiciare care concură la înfăptuirea justiţiei;

● folosirea limbajului argotic de către inculpaţi, ca limbaj specific castei din care fac parte;

● periculozitatea cu care au acţionat inculpaţii, care s-au dedat, fără scrupule, la contrafaceri de alcoolteste, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a adevăraţilor autori, la simularea unor accidente de circulaţie cu consecinţa prejudicierii societăţilor de asigurări prin prezentarea de înscrisuri false în vederea obţinerii de despăgubiri ori de favorizare a infractorilor, la sustragerea de documente clasificate secret de serviciu, din cadrul Serviciului Rutier Constanţa.

Concluzii ● colaborare şi cooperare interinstituţională de excepţie:

Parchet, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;

● lipsa scurgerii de informaţii privind investigaţiile desfăşurate şi activităţile operative, având în vedere numărul mare de persoane implicate în efectuarea acestora, cât şi calitatea lor: procurori, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi lucrători din cadrul Direcţiei Generale Informaţii şi Protecţie Internă;

● fermitatea organelor de urmărire penală în luarea celor mai potrivite măsuri faţă de situaţiile date, precum:

– prinderea, de îndată, de către echipele de intervenţie, a doi inculpaţi care au încercat să se sustragă de la punerea în executare a mandatelor

23

de aducere şi de la efectuarea percheziţiilor domiciliare şi auto;

– descoperirea, de îndată, a telefonului mobil ascuns de un inculpat civil în poşeta apărătorului ales, în timp ce acesta întocmea împuternicirea avocaţială pentru asistenţă judiciară;

– sesizări la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, în vederea luării măsurilor ce se impun faţă de agenţii de poliţie care au scos, din incinta unităţii, documente aflate sub incidenţa Legii nr. 182/2002 şi a Legii nr. 677/2001;

– formularea de propuneri pentru retragerea avizului de poliţie judiciară faţă de agenţii de poliţie inculpaţi.

● generarea de controverse juridice cu privire la calitatea unor agenţi de poliţie rutieră de persoane cu funcţii de control din cadrul unei instituţii publice centrale, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, ce funcţionau în cadrul unei formaţiuni de poliţie la nivelul unităţii cu rang de municipiu, unde aveau funcţii de şef de schimb şi prin urmare se aplicau dispoziţiile art. 13 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 43/2002, cu privire la competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie de efectuare a urmăririi penale. Opinia formulată de Curtea de Apel Constanţa prin Încheierea nr. 85/06.08.2009 nu a fost însuşită de Tribunalul Constanţa şi nici de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, care a declanşat conflictul negativ de competenţă, soluţionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa;

● formarea de practică judiciară la nivelul organelor de urmărire penală privind competenţa de instrumentare a faptelor de corupţie comise de agenţi de poliţie cu sarcini suplimentare, stabilite pe cale administrativă şi nu potrivit legii, cum prevede art. 1 lit. c, din Legea nr. 78/2000, fără a fi transformaţi în „persoane cu funcţii de control”;

● testarea capacităţii de organizare, mobilizare şi gestionare a resurselor umane şi materiale implicate într-o

24

activitate de procedură penală de mare anvergură, fără precedent local a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi a Serviciului Judeţean Anticorupţie Constanţa.

Vulnerabilităţi: ● lipsa unei structuri tehnice proprii care să deservească

Parchetele şi Serviciile Judeţene Anticorupţie. Existenţa acesteia ar avea efecte pozitive în planul operativităţii, confidenţialităţii şi calităţii actelor de urmărire penală, având în vedere legăturile directe şi permanente cu echipele de anchetă şi faptul că lucrătorii unei asemenea structuri deţin şi cunoştinţe de cercetare penală.

25

LUARE DE MITĂ, TRAFIC DE INFLUENŢĂ

ŞI ABUZ ÎN SERVICIU. GRUP DE LUCRĂTORI DIN CADRUL SERVICIULUI

PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR.

MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII INFRACŢIONALE

Modul de sesizare

● De la denunţul unei persoane fizice, care a semnalat la Biroul Anticorupţie Covasna doar faptul că doi agenţi de poliţie de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Covasna primesc bani şi alte foloase printr-un intermediar, pentru a înmatricula autovehicule în mod fraudulos, prin activitatea procurorilor şi a lucrătorilor D.G.A. s-a ajuns la întocmirea a două rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 9 inculpaţi pentru 52 de infracţiuni.

Activităţi desfăşurate de organele de cercetare penală

● Au fost puse în executare 53 de autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice, fiind interceptate 24 de posturi telefonice, ocazie cu care s-au redat peste 1.800 ore de înregistrare, rezultând cca 1.500 pagini transcrise în procese-verbale.

● Cu sprijinul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (26 echipaje) au fost puse în executare 22 de autorizaţii de supraveghere operativă şi înregistrări ambientale, întâmpinându-se greutăţi organizatorice datorită comunităţii mici în care se mişcau subiecţii.

● Pentru majoritatea activităţilor au fost delegaţi, de către procuror, lucrătorii D.G.A. şi s-au folosit traducători autorizaţi.

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ

TRIBUNALUL COVASNA


COVASNA

26

27

Activitatea investigatorului acoperit cu numele de cod „O.C.”

Investigatorul acoperit „O.C.” a obţinut dosarul

complet de programare la examenul auto, prin inculpatul J.A.D. (instructor auto), deşi nu a realizat decât aproximativ 4 ore de conducere, nu a fost supus examinărilor medicale şi psihologice şi nici nu a participat la cursurile de legislaţie rutieră. Pentru aceste servicii, a dat diferite sume de bani agenţilor de poliţie B.P. şi A.D., între 100 lei şi 200 de euro, obţinând şi permisul de conducere, în mod fraudulos.

Tot în urma activităţilor investigative ale lui „O.C.”, s-au administrat probe certe cu privire la obţinerea, în acelaşi mod fraudulos, a permisului de conducere de către numita P.A., tot prin intermediul inculpatului J.A.D.

Activitatea grupului infracţional ● Lucrători ai Serviciului Public Comunitar Regim

Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Covasna: – agenţii de poliţie B.G., B.P.I., B.P., A.D., C.S. şi S.V.

Agentul de poliţie B.P.I. primea lucrări pentru programări

la examen, de la colegii săi, B.G., A.D., B.P. şi S.V., în condiţiile în care ştia faptul că aceştia primeau bani de la persoane pentru care el efectua programarea la examen, el primind băuturi alcoolice sau alte foloase.

Agentul de poliţie B.G., în cursul anilor 2008–2009, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu pe linia examinării candidaţilor pentru obţinerea permiselor de conducere şi a înmatriculării autovehiculelor, primind în schimb bani şi alte foloase, în mod direct de la candidaţi, ori prin intermediul agentului A.D. sau al instructorilor auto.

● Angajaţi ai Primăriei Sfântu Gheorghe: – T.B. – în schimbul unor sume de bani facilita numiţilor

B.P.A., S.Z.K. şi B.R. luarea în evidenţă a autovehiculelor,

28

intervenind pe lângă I.P. şi M.E., în vederea întocmirii cu date false a declaraţiilor de impunere fiscală a autovehiculelor.

● Asociaţii unor firme de pază: S.Z.K. şi B.R. obţineau de la agenţii de poliţie A.D. şi

B.G., prin intermediul lui B.P.A., înmatricularea vehiculelor furate din spaţiul UE, pe numele unor persoane care nu aveau cunoştinţă despre acest fapt.

B.P.A. – intermedia înmatriculări frauduloase şi obţinerea de permise de conducere, în mod fraudulos, în schimbul unor sume de bani care variau între 200 şi 16.000 lei, bani oferiţi de către acesta agenţilor de poliţie A.D. şi B.G.

● Angajat al I.S.U. Covasna: C.C. – cumnatul agentului de poliţie A.D., care avea ca

sarcină primirea foloaselor în numele acestuia pentru diferite activităţi de înmatriculare a autovehiculelor şi examinare pe traseu, în vederea obţinerii permisului de conducere.

● Instructori auto: J.A.D., J.G. şi G.M. – intermediari între candidaţii care

ofereau sume de bani pentru promovarea examenului practic pentru obţinerea permisului de conducere şi agenţii de poliţie examinatori.

B.T. – fără ocupaţie, care a intermediat legătura dintre investigatorul acoperit şi instructorul auto J.A.D.

● Patron şcoală şoferi: Z.V. – întocmea în fals dosare de obţinere a permisului

de conducere pentru alte categorii decât B, singura categorie pentru care era autorizat, pentru cursanţi care nu erau şcolarizaţi la aceste categorii. Cu sprijinul agentului de poliţie B.P., obţinea înscrierea şi promovarea examenului pentru toate categoriile.

● Patron birou copiat acte: P.I.B. – rudă prin alianţă cu agentul de poliţie B.P., care

obţinea înmatricularea frauduloasă a unor vehicule în schimbul unor sume de bani cuprinse între 50 şi 200 lei.

● K.B. şi Sz.B. – în schimbul unor sume de bani, intermediau înmatriculări de autoturisme, obţinerea permiselor de conducere.

29

Percheziţii ● Au fost puse în executare 51 de autorizaţii de percheziţii

domiciliare, din care 27 simultan – sub coordonarea procurorului, lucrători din cadrul D.G.A., D.G.I.P.I. şi Jandarmeria Română (fiind implicate cca 230 persoane şi 50 de autovehicule) au efectuat mai multe percheziţii la domiciliile învinuiţilor de pe raza municipiului Sfântu Gheorghe, localităţile Covasna, Sânzieni şi Vârghiş, la sediile unor societăţi comerciale – şcoli de şoferi şi birou de copiat acte şi la instituţii publice – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, S.P.C.R.P.C.I.V. Covasna şi Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe.

● Au fost ridicate pentru cercetări: – documente;

30

– bijuterii (1,8 kg); – sume de bani (cca 42.000 lei); – o cantitate însemnată de băuturi alcoolice; – arme albe; – unităţi centrale de calculator şi copiatoare utilizate

de către învinuiţi în activitatea infracţională. S-au efectuat, totodată, percheziţii la un număr de

16 autovehicule. Au fost puse în executare 18 autorizaţii de percheziţie

informatică pentru un număr total de 720 medii de stocare, 15 calculatoare, 28 telefoane mobile, activitate desfăşurată de către specialişti din cadrul I.G.P.R., ocazie cu care s-au recuperat informaţii stocate reprezentând răspunsuri la chestionarele de legislaţie rutieră.

S-a dispus efectuarea de expertize grafoscopice asupra unui număr de aproximativ 500 înscrisuri oficiale/sub semnătură privată, activitate realizată de către I.P.J. Covasna.

S-au efectuat verificări ale autovehiculelor identificate ca fiind înmatriculate fraudulos în Covasna (39 de bucăţi), prin cooperarea cu organe abilitate din Germania, Ungaria, Italia, Belgia, Olanda, Anglia, Austria, Cehia etc.

● Au fost audiaţi 48 de martori. Scopurile infracţionale Obţinerea pe nedrept a unor sume de bani sau a unor

foloase materiale, de către agenţii de poliţie, în urma încălcării atribuţiilor de serviciu;

Obţinerea frauduloasă a permisului de conducere; Înmatricularea unor autoturisme provenite din spaţiul

UE cu încălcarea prevederilor legale (prin falsificare de acte, precum: actele externe de provenienţă a autovehiculelor, chitanţe de plată a taxelor de primă înmatriculare şi de poluare).

31

Consecinţele activităţii infracţionale ● Înmatricularea frauduloasă a unui număr total de

39 de autovehicule, majoritatea de lux (Bentley, Mercedes, BMW, Jeep Wrangler, Skoda), prin:

– înmatricularea unor autovehicule cu mai multe numere provizorii succesive acordate aceluiaşi autovehicul, fără a plăti taxa de primă înmatriculare;

– înmatricularea unor autovehicule pe numele unor persoane care nu au solicitat acest lucru şi nici nu aveau cunoştinţă despre acest fapt;

– falsificarea actelor de provenienţă ale autoturismelor (contract de vânzare-cumpărare, breef etc.);

– înregistrarea fictivă a autoturismelor în evidenţele fiscale ale primăriei;

– documentele necesare înmatriculării autovehiculelor erau falsificate: chitanţe de plată a taxelor de primă înmatriculare, falsificarea fişei de înmatriculare prin contrafacerea scrierii/subscrierii, falsificarea unor poliţe de asigurare etc.

● Obţinerea frauduloasă a cel puţin zece permise de

conducere, prin: – obţinerea dosarului de înscriere cu încălcarea

prevederilor legale (candidatul nefiind supus la examinările psihologice, medicale, sau neobţinând personal cazierul judiciar) în schimbul unor sume de bani;

– falsificarea fişei de şcolarizare prin inserarea altor categorii sau trecerea fictivă a unui număr de ore de conducere în schimbul unor sume de bani;

– obţinerea dosarului de programare auto, „peste rând”, contra unor sume de bani şi în ciuda faptului că nu a fost realizat numărul de ore minim prevăzut de legislaţia rutieră.

32

Exemple ● Inculpatul A.D., pentru a înmatricula autoturismul

marca BENTLEY CONTINENTAL GTC, furat din Sicilia, ca fiind proprietatea numitului P.A., a primit suma de 4.000 euro de la inculpatul S.K., prin intermediul învinuitului B.P.A. După înmatriculare, autoturismul a fost vândut numitului U.M. din localitatea Agigea, judeţul Constanţa, folosindu-se de o carte de identitate declarată pierdută. Nici P.A. şi nici U.M. nu au avut cunoştinţă de înmatricularea frauduloasă.

● Prin intermediul inculpatului J.A.D., inculpatul A.D. a primit suma de 200 de euro de la investigatorul sub acoperire O.C., în vederea promovării probei practice de către acest candidat.

Sancţiuni/pedepse/măsuri ● În primul rechizitoriu, din data de 3 iunie 2009 (dosar

nr. 139/P/2008), s-a dispus: 1. Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a

inculpaţilor: A.D. – pentru comiterea infracţiunilor de:

– luare de mită în formă continuată, (3 acte materiale);

– trafic de influenţă; – fals intelectual în formă continuată (6 acte

materiale); – abuz în serviciu în formă continuată (2 acte

materiale); – toate în concurs real.

J.A.D. – pentru comiterea infracţiunilor de: – complicitate la luare de mită (2 fapte); – trafic de influenţă (2 fapte); – toate în concurs real.

S.Z.K. – pentru comiterea infracţiunilor de: – dare de mită (2 fapte); – cumpărare de influenţă; – complicitate la fals intelectual în formă continuată

(2 acte materiale);

33

– complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale);

– fals în înscrisuri sub semnătură privată comisă prin participaţie improprie (2 acte materiale);

– fals material în înscrisuri oficiale; – nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor; – iniţierea unui grup organizat; – toate în concurs real şi comise în stare de recidivă

postexecutorie. ● Împotriva inculpaţilor menţionaţi anterior s-a luat

măsura reţinerii şi arestării preventive din data de 11 martie 2009 şi până la data de 8 iunie 2009, inclusiv.

Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor: B.G. – pentru comiterea infracţiunilor de:

– luare de mită (3 fapte); – fals intelectual (3 fapte); – instigare la abuz în serviciu; – toate în concurs real.

Z.V. – pentru comiterea infracţiunilor de: – instigare la abuz în serviciu contra intereselor

publice (7 fapte); – fals material în înscrisuri oficiale (8 fapte); – dare de mită; – toate în concurs real.

● Împotriva inculpaţilor mai sus-menţionaţi s-a luat măsura

reţinerii şi arestării preventive din data de 7 mai 2009 şi până la data de 10 mai 2009, când Curtea de Apel Braşov a admis recursul formulat împotriva arestării preventive şi a dispus eliberarea de îndată a celor doi inculpaţi, înlocuind măsura arestării preventive cu măsura interdicţiei de a părăsi ţara.

Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului:

B.T. – pentru comiterea infracţiunilor de: – complicitate la infracţiunea de luare de mită

(trei fapte); – în concurs real.

34

● La data de 3 decembrie 2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, prin cel de-al doilea rechizitoriu emis (dosar nr. 109/P/2009), a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

A.D. – pentru săvârşirea infracţiunilor de: – luare de mită în formă continuată (7 acte

materiale); – fals intelectual în formă continuată (7 acte

materiale); – trafic de influenţă; – abuz în serviciu contra intereselor persoanelor; – aderare la un grup infracţional organizat; – toate în concurs real.

B.G. – pentru săvârşirea infracţiunilor de: – luare de mită în formă continuată (3 acte

materiale); – abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor; – fals intelectual în formă continuată (3 acte

materiale); – aderare la un grup infracţional organizat; – toate în concurs real.

S.Z.K. – pentru săvârşirea infracţiunilor de: – dare de mită în formă continuată (12 acte

materiale); – fals în înscrisuri sub semnătură privată în

formă continuată (14 acte materiale); – fals în declaraţii în formă continuată (6 acte

materiale); – cumpărare de influenţă; – toate în concurs real şi comise în stare de

recidivă postexecutorie. B.R. – pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– dare de mită în formă continuată (3 acte materiale);

– fals în înscrisuri sub semnătură privată; – fals în declaraţii; – toate în concurs real.

35

T.B. – pentru comiterea infracţiunilor de: – aderarea la grup infracţional organizat; – fals în înscrisuri sub semnătură privată în

formă continuată (3 acte materiale); – fals în declaraţii; – fals intelectual.

B.P.A. – pentru comiterea infracţiunilor de: – complicitate la dare de mită în formă

continuată (17 acte materiale); – fals în declaraţii; – fals în înscrisuri sub semnătură privată în

formă continuată (28 acte materiale); – aderare la grup infracţional organizat; – toate cu aplicarea art. 33 lit. a din C. pen. şi

art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Prejudicii create

Prejudicii provenite din însumarea valorii mitelor – 5.000 lei şi 4.000 euro:

– prejudicii create prin falsificarea unor chitanţe privind taxa de primă înmatriculare – aproximativ 80.000 lei;

– prejudicii rezultate din valoarea autoturismelor furate din spaţiul UE – aproximativ 270.000 euro.

CHELTUIELI JUDICIARE – 22.264 lei, din bugetul M.A.I.; – 9.400 lei, din bugetul M.P.; – 1.600 lei, din bugetul M.J.

Consecinţe colaterale Pentru a beneficia de cauza legală de înjumătăţire a

pedepselor, inculpaţii din aceste dosare au denunţat şi alte fapte, sesizările fiind înaintate unităţilor competente, astfel:

● D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, un număr de 4 denunţuri, din care două au fost finalizate cu trimitere în judecată;

36

● D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Covasna: un denunţ, în urma căruia a fost documentată şi probată o reţea de traficanţi de droguri de mare risc, cauza fiind pe rolul Tribunalului Covasna;

● Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe: un denunţ privind săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, care, în urma extinderii cercetărilor, a fost declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Concluzii Cele două dosare penale finalizate prin rechizitoriu în

urma acţiunii „Permise Covasna” prin care au fost trimişi în judecată 9 inculpaţi pentru 52 de infracţiuni se află pe rolul Tribunalului Covasna, fiind conexate.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna se află în lucru încă un dosar penal, care priveşte alte acţiuni infracţionale de acelaşi gen.

Succesul acţiunii „Permise Covasna” s-a datorat bunei conlucrări dintre Parchet şi ofiţerii D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Covasna.

37

LUARE DE MITĂ ŞI COMPLICITATE LA ÎNŞELĂCIUNE. LUCRĂTORI DIN CADRUL SERVICIULUI PUBLIC

COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR. FOLOSIREA

INVESTIGATORULUI SUB ACOPERIRE

Prezentarea situaţiei de fapt

În perioada martie-aprilie 2008, patru dintre inculpaţi au intermediat înmatricularea ilegală a mai multor autoturisme (proprietatea a altor doi inculpaţi şi respectiv a doi martori), în schimbul unor sume de bani egale cu jumătate din taxa de primă înmatriculare, profitând de influenţa pe care o aveau asupra mai multor angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Bucureşti.

În acest scop, au folosit înscrisuri false (chitanţe atestând plata taxei de primă înmatriculare) procurate de alţi doi inculpaţi.

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI

DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE SERVICIUL ANTICORUPŢIE BUCUREŞTI

38

Factorii de risc relevanţi pentru caz

Lipsa unei conexiuni între instituţiile statului care încasează taxele legale, plătite de proprietarii autoturismelor cu ocazia înmatriculării şi S.P.C.R.P.C.Î.V. Bucureşti, conexiune care ar preveni înmatricularea autoturismelor în baza unor acte false sau falsificate depuse la dosarul de înmatriculare.

Făptuitorii au mizat pe faptul că proprietarii autoturismelor, cunoscând cuantumul taxei de primă înmatriculare pe care trebuiau să o achite, alegeau varianta eludării legii, apelând la intermediari şi plătind pentru înmatricularea autoturismelor o sumă redusă la jumătate.

Modalitatea de sesizare La data de 5 martie 2008, lucrătorii Direcţiei

Generale Anticorupţie – Serviciul Anticorupţie Bucureşti s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că învinuita G.L., angajată a S.C. ASIGART RO, intermedia înmatricularea ilegală a unor autoturisme rulate în străinătate, beneficiind de sprijinul unor lucrători din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Bucureşti.

Potrivit actului de sesizare, sus-numita obişnuia să primească de la proprietarii autoturismelor o sumă de bani, echivalentul a jumătate din taxa de primă înmatriculare, calculată potrivit normelor legale în vigoare la acea dată, împreună cu toate documentele necesare înmatriculării.

Modalitatea de efectuare a cercetărilor

La data de 5 martie 2008, P.T.B. a autorizat folosirea unui investigator sub acoperire, ofiţer în cadrul Serviciului Anticorupţie Bucureşti, care, în aceeaşi zi, a contactat-o pe G.L. Aceasta i-a promis că îi va rezolva problema înmatriculării.

39

Urmare a valorificării datelor obţinute din activitatea investigatorului sub acoperire, inculpata G.L. a fost determinată să colaboreze cu organele judiciare şi au fost identificaţi doi dintre intermediarii care se ocupau de obţinerea actelor falsificate şi transmiterea documentelor pentru înmatriculare – soţii I.

Au fost identificaţi, totodată, doi dintre „clienţi”, inculpaţii O.G.M. şi V.A.I.

Urmare a audierii inculpaţilor I.L.F. şi I.I. şi a interceptării şi înregistrării convorbirilor purtate de aceştia la telefon şi în mediul ambiental, au fost descoperiţi B.D.E. şi C.R.T., care procurau înscrisurile falsificate, precum şi C.C., care depunea dosarele de înmatriculare la S.P.C.R.P.C.Î.V. Bucureşti.

La data de 14 aprilie 2008 a fost efectuată o percheziţie la locuinţa inculpaţilor B.D.E. şi C.R.T., unde au fost descoperite înscrisuri falsificate, instrumente de falsificare şi mai multe sume de bani.

La aceeaşi dată, M.I., angajat al S.P.C.R.P.C.Î.V. Bucureşti, a fost surprins în flagrant în timp ce primea de la C.C. suma de 300 lei şi documentele pentru înmatricularea unui autoturism marca Ford Focus (între care şi chitanţe falsificate atestând plata taxei de înmatriculare).

Măsuri preventive dispuse în cauză

S-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de trei inculpaţi, respectiv lucrătorul de poliţie şi falsificatorii, instanţa dispunând faţă de aceştia măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 29 de zile.

Faţă de celelalte persoane cercetate în cauză, a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 29 de zile, măsură prelungită ulterior.

Persoane cercetate

Faţă de 9 persoane s-a dispus începerea urmăririi penale, iar la finalizarea urmării penale s-a pus în mişcare

40

acţiunea penală faţă de 8 dintre aceştia, 7 fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul din data de 23 iunie 2009.

Faţă de inculpatul C.R.T. s-a dispus continuarea cercetărilor, materialul de urmărire penală fiind disjuns şi declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti.

Faţă de G.L. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fiindu-i aplicată o sancţiune cu caracter administrativ.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti. Aspecte relevante pentru complexitatea cauzei: – numărul mare şi diversitatea infracţiunilor reţinute în

sarcina inculpaţilor; – numărul mare al persoanelor trimise în judecată; – complexitatea activităţii infracţionale; – varietatea mijloacelor de probă administrate; – consecinţele descoperirii activităţii inculpaţilor;

41

MINISTERUL PUBLIC DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE PARCHETUL DE PE LÂNGĂ SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE TRIBUNALUL TULCEA TULCEA

LUARE DE MITĂ ŞI COMPLICITATE LA LUARE DE MITĂ.

LUCRĂTORI DIN CADRUL SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI

ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR. STABILIREA MODULUI DE OPERARE

Modul de sesizare La data de 30 august 3007, Serviciul Judeţean

Anticorupţie Tulcea a fost sesizat, prin denunţ, de subcomisarul de poliţie N.I., din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Tulcea, cu privire la faptul că la data de 28 august 2007, în timpul susţinerii examenului pentru obţinerea permisului de conducere, la corectarea anexei la chestionar a depistat faptul că trei candidaţi au completat la rubrica ANEXA LA CHESTIONARUL NR…

M i ni ste ru l P u bl i c

P a rc h e tu l d e p e lân g aT rib u n a lu l T u lc e a

M i ni ste ru l A d m i n is tr at i ei s i In te rn el o r

D ire c ti a G e ne ra l a A n ti co ru p t ie

Se r vic iu l J u d e te a nA n tic o r u p tie T u lc ea

42

cifra 24, iar alţi doi candidaţi cifra 16. Acelaşi ofiţer a precizat că în cazul a cinci candidaţi coincideau până şi răspunsurile greşite, iar asupra candidatului D.A. a fost găsit un bileţel care conţinea răspunsuri la chestionarul nr. 16, deşi îi fusese repartizat chestionarul nr. 19.

Raportul ofiţerului de poliţie a fost înregistrat în evidenţele D.G.A. – Tulcea, imediat fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, constituindu-se dosarul penal nr. 242/P/2007.

Situaţia de fapt În cauză a fost delegat, pentru efectuarea actelor

premergătoare, un ofiţer de poliţie din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Tulcea, stabilindu-se următoarele:

● Din verificările efectuate a rezultat că aspectele sesizate în denunţ se repetau şi la seriile de candidaţi care susţinuseră examen pentru obţinerea permisului de conducere anterior datei de 28 august 2007.

● Fiind efectuate verificări, s-a stabilit că, deşi la anumite intervale de timp, în comisie, cadre ale S.P.C.R.P.C.Î.V. schimbau numerotarea chestionarelor, aşa cum impun procedurile interne, apăreau ca fiind soluţionate chestionare cu acelaşi număr de ordine în număr mai mare decât cele distribuite seriilor de candidaţi.

● Mai mult decât atât, cu două excepţii, candidaţii asupra cărora planează suspiciunea fraudării examenului, pentru obţinerea permisului de conducere, proveneau de la aceeaşi şcoală de şoferi.

● În baza aspectelor de mai sus, au fost începute cercetările în vederea stabilirii persoanelor care fraudau obţinerea permisului de conducere şi, mai ales, a persoanelor care obţineau bani sau alte foloase divulgând răspunsurile la chestionarele de examen.

● Din verificarea chestionarelor din data de 28 august 2007, s-a stabilit că, în raport cu chestionarele de răspunsuri şi numărul de candidaţi, au rezultat mai multe anexe cu acelaşi număr decât chestionarele care puteau fi distribuite fiecărui

43

candidat, pentru examen. Concret, anumiţi candidaţi, atunci când primeau anexa la chestionar cu întrebări, completau un alt număr de chestionar decât cel aferent chestionarului primit, dar pentru care candidaţii respectivi se aflau deja în posesia răspunsurilor.

Numărul persoanelor cercetate, calitatea acestora şi

complexitatea modului de operare Din cercetări a rezultat că, la chestionarul cu nr. 24, au

răspuns candidaţii: C.S., B.N., D.T., T.L., M.A. Examinând chestionarele completate de candidaţii menţionaţi, s-a ajuns la concluzia că, invariabil, erau greşite răspunsurile la două întrebări, respectiv 20 şi 23.

La chestionarul cu nr. 16 au fost descoperiţi următorii candidaţi: C.F., M.M., C.I., I.P., B.R., H.C., D.A., cel asupra căruia fusese descoperit, de către lucrătorii S.P.C.R.P.C.Î.V., biletul cu răspunsuri. S-a verificat şi chestionarul cu nr. 3, însă nu s-au obţinut date certe cu privire la fraudarea răspunsurilor.

Pornind de la persoanele numite – motivat de faptul că răspunsurile erau aproape perfecte, iar greşelile erau identice, s-a procedat la verificarea, spre analiză, a dosarelor de candidaţi ale acestor persoane. Concluzia a fost că toate persoanele, asupra cărora plana suspiciunea fraudării examenului pentru obţinerea permisului de conducere categoria B, urmaseră şcoala de şoferi condusă de B.I.

A fost solicitată şi obţinută lista instructorilor auto, fiind confruntată cu fişele de şcolarizare ale fiecărei persoane care ridica suspiciuni:

– în raport de lista cu instructori, şi anume: C.D., B.I., M.C., S.D., L.C., B.P., T.M., V.G.;

– în raport de candidaţii asupra cărora existau suspiciuni de fraudare, s-a procedat la efectuarea conexiunilor dintre aceştia şi instructorii pe care i-au avut în şcoala de şoferi menţionată.

44

INSTRUCTOR CANDIDAT NR. CHESTIONAR

M.C. 1. D.T. 2. A.N.

24 16

T.M. 1. C.S. 2. B.R.

24 24

B.I. 1. T.L. 2. M.A.S. 3. H.C.

16 16 16

V.G. 1. C.F. 2. I.P.

16 24

Totodată, au mai apărut suspiciuni şi faţă de o altă şcoală de şoferi, unde instructor era L.L. Din interpretarea dosarelor de candidat, coroborată cu chestionarele la care au răspuns, au rezultat următoarele:

INSTRUCTOR CANDIDAT NR. CHESTIONAR

L.L. 1. D.A. 2. M.M. 3. A.P.

16 16 16

În urma audierii, D.A. a recunoscut că urma să ofere ceva instructorului care i-a pus la dispoziţie răspunsurile pentru examen. Ceilalţi candidaţi audiaţi nu au recunoscut că ar fi oferit bani sau alte foloase cuiva.

În mod evident, s-a pus problema modului în care aceste informaţii legate de răspunsurile corecte la chestionare pot ajunge şi, mai ales cum pot ajunge în posesia candidaţilor. În conformitate cu dispoziţiile interne de la nivelul S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea, ca de altfel la nivel de ţară, la un interval de trei luni, se constituia o comisie formată din trei cadre, care schimba numerotarea chestionarelor, dar şi a întrebărilor cuprinse în acestea. Lucrătorii care depistaseră fraudarea examenului nu au făcut parte niciodată din aceeaşi comisie pentru că membrii acesteia erau numiţi prin rotaţie şi astfel suspiciunea asupra lor era înlăturată.

45

Invariabil, pe ultimele trei astfel de proceduri, pe baza cărora se încheiau procese-verbale, apărea numele şefului de serviciu al S.P.C.R.P.C.Î.V. de la vremea respectivă, comisar-şef de poliţie C.I. S-a stabilit că B.I. a fost coleg de serviciu cu numitul C.I., ambii lucrând în trecut la Poliţia Rutieră. Astfel, şcoala de şoferi condusă de B.I. avea în permanenţă sprijinul şefului structurii S.P.C.R.P.C.Î.V.

Fostul şef al S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea oferea răspunsurile la chestionarele pentru susţinerea examenului auto, în schimbul unor sume de bani, care puteau varia între 300 şi 3.000 euro. Comisarul-şef nu primea niciodată personal banii, ci prin intermediul finului său, subofiţerul I.D. Candidaţii care ofereau mită primeau răspunsurile la chestionare, dar nu la toate, ci numai la unul sau două, urmând ca în sala de examen, indiferent de numărul chestionarului primit, să completeze anexele cu numărul chestionarului pentru care cunoşteau răspunsul şi să bifeze răspunsurile.

Conform declaraţiilor date de către D.A., acesta a primit, de la instructorul V.G., răspunsurile corecte, pe care trebuia să le memoreze, dar nu a reuşit, aşa că şi le-a scris pe un bileţel, fiind depistat de examinatori. O altă manieră de fraudare a examenului consta în notarea răspunsurilor corecte pe obiecte de scris pe care candidaţii le primeau în sala de examen.

Măsuri dispuse Având în vedere că, în ceea ce priveşte ofiţerii de

poliţie, competenţa de cercetare pentru fapte de corupţie aparţine Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după efectuarea activităţilor menţionate, cauza a fost declinată în favoarea D.N.A., prin Ordonanţa nr. 242/P/2007 din data de 15.04.2008, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, urmând să fie continuate cercetările faţă de ofiţerul de poliţie C.I., pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, art. 254 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000 şi faţă de agentul de poliţie I.D., pentru complicitate la această faptă, prevăzută de art. 26-254 alin. 1

46

C. pen. Faţă de cei şapte candidaţi care au fraudat examenele pentru obţinerea permisului de conducere continuă cercetările pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 C. pen., iar faţă de cei doi instructori auto – pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26-255 alin. 1 C. pen.

Tehnici folosite – ridicarea de documente de la S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea; – ridicarea tuturor dosarelor de candidat ale celor

implicaţi în cauză; – obţinerea listingurilor telefonice ale persoanelor

implicate şi întocmirea hărţilor relaţionale; – audieri ale persoanelor implicate şi ale denunţătorilor. Sume sau bunuri care au făcut obiectul cauzei Comisarul-şef C.I., de la S.P.C.R.P.C.Î.V. Tulcea,

pretindea sume cuprinse între 300 euro (pentru răspunsuri la chestionar) şi 3.000 euro (pentru răspunsuri şi proba practică de promovare a examenului de obţinere a permisului de conducere).

47

LUARE DE MITĂ. LUCRĂTOR DIN CADRUL POLIŢIEI

RUTIERE. FOLOSIREA INVESTIGATORULUI SUB ACOPERIRE

Prezentare generală Încadrare juridică:

– „luare de mită”, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (3 fapte) – pentru inculpatul C.L.C.

– „complicitate la luare de mită”, faptă prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 254 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi „luare de mită”, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (3 fapte) – pentru inculpatul O.N.

Inculpatul C.L.C. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru că, în calitate de agent de poliţie în cadrul Compartimentului Ordine şi Siguranţă Publică – Secţia 5, Poliţia Municipiului Braşov, la data de 23 septembrie 2009, în exercitarea atribuţiilor de serviciu a pretins sumele de 300 lei şi 400 lei investiga-torilor sub acoperire şi suma de 50 lei şi piese auto denunţătorului Z.M.D., pentru


TRIBUNALUL BRAŞOV


BRAŞOV

48

a nu constata săvârşirea unor contravenţii la regimul circulaţiei rutiere şi pentru a nu aplica sancţiunile legale, primind efectiv sumele de mai sus.

Inculpatul O.N. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru că, la aceeaşi dată, în aceeaşi calitate, aflat fiind în echipajul mobil condus de către inculpatul C.L.C., a asistat la activităţile colegului său, a rămas în inacţiune atât faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către acesta, cât şi faţă de acţiunile sale de a solicita şi de a primi sumele de bani, având toate condiţiile de a percepe scopul cu care se solicită acestea şi de a reacţiona faţă de acţiunile inculpatului C.L.C.; a creat acestuia, prin inacţiunea sa, condiţiile propice comiterii infracţiunii de luare de mită; a primit suma de 50 lei remisă, ca urmare a solicitării inculpatului C.L.C., de denunţătorul Z.M.D.

Instituţii procesual-penale utilizate. Modalităţi

probatorii ● Infracţiunea flagrantă:

– constatare (art. 467 C. pr. pen.); – procedura specială a infracţiunii flagrante în faza

U.P. (art. 468 - 470 C. pr. pen. şi art. 21 din Legea nr. 78/2000);

– continuarea U.P. în procedura obişnuită (art. 470 alin. 3 C. pr. pen.);

– reţinerea învinuiţilor (art. 467 C. pr. pen. şi art. 143 C. pr. pen.);

– formularea propunerii de arestare (art. 468 alin. 1-3 C. pr. pen.).

● Investigatorul sub acoperire:

– introducerea în cauză, prin ordonanţă motivată, a investigatorilor sub acoperire şi autorizarea folosirii acestora pentru desfăşurarea anumitor activităţi individualizate în ordonanţă;

49

– folosirea proceselor-verbale întocmite de aceştia ca mijloc de probă (art. 261 alin. 7, Legea nr. 78/2000);

– audierea, în calitate de martori, a investigatorilor sub acoperire (art. 261 alin.10, Legea nr. 78/2000 raportat la art. 862 C. pr. pen.).

● Interceptarea convorbirilor telefonice şi a activităţilor

desfăşurate în mediul ambiental: – interceptarea şi înregistrarea convorbirilor

telefonice purtate de inculpaţi/învinuiţi/făptuitori, precum şi a activităţilor desfăşurate de aceştia în mediul ambiental (art. 911 – 915 coroborate cu art. 27 alin. 4, Legea nr. 78/2000);

– utilizarea ca mijloc de probă a proceselor-verbale de redare a activităţilor desfăşurate de învinuiţi/ inculpaţi/făptuitori, anterior prinderii în flagrant, precum şi a suportului optic, conţinând imaginile filmate cu ocazia organizării flagrantului.

Pregătirea şi organizarea flagrantului introducerea în cauză a investigatorilor sub acoperire

(art. 261, Legea nr. 78/2000); realizarea capcanelor tehnice; solicitarea autorizării interceptărilor convorbirilor

telefonice şi a activităţilor desfăşurate de învinuiţi/inculpaţi/ făptuitori în mediul ambiental.

Modalităţi de sesizare a procurorului în Dosarul

nr. 1644/P/2009 Sesizare primară: denunţ formulat on-line pe site-ul

D.G.A. Bucureşti de către M.C. – agent de poliţie în cadrul Secţiei nr. 5 – Poliţia Municipiului Braşov, referitor la:

– comiterea unor infracţiuni de corupţie de către un ofiţer şi mai mulţi agenţi de poliţie;

50

– pasivitatea şefilor ierarhici faţă de aspectele de corupţie semnalate acestora de către agentul de poliţie, anterior datei formulării denunţului.

Sesizare secundară: ordonanţă de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei, emisă într-un dosar instrumentat de D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, în raport de faptul că sesizarea primară viza fapte de corupţie comise şi de către un ofiţer de poliţie.

Faza actelor premergătoare Necesare în vederea solicitării autorizaţiei de

interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice purtate de către făptuitori şi a activităţilor desfăşurate în mediul ambiental.

Obiectiv – formarea convingerii instanţei de judecată că în cauză există date şi indicii temeinice privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către făptuitori (realizat).

Acte premergătoare Declaraţia dată de agentul de poliţie M.C. în cauza

instrumentată de D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov (materializată în cuprinsul procesului-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare începerii U.P. – art. 224 alin. 1, 3 C. pr. pen.).

Constatarea, ca act premergător, prin proces-verbal, a investigaţiilor realizate în cauza instrumentată de D.N.A., prin delegare, de lucrători D.G.A. Bucureşti şi D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Braşov.

Constatarea, conform art. 224 alin. ultim C. pr. pen., a declaraţiilor luate conducătorilor auto opriţi în trafic, identificaţi ca urmare a activităţilor operative efectuate în cauza instrumentată de D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov, persoane despre care existau date că nu au fost sancţionate contravenţional.

51

Organizarea flagrantului La momentul organizării flagrantului erau în curs de

derulare activităţile autorizate de Tribunalul Braşov, de supraveghere în mediul ambiental.

Au fost prelucrate datele de interes operativ furnizate de către D.G.I.P.I. – S.J.I.P.I. Braşov cu privire la programarea în servicii a inculpaţilor şi a făptuitorilor, aria teritorială în care îşi desfăşoară serviciul, dacă sunt sau nu însoţiţi de echipe de jandarmi, ora aproximativă la care pleacă spre zona în care obişnuiesc să-şi desfăşoare activităţile aducătoare de foloase, dacă erau sau nu desemnaţi în calitate de poliţişti cu atribuţii pe linie de poliţie rutieră.

Organizarea echipei operative formată din procuror, ofiţeri D.G.A. Braşov, echipă filaj din cadrul D.G.A. Bucureşti, echipă tehnică, investigatori sub acoperire, autoturisme din dotarea D.G.A. Bucureşti, sumă de bani pusă la dispoziţie pentru organizarea flagrantului de către D.G.A. Bucureşti, cu sprijinul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

52

Capcanare bancnote – inscripţionate „MITĂ” şi număr de dosar penal, realizată în prezenţa a doi martori asistenţi (s-a întocmit proces-verbal) – procedură fotofilmată.

Flagrantul Componenţa echipajului mobil de poliţie: în

autoturismul de serviciu, condus de către C.L.C., se afla pe locul din dreapta-faţă O.N.; echipajul mobil nu efectua serviciul de patrulare, conform Buletinului Postului, ci era staţionat în apropierea unui semafor – zona preferată de acţiune.

Intervenţia a doi investigatori sub acoperire, opriţi în trafic de către echipajul mobil, după ce au trecut, pe rând, pe culoarea roşie a semaforului electric.

Remiterea de către cei doi investigatori, succesiv, la solicitarea adresată de inculpatul C.L.C., a sumelor de 300 lei şi 400 lei.

Intervenţia echipei operative Mod de operare uzitat investigator I Echipajul mobil a plecat în urmărirea auto condus de

primul investigator, care a trecut pe culoarea roşie a semaforului.

C.L.C. s-a deplasat către autoturismul investigatorului, s-a prezentat sub identitate falsă şi ca făcând parte dintr-un serviciu al I.P.J. (afirmaţie falsă), cerându-i actele la control.

Nu a întocmit documente de constatare a contravenţiei comise, deşi îi solicită investigatorului să rămână în autoturism, timp de circa şase minute, inculpatul C.L.C. revenind în acest timp la echipajul de poliţie; i-a prezentat investigatorului care sunt limitele amenzii contravenţionale, limite prezentate în mod deliberat a fi mai mari decât cele legale.

53

Nu a solicitat intervenţia unui echipaj din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere.

Îl cheamă apoi pe investigator la echipajul mobil – în timp ce ambii inculpaţi se aflau în interior – are loc negocierea modului de rezolvare a situaţiei: „Ce să facem, Săndele?”, „Nu cum vreau eu, zii tu”, „Eu nu te cunosc, te duci şi-mi faci rău”, „Du-te la maşină şi vino înapoi”.

Inculpatul O.N., în acest timp, participă la discuţia dintre inculpatul C.L.C. şi investigator, legată de faptul că, dacă i s-ar suspenda dreptul de a conduce ar trebui să i se anuleze permisul.

Mod de operare investigator II Echipajul de poliţie urmăreşte în trafic autoturismul

condus de investigator. Inculpatul C.L.C. se apropie de autoturism, nu se

prezintă, cere actele la control şi îi precizează că a trecut pe roşu. Prezintă limite nereale, majorate, ale amenzii

contravenţionale. Inculpatul insistă ca investigatorul să-i precizeze cât

anume să-i dea amendă, iar după ce investigatorul precizează suma, inculpatul îi spune: „Bă, Adiţă, să nu mă bagi în istorie”, primind suma de bani de la investigator fără ca, în acest timp, să plece de lângă autoturismul investigatorului.

Inculpatul O.N. nu participă la comiterea acestei fapte.

Activităţi efectuate de echipa operativă Efectuarea percheziţiei corporale asupra celor doi

inculpaţi şi a percheziţiei autoturismului de serviciu – efectuate de către D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Braşov, în prezenţa procurorului.

Ridicarea sumelor de bani găsite asupra inculpaţilor – efectuată de către D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Braşov, în prezenţa procurorului.

54

Ridicarea documentelor profesionale: agende de lucru, formulare tipizate, procese-verbale de constatare a contravenţiilor, Registrul Dispozitivului de Siguranţă Publică şi Procesul-verbal de Instruire a Agenţilor Compartimentului de Siguranţă Publică al Secţiei nr. 5 Poliţie – efectuate de către D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Braşov.

Urmărire penală

Începerea urmăririi penale: 24 septembrie 2009; Obţinerea de la I.P.J. – Serviciul Resurse Umane a

înscrisurilor, cuprinzând atribuţiile învinuiţilor pe linie de constatare a contravenţiilor la regimul rutier, precum şi fişele cu atribuţii de serviciu – procuror;

Reţinerea învinuiţilor – art. 148 lit. f C. pr. pen. –procuror;

Formularea propunerii de arestare preventivă, pe o durată de 10 zile (procedură specială a infracţiunii flagrante);

După emiterea mandatelor de arestare preventivă, urmărirea penală a continuat în procedură obişnuită;

S-au verificat apărările inculpatului O.N. (nu a recunoscut contribuţia la comiterea faptei);

Consemnarea, în procese-verbale, a activităţilor desfăşurate de investigatori, prezentate procurorului;

Audierea, în calitate de martori, a investigatorilor sub acoperire – procuror;

Întocmirea procesului-verbal de redare a înregistrărilor activităţilor desfăşurate de învinuiţi în mediul ambiental – lucrător poliţie judiciară D.G.A. Braşov.

Surprize… surprize…

Constatarea opririi în trafic, în cursul organizării flagrantului, anterior momentului intervenirii celui de-al doilea investigator, a unui alt autoturism care a trecut pe culoarea roşie a semaforului electric, al cărui şofer nu a fost sancţionat contravenţional;

55

Înregistrarea denunţului formulat de către Z.M.D. privind remiterea, în scopul neconstatării contravenţiei, a sumei de 50 lei către C.L.C. după discuţia cu O.N., care l-a oprit în trafic, fără a-i putea comunica scopul opririi – înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, la data de 08 ianuarie 2009;

Audierea denunţătorului – procuror. Acte procesuale Începerea urmăririi penale faţă de cei doi învinuiţi

pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. 1 C. pen. raportat la art. 7 alin. 1, 3 Legea nr. 78/2000 pentru ambii învinuiţi, în raport de declaraţia denunţătorului şi de conţinutul procesului-verbal de redare a activităţilor din mediul ambiental; aducerea la cunoştinţă a noii învinuiri;

Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de cei doi inculpaţi pentru toate infracţiunile ce li se reţin în sarcină;

Formularea propunerii de arestare preventivă a celor doi inculpaţi, în procedura obişnuită, după audierea în această calitate.

Finalul urmăririi penale Prezentarea materialului de urmărire penală. Emiterea rechizitoriului la data de 12 septembrie

2009, prin care a fost sesizat Tribunalul Braşov. S-a dispus: – o soluţie de disjungere în favoarea Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Braşov privind doi ofiţeri de poliţie – şeful Secţiei nr. 5 Poliţie şi adjunctul acestuia, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 263 C. pen. faţă de împrejurarea că aceştia nu au redirecţionat o sesizare a denunţătorului M.C. către Parchetul competent, faţă de împrejurarea că aceasta se referă la comiterea unor infracţiuni de corupţie şi nici nu au soluţionat în vreun fel raportul depus de M.C.;

56

– o soluţie de disjungere în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov faţă de alţi trei agenţi de poliţie din cadrul aceleiaşi subunităţi, relativ la comiterea infracţiunii de „luare de mită”, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Sentinţa penală Inculpatul C.L.C. condamnat la trei pedepse a câte

2 ani închisoare pentru comiterea a trei infracţiuni de luare de mită; aplicat spor de 6 luni; execută 2 ani şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 861 C. pr. pen.; termen de încercare 5 ani; 2 ani interzicerea unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. A, teza a II-a, lit. a, b, c, C. pen.;

Inculpatul O.N. condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită; condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită; execută 3 ani închisoare cu aplicarea art. 861 C. pr. pen.; termen de încercare 5 ani; 2 ani interzicerea unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. A, teza a II-a, lit. a, b, c, C. pen.

Invocarea provocării apărare formulată de către inculpatul C.L.C. prin

avocat în faţa instanţei de fond => încălcarea dreptului la un proces echitabil, art. 6 par. 1 Convenţie;

situaţia presupusă infracţională tinde a fi probată prin solicitarea emanând de la o persoană care avea sarcina de a descoperi infracţiunea;

lipsa indiciilor că fapta ar fi fost comisă şi fără intervenţia agenţilor statului, în lipsa altor probe referitoare la comiterea unor fapte de corupţie în trecut – lipsă antecedente penale;

invocate cauzele Teixeira de Castro c/a Portugalia, Vasilescu c/a România, Ramanauskas c/a Lituania, Constantin şi Stoian c/a România.

57

Motivarea instanţei Existau indicii că faptele de corupţie ar fi fost comise şi

fără intervenţia investigatorilor sub acoperire – proces-verbal întocmit de procuror în faza actelor premergătoare, declaraţiile colegilor de serviciu ai inculpaţilor, lucrare cu caracter intern, specială, ridicată în original de la Secţia 5 Poliţie, formată dintr-un raport al denunţătorului, nesoluţionată timp de circa un an – sesizate fapte de corupţie comise de inculpatul C.L.C.; concluzie: investigatorii s-au alăturat unei activităţi infracţionale în desfăşurare.

Procedură prealabilă de autorizare a investigatorilor, autorizarea interceptărilor în mediul ambiental, de imagini şi telefonice de către un judecător.

Audiere nemijlocită şi contradictorie a investigatorilor – respectat principiul egalităţii armelor – garanţii ale unui proces echitabil.

Faza D.N.A.Solutie – N.U.P.si disjungere P.T.Bv.

Sesizare primaraDenunt on-line

la D.G.A.Agent de politie M.C.

D.P. 53/P/2008 alD.N.A. – S.T. Brasovprivind un ofiter si 5

agenti de politieArt.254 al.1 C.p. rap.

La art.7 al.1 Lg.78/2000

Rol activ al denuntatorului in a oferi date de interes

operativ

Acte premergatoareDelegare D.G.A.

S.J.A. Brasov

Audieredenuntator

Activitati de supraveghere

operativa

Verificari in bazele dedate privind inregistrarea

unor sanctiunicontraventionale

58

Faza P.T.BvSolutie – rechizitoriu

D.P. 1644/P/2009

Acte premergatoare aleDNA constatate prin

proces verbalAutorizare interceptari

telefonice si mediuambiental

Investigatorisub acoperire

Prindere in flagrant

Procedura infractiuniiflagrante

Dispunerea I.U.P.:- retinere invinuiti

- propunere arestare prev.- mandat de arestare 10 zile

-trecerea la procedura obişnuită-denunt Z.M.D./audiere-incepere UP si punerea inmiscare a act.pen. pt. toatefaptele

Formulare propunere arestprev. pt. inculpati (20 zile)

admisa de instanta si RECHIZITORIU

Rechizitoriu si:-disjungere cdt. si adj. S.5 Pol.

si declinare P.C.Ap.Bv.-art.263Cp-disjungere 3 agenti de politie

P.T.Brasov – art.254 al.1 Cp

Operativitate Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a fost

sesizat la data de 23.07.2009, în urma declinării competenţei materiale de soluţionare a cauzei de către D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov – format dosar nr. 1644/P/2009;

La data de 21.09.2009 au fost desemnaţi investigatorii sub acoperire;

La data de 23.09.2009 s-a realizat prinderea în flagrant a celor doi inculpaţi;

La data de 23.09.2009 a fost emis mandat de arestare;

La data de 12.10.2009 a fost întocmit rechizitoriul; La data de 1.04.2010 a fost pronunţată sentinţa

penală nr. 166 a Tribunalului Braşov, apelată de Parchet.

59

Concluzii Cea mai eficientă modalitate probatorie: instituţia

investigatorului sub acoperire; Solicitare autorizaţii interceptare ambientală; Coeziunea echipei procuror-ofiţer D.G.A. – echipă

tehnică D.G.A. Bucureşti – investigatori; Reţinerea inculpaţilor şi propunerea la arestare; Trimiterea în judecată; Consultarea jurisprudenţei C.E.D.O. în materia

investigatorilor sub acoperire şi a provocării: Cauza MILINIENE c/a Lituaniei şi RAMANAUSKAS c/a Lituaniei.

60

LUARE DE MITĂ. LUCRĂTOR DIN CADRUL POLIŢIEI RUTIERE.

FOLOSIREA INVESTIGATORULUI SUB ACOPERIRE

În urma denunţului formulat de către numitul M.D., la data de 30 aprilie 2008, lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Satu Mare au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare cu privire la faptul că agenţi de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Satu Mare – Serviciul Poliţiei Rutiere, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pretind şi primesc diferite sume de bani pentru a nu lua măsurile legale împotriva unor conducători auto care încalcă prevederile legale în domeniul circulaţiei rutiere, în sensul consemnării în procesele-verbale de contravenţie încheiate, a altei stări de fapt decât cea constatată, lucru care duce la aplicarea unui regim sancţionator mai blând şi la neaplicarea unor sancţiuni complementare, cum ar fi suspendarea temporară a dreptului de a conduce, precum şi aplicarea unui număr mai mare de puncte de penalizare, dosarul fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare sub nr. 215/P/2008.

Astfel, din conţinutul denunţului, rezultă că, în data de 30 aprilie 2008, în timp ce se întorcea din municipiul Baia Mare, la volanul autoturismului aflat în proprietatea fratelui său, pe raza localităţii Botiz, judeţul Satu Mare, după ce a efectuat o manevră de depăşire, denunţătorul a fost oprit de un echipaj de poliţie. Lucrătorii de poliţie i-au adus la cunoştinţă faptul că a efectuat o manevră neregulamentară, constând în aceea că a depăşit un autoturism în dreptul marcajului rutier ce semnaliza o trecere de pietoni şi că a

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE


SATU MARE

61

depăşit viteza admisă în localitate, motiv pentru care urmează să i se reţină permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 100, alin. 3, lit. e din O.U.G. nr. 105/2002.

Pentru a nu fi dispusă această măsură, denunţătorul a oferit suma de 50 euro, acceptată de către lucrătorii de poliţie, care au consemnat în procesul-verbal încheiat, doar faptul că circula cu viteza de 71 km/h şi că nu a avut asupra sa cartea de identitate.

În baza actelor de cercetare penală, întocmite în cauză conform Ordonanţei de delegare, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, a fost efectuată activitatea de prezentare pentru recunoaştere după fotografie judiciară, ocazie cu care martorul denunţător M.P.D. a indicat pe planşele foto întocmite în acest sens, pe numiţii D.I. şi C.C., ca fiind agenţii de poliţie care constituiau echipajul aflat în serviciu la data şi locul anterior expuse, toate activităţile fiind consemnate în procesul-verbal încheiat.

Prin ordonanţa dată de procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, a fost dispusă autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire, din cadrul M.A.I. – D.G.A. Cu această ocazie, a fost întocmit şi procesul-verbal de notare a seriilor bancnotelor care compuneau suma de 500 lei predată către investigatorul sub acoperire, pentru a fi folosită în activităţile specifice, fiind dispusă totodată efectuarea interceptării şi înregistrării audiovideo, în mediu ambiental, a întâlnirii dintre agentul de poliţie D.I. cu investigatorii sub acoperire.

Astfel, la data de 27 iunie 2008, în jurul orelor 2030 agentul de poliţie D.I. aflându-se în serviciu cu aparatul radar la controlul vitezei, pe DN 19A, pe raza localităţii Oraşu Nou, a oprit autoturismul cu care se deplasa investigatorul sub acoperire. Cu această ocazie, poliţistul i-a comunicat că a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 104 km/h în localitate, fapt ce impune suspendarea dreptului de a conduce autoturisme pe drumuri publice pe o perioadă de 90 de zile şi amendă contravenţională în cuantum de 450 lei, conform art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.

62

Investigatorul sub acoperire a intrat în discuţie cu agentul constatator D.I., „negociind” cu acesta neaplicarea prevederilor legale, oferindu-i cu titlu de mită suma de 500 lei pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice şi a nu fi sancţionat cu amendă contravenţională. Poliţistul a acceptat suma oferită, comunicându-i că l-a sancţionat doar cu „avertisment” şi că a menţionat viteza de 70 km/h, nu viteza reală comunicată anterior.

În continuare, ofiţeri din cadrul D.G.A., în prezenţa şi sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, au procedat la acţiunea de prindere în flagrant, fiind găsite mai multe sume de bani, respectiv 500 lei şi 7.000 forinţi asupra numitului D.I., iar suma de 500 lei, dată cu titlu de mită de către investigatorul sub acoperire, a fost găsită în buzunarul portierei stânga-faţă a autoturismului de serviciu condus de D.I.

Din studiul Registrelor de planificare în serviciu şi al celui de consemnare a sumelor declarate de lucrătorii poliţiei rutiere la intrarea în serviciu, a rezultat că agentul de poliţie D.I. nu a declarat nicio sumă de bani.

Cu ocazia vizionării casetelor video utilizate de aparatul radar ce deservea echipajele poliţiei rutiere la data de 30 aprilie 2008, respectiv 27 iunie 2008, s-a constatat faptul că lipsesc înregistrările momentelor în care autoturismele conduse de către denunţătorul M.P.D. şi investigatorul sub acoperire încalcă legislaţia rutieră, fiind lipsă mult mai multe cadre, fapt constatat după urmărirea contorului numeric.

După prinderea în flagrant, D.I. a fost reţinut, iar ulterior Tribunalul Satu Mare a dispus arestarea preventivă pentru 5 zile, măsură atacată la Curtea de Apel Oradea care nu a menţinut-o, fiind dispusă interdicţia de a nu părăsi localitatea.

S-a procedat la efectuarea unei percheziţii la dulapul utilizat de D.I. în incinta Serviciului Poliţiei Rutiere – I.P.J. Satu Mare, ocazie cu care a fost găsită o sumă de bani în euro şi mai multe casete cu înregistrările efectuate de aparatele radar pe care a operat acesta.

63

De asemenea, lucrătorii D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Satu Mare – au procedat la efectuarea de verificări în cauză, fiind identificate mai multe abateri de la conduita şi deontologia profesională, săvârşite de poliţistul D.I. anterior faptelor pentru care a fost arestat, aspecte pentru care, în decursul timpului a fost cercetat şi sancţionat disciplinar de comisiile de disciplină constituite în acest scop, şi anume:

– în cursul lunii februarie 2007, numitul D.I. a intervenit pe lângă inspectorul de poliţie M.R., din cadrul I.P.J. Satu Mare – Biroul Cercetări Penale, pentru ca acesta să propună o soluţie favorabilă numitului I.N., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană cu o alcoolemie de peste 0,80mg/l alcool pur în sânge. Deşi ofiţerul anchetator i-a comunicat că în cauză va propune o soluţie legală, numitul D.I. a insistat, solicitându-i chiar să vorbească cu procurorul de caz pentru o soluţie în favoarea consăteanului său.

– în cursul lunii martie 2007, numitul D.I. a intervenit pe lângă un alt ofiţer de poliţie, respectiv subinspectorul M.C.V. din cadrul I.P.J. Satu Mare – Biroul Cercetări Penale, în favoarea numitului M.V.S., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o concentraţie alcoolică de peste 0,8%. Imediat după ce a fost începută urmărirea penală, numitul D.I. l-a contactat telefonic pe ofiţerul de poliţie, întrebându-l dacă dosarul în cauză se află la el şi dacă ar putea să-l audieze mai repede pe M.V.S., sus-numitul fiind ulterior audiat cu altă ocazie.

Cei doi ofiţeri de poliţie au raportat superiorilor aspectele de mai sus, motiv pentru care numitul D.I. a fost cercetat prealabil pentru imixtiune în activitatea altui poliţist.

Agentul de poliţie D.I. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea

infracţiunii de luare de mită.

64

LUARE DE MITĂ. AGENŢI DE POLIŢIE. MONITORIZAREA AUTORILOR

ŞI CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Modul de sesizare La data de 19 mai 2009, denunţătorul Z.V., din comuna

Stulpicani, judeţul Suceava, s-a prezentat la Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava pentru a denunţa săvârşirea unei infracţiuni de corupţie de către agentul de poliţie J.D., din cadrul Postului de Poliţie Stulpicani.

Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava a sesizat în aceeaşi zi Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, cauza fiind înregistrată sub nr. 333/P/2009.

Pe parcursul urmăririi penale s-a dispus extinderea cercetărilor cu privire la alte fapte şi alţi învinuiţi.

Audierea denunţătorului ● Denunţătorul a fost audiat de către procuror,

insistându-se pe: – descrierea faptei care a determinat intervenţia

organului de poliţie; – împrejurările în care a fost pretinsă mita; – aflarea sumei totale de bani pretinsă de organul

constatator; – suma de bani care a fost deja remisă şi în ce

împrejurări;


TRIBUNALUL SUCEAVA


SUCEAVA

65

– suma de bani ce urmează a fi dată şi în ce condiţii;

– care sunt persoanele care au cunoştinţă despre faptă şi ce cunosc ele în mod concret.

Denunţătorul a pus la dispoziţia organului de urmărire penală şi o înregistrare pe un reportofon, conţinând discuţia dintre el şi agentul de poliţie.

Verificarea susţinerilor denunţătorului

● Activităţi de urmărire penală: – transcrierea înregistrării audio pusă la dispoziţie

de către denunţător. ● Activităţi cu caracter investigativ-operative – D.G.A.:

– verificarea persoanei mituitului: – cine este, relaţiile acestuia cu mituitorul; – stabilirea calităţii acestuia; – care sunt atribuţiile sale de serviciu.

– verificarea persoanei mituitorului; – verificarea existenţei stării de fapt evocată de

denunţător; – scopul mituirii şi caracterul acţiunilor persoanelor

implicate; – stabilirea activităţilor care au fost deja întreprinse

de funcţionarul public pentru mita primită; – verificarea relaţiilor dintre mituit şi mituitor.

Din punct de vedere informativ, starea de fapt

s-a confirmat:

● În urma investigaţiilor operative s-a stabilit: – poliţistul indicat de denunţător este agent de

poliţie în cadrul Postului de Poliţie Stulpicani şi are calitatea de lucrător de poliţie judiciară;

– agentul de poliţie este desemnat să îndeplinească atribuţii pe linie de circulaţie;

66

– la data de 21 aprilie 2009, denunţătorul, conducător auto, a fost implicat într-un eveniment de trafic rutier:

• accident soldat doar cu avarii; • conducătorul auto a părăsit locul acciden-

tului; • autoturismul implicat avea poliţa de

asigurare falsă. – lucrătorii Postului de Poliţie Stulpicani s-au sesizat

despre accident, l-au sancţionat contravenţional pe conducătorul auto şi i-au reţinut permisul de conducere.

Verificarea competenţei organului de urmărire penală

Cercetările şi investigaţiile operative au stabilit că: – în cauză este implicat un agent de poliţie; – agentul de poliţie are calitatea de lucrător de

poliţie judiciară; – s-a produs un eveniment de trafic rutier în care a

fost implicat un autoturism care avea poliţa de asigurare falsă, motiv pentru care conducătorul auto a părăsit locul accidentului şi nu a anunţat organele de poliţie;

– lucrătorii Postului de Poliţie Stulpicani s-au sesizat cu privire la evenimentul de trafic rutier şi au aflat şi despre poliţa de asigurare falsă.

Competenţă – Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Constituirea echipei operative şi stabilirea planului de anchetă

● Constituirea echipei operative: – procurori din cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Suceava;

67

– lucrători de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. – S.J.A. Suceava;

● Stabilirea planului de anchetă: – organizarea activităţii de anchetă în ansamblu şi

distribuirea corectă a timpului, pe zile şi pe activităţi de desfăşurat;

– verificarea şi evaluarea probelor; – stabilirea mijloacelor de probă ce urmează a fi

administrate anterior începerii urmăririi penale; – evaluarea posibilităţii atragerii în echipa operativă şi a

altor specialişti judiciari sau extrajudiciari.

Mijloace de probă administrate iniţial

admiterea ca mijloc de probă a înregistrării audio pusă la dispoziţie de denunţător;

solicitarea fişei postului agentului de poliţie; audierea denunţătorului cu privire la contactele pe

care urma să le aibă cu funcţionarul public şi modul de comunicare;

s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul J.D.C. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită;

cercetările au evidenţiat faptul că funcţionarul public şi denunţătorul comunică prin intermediul telefoanelor mobile;

la 26 mai 2009, instanţa a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice de la postul telefonic al învinuitului, pe o perioadă de 10 zile.

Primul moment operativ

Oportunitatea ivită privind valorificarea momentului

operativ al remiterii diferenţei de bani care forma obiectul mitei către funcţionarul public:

– la data de 2 iunie 2009, funcţionarul public, agent de poliţie, urma să primească suma de 200 lei de la denunţător;

68

– s-a decis deplasarea în teren a echipei operative: – 2 procurori: – 4 lucrători de poliţie judiciară – D.G.A.

– în timpul derulării momentului operativ, pe baza monitorizării comunicaţiilor telefonice, s-a constatat că învinuitul l-a cooptat în activitatea infracţională şi pe colegul său, agentul de poliţie O.T.;

– echipa operativă a decis să nu intervină pentru surprinderea în flagrant, urmând să monitorizeze activitatea infracţională în continuare şi să extindă monitorizarea şi cu privire la cel de-al doilea agent de poliţie.

Activităţi infracţionale constatate între cele două momente operative:

– învinuitul J.D.C., în cursul zilei de 3 iunie 2009, s-a întâlnit cu o persoană de la care a primit suma de 200 euro pentru a interveni la doi ofiţeri din cadrul Poliţiei oraşului Gura Humorului, pentru a-i determina să nu întocmească dosar penal soţului acesteia, săvârşind astfel infracţiunea de trafic de influenţă (moment video – prima cauză specială);

– acelaşi învinuit, după ce a discutat cu un superior (a doua cauză specială), a transmis date privind efectuarea unui control pe linie economică pe raza comunei Stulpicani, de către Poliţia oraşului Gura Humorului – furnizând informaţii ce nu sunt destinate publicităţii;

– cei doi învinuiţi, J.D.C. şi O.T., l-au contactat de mai multe ori pe debitorul Florin, pentru recuperarea sumei de 36.000.000 lei vechi, săvârşind astfel infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice;

– învinuitul O.T. asigura protecţia unei familii locale în comercializarea ilegală a materialului lemnos, săvârşind astfel infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

69

Activitatea de urmărire penală desfăşurată între cele două momente operative:

– interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi ale agentului de poliţie O.T.;

– înregistrări audiovideo ambientale; – extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale; – procese-verbale de identificare a locurilor, a

persoanelor şi a bunurilor ce rezultă din cuprinsul monitorizărilor telefonice că sunt incluse în activitatea infracţională a agenţilor de poliţie:

•locuri ilegale de debitare a materialului lemnos; •identitatea persoanelor angrenate în activitatea de

debitare ilegală; •identificarea firmelor care beneficiau de materialul

lemnos debitat ilegal; •identificarea firmelor şi administratorilor firmelor ce

beneficiau de protecţia agenţilor de poliţie; •stabilirea traseelor de transport a materialului

lemnos. – procese-verbale de constatare a unor activităţi de

transport ilegal de material lemnos, de către organele silvice şi structurile de poliţie, pe baza datelor furnizate de echipa operativă, care urmau să fie folosite în activitatea probatorie.

Al doilea moment operativ

● Cercetările au confirmat existenţa unei ample activităţi

infracţionale, ceea ce a impus efectuarea concomitentă a mai multor activităţi de urmărire penală:

– efectuarea de percheziţii la domiciliile celor doi agenţi de poliţie;

– efectuarea unor controale la locurile de debitare ilegală a materialului lemnos;

– efectuarea unor controale silvice la sediile societăţilor care comercializau material lemnos;

70

– verificarea existenţei unor înscrisuri la mai multe structuri de poliţie judiciară;

– audierea persoanelor implicate şi a martorilor care puteau furniza detalii cu privire la cele constatate.

Rezultatele activităţii operative ● Echipa operativă a constatat:

– existenţa, în stare de funcţionare, la domiciliul familiei N. din satul Slătioara, a unei instalaţii ilegale de debitare a materialului lemnos;

– la domiciliul învinuitului O.T. au fost identificate: – 10 dosare penale; – 3 procese-verbale de cercetare la faţa locului; – 18 procese-verbale de constatare a unor

contravenţii; – 24 de reclamaţii, petiţii, sesizări.

– la domiciliul învinuitului J.D.C. au fost identificate: – un dosar penal în care era întocmit RTUP şi

două reclamaţii. Lucrătorii Biroului de Control Intern au constatat că, în

evidenţele Postului de Poliţie Stulpicani, toate dosarele şi lucrările penale sus-menţionate erau trecute ca soluţionate şi înaintate organelor în drept, la Parchet sau în debit la organele fiscale, iar petiţiile erau clasate şi rezultatul verificărilor comunicat părţilor.

Finalizarea urmăririi penale:

– s-au extins cercetările şi s-a început urmărirea penală pentru toate faptele săvârşite de cei doi agenţi de poliţie;

– cei doi învinuiţi au fost reţinuţi; – s-a pus în mişcare acţiunea penală; – învinuiţii au fost arestaţi de către instanţa de judecată; – s-a întocmit rechizitoriul şi a fost sesizat Tribunalul

Suceava, ca instanţă de fond.

71

Finalizarea urmăririi penale ● Rechizitoriu: Inculpaţi: doi agenţi de poliţie Încadrarea juridică:

– infracţiuni de corupţie: luare de mită şi trafic de influenţă;

– infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie: abuz în serviciu contra intereselor publice şi furnizare de informaţii care nu sunt destinate publicităţii;

– infracţiuni de drept comun: sustragere de înscrisuri şi fals intelectual.

Mijloace de investigaţie

CLASICE – OBIŞNUITE: Investigaţii informativ-operative poliţieneşti:

– verificarea suspiciunii iniţiale; – verificarea informaţiilor operative.

Procedee clasice de investigare: – cercetarea la faţa locului; – mărturia; – cercetarea de înscrisuri.

SPECIFIC POLIŢIENEŞTI: Culegerea datelor despre:

– fapta sesizată; – persoanele implicate; – comportamentul suspecţilor.

Operaţiuni de filaj; Supravegheri tehnice; Culegere de informaţii care puteau fi verificate

operativ; Contacte cu surse locale; Verificări arhivistice.

72

SPECIALE – TEHNICE: Procedee de investigare speciale: ● Percheziţii:

–la domiciliile învinuiţilor. ● Acceptarea ca mijloc de probă a înregistrării

făcută de parte.

Procedee de investigare tehnice: – interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice; – înregistrarea audiovideo în mediu ambiental; – supravegheri tehnice.

Durata anchetei penale

● Data săvârşirii primei infracţiuni: – 23.04.2009

● Data sesizării: – 19.05.2009

● Data finalizării anchetei: –27.07.2009

● Durata urmăririi penale: 39 zile

Măsuri preventive şi alte măsuri procesuale Măsuri preventive:

– reţinerea învinuiţilor: • învinuiţii au fost reţinuţi de către procuror

pe data de 02.07.2009. – arestarea inculpaţilor:

• inculpaţii au fost arestaţi de către instanţa de judecată începând cu data de 03.07.2009.

ALTE MĂSURI PROCESUALE:

– s-a disjuns cauza şi s-a declinat către D.N.A.: • două infracţiuni de luare de mită –

inspectori de poliţie;

73

• furnizare de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii – un inspector de poliţie.

– măsuri disciplinare şi administrative: • şeful structurii de poliţie judiciară a fost

mutat disciplinar; • s-au dispus controale tematice la toate

structurile de poliţie judiciară, pe tema înregistrării dosarelor şi lucrărilor penale;

• s-a dispus reintroducerea în circuitul legal a înscrisurilor oficiale sustrase de agenţii de poliţie:

– la dosar s-au reţinut doar xerocopii.

Urmărirea penală

● Întreaga urmărire penală a fost efectuată de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Suceava: – procurorii secţiei de urmărire penală au efectuat

urmărire penală proprie;

74

– unele acte de urmărire penală au fost administrate prin delegare, de către organe de cercetare penală:

• S.J.A. Suceava; • I.P.J. Suceava.

● Au fost administrate şi mijloace de probă tehnice: – interceptări şi înregistrări ale convorbirilor

telefonice – S.I.P.I. Suceava; – înregistrări audiovideo în mediu ambiental –

S.J.A. Suceava; – supravegheri tehnice.

● Suport tehnic şi de specialitate: – I.T.R.S.V. Suceava – controale pe linia respectării

regimului silvic; – I.J.J. Suceava – protecţia membrilor echipei

operative şi păstrarea ordinii şi liniştii publice.

D.G.A. – S.J.A. SUCEAVA

● Structura anticorupţie a administrat, prin delegare, mijloace de probă prin care au fost valorificate informaţiile cu caracter operativ:

– identificarea şi audierea martorilor; – transcrierea înregistrărilor audiovideo; – identificarea locurilor ilegale de debitare a

materialului lemnos; – identificarea persoanelor angrenate în activitatea

de debitare ilegală; – identificarea firmelor beneficiare; – stabilirea traseelor de transport.

● A asigurat întregul suport informativ al instrumentării cauzei:

– a pus la dispoziţia procurorului toate informaţiile cu caracter operativ despre faptă, despre calitatea persoanelor, despre participaţiile penale.

● A participat la administrarea tuturor mijloacelor de probă de către procuror:

– întreaga structură D.G.A. a participat, alături de procuror, la administrarea tuturor probelor în cauză

75

audierea învinuiţilor, martorilor, percheziţii, momente operative de intervenţie în teren;

– la efectuarea percheziţiilor a participat şi S.J.A. Botoşani.

I.P.J. SUCEAVA

● Biroul control intern: – verificarea evidenţelor dosarelor şi lucrărilor

penale la Postul de Poliţie Stulpicani; – verificarea înregistrărilor cauzelor penale în

evidenţa pasivă; – verificarea înregistrării unei cauze penale la

Poliţia oraşului Gura Humorului. ● Biroul de combatere a infracţionalităţii silvice:

– constatarea activităţii de transport ilegal de material lemnos;

– însoţirea inspectorului I.T.R.S.V. la efectuarea controalelor de specialitate;

● Laboratorul criminalistic: – cercetarea la faţa locului; – schiţe şi planşe foto – percheziţii.

Suport tehnic şi de specialitate

● I.T.R.S.V. Suceava: – efectuarea de controale de specialitate la punctele

de debitare şi comercializare a materialului lemnos.

● S.I.P.I. Suceava: – ascultarea convorbirilor telefonice şi participarea

la derularea momentelor operative. ● Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava:

– două grupe de jandarmi au asigurat protecţia membrilor echipei operative în locurile în care au intervenit.

NOTĂ: D.G.A. – Structura centrală a asigurat aparatura audiovideo de înregistrare ambientală.

76

LUARE DE MITĂ. AGENŢI DE POLIŢIE.

CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Date statistice ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor 01.01.2008 – 31.12.2009

● 37 de sesizări, care vizau săvârşirea unui număr de 63 de infracţiuni;

● 38 de infracţiuni prevăzute de art. 254 C. pen.; ● 16 infracţiuni prevăzute de art. 255 C. pen.; ● 9 infracţiuni prevăzute de art. 257 C. pen.; ● 63 de persoane cercetate:

– 29 de poliţişti; – 34 de funcţionari publici.

● soluţii: – 5 rechizitorii; – 25 neînceperi ale urmăririi penale; – 7 scoateri de sub urmărirea penală; – 2 clasări.

O hotărâre a rămas definitivă (cauza fiind instrumentată în anul 2007 şi în care s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare cu privare de libertate), iar 5 hotărâri sunt nedefinitive.

Caracteristicile speţei

rapiditatea derulării; flexibilitatea planificării activităţilor de prindere în

flagrant, în condiţiile deselor schimbări de scenarii făcute de inculpaţi, în perioada premergătoare săvârşirii infracţiunii;


TRIBUNALUL BIHOR


BIHOR

77

cooperarea care a existat între procuror, lucrătorii D.G.A. şi şeful I.P.J. Bihor;

situaţiile inedite care au apărut pe parcursul derulării acţiunii de constatare a infracţiunii flagrante;

aspectele juridice privitoare la faptele săvârşite de către cei doi inculpaţi;

vârsta inculpaţilor, ambii având 25 de ani şi experienţă profesională redusă.

Factorii care au generat săvârşirea infracţiunii

de corupţie Săvârşirea infracţiunii de corupţie a avut la bază

constatarea unei tamponări între învinuitul V.I., proprietarul unui autoturism marca Dacia, şi învinuitul M.Z., proprietarul unui autoturism marca Audi A6, tamponare care a avut loc la data de 7 mai 2009, în jurul orelor 2100, lângă staţia Lukoil din Oradea din strada Seleuşului. V.I. i-a solicitat lui M.Z. să nu declare evenimentul, la acea dată, întrucât nu avea încheiat contractul de asigurare obligatorie RCA.

La data de 8 mai 2009, V.I. a încheiat contractul de asigurare obligatorie RCA cu Allianz Ţiriac, convenind să se prezinte la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere la data de 12 mai 2009, orele 2130, stabilind să declare că data producerii evenimentului a fost 11 mai 2009 şi nu data reală de 7 mai 2009, având în vedere că poliţa de asigurare RCA, încheiată de V.I. a doua zi de la data producerii tamponării, începea să-şi producă efectele numai la un interval de 48 de ore de la încheierea contractului.

În consecinţă, conform celor stabilite de comun acord, cei doi conducători auto s-au prezentat la poliţia rutieră, la data de 12 mai 2009, orele 2130.

Agentul de serviciu de la Biroul Tamponări îşi încheia serviciul la orele 2200, motiv pentru care au fost preluaţi de către inculpaţii C.C. şi S.F. – agenţi de poliţie în cadrul S.P.R. care tocmai intraseră în serviciu.

78

Între timp, cei doi şoferi completaseră declaraţiile-tip de tamponare, pe care le-au predat apoi inculpatului C.C.

În cuprinsul declaraţiilor, ambii conducători auto – conform înţelegerii anterioare – au menţionat că tamponarea a avut loc în data de 11 mai 2009, orele 2130, lângă staţia PECO de pe str. Seleuşului.

Dat fiind faptul că inculpatul C.C., la data de 11 mai 2009, în jurul orelor 2130, se aflase în apropierea staţiei PECO de pe str. Seleuşului, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi a procedat la acea dată şi oră la testarea cu etilotestul a unui conducător auto, şi-a dat seama că cei doi şoferi nu spun adevărul.

Mai mult, având suspiciuni cu privire la modul concret de producere a evenimentului rutier – din cauza avariilor celor două autoturisme, care la prima vedere nu concordau cu versiunea prezentată de cei doi conducători auto, a cerut ajutorul a doi colegi cu experienţă, martorii I.N. şi B.F.

Aceştia i-au recomandat să se deplaseze la faţa locului. Inculpaţii C.C. şi S.F., însoţiţi de V.I. şi M.Z., s-au

deplasat pe str. Seleuşului, lângă staţia PECO. În urma verificărilor de la faţa locului efectuate de către

inculpaţii C.C. şi S.F. (inclusiv a discuţiilor purtate cu martorul ocular la tamponare, D.A. – vânzător la staţia PECO) aceştia au stabilit că evenimentul rutier în care au fost implicaţi V.I. şi M.Z. s-a produs la data de 07 mai 2009 şi nu la data declarată de cei doi, respectiv 11 mai 2009.

Astfel, având în vedere declaraţiile date de cei doi şoferi la sediul poliţiei rutiere, pe formularele-tip de tamponare, cei doi inculpaţi le-au adus la cunoştinţă conducătorilor auto, V.I. şi M.Z., că se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. şi prin urmare le vor întocmi dosar penal în acest sens.

Cercetarea la faţa locului s-a încheiat în jurul orelor 2245 astfel că inculpaţii şi cei doi şoferi s-au reîntors la sediul Poliţiei Rutiere.

Imediat însă, inculpaţii au fost trimişi în zona Cantemir din Oradea, pentru a asigura fluidizarea circulaţiei, întrucât acolo se desfăşura o expertiză.

79

Astfel, inculpaţii s-au deplasat la locul respectiv, însoţiţi fiind de către V.I. şi M.Z., care i-au urmat pe cei doi inculpaţi, întrucât situaţia lor rămăsese nerezolvată, cu atât mai mult cu cât şi-au dat seama – din modul în care poliţiştii inculpaţi s-au comportat cu ei, din felul în care tergiversau finalizarea situaţiei lor – că li se pretinde în mod indirect să dea o anumită sumă de bani celor doi inculpaţi, pentru ca aceştia să nu le ridice permisul în vederea suspendării, să nu le întocmească dosar penal pentru falsul în declaraţii comis şi în final să-şi poată repara avariile autoturismelor.

Ajunşi pe strada Dimitrie Cantemir, numitul V.I. l-a contactat telefonic pe martorul H.D. – cumnatul său – care ştia de tamponare şi i-a solicitat să-i aducă suma de 1.000 de euro.

Sesizarea lucrătorilor D.G.A. H.D. s-a prezentat imediat (la orele 2230) la D.G.A. –

Serviciul Judeţean Anticorupţie Bihor, formulând un denunţ penal şi punând la dispoziţie suma de 1.000 de euro, formată dintr-o bancnotă de 500, o bancnotă de 200 şi trei bancnote de 100 euro, ale căror serii au fost constatate şi consemnate într-un proces-verbal, în prezenţa a doi martori asistenţi.

Formarea echipelor şi planificarea activităţilor

în vederea organizării flagrantului Imediat după formularea autodenunţului de către

martorul H.D., procurorul şi lucrătorii din cadrul D.G.A. au format trei echipe în scopul de a-i supraveghea pe cei doi poliţişti şi pe conducătorii auto implicaţi în tamponare.

Una dintre echipe s-a deplasat pe traseul parcurs de cei doi poliţişti şi de conducătorii auto implicaţi în tamponare, echipă din care făcea parte şi martorul H.D., cu care se convenise ca în momentul în care va reuşi să remită poliţiştilor suma de 1.000 euro, să facă un semn.

80

Altă echipă s-a postat pe platoul situat lângă sediul S.P.R., iar ultima echipă, formată din procuror şi şeful D.G.A., s-a postat în părculeţul din faţa sediului S.P.R., cu toţii urmând să ţină legătura telefonic.

Activitatea primei echipe Deplasarea, imediat după momentul sesizării, de la

sediul D.G.A. către strada Dimitrie Cantemir, unde inculpaţii asigurau fluenţa traficului cu ocazia efectuării unei expertize.

Schimbarea planului iniţial pentru prima echipă După finalizarea expertizei, inculpaţii le-au cerut iniţial

numiţilor V.I. şi M.Z. să se deplaseze la staţia Lukoil, dar au revenit între timp asupra acestei decizii, solicitându-le să revină la sediul S.P.R., prima echipă procedând la schimbarea autoturismului pe care îl foloseau, în vederea acoperirii şi supravegherii şi acestui nou traseu.

Activitatea celei de-a doua echipe A doua echipă a asigurat supravegherea sediului

Serviciului Poliţiei Rutiere, din imediata vecinătate, observând partea de sud-vest a clădirii, fiind în permanentă legătură cu celelalte echipe şi cu denunţătorul.

O altă schimbare de plan în activitatea primei

echipe

Prima echipă a revenit de la staţia Lukoil şi s-a instalat în partea de nord-est a sediului Serviciului Poliţiei Rutiere, procedând la supravegherea punctului de acces în clădire şi având vizibilitate asupra acestuia, dar şi asupra

81

denunţătorului care se afla în faţă şi cu care fuseseră stabilite anumite consemne.

În sediul poliţiei, cei doi inculpaţi le-au dat alte formulare-tip de tamponare celor doi şoferi, pe care aceştia le-au completat din nou, de data aceasta menţionând că tamponarea dintre ei a avut loc la data de 12 mai 2009.

În acel moment, în timp ce completau declaraţiile în faţa celor doi inculpaţi, numitul V.I. a pus pe masa pe care scriau suma de 1.000 de euro, moment în care inculpatul C.C. l-a sfătuit să aştepte să termine de scris şi abia apoi să predea acea sumă inculpatului S.F., motiv pentru care V.I. a introdus banii înapoi în buzunar.

Intervenţia echipei de cercetare În jurul orei 0138, V.I. şi M.Z. au ieşit din sediul Poliţiei

Rutiere pentru a se deplasa la Hotel Intercontinental Dacia, ca să-şi facă xerocopii de pe actele obţinute.

La ieşire, cei doi şoferi au fost conduşi de către ambii inculpaţi, primul ieşind din sediu inculpatul S.F., care a şi coborât treptele de la intrare, apoi după el numitul M.Z., care a dat mâna cu inculpatul C.C., care ieşise şi el din sediu, după aceea cu inculpatul S.F.

Imediat după aceştia a ieşit şi numitul V.I., care s-a îndreptat prima dată spre inculpatul C.C., a vrut să-i predea suma de 1.000 de euro, dar acesta i-a făcut un semn discret cu mâna indicându-i lui V.I. să-i predea banii inculpatului S.F.

Conformându-se acestei indicaţii, numitul V.I. s-a îndreptat apoi spre inculpatul S.F. – aflat la baza scărilor de la intrare – cu care a dat mâna, după care, imediat, i-a introdus suma de 1.000 de euro în buzunarul de la vesta reflectorizantă pe care o purta.

Imediat după consumarea acestui moment, a intervenit echipa de cercetare penală, constituită din procuror şi ofiţerii D.G.A., care l-au oprit pe V.I., acesta autodenunţându-se cu privire la mita dată.

82

Inculpatul C.C. a observat sosirea echipei de cercetare penală, motiv pentru care a fugit înspre sala de şedinţă aflată în interiorul clădirii şi unde se afla inculpatul S.F., cerându-i să arunce banii, spunând: „Aruncă-i!”, aspect care a fost aflat de către organul de urmărire penală ulterior, pe parcursul desfăşurării anchetei.

După ce a fost avertizat de către inculpatul C.C., inculpatul S.F. a intrat în grupul sanitar şi a aruncat banii primiţi pe fereastră, fapt care a fost observat de către inculpatul C.C.

Desfăşurarea constatării S-a procedat la efectuarea unei percheziţii corporale

a inculpatului S.F. în vederea găsirii sumei de 1.000 euro. Întrucât asupra acestuia nu s-a găsit suma de bani,

s-a procedat la verificarea locurilor posibile de ascundere a banilor din imediata vecinătate a locului unde acesta a fost depistat.

S-a procedat şi la verificarea mapei de serviciu a celor doi inculpaţi, activitate care s-a desfăşurat în prezenţa inculpatului C.C.

Au fost verificate, de asemenea, toate documentele şi actele găsite asupra inculpaţilor.

S-a trecut în final la verificarea părţii exterioare a sediului Serviciului Poliţiei Rutiere.

Găsirea sumei de bani În urma verificării exteriorului clădirii, în dreptul

geamului de la toaletă, pe latura stângă a clădirii, pe scara exterioară, a fost găsită împrăştiată pe o suprafaţă de aproximativ trei metri, suma de 1.000 euro, în cele cinci bancnote.

Suma de bani astfel găsită la faţa locului a fost comparată în ceea ce priveşte identitatea seriilor de pe bancnote cu cele consemnate în denunţul penal al numitului H.D. şi în procesul-verbal întocmit cu acea ocazie, constatându-se identitatea seriilor.

83

Analiza probelor

Din probele administrate, a rezultat, fără dubii, săvârşirea de către cei doi inculpaţi a infracţiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. 1 şi 2 C. pen., în calitate de coautori, prin aceea că:

ambii aveau calitatea de agenţi de poliţie în cadrul S.P.R. Bihor, formând un echipaj de lucru;

amândoi au efectuat verificările la faţa locului, luând la cunoştinţă data reală la care a avut loc tamponarea;

amândoi inculpaţii le-au comunicat învinuiţilor V.I. şi M.Z. că sunt pasibili de a fi traşi la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 292 C. pen.;

în cadrul echipei pe care o formau, inculpatul C.C. a completat, cu bună ştiinţă, în mod defectuos, un act legat de atribuţiile sale de serviciu;

totodată, participaţia penală a celor doi inculpaţi rezultă în plus din faptul că, în timp ce redacta documentele în fals, inculpatul C.C. nu numai că nu a respins suma de bani oferită de V.I., dar i-a şi cerut acestuia să aştepte până la finalizarea documentelor pentru a-i înmâna colegului său – coinculpatul S.F.;

de asemenea, inculpatul C.C. a fost cel care i-a indicat învinuitului V.I., la ieşirea din sediul poliţiei, că banii trebuie daţi coinculpatului S.F. şi apoi l-a prevenit pe inculpatul S.F. că au sosit organele de anchetă şi că este necesar să arunce banii primiţi ca mită;

fapta celor doi inculpaţi a fost săvârşită în modalitatea normativă prevăzută de art. 254 C. pen., a pretinderii indirecte de bani de la învinuiţii V.I. şi M.Z., din întreaga stare de fapt rezultată din probele administrate reieşind că cei doi inculpaţi au condiţionat îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor lor de serviciu de remiterea unei sume de bani, sumă care în final a fost dată şi primită de inculpatul S.F., în contextul participaţiei sale penale alături de coinculpatul C.C.

Dosar penal nr. 1047/P/2009, persoane cercetate: ● inculpatul S.F., 25 ani:

* agent de poliţie LA Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor;

84

* a fost luată măsura reţinerii la data de 13 mai 2009 şi arestării preventive, pe 29 de zile.

Trimis în judecată, în stare de arest preventiv,

pentru săvârşirea infracţiunii de: – luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 254

alin. 1 şi 2 din C. pen. cu referire la art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000;

● inculpatul C.C., 25 ani: * agent de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere

Bihor; * a fost luată măsura reţinerii, la data de 22 mai

2009, şi arestării preventive, pe 29 de zile. Trimis în judecată, în stare de arest preventiv,

pentru săvârşirea infracţiunilor de: – luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 254

alin. 1 şi 2 din C. pen. cu referire la art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000;

– fals intelectual, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a din C. pen.;

– învinuit V.I. (denunţător); – învinuit M.Z. Cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de: – fals în declaraţii, faptă prevăzută şi pedepsită de

art. 292 C. pen.; – dare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 255

din C. pen cu referire la art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000. (Faţă de aceştia s-a dispus scoaterea de sub urmărirea

penală pentru infracţiunea de fals în declaraţii, respectiv neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de dare de mită).

85

MINISTERUL PUBLIC DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE PARCHETUL DE PE LÂNGĂ SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE TRIBUNALUL BUCUREŞTI ILFOV

LUARE DE MITĂ. AGENT DE POLIŢIE. CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

La 24 octombrie 2007, S.Ş. apelează Linia Tel-Verde a Direcţiei Generale Anticorupţie şi sesizează faptul că poliţişti din cadrul I.P.J. Ilfov, Postul de Poliţie Chiajna, i-au solicitat o sumă de bani pentru a nu-i întocmi dosar penal cu privire la un presupus furt săvârşit într-un supermarket.

În seara aceleiaşi zile, S.Ş. este invitat la sediul D.G.A. – S.J.A. Ilfov, unde formulează un denunţ.

În urma verificărilor preliminare, ofiţerii anticorupţie sesizează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Din denunţul formulat au rezultat următoarele aspecte de interes operativ:

La data de 22 octombrie 2007, S.Ş. a fost prins sustrăgând produse dintr-un supermarket de către agenţii de pază; ulterior, aceştia au sesizat poliţiştii din cadrul I.P.J. Ilfov, Postul de Poliţie Chiajna, în vederea efectuării constatărilor necesare. Printre poliţiştii care s-au prezentat la faţa locului se afla şi agentul de poliţie P.V.

La sediul Postului de Poliţie Chiajna, agentul de poliţie P.V. şi un coleg al său, identificat ulterior în persoana agentului de poliţie C.M., au discutat cu denunţătorul şi i-au pretins 700 euro pentru a nu propune trimiterea în judecată. După ce „au negociat” cu denunţătorul, poliţiştii au acceptat să primească „doar 400 euro”.

Din această sumă, la 23 octombrie 2007, denunţătorul i-a înmânat agentului de poliţie P.V. suma de 100 euro, urmând ca ulterior să-i dea şi restul sumei.

86

Activităţi premergătoare constatării infracţiunii flagrante

Sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la fapta denunţată.

Formarea echipei operative din ofiţeri D.G.A. care au fost delegaţi să efectueze acte procedurale în vederea realizării flagrantului.

Solicitarea şi obţinerea, de la Tribunalul Bucureşti, a autorizării interceptării şi înregistrării în mediul ambiental a convorbirilor purtate de denunţător pe o perioadă de 30 de zile.

Punerea la dispoziţia denunţătorului a sumei de 300 euro în vederea realizării flagrantului.

Studierea locului unde denunţătorul urma să-l întâlnească pe făptuitor, aspect căruia i s-a acordat o importanţă deosebită având în vedere mediul rural, în care orice nouă apariţie atrage atenţia.

Pregătirea denunţătorului, situaţie ce a necesitat un efort deosebit din partea echipei operative, întrucât denunţătorul urma un tratament împotriva dependenţei de substanţe stupefiante.

Constatarea infracţiunii flagrante

În data de 01 noiembrie 2007, S.Ş. s-a deplasat la Postul de Poliţie Chiajna, unde s-a întâlnit cu inculpatul P.V.

Din discuţiile purtate de denunţător cu inculpatul P.V., a rezultat faptul că acesta din urmă şi-a amintit că S.Ş. este cel care sustrăsese bunuri din supermarket, l-a asigurat că dosarul „este rupt” şi, când denunţătorul i-a arătat suma de bani, i-a indicat să lase „ce are de lăsat” la magazinul de lângă postul de poliţie, unde are o prietenă şi de unde va lua el mai târziu.

În acel moment, echipa operativă a considerat ino-portună derularea activităţii în sensul solicitat de făptuitor şi i-a solicitat denunţătorului să meargă în staţia de Maxi-taxi şi să aştepte.

87

Decizia s-a dovedit inspirată pentru că, în scurt timp, în apropierea denunţătorului s-a oprit un autoturism condus de inculpat, însoţit de agentul C.M. Inculpatul P.V. i-a reproşat denunţătorului că nu a trecut pe la magazin şi i-a solicitat să-i lase banii şi să plece acasă. În timp ce punea banii pe bancheta din spate a autoturismului, inculpatul l-a asigurat încă o dată pe denunţător că „a scăpat”.

Imediat maşina inculpatului a părăsit zona, însă a fost blocată în scurt timp de unul din autoturismele echipei operative. În prezenţa procurorului şi a martorilor asistenţi, în autoturism au fost găsite două bancnote de 100 euro cu aceleaşi serii cu ale bancnotelor puse la dispoziţia denunţătorului pentru realizarea flagrantului.

Date privind urmărirea penală

La data de 1 noiembrie 2007, s-a început urmărirea penală împotriva învinuitului P.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. 1 Cod Penal.

La aceeaşi dată, prin ordonanţele procurorului s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus reţinerea inculpatului P.V. pe o perioadă de 24 de ore.

La data de 2 noiembrie 2007, Tribunalul Bucureşti a admis, în parte, propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 15 zile. Inculpatul a fost pus ulterior în libertate, în recurs, de Curtea de Apel Bucureşti.

La data de 18 martie 2008, inculpatul P.V. a fost trimis în judecată.

Inculpatul P.V. a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă.

88

DARE DE MITĂ ÎN FORMĂ CONTINUATĂ UNOR LUCRĂTORI DIN CADRUL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ ŞI

TRAFIC DE ŢIGĂRI. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII INFRACŢIONALE

– inculpat S.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor

prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2 art. 42 art. 33 lit. a art. 34 şi art. 37 lit. b Cod penal;

– inculpat L.V., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2 art. 42 Cod penal;

– inculpat L.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2 art. 42 şi art. 37 lit. b Cod penal.

Situaţia de fapt În perioada 14.10.2007 – 18.06.2008, învinuiţii S.D.,

L.V. şi L.D. le-au oferit şi dat, în mod repetat, în baza aceloraşi rezoluţiuni infracţionale, agenţilor de poliţie R.G.C. din cadrul Postului de Poliţie H.H. – I.P.J. Botoşani şi M.M.O. din cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Dorohoi – I.J.P.F. Botoşani, suma totală de 47.500 lei (24.450 lei – agentului de poliţie M.M.O. şi 23.050 lei – agentului de poliţie R.G.C.), în vederea


TRIBUNALUL BOTOŞANI


BOTOŞANI

89

facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina, prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planul de patrulare în zona frontierei de stat sau prin însoţirea, efectuarea ori asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activităţi infracţionale ce au constituit obiectul dosarului penal nr. 56/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani).

De asemenea, învinuitul S.D., pe lângă sumele de bani oferite şi date agentului de poliţie M.M.O., i-a promis un autoturism DACIA 1310, evaluat la suma de 5.000 lei.

Din suma totală de 13.150 lei dată de învinuitul S.D. agentului de poliţie M.M.O., suma de 1.000 lei a fost remisă împreună cu făptuitorul C.I, iar suma de 100 lei a fost remisă împreună cu învinuitul B.I.C., în vederea facilitării soluţionării favorabile a dosarului penal nr. 1453/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi.

Măsuri asiguratorii În conformitate cu prevederile art. 163 alin. 1 C. pr. pen.

raportat la art. 165 alin. 2 C. pr. pen., s-a dispus prin Ordonanţa nr. 748/P/2007 din 16 septembrie 2008 instituirea sechestrului asigurator asupra sumei totale de 47.500 lei, predate de agenţii de poliţie R.G.C. – 23.050 lei şi M.M.O. – 24.450 lei.

La dosar a fost oprită bancnota de 100 lei, seria 063A2051778, de pe care au fost prelevate impresiunile papilare aparţinând învinuitului S.D.

Suma de 47.400 lei a fost consemnată la C.E.C. Bank, potrivit chitanţei numărul 1410651/1 din 8 octombrie 2008 şi recipisei de consemnare la dispoziţia Tribunalului Botoşani nr. 371800/1/08.10.2008.

Instanţa urmează să dispună cu privire la suma de 47.500 lei în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 78/2000 modificată.

90

Prezentarea contextului În ultimii ani, autorităţile judiciare din judeţul Botoşani şi nu

numai se confruntă cu fenomenul contrabandei cu ţigări dinspre Republica Ucraina şi Republica Moldova spre România, urmare a faptului că produsele de tutun sunt accizate net superior în ţara noastră comparativ cu statele vecine, existând astfel diferenţe valorice de natură să determine tentaţii în obţinerea unor venituri ilicite prin specularea acestor diferenţe.

Evoluţia activităţii infracţionale a grupului

2005–2006 – apar primele informaţii cu privire la existenţa unor filiere organizate cu participarea unor cetăţeni ucraineni (pe zona de graniţă comună cu Republica Ucraina), respectiv a unor cetăţeni moldoveni (pe zona de graniţă comună cu Republica Moldova) care desfăşoară activităţi de contrabandă cu ţigări peste fâşia verde sau peste albia râului Prut, respectiv în zona lacului de acumulare Stânca-Costeşti, existând date privind angrenarea în activităţi de acest gen a unor cadre ale I.J.P.F Botoşani, respectiv implicarea grănicerilor din statele vecine;

2006 – este destructurat un grup infracţional organizat din care făceau parte, pe lângă alte persoane, şi inculpaţii L.V. şi L.D., precum şi învinuitul R.C.C. (Rechizitoriul nr. 92 D/P/2006 din 27 noiembrie 2006 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani);

aprilie - iunie 2007 – inculpaţii S.D., S.D., B.C.I. şi alte persoane, neidentificate până în prezent (cetăţeni ucraineni), au constituit un grup infracţional organizat, specializat în introducerea ilegală de ţigări de provenienţă ucraineană peste frontiera verde adiacentă comunelor Hilişeu-Horia şi Pomârla, judeţul Botoşani;

octombrie 2007 – s-a reorganizat grupul infracţional organizat, specializat în contrabanda cu ţigări de provenienţă ucraineană, extinzându-şi activitatea şi peste frontiera verde adiacentă comunelor Dersca, Hilişeu-Horia şi Pomârla, judeţul Botoşani;

91

PREZENTAREA CONTEXTULUIzona de operare a grupului

iunie 2008 – acţiunea de destructurare a grupului (percheziţii, descinderi, reţineri şi arestarea a opt inculpaţi);

30 iunie 2008 – Rechizitoriul nr. 56 D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani;

09 august 2008 – Rechizitoriul nr. 748/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Moduri de manifestare a membrilor grupului coeziune internă bazată pe relaţiile de rudenie şi pe

scopul comun urmărit – obţinerea de venituri; violenţă în relaţiile cu orice persoană din exterior

interesată de activitatea pe care o desfăşurau; coruperea funcţionarilor publici cu statut special

(poliţişti de frontieră, poliţişti de la posturile comunale de poliţie) sau încercarea de corupere a altor funcţionari din structurile de ordine publică;

utilizarea şantajului în relaţiile cu persoanele ocazional atrase în activităţile de contrabandă sau în relaţiile cu funcţionarii publici cu statut special (poliţişti de frontieră, poliţişti de la posturile comunale de poliţie etc.).

92

Mod de operare Segmentul ucrainean Cuprinde mai multe persoane – dintre care până în

prezent au fost identificaţi inculpatul P.D., cunoscut sub apelativul „Dima” şi numitul „Costică”, cunoscut sub apelativul „Costi”. Aceştia transportau cu atelaje hipo ţigările de contrabandă până în zona de frontieră dintre România şi Ucraina, uneori intrând fraudulos cu genţile conţinând ţigări, pe teritoriul românesc.

Segmentul românesc Este constituit din inculpaţii S.D., S.D., C.I., R.C., L.V.,

L.D., B.I.C., A.I.S., B.C.I. şi învinuiţii S.D. şi B.P. preluarea ţigărilor de contrabandă de pe frontiera

verde de la cetăţenii ucraineni; transportul ţigărilor iniţial cu atelaje hipo, iar apoi cu diferite autovehicule, până în locaţiile de depozitare intermediară situate în localitatea Corjăuţi, comuna Hilişeu-Horia, judeţul Botoşani sau în localitatea Dersca, judeţul Botoşani;

transportul şi depozitarea ulterioară în oraşul Bucecea, judeţul Botoşani în imobilele aparţinând familiilor unora dintre inculpaţi;

comercializarea ţigărilor în judeţul Suceava sau în alte zone ale ţării;

finanţarea achiziţiei ţigărilor de la cetăţenii ucraineni; comunicarea permanentă cu segmentul ucrainean al

grupării – aspect evidenţiat de întâlnirile avute în zona respectivă a frontierei de stat cu cetăţenii ucraineni, precum şi de desele deplasări efectuate în Ucraina prin P.T.F. Siret;

gruparea actuală a fost constituită şi structurată în baza legăturilor de rudenie dintre majoritatea membrilor săi – inculpatul S.D. fiind fratele inculpatului S.D. şi al învinuitei S.D., inculpatul L.V. fiind fratele inculpatului L.D. şi al învinuitului L.C., iar inculpatul B.C.I. fiind ginerele învinuitului B.P.

93

Organizare Palierul de comandă era alcătuit din inculpaţii L.V.,

S.D. şi B.I. (pentru segmentul românesc), respectiv inculpatul P.D. (pentru segmentul ucrainean al grupării). Deşi inculpaţii sus-menţionaţi participau, în mod direct, de multe ori la activitatea de introducere în ţară a ţigărilor, aceştia formau structura decizională.

Palierul de execuţie era alcătuit din inculpaţii C.I., S.D., R.C., L.D., B.I.C. şi A.I.S. – aceştia având preponderent rolul de a transporta ţigările de contrabandă – pe jos sau cu atelaje hipo – din zona de frontieră până în localităţile Corjăuţi sau Dersca, ori în zonele stabilite pentru transbordarea bunurilor în mijloacele de transport auto.

Palierul de achiziţie şi distribuţie era alcătuit din inculpatul B.C.I., învinuiţii B.P. şi R.C.C., precum şi alte persoane neidentificate încă.

Prejudicii cauzate bugetului de stat prin activitatea

de contrabandă În urma activităţii desfăşurate de membrii grupării, în

perioada 2007–2008 au fost introduse ilegal în ţară, peste frontiera verde, un număr de peste 462.350 pachete de ţigări mărcile Saint George, Ronson şi More (de provenienţă ucraineană) – prejudiciul cauzat bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale şi accizelor fiind calculat la 1.754.662,53 lei, potrivit adresei nr. 12693 din 20.06.2008 a A.N.A.F. – A.N.V. – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi.

Potrivit aceleiaşi adrese, întrucât cantitatea de 67.110 pachete de ţigări a fost reţinută de organele poliţiei de frontieră, A.N.A.F. – A.N.V. – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi se constituie parte civilă cu suma de 1.459.511,56 lei.

Această activitate infracţională a făcut obiectul dosarului penal nr. 56 D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani.

94

Moduri de sesizare a organelor de urmărire penală: A. Activitate investigativ-informativă; B. Rapoartele agenţilor de poliţie R.G.C. şi M.M.O. A. Activitate investigativ-informativă: Conducerea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani şi

conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani au beneficiat în perioada 2006–2007 de informaţii puse la dispoziţie de ofiţerii Serviciului Român de Informaţii – Direcţia Judeţeană Botoşani, Serviciului Intern de Protecţie şi Informaţii Judeţean Botoşani, Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Botoşani, în raport de competenţele conferite de lege, în vederea investigării faptelor de contrabandă, respectiv a faptelor penale adiacente sau subsecvente celor de contrabandă. La nivelul celor două instituţii şi parchet a existat în permanenţă un schimb de informaţii, cu respectarea limitelor impuse de necesitatea păstrării confidenţialităţii datelor în vederea desfăşurării în condiţii optime a anchetelor derulate de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani.

B. Rapoartele agenţilor de poliţie R.G.C. şi M.M.O. Un moment important al anchetei desfăşurate de

procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani l-a constituit abordarea de către membrii grupării a agenţilor de poliţie R.G.C. şi M.M.O. în scopul cooptării acestora în activitatea propriu-zisă de contrabandă, având în vedere funcţiile pe care aceştia le deţineau la acel moment.

Anterior existau suficiente date privind grupul însă investigaţia era lipsită de informaţii din interiorul acestuia.

În vederea facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări, inculpaţii L.V., L.D. şi S.D. i-au cooptat separat, în diferite momente ale activităţii infracţionale, pe agenţii de poliţie R.G.C. şef al Postului de Poliţie Hilişeu-Horia din cadrul I.P.J. Botoşani şi M.M.O. din cadrul S.P.F. Dorohoi – I.J.P.F. Botoşani, prezenţa acestora în grup fiindu-le indispensabilă datorită atribuţiilor de serviciu şi naturii activităţilor pe care aceştia le desfăşurau în zona respectivă.

95

Imediat după ce au fost contactaţi, agenţii de poliţie R.G.C. şi M.M.O. s-au prezentat la lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Botoşani unde au raportat încercările de racolare şi au informat cu privire la sumele de bani oferite în vederea aderării la gruparea infracţională coordonată de învinuiţii L.V., L.D. şi S.D., în continuare activitatea fiind coordonată de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Modul de sesizare Urmare a informaţiilor puse la dispoziţie de către agenţii

de poliţie R.G.C. şi M.M.O., conducerea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani şi conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani au luat decizia de a înregistra dosare penale separate (urmând ca activitatea de contrabandă să fie investigată de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani, iar activitatea de dare de mită să fie investigată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani), acest artificiu tehnic fiind determinat de următoarele considerente:

necesitatea investigării complete a activităţii infracţionale de contrabandă prin autorizarea folosirii investigatorilor sau colaboratorilor acoperiţi (cei doi agenţi de poliţie);

imposibilitatea obiectivă de a audia agenţii de poliţie în calitate de denunţători ai infracţiunilor de dare de mită în cadrul aceluiaşi dosar în care au fost investigatori/colaboratori acoperiţi;

necesitatea investigării infracţiunilor de dare de mită şi implicit tragere la răspundere penală a mituitorilor, respectiv indisponibilizarea în vederea confiscării sumelor de bani oferite.

Dosare penale înregistrate: – 56/D/P/2007 înregistrat D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial

Botoşani (procuror-şef V.V.P.)

Inculpaţi: S.D., S.D., R.C., L.D., L.V., A.I.S., B.I.C., B.C.I.

96

Încadrarea juridică a faptelor: „iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat”, prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (două infracţiuni); „contrabandă”, prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 C. pen.; „trecere frauduloasă a frontierei de stat”, prevăzută de art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a, art. 34 şi art. 37 lit. a din C. pen;

Prin rechizitoriul nr. 56 D/P/2007 din 30 iunie 2008 al

D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani s-a dispus trimiterea în judecată a celor opt inculpaţi arestaţi preventiv pentru infracţiunile mai sus-menţionate, fapte constând în aceea că în anul 2007 au constituit un grup infracţional organizat, introducând ilegal în România, în mai multe rânduri, peste frontiera verde adiacentă comunelor Dersca, Hilişeu-Horia şi Pomârla, judeţul Botoşani, circa 462.350 pachete de ţigări de provenienţă ucraineană – prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind estimat la peste 1.700.000 lei.

– 748/P/2007 înregistrat la Parchetul de pe lângă

Tribunalul Botoşani (prim-procuror C.D.P.) Inculpat: S.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii

prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42, art. 33 lit. a, art. 34 şi art. 37 lit. b Cod penal;

Inculpat: L.V., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal;

Inculpat: L.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 şi art. 37 lit. b Cod penal.

97

Situaţia de fapt În perioada 14.10.2007 – 18.06.2008, învinuiţii S.D.,

L.V. şi L.D. le-au oferit şi dat, în mod repetat, în baza aceloraşi rezoluţiuni infracţionale, agenţilor de poliţie R.G.C. din cadrul Postului de Poliţie Hilişeu-Horia – I.P.J. Botoşani şi M.M.O. din cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Dorohoi – I.J.P.F. Botoşani, suma totală de 47.500 lei (24.450 lei – agentului de poliţie M.M.O. şi 23.050 lei – agentului de poliţie R.G.C.), în vederea facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina, prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planul de patrulare în zona frontierei de stat sau prin însoţirea, efectuarea ori asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activităţi infracţionale ce au constituit obiectul dosarului penal nr. 56/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani).

De asemenea, învinuitul S.D., pe lângă sumele de bani oferite şi date agentului de poliţie M.M.O., i-a promis un autoturism DACIA 1310, evaluat la suma de 5.000 lei.

Din suma totală de 13.150 lei dată de învinuitul S.D. agentului de poliţie M.M.O., suma de 1.000 lei a fost remisă împreună cu făptuitorul C.I., iar suma de 100 lei a fost remisă împreună cu învinuitul B.I.C. în vederea facilitării soluţionării favorabile a dosarului penal nr. 1453/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi.

Activitatea infracţională Suma de 47.500 lei a fost dată cu titlul de mită în vederea: facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste

frontiera de stat a României cu Republica Ucraina în zona de competenţă profesională;

asigurarea protecţiei informative; furnizarea datelor cu privire la planurile de patrulare

sau cu acţiunile de control planificate de eşaloanele superioare în zona frontierei de stat;

98

însoţirea, efectuarea ori asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă.

Colaborarea cu structurile Ministerului Public ETAPA I Delegarea cadrelor Serviciului Judeţean Anticorupţie

Botoşani în vederea efectuării actelor procedurale primare atât în dosarul privind contrabanda, cât şi în dosarul privind darea de mită:

– audieri de persoane, culegere de informaţii, activităţi de supraveghere operativă;

– asigurarea legăturii cu investigatorii sub acoperire; – primirea rapoartelor întocmite de investigatori,

primirea sumelor de bani, întocmirea documentelor procedurale primare specifice potrivit delegărilor etc.

OBSERVAŢIE: – în această etapă, cadrele D.G.A. sunt singurele din

cadrul structurilor M.A.I. care au acces nemijlocit la probatoriul administrat şi care participă efectiv la derularea anchetelor;

– cadrele D.G.A. au acces la toate informaţiile obţinute de procurori şi participă la analizele situaţionale organizate periodic.

ETAPA II Cadrele D.G.A., împreună cu procurorul, coordonează

efectiv acţiunile organizate în etapa finală de investigare a grupului (descinderi, percheziţii etc.) la care au participat cadre ale I.P.J. Botoşani şi ale B.C.C.O.A. Botoşani.

ETAPA III Asigură suport logistic cu prilejul derulării anchetelor,

sprijinind efectiv procurorii în activităţile procedurale derulate (asigurarea prezenţei martorilor, realizarea transcrierilor, ordonarea probatoriilor etc.).

99

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani

17

PREZENTAREA CONTEXTULUIînregistrare investigator acoperit

Mijloace tehnice folosite de gruparea infracţională cameră video miniaturală tip nasture, folosită pentru a

obţine probe compromiţătoare privind implicarea celorlalte persoane, inclusiv a agenţilor de poliţie, cu scopul şantajării şi împiedicării colaborării cu organele judiciare;

staţii de emisie-recepţie; binoclu cu vedere pe timp de noapte. Comunicarea codificată între membrii grupării În convorbirile telefonice utilizau un limbaj codificat –

relevante în acest sens fiind discuţiile inculpatului S.D. cu inculpatul P.D., în care utilizau termeni ca: „muls oile”, „mers la stână”, „brânză”, pentru a denumi activitatea de contrabandă şi bunurile rezultate din aceasta.

100

Activitatea de mituire a agentului de poliţie M.M.O. La data de 27 august 2007, agentul de poliţie a fost

contactat la locuinţa sa de către un cetăţean ucrainean identificat ulterior ca fiind P.D. – zis „DIMA” – care i-a propus, ca în schimbul unei sume de bani, să transporte cu faetonul, în zona S.F. nr. 870, o cantitate de ţigări.

La data de 27 septembrie 2007, a fost acostat de către învinuitul S.D., pe care îl cunoştea din copilărie, şi care l-a întrebat dacă mai este de acord să transporte ţigări, dându-i de înţeles că ştia despre discuţia avută anterior.

La data de 08 octombrie 2007, agentul de poliţie M.M.O. s-a întâlnit în municipiul Dorohoi cu S.D., loc în care acesta din urmă i-a propus să-i ajute să transbordeze peste frontiera verde, prin zona în care are competenţă de patrulare, ţigări din Republica Ucraina, indicându-i drept punct de întâlnire ulterioară S.F. nr. 874 (S.F. – stâlp de frontieră).

În perioada 14.10.2007 – 10.12.2007, inculpatul S.D. i-a oferit şi i-a dat, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, agentului de poliţie de frontieră, suma totală de 13.150 lei şi i-a promis un autoturism DACIA 1310 estimat la valoarea de 5.000 lei (estimare făcută de învinuit), în vederea facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina, prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planurile de patrulare în zona frontierei de stat sau prin asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activitate de antemergător), aceste activităţi constituind încălcări ale atribuţiilor de serviciu, aşa cum sunt acestea reglementate prin fişa postului.

La data de 04 martie 2008, agentul de poliţie M.M.O. a fost contactat de inculpaţii L.V. şi L.D., care i-au cerut ca, în ziua următoare, să se întâlnească în jurul orei 1830, în dreptul S.F. nr. 867, loc în care urmau să efectueze un transport de ţigări (dându-i de înţeles că au survenit modificări în cadrul grupului).

În intervalul 04.03.2008 – 14.04.2008, inculpaţii L.V. şi L.D., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale,

101

i-au oferit şi dat agentului de poliţie M.M.O. din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi – I.J.P.F. Botoşani – suma totală de 13.300 lei, din care suma de 6.200 lei a dat-o învinuitul L.V., 4.300 lei a dat-o învinuitul L.D., iar suma de 800 lei au dat-o împreună cei doi învinuiţi, în vederea facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planurile de patrulare în zona frontierei de stat sau prin asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activitate de antemergător), aceste activităţi constituind încălcări ale atribuţiilor de serviciu, aşa cum sunt acestea reglementate prin fişa postului.

Activitatea de mituire a agentului de poliţie R.G.C. La data de 25 octombrie 2007, în timp ce desfăşura

serviciul de patrulare pe raza localităţii Corjăuţi, comuna Hilişeu-Horia, judeţul Botoşani, agentul de poliţie a fost abordat de către inculpatul S.D., acesta dându-i de înţeles că intenţionează ca, în viitorul apropiat, să poarte o discuţie privind chestiuni importante şi delicate.

La data de 05 noiembrie 2007, în jurul orei 0930, în timp ce se afla în Postul de Poliţie Hilişeu-Horia, judeţul Botoşani, a fost contactat de către inculpatul S.D. care i-a relatat că lucrează „pentru cineva mare” şi l-a întrebat dacă vrea să câştige bani împreună cu el, dându-i de înţeles că este implicat în contrabandă cu ţigări. În cadrul aceleiaşi discuţii, i-a mai relatat şi faptul că în noaptea de 3/4.11.2007, în timp ce efectua un transport de ţigări, „a fost încurcat” de poliţist, acesta patrulând pe raza satului Corjăuţi.

În perioada 06.11.2007 – 18.06.2008, inculpatul S.D. i-a oferit şi i-a dat, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, agentului de poliţie R.G.C., suma totală de 23.050 lei, în vederea facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planurile de patrulare în zona frontierei de stat sau

102

prin asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activitate de antemergător), aceste activităţi constituind încălcări ale atribuţiilor de serviciu, aşa cum sunt acestea reglementate prin fişa postului.

Elemente constitutive ale infracţiunilor Sub aspectul elementelor constitutive ale

infracţiunii de „dare de mită”, activitatea inculpaţilor S.D., L.V. şi L.D. se circumscrie textului reglementat de lege, cei trei oferind, dând sau promiţând celor doi agenţi de poliţie, bani sau bunuri, în scopul neîndeplinirii de către aceştia a unor acte sau îndatoriri de serviciu, respectiv de a face acte contrare acestor îndatoriri.

Inculpat: S.D. – Încadrare juridică a faptelor:

infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42, art. 33 lit. a, art. 34 şi art. 37 lit. b Cod penal,

Inculpat: L.V. – Încadrare juridică a faptelor: infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal,

Inculpat: L.D. – Încadrare juridică a faptelor: infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 şi art. 37 lit. b Cod penal.

Subiect activ – inculpaţii S.D., L.V. şi L.D. întrunesc condiţiile generale prevăzute de lege, aceştia realizând în mod nemijlocit acţiunea de oferire, dare sau promitere a banilor sau a altor bunuri.

Subiect pasiv calificat – agentul de poliţie M.M.O. şi agentul de poliţie R.G.C. întrunesc cerinţele prevăzute de lege, aceştia fiind funcţionari publici cu statut special din cadrul I.J.P.F. Botoşani şi I.P.J. Botoşani, conform Legii nr. 360/2002, având atribuţii potrivit legii şi fişelor posturilor în constatarea şi cercetarea faptelor de genul celor comise de învinuiţi (ambii au

103

calitatea cerută de lege prin raportare la prevederile art. 147 alin. 1 Cod penal şi la prevederile art. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000).

Latura obiectivă – inculpaţii S.D., L.V. şi L.D. au promis, au oferit şi au dat, în mod nemijlocit, agenţilor de poliţie M.M.O. şi R.G.C. suma totală de 47.500 lei. Suplimentar, inculpatul S.D. a promis şi un autoturism DACIA 1310 în valoare de 5.000 lei agentului de poliţie M.M.O.

S.D. – 34 acte materiale de dare de mită; L.V. – 6 acte materiale de dare de mită; L.D. – 3 acte materiale de dare de mită; L.V. şi L.D. – 1 act material comun de dare de mită. Banii oferiţi şi daţi, respectiv bunurile promise aveau

caracter necuvenit, nefiind datorate, reprezentând „retribuţie” sau „răsplată” pentru serviciile efectuate de agenţii de poliţie.

Remiterea sumelor de bani sau promisiunea de bunuri avea caracter concomitent cu activitatea infracţională, în unele situaţii învinuiţii achitând sumele de bani înainte de activitatea desfăşurată, iar în alte situaţii la finalizarea activităţii şi încasarea contravalorii ţigărilor revândute.

Latura subiectivă – faptele au fost comise cu intenţie directă în scopul facilitării activităţii de contrabandă cu ţigări peste frontiera de stat a României cu Republica Ucraina prin asigurarea protecţiei informative, furnizarea datelor cu privire la planurile de patrulare în zona frontierei de stat sau prin asigurarea protecţiei fizice a transporturilor cu ţigări de contrabandă (activitate de antemergător), aceste activităţi constituind încălcări ale atribuţiilor de serviciu, aşa cum sunt acestea reglementate prin fişa postului.

Măsuri procedurale dispuse MĂSURI PREVENTIVE În cauză nu au fost dispuse măsuri preventive, învinuiţii

S.D., L.V. şi L.D. fiind arestaţi preventiv în dosarul nr. 56 D/P/2007

104

al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani (aflat pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia penală).

MĂSURI ASIGURATORII În conformitate cu prevederile art. 163 alin. 1 Cod

procedură penală, raportat la art. 165 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus prin Ordonanţa nr. 748/P/2007 din 16.09.2008, instituirea sechestrului asigurator asupra sumei totale de 47.500 lei, predate de agenţii de poliţie R.G.C. – 23.050 lei – şi M.M.O. – 24.450 lei.

La dosar a fost oprită bancnota de 100 lei, seria 063A2051778, de pe care au fost prelevate impresiunile papilare aparţinând învinuitului S.D.

Suma de 47.400 lei a fost consemnată la C.E.C. Bank, potrivit chitanţei nr. 1410651/1 din 08.10.2008 şi recipisei de consemnare la dispoziţia Tribunalului Botoşani nr. 371800/1/ 08.10.2008.

Activităţi desfăşurate în cadrul investigaţiilor – supravegheri terestre şi aeriene; – utilizarea a doi investigatori sub acoperire; – monitorizarea telefoanelor mobile; – culegere de date despre conturile bancare, vehiculele

utilizate, locaţiile folosite de membrii grupării şi imobilele din proprietatea acestora etc.

OBSERVAŢII: În premieră, D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoşani şi

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani au investigat, în comun, cu respectarea competenţelor funcţionale, o grupare organizată, comunicarea şi schimbul de informaţii conco-mitent cu unitatea decizională şi asigurarea confidenţialităţii datelor obţinute constituind cheia rezultatului final la care s-a ajuns.

105

Soluţia Tribunalului Botoşani

Rechizitoriul nr. 748/P/2007 din 09.10.2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani

DOSAR nr. 4276/40/2008 SENTINŢA nr. 42/03.02.2010 a TRIBUNALULUI BOTOŞANI

– SECŢIA PENALĂ

CONDAMNĂ

INCULPAT S.D. Fapta: art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7 alin. 2

din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a şi art. 34 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal.

Pedeapsa: 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare, revocă şi adiţionează pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Decizia penală nr. 20 A/18.01.2005; pedeapsă rezultantă: 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

INCULPAT L.V. Fapta: art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7

alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal. Pedeapsa: 2 ani închisoare cu executare.

INCULPAT L.D. Fapta: art. 255 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7

alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

Pedeapsa: 2 ani închisoare cu executare; revocă şi adiţionează pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 298 /19.04.2005; pedeapsă rezultantă: 3 ani închisoare cu executare;

DISPUNE CONFISCAREA SUMEI DE 47.400 LEI (SUMA DE 100 LEI – BANCNOTA SERIA 063A2051778 fiind ataşată la dosar).

Observaţii: nedefinitivă.

Incidente în cursul judecăţii:

106

circa 12 luni s-au judecat doar excepţiile invocate de avocaţii inculpaţilor;

instanţa a dispus restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale; recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani a fost admis, Curtea de Apel Suceava dispunând continuarea judecăţii.

107

DARE DE MITĂ UNUI LUCRĂTOR DE POLIŢIE. CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Situaţia-premisă În data de 12 noiembrie 2008: pe raza satului

Baloteşti, comuna Stănişeşti, judeţul Bacău a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate un autoturism marca Dacia 1310, condus de inculpatul P.I. şi un autoturism marca Dacia Solenza, condus de către D.I.

Se deplasează la faţa locului şeful Postului de poliţie Stănişeşti, agent-şef adjunct de poliţie V.I. şi ajutorul acestuia, agent de poliţie T.S.

Aceştia constată că inculpatul P.I., fără să posede permis de conducere şi aflat într-o stare avansată de ebrietate, a condus autoturismul pe drum public, a pierdut controlul asupra volanului şi a intrat în coliziune cu celălalt autoturism.

S-a înregistrat dosarul penal nr. 253680/2008 cu număr unic 1391/P/2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului, faţă de P.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de: conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o concentraţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.


TRIBUNALUL BACĂU


BACĂU

108

Demersul infracţional

În timpul efectuării actelor de cercetare la faţa locului a evenimentului rutier, inculpatul P.I. a încercat să-i introducă agentului-şef adjunct V.I., în buzunarul stâng de la geacă, o sumă de bani, gest pe care acesta l-a evitat.

La audierea din 13 noiembrie 2008 inculpatul a spus şefului de post că ar vrea să fie scos din încurcătură fiind „pregătit” în acest sens.

Etapa denunţului Având în vedere că i s-au oferit bani pentru a fi

determinat să îşi încalce atribuţiile de serviciu, V.I. s-a prezentat imediat la Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Bacău şi a denunţat fapta.

Activităţi pregătitoare

Conform art. 911, 912 şi 914 C. pr. pen., procurorul de caz a emis o ordonanţă pentru interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de denunţătorul V.I. şi inculpatul P.I. la posturile telefonice mobile deţinute, precum şi interceptarea şi înregistrarea audiovideo a discuţiilor purtate de aceştia în mediul ambiental.

Organizarea activităţii de constatare a infracţiunii

flagrante

La data de 14 noiembrie 2008, în conformitate cu art. 465 şi urm. din C. pr. pen. s-a organizat la Postul de poliţie Stănişeşti o acţiune de constatare a infracţiunii flagrante.

Activitatea a fost pregătită şi efectuată cu suportul tehnic şi sprijinul specialiştilor din cadrul Serviciului Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă Bacău.

109

Astfel, a fost surprins inculpatul P.I. în biroul şefului Postului de poliţie, în momentul imediat următor remiterii sumei de 500 lei, cu titlu de mită.

Din înregistrarea audiovideo efectuată, rezultă fără dubiu scopul oferirii sumei de bani, respectiv „să fie cazierul curat” şi „să fie bine”.

Declaraţia autorului La audieri, inculpatul a recunoscut săvârşirea

infracţiunii, declarând că poliţistul nu i-a cerut în mod expres bani şi a apreciat că, prin oferirea sumei de 500 de lei, îl poate ajuta să scape din încurcătură.

Probatoriu denunţul agentului de poliţie; sesizarea D.G.A. – S.J.A. Bacău; procesul-verbal de constatare a infracţiunii

flagrante; declaraţiile de martori; procesele-verbale de redare a convorbirilor; înregistrarea audiovideo efectuată cu ocazia

flagrantului. Finalitatea judiciară Inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore în data de

14.11.2008, arestat de Tribunalul Bacău în data de 15.11.2008 şi eliberat în data de 19.11.2008 în urma recursului formulat.

110

La data de 11 iunie 2009, P.I. a fost condamnat de Tribunalul Bacău la 6 luni închisoare cu aplicarea prevederilor art. 81, 82 C. pen.

111

DARE DE MITĂ UNUI LUCRĂTOR DE POLIŢIE. CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Starea de fapt La data de 23 martie 2009, în jurul orei 1300, agentul-

şef de poliţie M.C., din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi – Serviciul Poliţiei Rutiere, în timp ce se afla de serviciu pe DN 6 în localitatea Şimian, judeţul Mehedinţi, a oprit în trafic o autoutilitară, condusă de numitul D.G., ocazie cu care a constatat că acesta avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule.

Pe parcursul discuţiilor purtate la faţa locului, conducătorul auto i-a oferit agentului de poliţie o sumă de bani, iniţial neprecizată, solicitându-i să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, în sensul de a nu întocmi acte de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

Poliţistul a refuzat oferta, dar, pentru că făptuitorul insista să-i dea o sumă de bani pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, a sesizat telefonic Serviciul Judeţean Anticorupţie Mehedinţi din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Ulterior, a fost înştiinţat Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi s-a procedat la organizarea flagrantului.

Dificultatea speţei a constat în faptul că evenimentele s-au succedat rapid şi în lipsa unei organizări eficiente nu s-ar fi putut realiza constatarea infracţiunii.

Este de menţionat că sesizarea D.G.A. – S.J.A. Mehedinţi s-a făcut la ora 1320, iar ordonanţa de autorizare

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINŢI


MEHEDINŢI

112

provizorie a înregistrării convorbirilor purtate în mediul ambiental a fost emisă într-un interval de 15 minute şi a fost transmisă Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă pentru punerea în aplicare.

La ora 1530 s-a procedat la prinderea în flagrant. Sesizarea organelor judiciare Cu ocazia activităţilor de prevenire a faptelor de

corupţie, desfăşurate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi de Serviciul Judeţean Anticorupţie Mehedinţi, a fost abordată problema constatării infracţiunii de corupţie (dare de mită) în situaţie în care agenţii de poliţie rutieră se aflau în trafic şi nu puteau amâna foarte mult momentul operativ.

S-a recomandat ca agenţii de poliţie să sesizeze imediat telefonic D.G.A. – S.J.A. Mehedinţi, să procedeze la întocmirea actelor de constatare a infracţiunii sau contravenţiei şi să comunice de îndată procurorului locul unde vor întocmi actele de constatare.

În speţa de faţă, agentul-şef de poliţie M.C. a sesizat imediat telefonic D.G.A. – S.J.A. Mehedinţi. A fost întocmit proces-verbal de consemnare a denunţului telefonic, care a fost înaintat de urgenţă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Agentul de poliţie a comunicat faptul că va întocmi actele de constatare la biroul său.

Organizarea prinderii în flagrant Ca urmare a sesizării s-a dispus autorizarea

înregistrării convorbirilor purtate în mediul ambiental de denunţător cu făptuitorul, pe o durată de 48 ore, de la 23 martie 2009, ora 1440, până la 25 martie 2009, ora 1440, fiind înştiinţată în acelaşi timp Direcţia de Informaţii şi Protecţie

113

Internă, pentru instalarea, în regim de urgenţă, a tehnicii de înregistrare audiovideo în biroul agentului de poliţie M.C.

Flagrantul La ora 1530, ca urmare a apelului telefonic din partea

agentului de poliţie M.C., procurorul, împreună cu ofiţerii S.J.A. – Mehedinţi şi doi martori asistenţi au pătruns în biroul unde se aflau cei doi.

S-a constatat că făptuitorul avea o sumă de bani în mână, pe care a încercat să o introducă în buzunar. S-a intervenit, solicitându-i făptuitorului să pună banii pe masă.

Cu această ocazie s-a constatat că era vorba de suma de 3.000 lei.

114

Transcrierea înregistrării audiovideo a discuţiilor dintre denunţător şi făptuitor confirmă comiterea de către D.G. a infracţiunii de dare de mită:

<< ……………………………………………. „M.C.” – Î... ce să facem(?)? Când ajunge dosaru’ în

instanţă... se va hotărî. E bine? „D.G.” – Altfel nu se poate? „M.C.” – Păi, cum vedeţi dumneavoastră altfel? „D.G.” – (Neinteligibil) v-am spus. Asta e... nu mai... n-are rost

să mai... stăm pe... ………………………………………………………. „M.C.” – O să-i chem şi pe ceilalţi doi. „D.G.” – Să-i chemaţi? „M.C.” – Păi da. „D.G.” – De ce? „M.C.” – Păi, nu trebuie să le iau şi lor o declaraţie? „D.G.” – Nu-i mai chemaţi. Şi aşa lu’ frate-miu nu i-am spus. …………………………………………………………. „M.C.” – Păi, da’ n-am cum să nu le iau declaraţie. Trebuie să

le iau o declaraţie. „D.G.” – Vezi? „M.C.” – Hm? „D.G.” – Mai bine scriu una, am fost singur şi gata, să nu... „M.C.” – Un... ce să scrieţi? Altă declaraţie? „D.G.” – Da. …………………………………………………………… „D.G.” – ………..Şi chiar nu se poate şefu’? „M.C.” – Ha? „D.G.” – Nu se poate nimica (neinteligibil)? „M.C.” – Păi, ce să se poată? Că... declararăţi aci ce s-a

întâmplat... asta este! Asta, e expirată şi asta... ……………………………………………………………. „M.C.” – Păi, acuma’ amândoi trebuie să dea declaraţie. Şi

fratele şi... ailalt. „D.G.” – Nu puteam să scriem în aia: „Domne... a fost şofer...

a plecat... i-a fost rău şi...”? Nici cu atâta nu puteţi să mă ajutaţi?

115

„M.C.” – Să... faceţi altă declaraţie, să scrieţi că... aţi fost numai dumneavoastră, singur?

„D.G.” – Nu, nu, nu. „M.C.” – Da’? „D.G.” – A fost şoferu’ cu ei... şi a plecat... şoferu’ şi... „M.C.” – Nu... merge … ……………………………………………………………. „M.C.” – …………..Vă reţin şi asta. „D.G.” – De ce? „M.C.” – Pentru că le aveţi expirate. ……………………………………………………………. „D.G.” – (Neinteligibil) nu mă faceţi de... „M.C.” – Păi, ia uite! „D.G.” – Mă faceţi de... „M.C.” – 29... „D.G.” – Haideţi ... „M.C.” – Nu, nu. Nu expiră aşa...? Ziceţi dumneavoastră!… „D.G.” – Eu v-am spus... „M.C.” – Ziceţi! „D.G.” – Păi... v-am spus, ce să mai zic?! Nu mai zic nimic(?). „M.C.” – Ce ziserăţi domne’? „D.G.” – (Neinteligibil). „M.C.” – Ha? „D.G.” – Zic: de ce mai reţineţi acuma’ şi talonu’?... Vă rog

frumos! „M.C.” – Ce? Ce? „D.G.” – Zic: nu mai reţineţi(?) şi talafonu(?)... î... talonu’. „M.C.” – ….Îţi reţin şi pe ăsta, dosaru’... dosaru’ e lăsat,

dosaru’ merge mai departe... „M.C.” – Ziceţi pe care-i chem prima dată încoace... ca să-i

iau declaraţie! „D.G.” – Daţi-mi mie, că le scriu eu şi le semnez... scriu eu... „M.C.” – Cum să... scriu... trebuie să scrie cu... fiecare în parte

să-şi scrie declaraţia. Ziceţi! ……………………………………………………………… „D.G.” – Nu. Pă’ eu nu… eram şofer. Nu sunt şofer, eu pe

maşină. Am plecat şi nu ştie nimeni. „M.C.” – Cum(?)?

116

„D.G.” – Am plecat de-aicea şi nu ştie nimeni nimic. ………………………………………………………………….. „D.G.” – Zici(?) că nu se poate(?)? „M.C.” – Î? „D.G.” – Nu se poate? „M.C.” – Pă’ nu ştiu ce să… ce trebuie să se poată? „D.G.” – Pă’ nu v-am spus? „M.C.” – Ce domne? N-aud. „D.G.” – Eah(?)!?(Neinteligibil). „M.C.” – Dumneavoastră doriţi să nu ajungeţi în instanţă… „D.G.” – Da. ………………………………………………………. „M.C.”– Hotărâţi-vă pe care chemaţi din… băieţii ăştia… „D.G.” – (Neinteligibil). „M.C.” – A? „D.G.” – (Neinteligibil). Vă rog frumos. (Neinteligibil). ……………………………………………………………… „D.G.” – …vă rog frumos pentru ce (neinteligibil) eu pierd(?). „M.C.” – Î? „D.G.” – Eu am de pierdut, dumneavoastră ce… pierdeţi? Nu

pierdeţi nimic. Vă rog frumos, ajutaţi-mă şi pe mine şi… nu se mai întâmplă. Vă rog din suflet! Gândiţi-vă şi dumneavoastră la un copil de două luni şi mult mai mult.

……………………………………………………………… „D.G.” – Şefu’(?), ştiţi cum îi? Să ajungem la... Judecătorie, să

ajung la... procese, să ajung la... şi vă dau cuvântu’ meu de onoare că am... nişte prieteni aicea, şi chem şofer, nici nu mai plec... vă dau cuvântu’ meu de onoare!

„D.G.” – Am spus, aveţi cuvântul meu de onoare! Nu... nici ei, vă jur pe copil, pe... familie că nu ş... nimic nu află nimeni nimic de la mine.

„M.C.” – De... la... cine vă referiţi? La... persoanele din maş... la frate şi la ailalt(?)

„D.G.” – (Neinteligibil) maşină, da, nu află nimic, absolut nimic.

………………………………………………………….

117

„D.G.” –….. Am bani la mine, nu ştie nimic. „M.C.” – Cine? „D.G.” – Frate-meu, nici nu ştie de bani, nu ştie de nimic... că

am bani la mine. (Neinteligibil). …………………………………………………… „M.C.” – Mă rog... „D.G.” – ... nu sunt genu’... „M.C.” – Da. „D.G.” – Ştiu să las şi loc de „bună ziua” şi de tot... „M.C.” – Da... „D.G.” – Nu... câştig eu... „M.C.” – Da. „D.G.” – ... nimic. (Neinteligibil) am plecat, nu... ştie nimeni că

am fost aici... absolut nimic. ………………………………………………….. „M.C.” – Da. Eu zic că totuşi... corect este să(?) chemăm să le

luăm... „D.G.” – Haideţi şefu’, (neinteligibil). „M.C.” – Î? „D.G.” – (Neinteligibil). Vă rog din suflet. Deci, vă rog eu din

suflet, (neinteligibil). „M.C.” – Nu e bine. „D.G.” – De ce, şefu’? „M.C.” – Trebuie să iau declaraţii şi lor. „D.G.” – Ce mai luaţi declaraţii? De ce să mai... „M.C.” – Şi lu’ fratele şi... „D.G.” – De ce să le luaţi declaraţii? (Neinteligibil). „M.C.” – Au fost cu dumneata în maşină. „D.G.” – Am plecat. Păi cine mai ştie(?)... „M.C.” – I-am chemat pe toţi. „D.G.” – Cine mai ştie că... au(?)... fost... cu mine în maşină

sau cine mai...? „M.C.” – Noi doi. „D.G.” – Noi doi?! Care (neinteligibil) noi doi? „M.C.” – Colegii... „D.G.” – Lăsaţi şefu’ că... (neinteligibil) zis... Vă dau cuvântu’

meu de onoare, nu se-aude nimic, absolut nimic, în viaţa mea. Deci nu... Eu... am fost... (neinteligibil) de poliţie, nu

118

sunt genu’ de om să... fac... sau ce-am făcut în viaţă... mă duc să spun... sau dacă am auzit pe cineva care a făcut ceva m-am dus să-l(?) spun la poliţie... Mai sunt şi genu’ de oameni... dacă aude... ceva, gata(?).

„M.C.” – (Neinteligibil). „D.G.” – Ia-i şefu’, vă rog frumos, nu mai complicaţi

(neinteligibil). „M.C.” – Î? „D.G.” – Nu mai complicaţi (neinteligibil). „M.C.” – (Neinteligibil). Ce scriem de... de asta. >>

(extras din procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental)

Aspecte procedurale Sesizarea organelor judiciare s-a făcut prin denunţ. Faţă de D.G. s-au efectuat cercetări sub aspectul

infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 s-a format dosarul nr. 1354/P/2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, cercetările efectuându-se separat.

În vederea organizării eficiente a activităţii, procurorul a dispus delegarea ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul D.G.A. – S.J.A. Mehedinţi pentru efectuarea următoarelor acte procedurale:

– participarea, împreună cu procurorul, la constatarea infracţiunii de corupţie şi la întocmirea procesului-verbal de prindere în flagrant;

– identificarea eventualilor martori prezenţi la faţa locului; – consemnarea la CEC Bank – Sucursala Drobeta-

Turnu Severin a eventualelor sume de bani oferite cu ocazia săvârşirii infracţiunii;

– întocmirea procesului-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor purtate în mediul ambiental.

119

După începerea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 255 Cod penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 şi audierea învinuitului s-a dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 ore.

În data de 24 martie 2009, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, fiind admisă propunerea de către Tribunalul Mehedinţi.

Ulterior, prin încheierea nr. 47 din data de 26 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosarul nr. 775/54/2009 s-a admis recursul declarat de inculpat, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă şi s-a luat faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 zile.

Prin Rechizitoriul nr. 119/P/2009 din data de 15.04.2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.G. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000.

Tribunalul Mehedinţi, prin Sentinţa penală nr. 231/01.07.2009 pronunţată în dosarul nr. 3378/101/2009, definitivă prin neapelare, a dispus:

„…Condamnă pe inculpatul D.G… la 8 luni închisoare… Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni… Deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv din 23.03.2009 până în 26.03.2009… Confiscă suma de 3 000 lei care a fost dată cu titlul de mită, sumă consemnată la CEC Bank – Sucursala Drobeta-Turnu Severin, pe numele inculpatului D.G… Obligă inculpatul să achite statului 820 lei cheltuieli judiciare…”

Cooperarea interinstituţională Constatarea acestei infracţiuni şi urmărirea penală au

fost facilitate de cooperarea permanentă, ca mod de lucru, între instituţiile cu atribuţii în domeniu din judeţul Mehedinţi:

– activitatea de prevenire a faptelor de corupţie, desfăşurată de D.G.A.–S.J.A. Mehedinţi şi Parchetul de pe

120

lângă Tribunalul Mehedinţi, împreună sau în mod distinct, instruirea cadrelor M.A.I. cu privire la modul de acţiune în situaţiile în care li se oferă mită;

– operativitatea şi coordonarea în acţiune a D.G.A.–S.J.A. Mehedinţi, S.I.P.I. Mehedinţi şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi;

– respectarea legalităţii, ca principiu fundamental; – colaborarea cu instituţiile M.A.I. din judeţ (în speţă

I.P.J. Mehedinţi). În scopul prevenirii faptelor de corupţie, cazul a fost

mediatizat, pentru informarea opiniei publice cu privire la activitatea organelor judiciare şi pentru conştientizarea populaţiei cu privire la consecinţele faptelor de corupţie.

121

TRAFIC DE INFLUENŢĂ. ASISTENT MEDICAL. CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Denunţul

La data de 09 iulie 2009, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea s-a prezentat denunţătorul D.I., din oraşul Băbeni, judeţul Vâlcea, care a sesizat faptul că numitul A.I., asistent medical la Secţia Dermatologie, din Policlinica Râmnicu Vâlcea, i-a pretins suma de 500 euro sau 20 milioane lei vechi pentru a-i rezolva o solicitare mai veche, respectiv pentru a interveni la şeful Secţiei cardiologie din cadrul Spitalului Judeţean Vâlcea, asupra căruia lăsa să se creadă că are influenţă, pentru ca acesta din urmă să-l interneze şi să-i întocmească documentaţia necesară în vederea pensionării pe cale medicală. Cu această ocazie, denunţătorul a precizat că l-a informat pe A.I. că pentru moment nu are bani, dar că în următoarea perioadă va face rost de suma pretinsă şi îl va anunţa.

La data de 13 iulie 2009 s-a procedat la audierea denunţătorului, ocazie cu care, pe lângă cele consemnate în denunţ, acesta a arătat că a avut discuţii cu A.I. în scopul menţionat mai sus, încă din anul 2004 şi că în toată această perioadă i-a dat în mai multe rânduri, pentru a-i rezolva problema pensionării pe cale medicală, suma totală de 60 milioane lei vechi.

În dimineaţa zilei de 14 iulie 2009, în completarea declaraţiei din ziua anterioară, denunţătorul a precizat că A.I. l-a contactat telefonic în seara anterioară pentru a-i spune că suma pe care trebuie să i-o dea este de 25 milioane lei vechi şi au stabilit ca, în cursul zilei următoare, să-i remită o parte din bani, respectiv suma de 1.500 lei.


TRIBUNALUL VÂLCEA


VÂLCEA

122

Pregătirea flagrantului

Ca urmare a precizărilor făcute în completare la declaraţie, în data de 13 iulie 2009, ora 1230, prin ordonanţa emisă de procuror s-a dispus autorizarea interceptării şi înregistrării, cu titlu provizoriu, a convorbirilor telefonice de pe telefonul mobil al denunţătorului şi a discuţiilor care urmau să se poarte în mediu ambiental între denunţător şi făptuitor.

În data de 14 iulie 2009, ca urmare a precizărilor făcute de către denunţător, că trebuie să se întâlnească în ziua respectivă pentru a-i remite suma de 1.500 lei făptuitorului, existând deci indicii temeinice cu privire la comiterea de către A.I. a faptei de corupţie (trafic de influenţă), în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale, iar apoi s-a procedat la pregătirea flagrantului în acest scop. S-a format în primul rând o echipă de cercetare, alcătuită din procuror şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Vâlcea. Pentru ofiţerii de poliţie participanţi s-a emis de către procuror ordonanţă de delegare cu precizarea actelor de cercetare penală la care participă şi pe care trebuia să le efectueze. Pe de altă parte, ordonanţa privind autorizarea interceptării şi înregistrării cu titlu provizoriu a fost transmisă Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, în vederea punerii în executare a acesteia.

După alcătuirea echipei de cercetare, în prezenţa denunţătorului D.I. s-a trecut la:

– consemnarea seriilor şi numerelor celor 15 bancnote a câte 100 lei ce compuneau suma de 1.500 lei, prezentată de către denunţător şi care urma să fie remisă învinuitului, conform înţelegerii telefonice din ziua anterioară;

– înscrierea pe bancnote, cu creionul fluorescent, a cuvântului „MITĂ” şi a datei înmânării sumei de bani (14 iulie 2009);

– prăfuirea bancnotelor cu praf galben fluorescent;

123

– stabilirea locului de întâlnire a denunţătorului cu învinuitul: drumul european Sibiu – Râmnicu Vâlcea, în apropierea staţiei PECO Gura Lotrului, la intersecţia cu drumul naţional ce merge spre localităţile Brezoi şi Voineasa.

Flagrantul

Deşi iniţial stabiliseră un anumit loc de întâlnire, respectiv în apropierea staţiei PECO Gura Lotrului, învinuitul i-a cerut telefonic denunţătorului să se întâlnească în zona lacului Brădişor, aflat pe raza localităţii Malaia, din judeţul Vâlcea (între Brezoi şi Voineasa), unde a mers la pescuit.

Întrucât locul propus de către învinuit nu era convenabil pentru prinderea în flagrant (pe marginea lacului nu exista posibilitatea aşezării într-un dispozitiv a echipei de cercetare fără a fi observată, nu exista, de asemenea, posibilitatea găsirii unor martori asistenţi care erau necesari pentru efectuarea constatării, zona era necunoscută), echipa de cercetare l-a îndrumat pe denunţător să-i explice învinuitului că nu se poate deplasa la locul indicat de acesta şi să-l determine ca locul de întâlnire să fie în zona staţiei PECO, la vărsarea Lotrului în Olt.

Întâlnirea dintre cei doi a fost stabilită pentru ora 1230, denunţătorul spunându-i învinuitului că atunci va ajunge la locul stabilit cu un autoturism condus de fratele său, martorul D.I. Până la ora respectivă, echipa de cercetare a stabilit locurile „strategice” în care trebuia să se aşeze membrii acesteia, având în vedere următoarele aspecte:

– vizibilitatea locului de întâlnire; – acţionarea imediată după semnalul denunţă-

torului.

Totodată, s-a procedat la echiparea denunţătorului cu mijloace tehnice speciale de înregistrare audio şi video şi consemnarea acestei operaţiuni într-un proces-verbal. Este de precizat că în cuprinsul procesului-verbal întocmit au fost

124

menţionate expres marca şi seria de înregistrare a mijloacelor tehnice folosite.

Învinuitul A.I. a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 1.500 lei de la denunţător. În urma verificării bancnotelor cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, s-a constat că acestea aveau seriile şi numerele consemnate în procesul-verbal întocmit anterior organizării flagrantului şi prezentau urme de praf galben fluorescent. De asemenea, pe acestea apăreau înscrise cuvântul „MITĂ” şi data de „14.07.2009”. Tot cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, s-a procedat la verificarea mâinilor învinuitului şi s-a constatat că pe palme existau urme de praf galben fluorescent, astfel de urme fiind descoperite şi pe pantaloni, în zona buzunarului de unde fusese scoasă suma de bani.

Consecinţe

După terminarea anchetei, învinuitului i s-a prezentat materialul de urmărire penală în prezenţa apărătorului ales, iar suma de 1.500 lei ce a făcut obiectul faptei surprinse în flagrant a fost restituită denunţătorului, în temeiul art. 61 alin. 4 din Legea nr. 78/2000. S-a procedat la întocmirea rechizitoriului prin care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuit şi s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 alin. 1 C. pen. cu referire la art. 5 şi 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

Întrucât, în cursul anchetei, martorii audiaţi au susţinut afirmaţiile denunţătorului cu privire la celelalte sume de bani înmânate învinuitului anterior constatării flagrantului (în total 6.000 lei), trimiterea în judecată a avut în vedere şi aceste fapte, în cauză fiind aplicate dispoziţiile art. 41 alin. 2 C. pen. S-a reţinut şi aplicarea dispoziţiilor din Legea

125

nr. 78/2000, avându-se în vedere calitatea de funcţionar public a învinuitului.

În prezent, cauza se află pe rolul Tribunalului Vâlcea, instanţă competentă să procedeze la soluţionarea în fond a cauzei.

126

TRAFIC DE INFLUENŢĂ. INSTRUCTORI AUTO. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII INFRACŢIONALE

În perioada mai-decembrie 2006, pe raza judeţului Mureş, în zona municipiului Reghin, în urma activităţilor desfăşurate de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Mureş, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, a fost identificată şi destructurată o grupare infracţională organizată, compusă din şase persoane şi iniţiată de inculpatul S.F.C., agent de poliţie la Poliţia Municipiului Reghin.

Activitatea infracţională a grupării consta în obţinerea, de la persoanele interesate, a unor sume de bani, ce erau pretinse şi primite, în schimbul promisiunii de a obţine fraudulos permisul de conducere auto.

De asemenea, din analiza accidentelor rutiere, a reieşit faptul că, la nivelul judeţului Mureş, numărul accidentelor rutiere, în care erau implicaţi conducătorii auto cu domiciliul pe raza judeţului Mureş şi deţinători ai permisului de conducere auto cu o vechime de cel mult un an de zile, era în creştere. Astfel, în perioada 2005–2006, s-a înregistrat un număr de 16 accidente grave, soldate cu victime şi 17 accidente uşoare, soldate cu pagube materiale.

Activităţi investigative premergătoare desfăşurate de lucrătorii S.J.A. Mureş

La nivelul S.J.A. Mureş existau date şi informaţii cu privire la faptul că instructori auto de pe raza judeţului Mureş ar


TRIBUNALUL MUREŞ


MUREŞ

127

pretinde şi primi sume de bani de la persoane care nu posedau cunoştinţele teoretice şi practice necesare obţinerii permisului de conducere auto, invocând unele „influenţe” pe care aceştia le-ar avea asupra anumitor funcţionari publici din cadrul Biroului Examinări Auto al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mureş.

În urma activităţilor investigativ-operative complexe desfăşurate, a fost identificat instructorul auto M.F., precum şi cetăţeanul B.D, căruia i se ceruse şi care dăduse o importantă sumă de bani, respectiv 600 euro, în vederea obţinerii frauduloase a permisului de conducere auto.

Totodată, a mai reieşit faptul că în activităţile ilegale era implicat şi un agent de poliţie din cadrul I.P.J. Mureş, Poliţia Municipiului Reghin, iar activitatea infracţională a acestuia în cadrul grupului consta în identificarea şi racolarea, direct sau prin interpuşi, a unor persoane dispuse să obţină permisul de conducere auto în mod fraudulos, printr-un „ajutor” acordat la verificarea cunoştinţelor teoretice.

Schema grupării infracSchema grupării infracţţionaleionale

C.C.Racolator

G.G.

Racolator/Intermediar

L.L.I.

Intermediar

M.F.Intermediar

Ag. de poliţie S.F.C.

LiderulGrupării

T.I.F.

Intermediar

128

Modul de acţiune a grupării

Identificarea/racolarea unor persoane, în special din zona municipiului Reghin, dispuse să plătească sume de bani pentru a obţine permisul de conducere auto, în mod fraudulos, prin coruperea unor funcţionari publici.

Inculpaţii, în virtutea relaţiilor apropiate pe care susţineau că le aveau cu lucrători ai Biroului Examinări Auto din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Mureş, le promiteau candidaţilor interesaţi că, în schimbul unor sume de bani, cuprinse între 500 şi 600 euro, le pot obţine, în mod ilegal, permisul de conducere auto, prin facilitarea promovării examenului pentru verificarea cunoştinţelor teoretice.

În primăvara anului 2006, inculpatul S.F.C. i-a propus inculpatului C.C. să identifice persoane care doresc, în schimbul unor sume de bani, să obţină fraudulos permisul de conducere, sens în care acesta din urmă l-a identificat pe denunţătorul B.D., din comuna Suseni, judeţul Mureş.

B.D. a depus un denunţ din care a reieşit că încercase anterior de circa 5–6 ori, dar fără succes, în perioada 2004-2006, să obţină permisul de conducere categoria „B”, fiind de fiecare dată declarat „respins” la proba teoretică. În aceste condiţii, s-a hotărât să încerce să obţină permisul de conducere în mod fraudulos.

Astfel, în perioada mai-iunie 2006, prin intermediul inculpatului C.C., denunţătorul B.D. l-a întâlnit în mai multe ocazii pe agentul de poliţie S.F.C., din cadrul Poliţiei Municipiului Reghin, unele întâlniri având loc chiar în sediul unităţii de poliţie.

De la prima întâlnire, în prezenţa inculpatului C.C., agentul de poliţie S.F.C. i-a spus denunţătorului că, în schimbul sumei de 500 euro, prin „relaţiile” pe care le are la Biroul Examinări Auto al S.P.C.R.P.C.Î.V. MUREŞ, îl va ajuta să promoveze examenul de verificare a cunoştinţelor teoretice în vederea obţinerii permisului de conducere.

129

La data de 04 iulie 2006, în urma discuţiilor avute cu inculpatul S.F.C., inculpatul C.C. i-a transmis telefonic denunţătorului B.D. „să aibă pregătită” suma de 200 euro, sumă ce urma a fi dată ca avans pentru realizarea scopului urmărit.

Din declaraţia denunţătorului B.D. rezultă că, în urma discuţiei avute cu inculpatul S.F.C. la data de 26 iulie 2006, s-a întâlnit cu acesta în ziua următoare, tot în sediul Poliţiei Municipiului Reghin, ocazie cu care agentul de poliţie l-a pus în legătură cu „omul lui de încredere”, respectiv cu inculpatul G.G., care urma să-l ajute în problema promovării frauduloase a examenului de verificare a cunoştinţelor teoretice în vederea obţinerii permisului de conducere.

În aceeaşi zi, 27 iulie 2006, denunţătorul B.D. s-a întâlnit din nou cu inculpatul G.G., ocazie în care acesta din urmă i-a transmis că nu va fi nicio problemă în a-l ajuta să obţină permisul de conducere auto, deoarece are „cunoştinţe la Poliţia Mureş”, dar că toată această afacere îl va „costa” suma de 600 euro.

În data de 29 iulie 2006, a avut loc, în Reghin, o altă întâlnire între denunţătorul B.D. şi inculpatul G.G., când cei doi au discutat din nou despre modalitatea în care se va acţiona pentru obţinerea frauduloasă a permisului de conducere, discuţiile purtate de cei doi fiind înregistrate pe suport magnetic, în baza autorizării instanţei de judecată.

În declaraţia din data de 29 septembrie 2006, denunţătorul B.D. a afirmat că a purtat discuţii telefonice şi a avut întâlniri cu inculpatul G.G. în zilele de 04.08.2006, 24.08.2006, 31.08.2006 şi 07.09.2006 – la cea din urmă întâlnire dându-i suma de 600 euro.

Au urmat o serie de întâlniri, care au fost înregistrate pe suport magnetic, de fiecare dată fiind discutate aspecte referitoare la modalitatea de fraudare a examenului de verificare a cunoştinţelor teoretice în vederea obţinerii permisului de conducere.

130

Activităţi desfăşurate în temeiul autorizărilor emise de Tribunalul Mureş, conform art. 91¹ şi următoarele din Codul de Procedură Penală

Pentru exemplificare, redăm următoarele pasaje, mai relevante, din înregistrarea discuţiilor purtate în ziua de 24.08.2006, între denunţătorul B.D. şi inculpatul G.G.: „(...) G.G. – Înţelegi... Că ăst... dintr-o mie, o mie cinci sute de

euro, nici nu discută, mă! Nici nu discută, mă înţelegi? B.D. – Da, da. G.G. –…Dacă îţi convine, îţi convine, dacă nu, poftim dosaru’ şi

du-te… B.D. – Cu o mie de euro o făcut? Vai, mamă! G.G. – O mie!... O mie cinci sute! Două mii de euro! Alţii vorbeau!

Că mă, îmi trebuie urgent şi îmi trebuie aşa şi îmi trebuie aşa şi o dat o grămadă de bani ca să-i facă! Că o venit d-ăştia de Spania, care s-au dus cu avionul înapoi. (...)

B.D. – Ăia-s bani... Două mii de euro! G.G. – Păi, nu-s cinci sute. B.D. – Şase sute. G.G. – Şase sute! B.D. – Da... Şase sute. G.G. – Eu aşa... Şase sute. Şase sute! Înţelegi? B.D. – No bine! Şase sute! Nu am zis nimic. (...)“

Pentru exemplificare redăm următoarele pasaje mai relevante din înregistrarea discuţiei dintre denunţătorul B.D. şi inculpatul G.G., purtate în ziua de 07 septembrie 2006, între orele 1200–1240, în apropierea cantinei S.C. PROLEMN S.A. din Reghin: „(...) B.D. – Banii sunt la mine. Când? Mai bine când aduc

cazierul, nu?! G.G. – Doar dacă sunt la tine, mai bine mi-i dai, ştanţez acolo şi

gata! B.D. – Nu, ţi-i dau când aduc cazierul? G.G. – Când vrei tu, ori mi-i dai acum, ori atunci! (...) G.G. – Şase sute?

131

B.D. – Da, 600. G.G. – No, dă-i încoace să-i pui acolo la… B.D. – Hă, …şi mâine îţi aduc cazierul? G.G. – Şi mâine seară îmi aduci şi ăla şi mâine seară eu mă

duc încolo. B.D. – Unu, doi, trei, patru, cinci… G.G. – Şase! B.D. – …şase. Şase sute. G.G. – Da. B.D. – Numără-i şi tu. Douăsprezece bucăţi sunt, e bine? (...) B.D. – la alţii i-a făcut mai scump, aşa-i, treaba asta, cât a

cerut, o mie? G.G. – Dar nu ţi-am spus, o mie – o mie cinci sute numai să se

poată, ştii? (...)” Din declaraţiile denunţătorului şi din înregistrările la

care am făcut referire mai sus, mai rezultă că, în urma acestor discuţii, denunţătorul a fost planificat iniţial pentru susţinerea examenului la data de 27 septembrie 2006, dar în dimineaţa acelei zile, G.G. i-a spus, în urma unui telefon primit de la o persoană din Târgu Mureş, că este mai bine să nu se prezinte la examen, urmând să fie planificat săptămâna următoare, în municipiul Târgu Mureş.

Denunţătorul B.D. a solicitat să vorbească la telefon cu persoana respectivă, astfel că l-a sunat la numărul de telefon care i-a fost indicat de G.G. – pe numitul „Lehel”, identificat ulterior în persoana inculpatului L.L., acesta lăsându-l să înţeleagă că el personal poate rezolva mai uşor această problemă, având în vedere relaţiile pe care le are cu „membrii comisiei de examinare din Târgu Mureş”.

Pentru exemplificare, redăm următoarele pasaje mai relevante, din înregistrarea discuţiei telefonice purtate în ziua de 27 septembrie 2006, ora 07:54:30, de către inculpatul L.L.I. cu o persoană necunoscută (notată cu B2): „(...) L.L.I. – Zi. B.2. – O veste proastă mă… nu vine omu’, mă!

132

L.L.I. – No… B.2. – No... L.L.I. – Vine data viitoare, ce să fac… B.2. – Da auzi? …ce o zis, mă! ... L.L.I. – Da. B.2. – …dacă nu-i el, dacă… Să nu meargă acum, dacă nu-i

pregătit… L.L.I. – Da. B.2. – …să ieie… L.L.I. – Da. B.2. – …fără aşa pe bune, dacă nu-i pregătit să ieie pe bune să

nu meargă că-l programăm pe s… ă… pe săptămâna viitoare la Mureş ca să…

L.L.I. – Da. B.2. – … că altfel trebuie să steie... L.L.I. – Da’... îl programaţi voi? B.2. – Da. L.L.I. – No, bine, lasă că îi zic… B.2. – No, bine? L.L.I. – Bine, bine. B.2. – Da’ să nu meargă… Că dacă mere… trebe să steie vreo

cincisprezece zile (...) “

Fapta inculpaţilor S.F.C., C.C., G.G., L.L.I. şi T.I.F. de a pretinde şi primi sume de bani de la denunţătorul B.D., lăsând să se înţeleagă că ar avea influenţă asupra unor angajaţi din cadrul Biroul Examinări Auto din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Mureş, pe care să-i determine să-l ajute în obţinerea, în mod fraudulos, a permisului de conducere auto, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute şi pedepsite de art. 257 Cod Penal.

În dosar s-a dispus: Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în

judecată a inculpaţilor S.F.C., G.G., L.L.I., T.I.F şi M.F. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută şi

133

pedepsită de art. 257 Cod Penal, cu aplicarea, pentru inculpatul M.F. a art. 41 alin. 2 Cod Penal.

Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului C.C. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ – amendă în sumă de 1.000 lei.

În prezent, dosarul este în faza de judecată, aflându-se pe rolul Tribunalului Mureş.

134

CUMPĂRARE DE INFLUENŢĂ. CONSTATAREA INFRACŢIUNII FLAGRANTE

Modul de sesizare a) informaţie – Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul

Judeţean Anticorupţie Galaţi – D.G.I.P.I – S.J.I.P.I. Galaţi b) denunţ: La data de 26 ianuarie 2009, Direcţia Generală

Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi a fost informat despre faptul că V.V.N., zis „Tătaru” – liderul unui grup organizat aflat în atenţia mai multor structuri din cadrul M.A.I. – înlesneşte ascunderea comiterii unor fapte penale de către membrii grupului.

Informaţia consta în aceea că membrii grupului cercetaţi pentru infracţiuni de ultraj prevăzute de art. 321 Cod penal, lovire sau alte violenţe, prevăzute de art. 180 Cod penal, tâlhărie, afirmau prin satul Braniştea, judeţul Galaţi, unde domiciliază, că îl vor contacta pe comisarul-şef de poliţie V.C., şeful Biroului de Poliţie Rurală Galaţi sau pe subinspectorul R.A.M., ofiţer în cadrul aceluiaşi birou, pentru a încerca să-i scoată de sub urmărirea penală, pe fiecare, în schimbul unor sume de bani.

Din verificările efectuate, a rezultat faptul că, subinspectorul de poliţie R.A.M., din cadrul Biroului de Poliţie Rurală Galaţi, a fost contactat telefonic, în repetate rânduri, în cursul lunii ianuarie 2009 (16 şi 26) de către V.V., oferindu-i sume de bani, pentru a influenţa cercetările faţă de un membru al grupului infracţional a cărei activitate o coordona.


TRIBUNALUL GALAŢI


GALAŢI

135

Fiind refuzat sistematic, V.V.N. a insistat în continuare. În data de 26 ianuarie 2009, martorul R.A.M. a formulat

un denunţ la Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi, constând în aceea că V.V.N. i-a promis suma de 1.000 euro, pentru a-i determina pe lucrătorii Postului de Poliţie Braniştea să soluţioneze într-un anume mod dosarul penal nr. 7469/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.

Informaţiile primite şi materializate în denunţ au conturat indiciile săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 alin.1 din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.

Cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi – după care – în temeiul art. 209 alin. 41 lit. d Cod procedură penală a fost preluată pentru a fi instrumentată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.

II. Încadrare juridică Prin rezoluţia din data de 27 ianuarie 2009, dosar

nr. 68/P/2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a dispus începerea urmăririi penale faţă de V.V.N., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, modificată şi completată, constând în aceea că învinuitul a promis suma de 1.000 euro martorului R.A.M., subinspector la Biroul de Poliţie Rurală Galaţi, pentru ca acesta să intervină pe lângă lucrătorii Postului de Poliţie Braniştea, judeţul Galaţi, în sensul soluţionării într-un anume mod a dosarului nr. 7469/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.

III.Tehnici folosite în administrarea probelor – interceptare convorbire telefonică; – înregistrare în mediu ambiental audiovideo;

136

– organizarea şi desfăşurarea prinderii în flagrant a învinuitului.

În baza Ordonanţei cu titlu provizoriu, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi în data de 27 ianuarie 2009, s-a procedat la înregistrarea discuţiei pe care învinuitul a purtat-o cu martorul R.A.M. – în ziua de 28 ianuarie 2009.

Cu prilejul acestei discuţii, cei doi au stabilit o întâlnire pentru data de 30 ianuarie 2009, ora 1030, în zona hotelului „Magnus” din municipiul Galaţi, învinuitul afirmând la un moment dat că va veni cu 1.000 euro asupra sa.

În scopul constatării flagrantului, s-a solicitat, Judecătoriei Galaţi, confirmarea înregistrării audio realizate şi prelungirea autorizaţiei.

Astfel, sub coordonarea domnului procuror B.D., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, s-a organizat acţiunea de prindere în flagrant a învinuitului, de către ofiţerii D.G.A.– S.J.A. Galaţi, cu sprijinul tehnic al S.I.P.P.I Galaţi şi logistic al I.P.J. Galaţi – D.P.I.R., acţiune care s-a realizat la data de 30.01.2009.

IV. Complexitatea modului uzitat de învinuit Învinuitul este o persoană fizică având o constituţie

atletică, impunătoare ce poate induce „temere” persoanelor cu care intră în contact.

În ziua organizării activităţii de prindere în flagrant, învinuitul se afla într-o zonă aglomerată a oraşului, împreună cu mai mulţi membri ai grupului respectiv, în restaurantul „Magnus”:

– suma de bani a fost dată în maşina martorului denunţător, aflată în parcarea din faţa restaurantului;

– s-a intervenit cu membri ai D.P.I.R. – îmbrăcaţi în ţinute „civile”, pentru a nu atrage atenţia, interpuşi printre cetăţeni, într-un magazin din imediata apropiere a locului întâlnirii.

În ziua de 30 ianuarie 2009, în jurul orei 11.00, învinuitul a coborât dintr-o maşină parcată vizavi de hotelul „Magnus”, în cartierul Micro 20, din municipiul Galaţi, a

137

traversat strada şi s-a urcat pe locul din dreapta faţă al autoturismului la volanul căreia se afla martorul/denunţătorul.

După ce s-a sesizat că nu a putut face rost de valuta promisă, învinuitul a pus în torpedou 13 bancnote a 100 lei fiecare, o bancnotă de 200 lei şi o bancnotă de 500 lei – în total 2.000 lei.

La momentul în care, din convorbirea interceptată prin intermediul mijloacelor tehnice audio, a reieşit că banii au fost înmânaţi, s-a intervenit pentru imobilizarea învinuitului.

V. Măsuri preventive dispuse În data de 30 ianuarie 2009, s-a pus în mişcare

acţiunea penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi prin încheierea de şedinţă, pronunţată în dosarul nr. 1388/233/2009, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive.

138

ABUZ ÎN SERVICIU, FALS INTELECTUAL ŞI ÎNŞELĂCIUNE. LUCRĂTOR DIN CADRUL

SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR. ADMINISTRAREA

UNUI PROBATORIU COMPLEX

Situaţia de fapt

● În perioada 2006-2008, lucrători ai Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Timişoara cu atribuţii de preluare şi prelucrare a documentelor în vederea eliberării C.I. au eludat legea.

● Au fost emise 25 de cărţi de identitate false. ● Pe baza documentelor false:

– au fost înfiinţate societăţi comerciale; – au fost obţinute credite de la mai multe societăţi bancare.

Modul de sesizare

● În data de 26 noiembrie 2008: ofiţerii S.J.A. Timiş s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în perioada 2006-2008, lucrători din cadrul S.P.C.L.E.P. Timişoara, cu atribuţii de preluare şi prelucrare a documentelor în vederea eliberării cărţilor de identitate cu datele de stare civilă ale persoanelor, au emis mai multe astfel de documente de identitate false


TRIBUNALUL TIMIŞ


TIMIŞ

139

unor persoane, care ulterior au solicitat şi obţinut împrumuturi de la diferite unităţi bancare.

● În data de 27 noiembrie 2008 a fost înregistrată o sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

Persoanele cercetate

● inculpatul G.V., funcţionar din cadrul S.P.C.L.E.P.

Timişoara; ● inculpaţii C.O şi C.M.; ● inculpaţii C.D., M.D. şi N.B.

Încadrarea juridică

Inculpatul G.V., lucrător la S.P.C.L.E.P. Timişoara, cu atribuţii de preluare şi prelucrare a documentelor în vederea eliberării cărţilor de identitate cu date de stare civilă ale persoanelor, care a emis mai multe astfel de cărţi de identitate false, fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:

– art. 248 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., constând în aceea că în exercitarea atribuţiilor de serviciu a întocmit cărţi de identitate false, pe care a aplicat fotografiile celorlalţi inculpaţi;

– art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., constând în aceea că în calitatea menţionată a întocmit cărţi de identitate cu date nereale;

– art. 26 raportat la art. 215 alin. 2, 3 şi 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. constând în aceea că i-a ajutat pe ceilalţi inculpaţi să inducă în eroare reprezentanţii unor societăţi bancare în scopul obţinerii de credite, prin eliberarea unor cărţi de identitate false;

– art. 26 raportat la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. constând în aceea că prin eliberarea cărţilor de identitate false a ajutat pe

140

ceilalţi inculpaţi să întocmească adeverinţe de venit sau contracte de muncă false;

– art. 323 C. pen., constând în aceea că s-a asociat cu ceilalţi inculpaţi în vederea săvârşirii infracţiunilor menţionate.

Inculpaţii C.O. şi C.M. – art. 25 C. pen. raportat la art. 248 C. pen.

raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 215 alin. 2, 3 şi 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 26 raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; – art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; – art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; – art. 323 C. pen.

Inculpaţii C.D., M.D. şi N.B. – art. 25 raportat la art. 248 C. pen. raportat la

art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 215 alin. 2, 3 şi 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 26 raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.;

– art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; – art. 323 C. pen.

Modul de operare

● Datele de stare civilă erau inventate de inculpatul C.O. ● Inculpatul G.V., în schimbul unor sume de bani, crea o

nouă identitate pe baza unui CNP conceput ad-hoc. ● Noul CNP era bazat pe:

– ziua, luna, anul naşterii, codul judeţului, cifrele corespunzătoare localităţii de naştere, cifra de control prin încercări succesive.

141

● Introducerea datelor de identitate: – folosind calculatoarele şi numele de utilizator/

parolele unor colegi; – profitând de nerespectarea măsurilor de

securitate privind schimbarea parolelor. ● Pentru fiecare din identităţile nou create:

– inculpaţii erau chemaţi la sediul S.P.C.L.E.P., în zilele în care inculpata era planificată să desfăşoare activităţi de primire a documentelor la ghişeu;

– pentru preluarea fotografiei, şi-au schimbat înfăţişarea.

● C.I. false au fost folosite de inculpaţi pentru a crea

alte documente false: – înfiinţarea a două societăţi comerciale; – contracte de muncă; – adeverinţe de venit; – paşaport.

● Aceste documente false au fost folosite de inculpaţi

pentru obţinere de credite: – 12 societăţi bancare; – 485.000 lei; – 231.000 euro.

Mijloace de probă

● interceptarea comunicărilor telefonice şi în mediu ambiental;

● localizarea acestora; ● percheziţii informatice; ● expertize informatice; ● audieri de martori; ● ridicarea dosarelor de credit de la societăţile bancare; ● verificări la I.T.M. Timiş şi O.R.C. Timiş. ● descinderi simultane şi percheziţii efectuate la

şapte imobile aparţinând inculpaţilor;

142

● au fost ridicate cărţi de identitate în original, carduri bancare, contracte de muncă, cărţi de muncă, adeverinţe de venit;

● descindere la sediul S.P.C.L.E.P. Timişoara.

Măsuri preventive

● În data de 7 aprilie 2009, cei 6 inculpaţi au fost reţinuţi.

● Au fost emise mandate de arestare preventivă pe numele celor şase inculpaţi, pe o perioadă de 29 de zile, mandatele fiind prelungite ulterior.

Modul de soluţionare

● în data de 24 iulie 2009 a fost întocmit rechizitoriul, în prezent, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Timiş;

● disjungerea şi declinarea în favoarea D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 254 C. pen., obiectul mitei depăşind 10.000 euro;

● disjungerea cu privire la angajaţii societăţilor bancare, precum şi ai I.T.M. Timiş pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la înşelăciune.

www.editura.mai.gov.ro

GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN INVESTIGAREA … · 5 ARGUMENT „Ghidul de bune practici în...

Documents

Transcript of GHIDUL DE BUNE PRACTICI ÎN INVESTIGAREA … · 5 ARGUMENT „Ghidul de bune practici în...