GHIDUL DE STUDIIlaws.uaic.ro/files/docs/zghid/11_12_ghidul_studentului... · 2018-02-01 · Dragi...

FACULTATEA DE DREPT UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

GGHHIIDDUULL DDEE SSTTUUDDIIII

2011 - 2012

Dragi studenţi,

Învăţământul universitar se află într-un amplu proces de restructurare, de compatibilizare cu principiile de la Bologna, cu învăţământul modern european, astfel încât să se asigure echivalarea studiilor, prin creditele transferabile. Cu unele particularităţi, învăţământul juridic face parte integrantă din acest proces.

Pentru toţi studenţii (ZI, FR) înmatriculaţi în anul I de studii, sunt aplicabile prevederile Regulamentului privind desfăşurarea activităţii didactice – studii universitare de licenţă, regulament elaborat şi adaptat în conformitate cu standardele procesului de la Bologna şi aprobat prin Hotărârea Senatului Universităţii « Alexandru Ioan Cuza » Iaşi 28.07.2011.

În acest sens, din punct de vedere didactic, toţi studenţii Facultăţii de Drept au aceleaşi drepturi şi obligaţii, indiferent de faptul că sunt înmatriculaţi la cursuri de zi sau cu frecvenţă redusă. Planurile de învăţămînt conţin aceleaşi discipline obligatorii, discipline opţionale şi discipline facultative, cu acelaşi număr de credite (240), durata standard de studiu a unei discipline fiind de un semestru. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul de muncă al studentului, necesar pentru a asimila cunoştinţele necesare în vederea promovării unei discipline. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţămînt al unei specializări se încheie cu o evaluare finală.

Atât pentru studenţii de la cursuri de zi cât şi pentru studenţii înmatriculaţi la cursuri cu frecvenţă redusă, datele de evaluare vor fi afişate la avizier şi pe site-ul facultăţii, în timp util.

Pentru informaţii complete vă recomandăm să consultaţi: - regulamentul privind desfăşurarea activităţii didactice în Universitatea

„Al.I.Cuza” Iaşi (prezentat integral şi în acest ghid de studii); - pagina de internet a Facultăţii de Drept, aflată la adresa http://laws.uaic.ro

precum şi www.uaic.ro Pentru orice nelămurire nu ezitaţi să contactaţi secretariatul sau conducerea

facultăţii.

Vă dorim multă baftă, Decan,

Prof. univ. dr. Tudorel TOADER

GHIDUL DE STUDII 2011-2012

2

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE FACULTATE 6 1. Adresa Facultăţii 6 2. Conducere 6 3. Contact 9 4. Specializări (2010-2011) 10 5. Calendarul anului universitar 2010-2011 11

Forma de învăţământ ZI 11 Forma de învăţământ FR 12

II. PLANURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 13 STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – Forma de învăţământ: ZI 13

Anul I 13 Anul II 14 Anul III 15 Anul IV 16

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ – Forma de învăţământ: FRECVENŢĂ REDUSĂ

17

Anul I 17 Anul II 18 Anul III 19 Anul IV 20

Regulament privind desfăşurarea activităţii didactice – studii universitare de licenţă 21 CURRICULA ACADEMICĂ 33

ANUL I 33 Semestrul I – Discipline obligatorii 33

Teoria generală a dreptului (ZI şi FR) 33 Drept european general (ZI şi FR) 36 Drept civil. Partea generală (ZI şi FR) 38 Competenţe T.I.C. (ZI şi FR) 40Limba străină I (Engleză juridică) (ZI) 42 Limba străină I (Engleză juridică) (FR) 42 Limba străină I (Germană juridică) (ZI şi FR) 43 Limba străină I (Franceză juridică) (ZI şi FR) 45

Semestrul I – Discipline opţionale 46 Sisteme judiciare contemporane (ZI şi FR) 47 Sociologie juridică (ZI şi FR) 48 Economie (ZI şi FR) 51 Latină juridică I (ZI şi FR) 53

Semestrul II – Discipline obligatorii 55 Drept civil. Persoanele (ZI şi FR) 55 Drept roman (ZI şi FR) 57 Drept constituţional şi instituţii politice (ZI şi FR) 62 Drept instituţional al Uniunii Europene (ZI şi FR) 64 Limba străină II (Engleză juridică) (ZI) 66 Limba străină II (Engleză juridică) (FR) 66 Limba străină II (Germană juridică) (ZI şi FR) 68 Limba străină II (Franceză juridică) (ZI şi FR) 69

Semestrul II – Discipline opţionale 70


4

Latină juridică II (ZI şi FR) 70 Retorică (ZI şi FR) 72 Istoria dreptului românesc (ZI şi FR) 73 Logică juridică (ZI şi FR) 75

ANUL II 77 Semestrul I – Discipline obligatorii 77

Drept penal – partea generală I (ZI şi FR) 77 Drept civil. Drepturi reale (ZI şi FR) 78 Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei (ZI şi FR) 81 Drept internaţional public (ZI + FR) 83 Limba străină I (Engleză juridică) (ZI) 85 Limba străină I (Engleză juridică) (FR) 86 Limba străină I (Germană juridică) (ZI şi FR) 87 Limba străină I (Franceză juridică) (ZI şi FR) 88

Semestrul I – Discipline opţionale 90 Uzanţe şi tehnici diplomatice (ZI şi FR) 90 Istoria construcţiei europene (ZI şi FR) 91 Latină juridică I (ZI şi FR) 92

Semestrul II – Discipline obligatorii 94 Drept penal. Partea generală II (ZI şi FR) 94 Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor (ZI şi FR) 96 Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei II (ZI şi FR) 99 Drept financiar (ZI şi FR) 101 Limba străină II (Engleză juridică) (ZI) 103 Limba străină II (Engleză juridică) (FR) 104 Limba străină II (Germană juridică) (ZI şi FR) 106 Limba străină II (Franceză juridică) (ZI şi FR) 107

Semestrul II – Discipline opţionale 108 Filosofia dreptului (ZI şi FR) 108 Criminologie II (ZI şi FR) 110 Etică şi deontologie judiciară (ZI şi FR) 111 Drept bancar (ZI şi FR) 112 Latină juridică II (ZI şi FR) 114

ANUL III 117 Semestrul I – Discipline obligatorii 117

Drept penal – partea specială I (ZI şi FR) 117 Drept civil. Contracte (ZI şi FR) 119 Drept procesual penal – partea generală (ZI şi FR) 122 Dreptul proprietăţii intelectuale (ZI şi FR) 131

Semestrul I – Discipline opţionale 132 Dreptul securităţii sociale (ZI şi FR) 134 Introducere în drept privat comparat (ZI şi FR) 135 Dreptul material al Uniunii Europene (ZI şi FR) 137 Managementul sistemului judiciar (ZI şi FR) 139 Tehnologie WEB pentru jurişti (ZI şi FR) 141

Semestrul II – Discipline obligatorii 143 Drept penal. Partea specială II (ZI şi FR) 143 Drept civil. Succesiuni (ZI şi FR) 145 Drept procesual penal – partea specială (ZI şi FR) 151


5

Dreptul familiei (ZI şi FR) 156 Semestrul II – Discipline opţionale 158

Dreptul mediului (ZI şi FR) 158Comunicare şi relaţii publice (ZI şi FR) 160 Teoria relaţiilor internaţionale (ZI şi FR) 162

ANUL IV 164 Semestrul I – Discipline obligatorii 164

Drept comercial I (ZI şi FR) 164 Drept internaţional privat (ZI şi FR) 168 Drept procesual civil I (ZI şi FR) 171

Semestrul I – Discipline opţionale 174 Psihologie judiciară (ZI şi FR) 174 Medicină legală (ZI şi FR) 175 Organizarea sistemului judiciar (ZI şi FR) 180 Protecţia juridică a drepturilor omului (ZI şi FR) 182 Convenţia europeană a drepturilor omului. Practica CEDO (ZI şi FR) 184

Semestrul II – Discipline obligatorii 187 Dreptul comerţului internaţional (ZI şi FR) 187 Drept procesual civil II (ZI şi FR) 190 Dreptul muncii (ZI şi FR) 192 Criminalistică (ZI şi FR) 197

Semestrul II – Discipline opţionale 199 Informatică juridică (ZI şi FR) 199Dreptul concurenţei (ZI şi FR) 200 Drept funciar şi publicitate imobiliară (ZI şi FR) 202 Jurisprudenţa CEDO 204 Executarea silită (ZI şi FR) 208

III. ALTE INFORMAŢII 210 1. Dotări ale facultăţii 210 2. Parteneriate ERASMUS 211 3. Asociaţii Studenţeşti 212 ELSA 212 4. Concursuri şi manifestări ştiinţifice studenţeşti 213 5. Finalizarea studiilor 214

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE DDEESSPPRREE FFAACCUULLTTAATTEE 1. Adresa facultăţii: FACULTATEA DE DREPT, Universitatea " Al.I. Cuza", B-dul Carol I nr.11, cod 700506 IAŞI ROMÂNIA

2. Conducere

DECAN: Prof. dr. Tudorel TOADER Tel./Fax: +40 232 201266 Tel: +40 232 201059 E-mail: [email protected]

PRODECANI: Lect. dr. Marius Nicolae BALAN Tel.: +40 232 201682;

E-mail: [email protected] Lect. dr. Septimiu Vasile PANAINTE

Telefon: +40 232 201685 E-mail: [email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT DREPT ZI: Lect. dr. Dan Constantin TUDURACHE


DIRECTOR DEPARTAMENT DREPT ÎNVĂȚĂMÂNT FRECVENȚĂ REDUSĂ: Lect.dr. Emanoil Corneliu MOGÎRZAN



7

DIRECTOR DEPARTAMENT CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Conf. dr. Carmen Tamara UNGUREANU

Tel./Fax: +40 232 201268 E-mail: [email protected]

Coordonator ERASMUS: Prep. drd. Carmen MOLDOVAN

Tel. +40 232 201269; E-mail: [email protected]

ȘTIINȚE PENALE 1. Prof. dr. Tudorel TOADER – [email protected]

2. Prof. dr. Grigore THEODORU 3. Conf. dr. Tudor PLĂEŞU 4. Lect. dr. Maria Ioana MICHINICI – [email protected] 5. Lect. dr. Daniel ATASIEI – [email protected] 6. Asist. drd. Ancuţa Elena FRANŢ – [email protected] 7. Asist. drd. Mihai DUNEA – [email protected] Profesori asociați

8. Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAIE 9. Conf.dr. Dorin NASTAS – [email protected] 10. Dr. Iulia ZUP – [email protected] 11. Judecător dr. Nicoleta ŞTEFĂNIŢĂ 12. Judecător Aurel DUBLEA 13. Judecător Ileana GHEORGHIU 14. Judecător Georgeta GAFTA 15. Judecător Cristina VĂLEANU 16. Judecător Anda CIOCÎNTĂ 17. Procuror drd.Florin CĂŞUNEANU–

[email protected]. Procuror Iulian ISPIR – [email protected] 19. Procuror Mihaela HITRUC 20. Procuror drd. Irinel ROTARIU – [email protected] 21. Procuror Iulian CARABULEA 22. Medic legist dr. Diana BULGARU – [email protected]


8

DREPT PUBLIC

1. Conf. dr. Silvia LUCHIAN – [email protected] 2. Lect. dr. Marius Nicolae BALAN – [email protected] 3. Lect. dr. Emanoil Corneliu MOGÎRZAN – [email protected] 4. Lect. dr. Cosmin DARIESCU – [email protected] 5. Lect. dr. Alina Mirabela GENTIMIR – [email protected] 6. Asist. dr. Ioana Maria COSTEA – [email protected] 7. Asist. drd.Carmen MOLDOVAN – [email protected] 8. Asist. drd.Claudiu PUPĂZAN – [email protected] 9. Asist. drd. Andra IFTIMIEI – [email protected] 10. Asist. drd. Olga Andreea URDA – [email protected] 11. Asist. drd. Marius Sebastian STRIBLEA – [email protected] 12. Asist. drd. Cătălin BALAN – [email protected]

Profesori asociați 13. Prof. dr. Gheorghe IACOB – [email protected] 14. Prof. dr. Cătălin TURLIUC – [email protected] 15. Prof. dr. Gabriel BĂDĂRĂU – [email protected] 16. Prof. dr. Ion POHOAŢĂ – [email protected] 17. Lect.dr. Ovidiu BURUIANĂ – [email protected] 18. Dr. Snejana SULIMA – [email protected] 19. Dr. Răzvan Horaţiu RADU 20. Dr. Anca GHIDEANU – [email protected]

DDRREEPPTT PPRRIIVVAATT 1. Prof. dr. Ioan MACOVEI – [email protected] 2. Prof. dr. Gheorghe DURAC – [email protected] 3. Prof. dr. Valeriu CIUCĂ – [email protected] 4. Conf. dr. Tamara Carmen UNGUREANU – [email protected] 5. Lect. dr. Dan Constantin TUDURACHE – [email protected] 6. Lect. dr. Codrin MACOVEI – [email protected] 7. Lect. dr. Septimiu Vasile PANAINTE – [email protected] 8. Lect. dr. Nicoleta Rodica DOMINTE – [email protected] 9. Lect. dr. Lucia IRINESCU – [email protected] 10. Asist. dr. Dan Constantin MÂŢĂ – [email protected] 11. Asist. drd. Marina Gabriela POPA – [email protected]


9

12. Asist. drd. Cristina Luiza GAVRILESCU – [email protected] 13. Asist. drd. Nicolae Horia ŢIŢ – [email protected] 14. Asist. drd. Mirela Carmen DOBRILĂ – [email protected] 15. Asist. drd.Tudor Vlad RĂDULESCU – [email protected]

Profesori asociați 16. Prof. dr. Alexandru TOFAN – [email protected] 17. Judecător drd. Cristina RADU 18. Judecător Alina PRELIPCEAN 19. Judecător Irina Cornelia RUSU 20. Avocat drd. Mădălina VOICU - [email protected] 21. Drd. Vlad VIERIU 22. Drd. Tudor Ştefan ROTARU 3. Contact Administrator Şef Facultate:

ec. Costel PALADE Telefon. +40 232 201118 E-mail: [email protected]

Secretariat: Rodica SORA – secretar şef

Telefon: +40 232 201058; Tel./Fax: +40 232 201158 E-mail: [email protected]

Cristina LUPAŞCU – secretar – Studenţi ZI Telefon: +40 232 201058 E-mail: [email protected] Mariana PETCU – secretar – Studenţi ZI, Doctorat Telefon: +40 232 201058 E-mail: [email protected]

Elena MANDACHI – secretar – Studenţi ZI, Studenţi străini Telefon: +40 232 201058 E-mail: [email protected] Mihaela AMĂRICUŢEI – secretar – Studenţi I.F.R. Telefon/Fax: +40 232 201272 E-mail: [email protected]


10

Ancuţa NETEDU – secretar – Studenţi I.F.R. Responsabil gestionare taxe studenţi

Telefon/Fax: +40 232 201272 E-mail: [email protected]

Andreea-Elena DAMIAN - secretar – Studenţi I.F.R. Telefon/Fax: +40 232 201272 E-mail: [email protected]

Casierie: Cristina BAGIU; Telefon: +40 232 201379 (concediu maternitate)

Informatician:

Ciprian Traian ICHIM Telefon: +40 232 201264 E-mail: [email protected]

Biblioteca Facultăţii de Drept: Şef Bibliotecă - Roxana SINCĂ


E-mail facultate: [email protected] Pagină WEB: http://laws.uaic.ro 4. Specializări (2011-2012)

Studii universitare de licenţă: Drept – ZI ( 8 semestre) Drept – I.F.R. (8 semestre)

Studii universitare de masterat - ZI (4 semestre): Ştiinţe penale Drept european Dreptul afacerilor Criminalistică

Studii universitare de masterat - FR (4 semestre): Ştiinţe penale Drept european Dreptul afacerilor


11

5. Calendarul anului universitar 2011 – 2012 STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ Forma de învăţământ: ZI

Semestrul I Pentru toţi anii

3 octombrie Deschiderea anului universitar 3 octombrie – 23 decembrie 12 săptămâni: activitate didactică 24 decembrie – 8 ianuarie 2 săptămâni: vacanţa de iarnă 9 ianuarie – 22 ianuarie 2 săptămâni: activitate didactică 23 ianuarie – 5 februarie 2 săptămâni: evaluare 6 februarie – 19 februarie 2 săptămâni de vacanţă

În perioada 6 – 19 februarie fiecare facultate poate organiza, timp de o săptămână, o sesiune de reexaminări în vederea promovării sau măririi notei. În perioada 13-19 februarie se va organiza o sesiune de examene pentru finalizarea studiilor.

Semestrul al II - lea

Pentru anul I 20 februarie – 3 iunie 14 săptămâni: activitate didactică

1 săptămână liberă în perioada sărbătorilor de Paşti. 4 iunie – 17 iunie 2 săptămâni: evaluare 18 iunie – 1 iulie 2 săptămâni: Practică de specialitate.

Situaţia şcolară pentru anul universitar 2011-2012 se va încheia la data de 8 iulie.

2 iulie – 1 octombrie Vacanţa de vară În perioada 2 – 8 iulie, fiecare facultate organizează o sesiune pentru reexaminări în vederea promovării sau măririi notei.

Pentru anul II (an terminal)

20 februarie – 3 iunie 14 săptămâni: activitate didactică 1 săptămână liberă în perioada sărbătorilor de Paşti.

4 iunie - 17 iunie 2 săptămâni: evaluare 18 iunie – 1 iulie 2 săptămâni: definitivarea lucrării de licenţă/disertaţie;

Înscrierile pentru examenul de finalizare a studiilor se vor efectua în ultima săptămână din acest interval. În această perioadă fiecare facultate poate organiza, timp de o săptămână, o sesiune pentru reexaminări în vederea promovării sau măririi notei.

2 iulie – 8 iulie Susţinerea examenului de finalizare a studiilor


12

STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ Forma de învăţământ: Frecvenţă Redusă

ANII I, II, III, IV

Semestrul I

3 octombrie – începerea anului universitar

3 octombrie – 23 decembrie – cursuri (vineri, sâmbătă şi duminică) 24 decembrie – 8 ianuarie – vacanţă de iarnă

23 ianuarie – 5 februarie – 2 săptămâni de evaluare 6 februarie – 19 februarie – vacanţă

În perioada 6 februarie - 19 februarie – se poate organiza o săptămână de restanţe în vederea promovării sau măririi notei.

Semestrul al II-lea

20 februarie – 3 iunie – cursuri (vineri, sâmbătă şi duminică) 4 - 17 iunie – 2 săptămâni de evaluare 2 iulie - 1 octombrie – vacanţă de vară

În perioada 2 – 8 iulie - o săptămână de restanţe în vederea promovării sau măririi notei.

Semestrul al II-lea pentru anii terminali

20 februarie – 3 iunie – cursuri (vineri, sâmbătă şi duminică) 4 - 17 iunie – 2 săptămâni de evaluare

În perioada 18 – 24 iunie – o săptămână de restanţe în vederea promovării sau măririi notei

2 - 8 iulie susţinerea examenului de licenţă/disertaţie


13

II.. PPLLAANNUURRII DDEE ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTT ((îînncceeppâânndd ccuu aannuull uunniivveerrssiittaarr 22001111--22001122))

Studii universitare de licenţă - Forma de învăţământ: ZI

ANUL I

Nr crt

DDeennuummiirreeaa ddiisscciipplliinneeii SSeemmeessttrruull 11 SSeemmeessttrruull 22 Nr.ore/săpt.

FV CR Nr.ore/săpt.

FV CR C S L C S L

DISCIPLINE OBLIGATORII

1. Teoria generală a dreptului General Theory of Law

2 1 E 5

2. Drept european general General European Law

2 2 E 5

3. Drept civil. Partea generală Civil Law. General Part

2 2 E 5

4. Competenţe T.I.C. / T.I.C. Competences 2 1 C 5 5. Limba străină I (engleză juridică, franceză

juridică, germană juridică) Foreign language I

2 C 5

6. Drept civil. Persoanele Civil Law. The Persons

2 2 E 5

7. Drept roman / Roman Law 2 2 E 5

8. Drept constituţional şi instituţii politice Constitutional Law and Political Institutions

4 2 E 5

9. Dreptul instituţional al Uniunii Europene Institutional Law of the EU

2 1 E 5

10. Limba straină II (engleză juridică, franceză juridică, germană juridică) Foreign Language II

2 C 5

DISCIPLINE OPŢIONALE (la alegere 1 disciplină pe fiecare semestru)

1. Instituţii jurisdicţionale Jurisdictional Institutions

2 2 C 5

2. Sociologie juridică / Juridical Sociology 2 1 C 5

3. Economie / Economy 2 1 C 5

4. Latină juridică I / Latin 2 C 5

5. Latină juridică II / Latin 2 C 5

6. Retorică / Retoric 2 1 C 5 7 Istoria dreptului românesc

History of Romanian Law 2 1 C 5

8 Logică juridică / Juridical Logic 2 1 C 5

DISCIPINE FACULTATIVE

1. A doua limbă străină (engleză juridică, franceză juridică, germană juridică) Second Foreign Language

2 C 2 C

2. Sport / Sports 2 C 2 C

30 30

ANUL II


14

Nr crt

DDeennuummiirreeaa ddiisscciipplliinneeii

SSeemmeessttrruull 33 SSeemmeessttrruull 44

Nr.ore/săpt. FV CR Nr.ore/săpt. FV CR C S L C S L


1. Drept penal – partea generală I Criminal Law. General Part I

2 2 E 5

2. Drept civil. Drepturi reale Civil Law. Real Estate Law

2 2 E 5

3. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei I Administrative Law and Administration Science I

2 1 E 5

4. Drept internaţional public International Public Law

2 1 E 5

5. Limba străină I (engleză juridică, franceză juridică, germană juridică) Foreign Language I

2 C 5

6. Drept penal – partea generală II Criminal Law. General Part II

2 2 E 5

7. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor Civil Law. Law of Tort

2 2 E 5

8. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei II Administrative Law and Administration Science II

2 1 E 5

9. Drept financiar Financial Law

2 1 E 5


2 C 5

DISICIPLINE OPŢIONALE (la alegere 1 disciplină pe fiecare semestru)

1. Uzanţe şi tehnici diplomatice Diplomatic Practice and Techniques

2 2 C 5

3. Istoria construcţiei europene History of European Construction

2 2 C 5

4. Latină juridică I Latin I

2 C 5

5. Filosofia dreptului Philosophy of Law

2 2 C 5

6. Criminologie Criminology

2 2 C 5

7. Etică şi deontologie judiciară Judicial ethics and deontology

2 2 C 5

8. Drept bancar Banking

2 1 C 5

9. Latină juridică II Latin II

2 C 5

DISCIPLINE FACULTATIVE


2 C 2 C

2. Sport Sports

2 C 2 C

3. Pedagogie II Pedagogy II

2 2 E 5

4. Didactica specialităţii Methodology of Teaching

2 2 E 5

30 30


15

AANNUULL IIIIII

Nr crt DDeennuummiirreeaa ddiisscciipplliinneeii

SSeemmeessttrruull 55 SSeemmeessttrruull 66 Nr.ore/săpt. FV CR Nr.ore/săpt. FV CR

C S L C S L


1. Drept penal – partea specială I Criminal Law. Special Part

2 2 E 5

2. Drept civil. Contracte Civil Law. Contracts

2 2 E 5

3. Drept procesual penal-partea generală Criminal Procedure. General Part

2 2 E 5

4. Dreptul proprietăţii intelectuale Intellectual Property Law

2 1 E 5

5. Drept penal – partea specială II Criminal Law. Special Part II

2 2 E 5

6. Drept civil. Succesiuni Civil Law. Successions

2 2 E 5

7. Drept procesual penal-partea specială Criminal Procedure. Special Part

2 2 E 5

8. Dreptul familiei Family Law

2 1 E 5

9. Practica de specialitate Specialised Practice

4 C 5

DISCIPLINE OPŢIONALE (la alegere 2 discipline pe semestrul I şi 1 la alegere pentru semestrul al II-lea)

1. Dreptul securităţii sociale Social Security Law

2 1 C 5

2. Introducere în dreptul privat comparat Introduction to Private Comparative Law

2 1 C 5

3. Dreptul material al Uniunii Europene Substantive Law of the European Union

2 1 C 5

4. Managementul sistemului judiciar Management of the Judicial System

2 1 C 5

5. Tehnologie Web pentru jurişti Web Technology for Lawyers

2 1 C 5

6. Dreptul mediului Environmental Law

2 1 C 5

7. Comunicare şi relaţii publice Communication and Public Relations

2 1 C 5

9. Teoria relaţiilor internaţionale Theory of International Relations

2 1 C 5


1. Instruire asistată de calculator Computer – Assisted Education

1 1 C 5

2. Managementul clasei de elevi Class Management

1 1 C 5

3. Practica pedagogică Teaching Traineeship

3 3 C 5

Evaluare finală portofoliu didactic Final evaluation – Teaching portfolio

E 5

30 30


16

AANNUULL IIVV



Nr.ore/săpt. FV CR Nr.ore/săpt. FV CR

C S L C S L DISCIPLINE OBLIGATORII

1. Drept comercial Trade Law

3 2 E 5

2. Drept internaţional privat International Private Law

2 1 E 5

3. Drept procesual civil I Civil Procedure I

2 2 E 5


4 C 5

5. Dreptul comerţului internaţional International Trade Law

2 1 E 5

6. Drept procesual civil II Civil Procedure II

2 2 E 5

7. Dreptul muncii Labor Law

4 2 E 5

8. Criminalistică Forensics Sciences

2 1 E 5

DISCIPLINE OPTIONALE (la alegere 2 discipline pe fiecare semestru)

1 Psihologie judiciară / Judicial Psychology 2 1 C 5

2. Medicină legală Forensic Medicine

2 1 C 5

3. Organizarea sistemului judiciar (organizarea magistraturii, avocaturii, notariatului public şi activităţii executorilor) Organisation of the judicial system (the organisation of the magistracy body, of bars, of public notaries body and officers of court body)

2 1 C 5

4. Protecţia juridică a drepturilor omului Legal Protection of Human Rights

2 1 C 5

5. Convenţia europeană a drepturilor omului European Human Rights Convenient

2 2 C 5

7. Informatică juridică Juridicial Computer Science

2 1 C 5

8. Dreptul concurenţei Anti-trust Law

2 1 C 5

9. Drept funciar şi publicitate imobiliară Real Estate Law and Real Estate Survey System

2 1 C 5

10. Jurisprudenţa CEDO / ECHR Case Law 2 2 C 5

11. Executarea silită / Forced execution Law 2 1 C 5

30 30

EXAMENUL DE LICENTA 5

R E C T O R, D E C A N, Prof.univ.dr. Vasile IŞAN Prof.univ.dr. Tudorel TOADER


17

Studii universitare de licenţă - Forma de învăţământ: Frecvenţă Redusă

PPLLAANN DDEE ÎÎNNVVĂĂŢŢĂĂMMÂÂNNTT

ANUL I

Nr crt

DDeennuummiirreeaa ddiisscciipplliinneeii SSeemmeessttrruull 11 SSeemmeessttrruull 22 Nr.ore/sem FV CR Nr.ore/sem FV CR

S L P S L P


1. Teoria generală a dreptului General Theory of Law

14 E 5

2. Drept european general General European Law

28 E 5

3. Drept civil. Partea generală Civil Law. General Part

28 E 5

4. Competenţe T.I.C. T.I.C. Competences

14 C 5

5. Limba străină I (engleză juridică, franceză juridică, germană juridică) Foreign language I

28 C 5

6. Drept civil. Persoanele Civil Law. The Persons

28 E 5

7. Drept roman Roman Law

28 E 5

8. Drept constituţional şi instituţii politice Constitutional Law and Political Institutions

28 E 5

9. Dreptul instituţional al Uniunii Europene Institutional Law of the EU

14 E 5


28 C 5

DISCIPLINE OPŢIONALE (la alegere 1 disciplină pe fiecare semestru)

1. Instituţii jurisdicţionale Jurisdictional Institutions

28 C 5

2. Sociologie juridică Juridical Sociology

14 C 5

3. Economie / Economy 14 C 5

4. Latină juridică I Latin

28 C 5

5. Latină juridică II Latin

28 C 5

6. Retorică / Rhetoric 14 C 5 7 Istoria dreptului românesc

History of Romanian Law 14 C 5

8. Logică juridică / Juridical Logics 14 C 5

DISCIPINE FACULTATIVE 1. A doua limbă străină (engleză juridică, franceză

juridică, germană juridică) Second Foreign Language

28 C 28 C

2. Sport / Sports

28 C 28 C

30 30


18

ANUL II

Nr crt

DDeennuummiirreeaa ddiisscciipplliinneeii


Nr.ore/sem FV CR Nr.ore/sem FV CR

S L P S L P


1. Drept penal – partea generală I Criminal Law. General Part I

28 E 5

2. Drept civil. Drepturi reale Civil Law. Real Estate Law

28 E 5

3. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei I Administrative Law and Administration Science I

14 E 5

4. Drept internaţional public International Public Law

14 E 5

5. Limba străină I (engleză juridică, franceză juridică, germană juridică) Foreign Language I

28 C 5

6. Drept penal – partea generală II Criminal Law. General Part II

28 E 5

7. Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor Civil Law. Law of Tort

28 E 5

8. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei II Administrative Law and Administration Science II

14 E 5

9. Drept financiar / Financial Law 14 E 5


28 C 5

DISICIPLINE OPŢIONALE (la alegere 1 disciplină pe fiecare semestru)

1. Uzanţe şi tehnici diplomatice Diplomatic Practice and Techniques

28 C 5

3. Istoria construcţiei europene History of European Construction

28 C 5

4. Latină juridică I Latin I

28 C 5

5. Filosofia dreptului Philosophy of Law

28 C 5

6. Criminologie / Criminology 28 C 5 7. Etică şi deontologie judiciară

Judicial ethics and deontology 28 C 5

8. Drept bancar / Banking Law 14 C 5

9. Latină juridică II Latin II

28 C 5



28 C 28 C

2. Sport / Sports 28 C 28 C

3. Pedagogie II / Pedagogy II 28 E 5

4. Didactica specialităţii Methodology of Teaching

28 E 5

30 30


19

AANNUULL IIIIII



Nr.ore/sem FV CR

Nr.ore/sem FV CR S L P S L P


1. Drept penal – partea specială I Criminal Law. Special Part

28 E 5

2. Drept civil. Contracte Civil Law. Contracts

28 E 5

3. Drept procesual penal-partea generală Criminal Procedure. General Part

28 E 5

4. Dreptul proprietăţii intelectuale Intellectual Property Law

14 E 5

5. Drept penal – partea specială II Criminal Law. Special Part II

28 E 5

6. Drept civil. Succesiuni Civil Law. Successions

28 E 5

7. Drept procesual penal-partea specială Criminal Procedure. Special Part

28 E 5

8. Dreptul familiei Family Law

14 E 5


56 C 5

DISCIPLINE OPŢIONALE (la alegere 2 discipline pe semestrul I şi 1 la alegere pentru semestrul al II-lea)

1. Dreptul securităţii sociale Social Security Law

14 C 5

2. Introducere în dreptul privat comparat Introduction to Private Comparative Law

14 C 5

3. Dreptul material al Uniunii Europene Substantive Law of the European Union

14 C 5

4. Managementul sistemului judiciar Management of the Judicial System

14 C 5

5. Tehnologie Web pentru jurişti Web Technology for Lawyers

14 C 5

6. Dreptul mediului Environmental Law

14 C 5

7. Comunicare şi relaţii publice Communication and Public Relations

14 C 5

8. Teoria relaţiilor internaţionale Theory of International Relations

14 C 5


1. Instruire asistată de calculator Computer – Assisted Education

14 C 5

2. Managementul clasei de elevi Class Management

14 C 5

3. Practica pedagogică Teaching Traineeship

28 28 C 5

Evaluare finală portofoliu didactic Final evaluation – Teaching portfolio

E 5

30 30


20

AANNUULL IIVV



Nr.ore/sem FV CR Nr.ore/sem FV CR

S L P S L P


1. Drept comercial Trade Law

28 E 5

2. Drept internaţional privat International Private Law

14 E 5

3. Drept procesual civil I Civil Procedure I

28 E 5


56 C 5

5. Dreptul comerţului internaţional International Trade Law

14 E 5

6. Drept procesual civil II Civil Procedure II

28 E 5

7. Dreptul muncii Labor Law

28 E 5

8. Criminalistică Forensics Sciences

14 E 5

DISCIPLINE OPTIONALE (la alegere 2 discipline pe fiecare semestru)

1 Psihologie judiciară Judicial Psychology

14 C 5

2. Medicină legală Forensic Medicine

14 C 5

3. Organizarea sistemului judiciar (organizarea magistraturii, avocaturii, notariatului public şi activităţii executorilor) Organisation of the judicial system (the organisation of the magistracy body, of bars, of public notaries body and officers of court body)

14 C 5

4. Protecţia juridică a drepturilor omului Legal Protection of Human Rights

14 C 5

5. Convenţia europeană a drepturilor omului.Practica CEDO European Human Rights Convenient. EHRC Case Law

28 C 5

6. Informatică juridică Juridicial Computer Science

14 C 5

7. Dreptul concurenţei Anti-trust Law

14 C 5

8. Drept funciar şi publicitate imobiliară Real Estate Law and Real Estate Survey System

14 C 5

9. Jurisprudenţa CEDO ECHR Case Law

28 C 5

10. Executarea silită Forced execution Law

14 C 5

30 30 EXAMENUL DE LICENTA 5

Legendă Forma de verificare: E = examen; C = colocviu Crd = credite


21

REGULAMENT PRIVIND DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

- studii universitare de licenţă -

CCAAPPIITTOOLLUULL II:: PPrriinncciippiiii ggeenneerraallee

Art. 1. În Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi întreaga activitate didactică se desfăşoară în baza prevederilor Constituţiei României, a Legii educaţiei naţionale, a Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, a principiilor Cartei universitare aprobate de Senat, precum şi a altor acte normative care vizează învăţământul superior.

Art. 2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi asigură studenţilor dreptul de opţiune în alegerea specializărilor, a disciplinelor (în conformitate cu planurile de învăţământ), recunoaşterea creditelor anterioare obţinute în universitate, în alte universităţi româneşti sau străine cu care există acorduri de recunoaştere.

Art. 3. Înainte de începerea anului universitar, fiecare facultate elaborează ghidul de studii, care sintetizează informaţii referitoare la: domenii sau grupuri de domenii de licenţă, specializări/programe de studii, planuri de învăţământ, programe analitice, condiţii de promovare etc. Facultăţile au obligaţia de a afişa, inclusiv electronic, informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice.

CCAAPPIITTOOLLUULL IIII:: SSttrruuccttuurraa ssttuuddiiiilloorr uunniivveerrssiittaarree Art. 4. Activitatea didactică în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este organizată pe cicluri de studii universitare în conformitate cu Legea 288/2004:

(a) studii universitare de licenţă (3 ani, cu excepţia specializărilor drept, teologie pastorală, fizică tehnologică, inginerie geologică);

(b) studii universitare de masterat; (c) studii universitare de doctorat.

Art. 5. Studiile universitare de licenţă corespund unui număr de 180 de credite (durata programului: 3 ani), respectiv 240 de credite (durata programului: 4 ani), conform Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile ECTS (Legea 288, art. 4, al.1).

Art. 6. Activitatea didactică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este organizată pe domenii de studiu şi specializări.

Art. 7. Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale, însumând 60 de credite, şi cunoştinţe şi competenţe de specialitate, însumând 120 de credite. Pentru studenţii ale căror programe de studii de licenţă au durata de 4 ani se adaugă 60 de credite, fie pentru cunoştinţe şi competenţe generale, fie pentru cunoştinţe şi competenţe de specialitate.

Art. 8. Domeniul de studiu cuprinde una sau mai multe specializări universitare. Specializările sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi competenţele definitorii


22

pentru un domeniu de studiu. Ca alternativă, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, studentul poate urma specializarea din domeniul de licenţă sau specializarea din domeniul de licenţă şi specializarea complementară.

Art. 9. Dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă, aceasta va avea 120 de credite, iar dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă şi una complementară, fiecare va avea câte 60 de credite. Modalităţile de înscriere şi parcurgere a specializării complementare sunt de competenţa facultăţilor. Art. 10. Studiile universitare de masterat şi doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au regulamente proprii.

CCAAPPIITTOOLLUULL IIIIII:: OOrrggaanniizzaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii ddiiddaaccttiiccee

Art. 11. În Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” pot fi organizate, în condiţiile legii, următoarele forme de învăţământ: învăţământ de zi, învăţământ la distanţă (ID), învăţământ cu frecvenţă redusă (FR).

Art. 12. Pentru fiecare domeniu, durata ciclului de licenţă la formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă este aceeaşi.

Art. 13. Activităţile didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice, laboratoare etc.) se structurează pe discipline de învăţământ, durata de studiu a unei discipline fiind de un semestru.

Art. 14. Repartizarea disciplinelor pe semestre, alocarea creditelor pe discipline, evidenţierea formelor de evaluare la fiecare disciplină sunt cuprinse în planul de învăţământ al domeniului de licenţă sau al specializărilor. Repartizarea activităţilor specifice disciplinelor pe cadre didactice se realizează prin normele didactice cuprinse în state de funcţii ale colectivelor sau departamentelor.

Art. 15. Planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, discipline opţionale, discipline facultative. Statele de funcţii trebuie să cuprindă, în conformitate cu reglementările aprobate de Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, acoperirea financiară a fiecărei norme şi fundamentarea acestei acoperiri. Planurile de învăţământ şi statele de funcţii se elaborează în acord cu Legea educaţiei naţionale şi cu alte reglementări naţionale sau hotărâri ale Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

CCAAPPIITTOOLLUULL IIVV:: AAddmmiitteerreeaa,, îînnmmaattrriiccuullaarreeaa,, îînnssccrriieerreeaa sseemmeessttrriiaallăă,, rreettrraaggeerreeaa ddee llaa ssttuuddiiii,, eexxmmaattrriiccuullaarreeaa,, rreeîînnmmaattrriiccuullaarreeaa,, îînnttrreerruuppeerreeaa ssttuuddiiiilloorr,, ttrraannssffeerruull ssttuuddeennţţiilloorr

Art. 16. Admiterea în învăţământul superior la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi se organizează pe domenii sau grupe de domenii de studiu.

Art. 17. Admiterea candidaţilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se face prin concurs, în limita cifrei de şcolarizare propusă de Senat şi aprobată prin hotărâre de guvern, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 18. Locurile alocate pentru admitere sunt: (a) locuri finanţate de la bugetul de stat;


23

(b) locuri finanţate din taxe şi alte surse extrabugetare.

Art. 19. Admiterea la studii universitare de licenţă (zi, ID, FR) se desfăşoară în conformitate cu metodologia elaborată în baza ordinului ministrului privind organizarea admiterii în învăţământul superior şi aprobată de către Senatul Universităţii.

Art. 20. Admiterea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se derulează numai pentru specializările acreditate sau autorizate provizoriu, care sunt cuprinse într-o hotărâre de guvern anterioară începerii admiterii.

Art. 21. Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizia Rectorului Universităţii.

Art. 22. Un candidat admis poate fi înmatriculat şi în anii 2, 3 sau 4, aplicându-se sistemul de credite transferabile.

Art. 23. Un student înmatriculat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este obligat să se înscrie la cursuri la începutul fiecărui semestru universitar, după un calendar stabilit de fiecare facultate. Cererea de înscriere, anexă la contractul de studii, trebuie să cuprindă disciplinele pe care studentul le va urma şi examenele la care se va prezenta în semestrul respectiv. Înscrierea se face astfel:

(a) un student care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de şcolarizare parcurşi până la data înscrierii va fi înscris în anul de studiu superior celui din care provine. El va achita taxa anului în care este înscris şi taxa pentru disciplinele nepromovate anterior (dacă a epuizat cele două prezentări gratuite). (b) un student care are mai mult de 5 discipline nepromovate în anii de şcolarizare parcurşi va fi înscris în acelaşi an de studiu. El va achita taxa pentru disciplinele nepromovate anterior (dacă a epuizat cele două prezentări gratuite sau dacă nu s-a prezentat la mai mult de jumătate din evaluările semestrului). (c) înscrierea în semestrul al doilea se face numai în acelaşi an de studiu. (d) Un student care, după ultimul an de studiu, are maxim 5 restanţe la disciplinele obligatorii şi opţionale înscrise în planul de învăţământ al specializării pe care o urmează reface, cu statut de cursant, toate aceste discipline în regim cu taxă în anul universitar următor. Neîndeplinirea acestei obligaţii în termenul stabilit constituie motiv de exmatriculare.

Art. 24. Taxele de studii se achită astfel: (a) 50 % din taxă în primele 15 zile calendaristice ale semestrului; (b) 50% din taxă cu minimum 10 zile calendaristice înaintea începerii sesiunii. Biroul Consiliului Facultăţii poate analiza situaţiile deosebite şi poate decide

modificarea acestor termene, cu justificarea deciziei.

Art. 25. Retragerea de la studii se face la cerere. În acest caz, taxa achitată se restituie astfel:

(a) dacă cererea de retragere a fost depusă înainte de începerea semestrului, taxa se restituie integral;

(b) dacă cererea de retragere a fost depusă în primele 15 zile lucrătoare de la începerea semestrului, studentului i se restituie 90% din taxă;


24

(c) dacă cererea de retragere a fost depusă în 30 de zile lucrătoare de la începerea semestrului, studentului i se restituie 50% din taxă;

(d) dacă cererea este depusă după 30 de zile de la începerea semestrului, taxa de şcolarizare nu se mai restituie.

Studenţii de la formele de învăţământ ID şi FR se supun, în ceea ce priveşte restituirea taxei, prevederilor contractului de studii.

Studenţii din sem 1, anul I, respectă prevederile Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea admiterii referitoare la restituirea taxei de şcolarizare.

Art. 26. Drepturile şi obligaţiile candidatului declarat admis şi înmatriculat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” sunt stabilite prin contractul de studii şi alte contracte semnate între părţi la începutul anului universitar.

Art. 27. Exmatricularea are loc dacă studentul se află în una dintre următoarele situaţii:

(a) studentul are mai mult de 5 discipline restante la încheierea ultimului an de studiu (III sau, după caz, IV), dintre disciplinele obligatorii şi opţionale înscrise în planul de învăţământ al specializării pe care o urmează; (b) studentul nu a achitat taxele de şcolarizare în termenele stabilite; (c) studentul a fost dovedit că a încercat să promoveze examenele prin fraudă; (d) studentul nu s-a înscris la cursuri înaintea începerii semestrului; (e) studentul a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară; (f) studentul s-a retras de la studii.

Procedura de exmatriculare se declanşează la propunerea Biroului Consiliului Facultăţii şi se finalizează prin decizia Biroului Senatului.

Art. 28. Reînmatricularea studenţilor se poate efectua numai la începutul fiecărui semestru, într-o perioadă determinată, stabilită de Biroul Senatului Universităţii.

Art. 29. Reînmatricularea studenţilor se realizează astfel: (a) un student exmatriculat care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de

şcolarizare parcurşi până la data reînmatriculării va fi reînmatriculat în anul de studiu superior celui din care provine. El va achita taxa anului în care este reînmatriculat şi taxa pentru disciplinele nepromovate anterior (dacă a epuizat cele două prezentări gratuite).

(b) un student exmatriculat care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe întreaga perioadă de şcolarizare parcursă va fi reînmatriculat în acelaşi an de studiu din care a fost exmatriculat. Studentul aflat în situaţie de reînmatriculare în acelaşi an de studiu are obligaţia de a achita taxele pentru disciplinele la care se înscrie în anul respectiv (dacă a epuizat cele două prezentări gratuite sau dacă nu s-a prezentat la mai mult de jumătate din evaluările semestrului).

(c) studenţii exmatriculaţi pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun aceloraşi exigenţe de la punctele (a) şi (b) după parcurgerea procedurilor de reînmatriculare.

(d) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor codului de etică şi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări.


25

Art. 30. Studenţii care au fost exmatriculaţi şi care au depus cerere de reînmatriculare după o perioadă care depăşeşte un an au obligaţia, la reluarea studiilor, să îndeplinească cerinţele rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ, aplicându-se sistemul european de credite transferabile, recunoaşterea disciplinelor promovate putându-se face în limita a cel mult 7 ani calendaristici pentru fiecare examen promovat. Această exigenţă este valabilă şi în situaţia în care studentul este înscris, în mod repetat, în aceiaşi ani de studii.

Art. 31. Întreruperea studiilor se poate realiza la cererea motivată a studentului, până cel târziu la începerea sesiunii, aceasta fiind aprobată de către conducerea facultăţii pentru maximum două semestre.

Art. 32. Întreruperea studiilor presupune asumarea de către student a tuturor consecinţelor care rezultă din aplicarea regulamentelor universitare privind statutul de student bugetat sau cu taxă.

Art. 33. Transferul studenţilor poate fi efectuat de la o formă de învăţământ la alta, de la un domeniu de licenţă la altul, de la o facultate la alta, de la o instituţie de învăţământ superior la alta, aplicând sistemul european de credite transferabile, ţinându-se cont de:

(a) compatibilitatea specializărilor şi a planurilor de învăţământ; (b) criteriile de performanţă profesională stabilite de universitate şi de fiecare facultate în parte; (c) situaţii sociale deosebite.

Art. 34. Aprobarea transferului este de competenţa: (a) decanului facultăţii (când se solicită transferul de la un domeniu de licenţă la altul sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi); (b) Rectorului (când se solicită transferul de la o facultate la alta în cadrul universităţii, cererile fiind avizate favorabil de către decanii ambelor facultăţi); (c) Biroului Senatului (când se solicită transferul de la o instituţie de învăţământ superior la alta, cererile fiind avizate favorabil de decani şi rectorul celeilalte universităţi).

Art. 35. Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţi transferaţi aplică recunoaşterea creditelor, stabileşte examenele de diferenţă, perioada de susţinere a acestora şi alte activităţi obligatorii pe care studenţii transferaţi trebuie să le îndeplinească la facultatea la care vin.

Art. 36. Toate activităţile de ordin tehnic şi administrativ privind admiterea, înmatricularea, exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor, transferul studenţilor, aprobate de conducerile facultăţilor sau universităţii, se desfăşoară la nivelul secretariatelor facultăţilor, care poartă întreaga răspundere pentru promptitudinea, corectitudinea înscrierilor datelor şi informarea studenţilor privind situaţia lor şcolară.

Art. 37. Reînmatricularea şi transferul studenţilor la/de la altă instituţie se fac la cerere. Cererile se depun la secretariatele facultăţilor, se avizează de Biroul Consiliului facultăţii şi se aprobă de Biroul Senatului Universităţii.

Art. 38. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, orice absolvent cu diplomă de bacalaureat, neînmatriculat ca student, poate urma, în regim cu taxă, un curs, obţinând un certificat prin îndeplinirea obligaţiilor didactice la disciplina respectivă. În total, o persoană nu


26

poate urma în acest regim mai mult de 50% din cursurile unui program de licenţă. Cererea pentru acumularea de credite în acest regim trebuie depusă la începutul fiecărui semestru universitar la secretariatele facultăţilor.

Studenţii înmatriculaţi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” pot urma, în regim cu taxă, discipline de la alte specializări decât specializarea la care sunt înmatriculaţi. Aceste discipline se vor regăsi în suplimentul la diplomă ca discipline facultative.

Art. 39. Fiecare facultate are obligaţia de a delega, pentru fiecare grupă de studiu, un tutore dintre cadrele didactice titulare. Sarcina acestuia constă în îndrumarea studenţilor privind organizarea activităţii, armonizarea preferinţelor pentru disciplinele opţionale şi facultative, opţiunile profesionale etc.

CCAAPPIITTOOLLUULL VV:: ÎÎnnmmaattrriiccuullaarreeaa ssttuuddeennţţiilloorr vveenniiţţii pprriinn pprrooggrraammuull LLLLPP EErraassmmuuss

Art. 40. Studenţii veniţi prin programul LLP Erasmus, ca şi cei sosiţi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” în baza altor acorduri de colaborare cu universităţi din străinătate, se înmatriculează temporar pe perioada în care desfăşoară activitate didactică, pe baza contractului de studiu semnat între părţi.

Art. 41. Biroul Programe Comunitare (BPC) trimite Biroului Senat lista studenţilor LLP Erasmus propuşi de universităţile partenere. Pe baza aprobării de către Biroul Senatului, lista devine decizie de înmatriculare şi se transmite la facultăţi. Cazurile de respingere se comunică de către BPC la universităţile partenere.

Art. 42. Includerea în lista trimisă Biroului Senat este condiţionată de existenţa la dosarul fiecărui student a următoarelor acte: Learning Agreement (semnat de coordonatorii ECTS), Student Application Form, certificatul din partea universităţii de origine care atestă calitatea studentului de beneficiar al mobilităţii LLP Erasmus.

Art. 43. Fiecare facultate solicită studenţilor înmatriculaţi temporar: (a) copie după paşaport; (b) două fotografii tip buletin; (c) copie după Learning Agreement (semnată de coordonatorii ECTS de la

ambele universităţi); (d) foaia matricolă actualizată.

Aceste acte sunt păstrate la facultate în dosarul personal al studentului. În cazul neprezentării foii matricole până la sfârşitul mobilităţii, studentul LLP Erasmus îşi pierde toate drepturile rezultate din statutul de student al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi şi despăgubeşte instituţia de cheltuielile angajate anterior pentru calitatea nevalidată.

Art. 44. Studenţii înmatriculaţi temporar sunt înscrişi în registrul de înmatriculări temporare al facultăţii (după un formular aprobat de Biroul Senatului).

Art. 45. Facultatea care a primit studenţi înmatriculaţi temporar eliberează acestora carnetele de student, legitimaţiile de transport şi carnetele CFR, conform legii.

Art. 46. Studenţii LLP Erasmus sunt înmatriculaţi temporar numai la facultatea la care au venit în baza acordului instituţional.


27

CCAAPPIITTOOLLUULL VVII:: EEvvaalluuaarreeaa ssttuuddeennţţiilloorr,, pprroommoovvaarreeaa eexxaammeenneelloorr şşii aa aanniilloorr ddee ssttuuddiiuu

Art. 47. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţământ al unei specializări se încheie cu o evaluare finală.

Art. 48. Evaluarea finală a studenţilor la fiecare activitate didactică se realizează: (a) la disciplinele obligatorii cuprinse în planul de învăţământ al specializării pe care studentul o urmează; (b) la disciplinele opţionale şi facultative cuprinse în planurile de învăţământ ale specializării, discipline pentru care studentul şi-a exprimat opţiunea în scris;

Art. 49. Formele de evaluare, criteriile de acordare a notelor, acoperirea creditelor, bibliografia necesară etc. sunt stabilite de către cadrul didactic titular, aprobate în colectivele sau departamentele de specialitate şi aduse la cunoştinţa studenţilor la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Ele rămân aceleaşi pe întreaga durată a semestrului.

Art. 50. Fiecare cadru didactic este obligat ca în fişa disciplinei (programa analitică) să treacă explicit modalităţile în care evaluarea se va realiza, exigenţele pe care trebuie să le îndeplinească studenţii pentru a se putea prezenta la activitatea de evaluare. Această fişă a disciplinei trebuie adusă la cunoştinţa studentului la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Conducerile facultăţilor au obligaţia de a depune, în format electronic, fişele disciplinelor la Departamentul Programe Didactice al Rectoratului la începutul fiecărui semestru universitar.

Art. 51. Evaluarea se realizează de către o comisie formată din cadrul didactic care a predat disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile (lucrările practice) sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de şeful de departament.

Art. 52. Rezultatele evaluării se concretizează în note de la 1 la 10, exprimate în numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. Studentul este considerat promovat dacă media aritmetică a rezultatelor celor două evaluări este cel puţin 5. În urma examinării unei serii de studenţi, notele celor promovaţi vor reflecta o distribuţie asemănătoare clopotului lui Gauss. Referinţa (fără rigiditate în privinţa procentajelor) este sistemul de notare ECTS, cu 5 note de promovare (A - E), în care nota maximă, A, se acordă primilor 10 % dintre promovaţi, nota B - următorilor 25 %, nota C - următorilor 30 %, nota D - următorilor 25 %, nota E - ultimilor 10 %.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se recomandă ca notele să fie redistribuite pe calificative astfel:

A = 9, 10 B = 8 C = 7 D = 6 E = 5

Cataloagele cu note sunt semnate de către titularii disciplinelor. La disciplinele facultative, trecerea notelor în catalog se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale. Cataloagele se depun la secretariatul facultăţii cel mai târziu în ziua următoare terminării evaluării finale. În cazul


28

probelor scrise, depunerea cataloagelor se face nu mai târziu de trei zile de la data susţinerii evaluării finale.

Art. 53. Orice student beneficiază, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,

de posibilitatea de a se prezenta, în mod gratuit, la două evaluări finale. Prin evaluări finale se înţelege:

a) media evaluărilor pe parcursul unui semestru; b) nota obţinută în sesiunea de evaluare/reevaluare.

Art. 54. Studentul care nu a promovat disciplina în urma celor două evaluări finale gratuite poate susţine, în baza unei cereri scrise, reevaluarea cu taxă. Reevaluarea se poate face numai în sesiunile speciale aprobate prin structura anului universitar, cu refacerea activităţii didactice: laboratoare, activităţi de practică etc. (dacă este cazul). Taxa reevaluării la o disciplină se stabileşte astfel: taxa pe semestru /numărul de discipline pe semestru.

Art. 55. Un student poate beneficia, într-un semestru universitar, de o singură mărire de notă; aceasta se va susţine numai în semestrul respectiv. În acest caz, rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei obţinute anterior. În urma reevaluării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota este mai mare decât cea anterioară şi se concretizează în nota dată de comisia de examinare. Reevaluarea pentru mărirea notei este gratuită.

Art. 56. Dacă studentul consideră că a fost apreciat incorect, el poate adresa o cerere decanului facultăţii, prin care să solicite reevaluarea de către o nouă comisie. Decanul facultăţii poate aproba o astfel de cerere, comisia nou constituită incluzând în mod obligatoriu şi titularul disciplinei. La probele orale nu se admit contestaţii.

Art. 57. Studentul care a luat minimum nota 5 (cinci) a acumulat, în mod necesar, şi creditele alocate disciplinei respective.

Art. 58. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul mediu de muncă al studentului necesar pentru asimilarea cunoştinţelor în vederea promovării la o disciplină din planul de învăţământ. El este echivalat cu 28 – 30 de ore fizice. Punctele obţinute la o disciplină se determină prin înmulţirea creditelor alocate disciplinei cu nota obţinută de student. Punctajul unui student la finele semestrului se obţine prin însumarea punctelor la disciplinele promovate.

Art. 59. Un an de studiu este considerat promovat dacă studentul a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate disciplinele obligatorii şi la cele opţionale pentru care s-a înscris şi a acumulat numărul de credite prevăzut în planul de învăţământ.

Art. 60. Numărul de credite pentru un semestru la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”este de 30. Fiecărei discipline i se alocă 5 credite.

Art. 61. La începutul fiecărui semestru, cu excepţia primului semestru din anul I, locurile finanţate de la bugetul de stat sunt redistribuite în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute de fiecare student înmatriculat. Ceilalţi studenţi sunt trecuţi în regim cu taxă.


29

Art. 62. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic (DPPD) coordonează, în conformitate cu prevederile legale, pregătirea psihopedagogică a studenţilor.

Art. 63. Studenţii LLP Erasmus sunt evaluaţi în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi ai universităţii. Rezultatele examenelor sunt trecute în cataloage speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat), cataloage care se păstrează la dosarul personal al studentului.

Art. 64. Pe baza cataloagelor menţionate la articolul precedent, facultatea trimite o adresă la Rectorat (Biroul Programe Comunitare) semnată de secretarul şef şi de decan în care se specifică:

(a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examenul; (b) notele obţinute în urma evaluării; (c) notele ECTS; (d) numărul de credite alocat disciplinelor în planul de învăţământ (model aprobat).

Art. 65. Studenţii LLP Erasmus care vin la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au obligaţia de a depune o cerere la secretariatul fiecărei facultăţi unde sunt înmatriculaţi temporar pentru acumulare de credite cu menţionarea denumirii disciplinelor pe care le vor urma, cerere care trebuie aprobată de către decan.

Art. 66. La facultăţile unde studentul LLP Erasmus nu este înmatriculat, dar susţine examene, rezultatele fiecărui examen sunt trecute de către cadrul didactic în cataloage speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat). Facultăţile la care studentul LLP Erasmus nu este înmatriculat, dar susţine examen trimit o adresă la Rectorat, semnată de secretarul - şef şi de decan, în care se specifică:

(a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examen; (b) notele obţinute în urma evaluării; (c) notele ECTS; (d) numărul de credite alocat disciplinelor respective în planul de învăţământ (model aprobat).

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIII:: FFiinnaalliizzaarreeaa ssttuuddiiiilloorr

Art. 67. Studiile universitare de licenţă se încheie cu un examen de licenţă. Tema pentru lucrarea de licenţă se alege la sfârşitul penultimului an de studii.

Art. 68. Examenul de licenţă, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, se susţine pe baza unei metodologii aprobate anual de Senat şi elaborată în conformitate cu Ordinul Ministrului privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior.

Art. 69. La examenul de licenţă organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi se poate prezenta orice absolvent al studiilor universitare de licenţă din România, absolvent în condiţiile legii, dacă a acumulat cel puţin 50% din creditele domeniului în această instituţie sau în alte instituţii acreditate cu care Universitatea are acorduri de parteneriat.


30

Art. 70. Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licenţiat în domeniul pe care l-au urmat, confirmat printr-o diplomă de studii universitare de licenţă, însoţită de suplimentul la diplomă, în care se consemnează specializarea urmată, disciplinele studiate, precum şi alte detalii privind activitatea didactică depusă de student pe parcursul anilor de studiu.

Art. 71. Absolvenţii care nu promovează examenul de licenţă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de licenţă şi o copie după foaia matricolă.

Art. 72. Absolvenţii care nu au promovat examenul de finalizare a studiilor îl pot susţine în orice altă sesiune, în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea hotărârilor Senatului Universităţii.

Art. 73. Studenţii LLP Erasmus primesc, la încheierea perioadei de studii la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, următoarele documente:

(a) un document referitor la situaţia şcolară, cuprinzând toate notele şi creditele obţinute la Universitatea noastră, cu semnătura decanului, coordonatorului LLP Erasmus şi a secretarului şef; (b) un document semnat de decanul facultăţii, în care se menţionează perioada de studii urmată de student la facultatea respectivă, disciplinele parcurse şi o scurtă descriere a nivelului atins în pregătire.

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIIIII:: DDiissppoozziiţţiiii ffiinnaallee şşii ttrraannzziittoorriiii

Art. 74. Dispoziţiile prezentului regulament vor fi completate cu reglementările ulterioare ale ministerului, precum şi cu hotărârile ce vor fi aprobate de Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Art. 75. Prezentul regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din data de 28.07.2011 şi se aplică începând cu anul universitar 2011–2012 tuturor anilor de studii.

RECTOR,

Prof. dr. Vasile IŞAN


31

VIZUALIZAREA SITUAŢIEI ŞCOLARE

Notele şi situaţia taxelor pot fi vizualizate pe noul site http://simsweb.uaic.ro. Pentru a-şi crea cont, studenţii trebuie să parcurgă următoarele etape:

1. Creare cont (Login->Creare cont nou) Primul lucru pe care trebuie să îl faceţi este să vă creaţi un cont. Daţi click pe “Login” în dreapta sus şi vă duceţi într-o altă pagină unde apăsaţi pe ”Creare cont nou”. Acest cont îl creaţi folosind numărul matricol pe care îl găsiţi în carnetul dv. de student, iar parola trebuie să fie de minimum 7 caractere din care cel puţin unul trebuie să fie caracter special gen: “,” “.” “;” etc. Atenţie: adresa e-mail trebuie să fie corect scrisă şi validă. Atenţie: pentru nr. matricole scurte cu mai puţin de 10 caractere gen: FD1234567 crearea contului va fi făcută de către d-na Ştefanache Cristina [email protected] (veţi scrie un e-mail la această adresă) Atenţie: Răspunsul la întrebarea de securitate trebuie să îl ţineţi minte în cazul în care veţi avea probleme cu contul dv. 1.1 Introducere numar matricol, parola, e-mail, întrebare de securitate etc. 1.2 Nume, Prenume, adresă, telefon. 2. Activare cont (primiţi link-ul pe e-mail) După ce aţi urmat pasul 1.1 şi pasul 1.2 veţi primi un e-mail unde aveţi un link de activare (confirmare a contului) pe care il accesaţi. Atenţie: dacă aţi creat contul cu paşii 1.1, 1.2 dar nu aţi primit e-mail-ul de activare e posibil să fi scris adresa e-mail greşit. Vă rugăm să scrieţi un e-mail către d-na Ştefanache Cristina [email protected] în care scrieţi datele dv. de identificare şi solicitaţi să vi se trimită datele pe e-mail-ul corect. 3. Cu numărul matricol şi parola vă conectaţi Atenţie: dacă nu merge parola scrieţi şi în clar parola (chiar pe câmpul superior apoi stergeţi) e posibil dacă aveţi activată tastatura românească de exemplu, să tastaţi alte caractere decât cele dorite. 4. Studenţi->Note,taxe->Create and connect După conectare urmaţi link-urile: Studenţi Note, taxe Create and Connect 5. Pe fiecare an -> detalii pentru conţinut După "create and connect" implicit este afisat anul I, pentru ceilalţi ani apăsaţi detalii în dreptul anului de studiu dorit. 6. Dacă aţi uitat parola -> Recuperare parolă Folosiţi butonul Recuperare parolă doar după 2-3 încercări de conectare şi după ce ştiţi sigur ca parola este scrisă correct (de exemplu la setarea tastaturii în limba română tastele pot să nu mai corespundă cu ce scrie pe ele) Aici aveţi suplimentar intrebarea de securitate de aceea e bine să ştiţi ce aţi scris la pasul 1. Atenţie: dacă aţi uitat parola dar şi întrebarea de securitate: a) consultati e-mail-ul initial primit după crearea contului, aveţi şi intrebarea de securitate. b) dacă aţi sters e-mail-ul iniţial vă rugăm să scrieţi un e-mail către d-na Ştefanache Cristina [email protected] în care scrieţi datele dv. de identificare (contul vechi va fi şters şi puteţi să vă creaţi contul cu datele pe care le doriţi - date pe care ar trebui să le memoraţi să nu fie necesar să reluaţi procedura).


32

VIZUALIZARE/PRINTARE/SALVARE SUPORTURI DE CURS

ÎNVĂŢĂMÂNT FRECVENŢĂ REDUSĂ

Blackboard Academic Suite™ Welcome to the Blackboard e-Education platform designed to enable educational innovations everywhere by connecting people and technology. 1. Adresa web: http://mediaec.uaic.ro/ 2. Formare utilizator şi parolă

3. Accesare cont 4. Listă cursuri 5. Printare / Vizualizare / salvare suporturi de curs (documente curs) 1. Adresa web: http://mediaec.uaic.ro/ 2. Formare utilizator şi parolă: Utilizator (litere mici fără diacritice): este format din “law.”+ nume +"." primul prenume (în caz că aveţi mai multe) * nume (numele inainte de căsătorie dacă e cazul) Exemplu: Nume Prenume AltPrenume => utilizatorul este law.nume.prenume Parola: Ultimile 4 cifre din CNP + ultimile 2 cifre din numarul matricol Exemplu: CNP: 1111111111188 Nr matricol: 31030501SL081234 Parola: 1188+34 = 118834 3. Accesare cont http://mediaec.uaic.ro/ -> User Login După introducerea utilizatorului (username) şi a parolei -> Login Atenţie: La acţionarea butonului "Login" poate sa apară o eroare "There is a problem with this website's security certificate." Soluţie: Internet Explorer "Continue to this website (not recommended)." sau Firefox (Mozilla) "Accept this certificate permanently" sau "Accept this certificate temporarely for this session" or "add exception"(în cel mai scurt timp certificatul platformei va fi inlocuit cu unul valid). 4. Listă cursuri Dupa Accesarea contului cu succes în dreapta va fi secţiunea “My courses” unde aveti o listă de cursuri pentru anul corespunzător în care vă aflaţi. Urmaţi link-ul curs-ului dorit după care pentru suportul de curs în stânga aveţi “ Documente curs” 5. Vizualizare / salvare suporturi de curs (documente curs) După ce ati urmat link-ul cursului dorit şi ati selectat “Documente curs” -> suport de curs va fi afişat documentul pe care puteti sa-l salvati local utilizând butonul disketa din antetul documentului.

Pentru printare utilizati butonul „imprimantă” din antetul documentului.

Pentru probleme legate de acces


33

CCUURRRRIICCUULLAA AACCAADDEEMMIICCĂĂ ANUL I

SEMESTRUL I DISCIPLINE OBLIGATORII:

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-

opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ PENTRU CURSURI

ZI

TOTAL ORE SEM.

TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALĂ**

NUMĂR DE

CREDITE*

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu,

E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU PENTRU CURSURI

FR

S L P 14 14 5 M ROTITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA ASIST. UNIV. DRD. MARIUS SEBASTIAN STRIBLEA DREPT PUBLIC

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe

TEMATICĂ

TEMA I. ORIGINEA, EVOLUŢIA ŞI DEFINIREA DREPTULUI. CARACTERELE, PRINCIPIILE, ROLUL, FUNCŢIILE ŞI FINALITATEA ACESTUIA 1. Terminologie introductivă 2. Apariţia şi dezvoltarea dreptului 3. Factorii de configurare a dreptului 3.1. Cadrul natural

3.2. Cadrul social – economic 3.3. Cadrul social – politic 3.4. Cadrul cultural – ideologic 3.5. Cadrul internaţional 4. Sensurile cuvântului drept 4.1. Dreptul subiectiv

4.2. Dreptul obiectiv 4.3. Dreptul ca ştiinţă

4.4. Dreptul ca artă 5. Definiţia dreptului 6. Caracterele dreptului 7. Principiile generale ale dreptului 8. Rolul şi funcţiile dreptului


34

9. Finalitatea dreptului TEMA II. DREPTUL ÎN SISTEMUL REGLEMENTĂRILOR SOCIALE

1. Sistemul reglementărilor sociale 2. Dreptul şi morala 3. Dreptul şi religia 4. Dreptul şi politica TTEEMMAA IIIIII.. DDRREEPPTTUULL ŞŞII SSTTAATTUULL 1. Definirea statului

1.1. Elementele constitutive ale statului 1.2. Rolul şi funcţiile statului

2. Forma statului 2.1. Forma de guvernământ

2.2. Structura statului 2.3. Regimul politic 3. Statul de drept 3.1. Noţiune 3.2. Caracteristicile statului de drept contemporan 3.3. Condiţiile de existenţă ale statului de drept TEMA IV. SISTEMUL DREPTULUI 1. Conceptul de sistem al dreptului 2. Criteriile de constituire a sistemului dreptului 3. Componentele de sistem ale dreptului 4. Diviziunile generale ale dreptului 5. Ramurile dreptului românesc actual 6. Marile sisteme contemporane de drept 6.1. Sistemul de drept romano-germanic 6.2. Sistemul de drept anglo-saxon (common – law) 6.3. Sistemul dreptului socialist 6.4. Sisteme de drept religioase şi tradiţionale TEMA V. NORMA JURIDICĂ 1. Conceptul de normă juridică 2. Caracterele normei juridice 3. Structura normei juridice 3.1. Structura logico-juridică (internă) 3.2. Structura tehnico-legislativă (externă) 4. Clasificarea normelor juridice 5. Acţiunea normelor juridice 5.1. Acţiunea normelor juridice în timp 5.2. Acţiunea normelor juridice în spaţiu 5.3. Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor TEMA VI. IZVOARELE DREPTULUI

1. Conceptul de izvor al dreptului 2. Clasificarea izvoarelor dreptului 3. Izvoarele materiale 4. Izvoarele formale 4.1. Legea şi actele normative subordonate acesteia 4.2. Cutuma 4.3. Jurisprudenţa şi doctrina 4.4. Alte izvoare formale TEMA VII. ELABORAREA ŞI SISTEMATIZAREA DREPTULUI 1. Elaborarea actelor normative 2. Principiile ce guvernează procesul legiferării


35

3. Procedura de elaborare şi adoptare a actelor normative 4. Părţile constitutive şi structura internă a actelor normative 5. Rolul limbajului şi al stilului în procesul de elaborare a actelor normative 6. Sistematizarea actelor normative TEMA VIII. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE 1. Noţiunea şi scopul interpretării normelor juridice 2. Obiectul interpretării 3. Formele de interpretare a normelor juridice 4. Metodologia interpretării normelor juridice 4.1. Procedee tehnice 4.2. Metode de interpretare 4.3. Argumente de interpretare 5. Rezultatul interpretării normelor juridice TEMA IX. APLICAREA DREPTULUI 1. Acceptarea regulilor juridice de către subiectele de drept 2. Realizarea dreptului de bunăvoie, prin respectarea şi executarea

normelor juridice 3. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de către organele

statului 4. Fazele procesului de aplicare a dreptului 5. Limitele aplicării dreptului TEMA X. RAPORTUL JURIDIC 1. Noţiunea de raport juridic 2. Caracterele raportului juridic 3. Structura raportului juridic 3.1. Subiectele raportului juridic 3.2. Conţinutul raportului juridic 3.3. Obiectul raportului juridic 4. Diferitele categorii de raporturi juridice TEMA XI. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

1. Noţiunea de răspundere juridică 2. Principiile răspunderii juridice 3. Subiectele răspunderii juridice 4. Condiţiile răspunderii juridice 4.1. Fapta ilicită

4.2. Prejudiciul 4.3. Legătura de cauzalitate 4.4. Vinovăţia

5. Formele răspunderii juridice 5.1. Răspunderea penală 5.2. Răspunderea contravenţională 5.3. Răspunderea disciplinară 5.4. Răspunderea civilă 5.5. Alte forme de răspundere juridică

6. Finalitatea răspunderii juridice TEMA XII. PRINCIPALELE ŞCOLI ŞI CURENTE DE GÂNDIRE ÎN

EVOLUŢIA FENOMENULUI JURIDIC 1. Dreptul natural 2. Şcoala istorică 3. Şcoala utilitaristă


36

4. Şcoala sociologică (pozitivistă) 5. Pragmatismul 6. Alte curente, concepţii sau teorii în legătură cu fenomenul juridic

TEMATICA SEMINARIILOR Seminarul va fi unul practic, constând în rezolvarea şi explicarea unor studii de caz

METODE DE PREDARE Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generală a dreptului, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura All Beck, seria Curs universitar, Bucureşti, 2009;

2. Mircea Djuvara, Teoria generală a dreptului (Enciclopedia juridică). Drept raţional, izvoare şi drept pozitiv, Editura All Beck, seria Restitutio, Bucureşti, 1999;

3. Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, ediţia 3, Editura C H Beck, seria Curs universitar, Bucureşti, 2008.

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

criterii Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Examenformula notei

finale Media dintre nota ex. scris şi nota ex. oral

* Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul de muncă al studentului, necesar pentru a asimila cunoştinţele necesare în vederea promovării unei discipline şi a fost apreciat ca fiind egal cu 30 h de activitate. ** Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT EUROPEAN GENERAL (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L

2 2 56 94 5 M RO NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P

28 28 5 M RO TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA


37

DISCIPLINEI LECT. ANCA GHIDEANU

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Însuşirea unor principii, noţiuni, concepte din dreptul european general Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei în vigoare Crearea unui vocabular specific domeniului

TEMATICĂ

Partea I: Generalităţi. Organizaţii internaţionale A. Organizaţia internaţională. B. Cele mai importante organizaţii internaţionale. 1. Organizaţia Naţiunilor Unite. 2. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. 3. Organizaţia Atlanticului de Nord (NATO). 4. Consiliul Europei. Partea a II-a: Integrarea Europeană. Istoric A. Ideea creării unei Europe Unite. Teorii despre integrare. Contextul integrării

europene. B. Etapele integrării europene. 1. Înfiinţarea Comunităţilor Europene. 2. Actul Unic European. 3. Tratatul de la Maastricht. Uniunea Europeană. 4. Tratatul de le Amsterdam. 5. Tratatul de la Nisa. 6. Tratatul de la Lisabona. 7. Aderarea de noi state la Comunităţile şi Uniunea Europeană. Partea a III-a: Izvoarele dreptului european. Principiile fundamentale ale dreptului european A. Noţiunea de izvor de drept. B. Izvoarele originare (primare) ale dreptului european. C. Izvoarele derivate (secundare) ale dreptului european. D. Izvoarele nescrise ale dreptului european. E. Izvoarele complementare ale dreptului european. F. Principiile fundamentale ale dreptului european. 1. Principiul subsidiarităţii. 2. Principiul proporţionalităţii. 3. Principiul echilibrului instituţional. 4. Principiul primatului dreptului european. 5. Principiul efectului direct al dreptului european. 6. Principiul respectării drepturilor fundamentale ale omului. Partea a IV-a: Cele patru libertăţi fundamentale A. Libera circulaţie a mărfurilor. 1. Drepturi vamale, tarife şi taxe. 2. Restricţiile cantitative. B. Libera circulaţie a lucrătorilor. C. Libertatea de stabilire şi de apresta servicii. D. Libera circulaţie a capitalurilor şi Uniunea economică şi monetară.


38

TEMATICA SEMINARIILOR

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

1. Paul Craig, Gráinne de Búrca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină. Ediţia a IV-a. Editura Hamangiu, 2009; 2. Tudorel Ştefan, Beatrice Andreşan-Grigoriu, Drept comunitar, Editura C. H. Beck, 2007; 3. Gyula Fábián, Drept instituţional comunitar, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Sfera juridică, 2008; 4. Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Editura AllBeck, 2006.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, participare la dezbaterile de la seminar

criterii Însuşirea cunoştinţelor

forme Examen Evaluarea cunoştinţelor de la seminar

formula notei finale 50% nota activitate seminar + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT CIVIL. PARTEA GENERALĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L



FR

S L P

28 28 5 M RO

TITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA CONF. UNIV.DR. CARMEN TAMARA UNGUREANU

ASIST.UNIV. DRD. CRISTINA GAVRILESCU DREPT PRIVAT


OBIECTIVE Însuşirea unor principii, noţiuni, concepte din dreptul civil Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei in vigoare


39

Crearea unui vocabular specific domeniului

TEMATICĂ

Capitolul 1. Noţiuni introductive

I. Definiţia dreptului civil II. Delimitarea dreptului civil

III. Izvoarele dreptului civil IV. Aplicarea normei juridice civile

V. Interpretarea normelor juridice civile Capitolul 2. Raportul juridic civil

I. Definiţie II. Caractere III. Izvoare IV. Structura raportului juridic civil

1. Subiectele raportului juridic civil 2. Conţinutul raportului juridic civil 3. Obiectul raportului juridic civil Capitolul 3 Actul juridic civil

I. Noţiune II. Clasificarea actelor juridice civile III. Condiţiile actului juridic civil

1. Definiţie 2. Condiţiile de formare, validitate şi eficacitate ale actului juridic civil 3. Condiţiile de formare şi de validitate ale actului juridic civil

1.Capacitatea 2.Consimţământul

3. Obiectul actului juridic civil 4. Cauza actului juridic civil 5. Forma actului juridic civil

6. Condiţiile de eficacitate a actului juridic civil. Modalităţile actului juridic civil. IV. Efectele actului juridic civil V. Nulitatea actului juridic civil VI. Reprezentarea în actele juridice civile


- Aplicarea legii civile - Structura raportului juridic civil - Condiţiile de formare ale actului juridic civil - Condiţiile de eficacitate ale actului juridic civil

METODE DE PREDARE

La curs: prelegere care cuprinde expunerea temei, explicaţii, dezbateri in sistem interactiv La seminar: discuţii pe marginea temei expuse la curs, având ca suport bibliografia recomandată, analiza unor studii de caz, referate elaborate de către studenţi


1. Gabriel Boroi, Drept civil.Partea generală.Persoanele, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, Ediţia a III-a;

2. Gheorghe Beleiu, Drept civil român.Introducere în dreptul civil.Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007, Ediţia a XI-a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae, Petrică Truşcă;

3. Ionel Reghini, Şerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura Sfera Juridică, Colecţia Universitaria, Cluj-Napoca, 2008, Ediţia a 2-a;

4. Ovidiu Ungureanu, Drept civil. Introducere, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002,


40

Ediţia a VI-a; 5. Ştefan Rauschi, Tamara Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoana

fizică. Persoana juridică, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1995, Ediţia I-a; 6. Ştefan Rauschi, Tamara Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoana

fizică. Persoana juridică, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1997, Ediţia a II-a. 7. Manual de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, participare la dezbaterile de la seminar




DENUMIREA DISCIPLINEI

COMPETENŢE T.I.C. (TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SI COMUNICAŢIILOR)

(ZI şi FR) ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ PENTRU CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-

colocviu, E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU PENTRU CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO TITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA

CONF. UNIV. DR. SILVIA LUCHIAN DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Înţelegerea modului de funcţionare a unui calculator de tip PC. Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe pentru utilizarea pachetului MS Office (Word, Excel, Power Point). Însuşirea principiilor şi normelor de tehnoredactare computerizată. Înţelegerea modului de funcţionare a Internetului şi utilizarea principalelor sale servicii

TEMATICĂ

Arhitectura sistemelor de calcul Cap. I Stocarea datelor 1.1. Calcul şi calculator 1.2. Codificarea utilizată pentru stocarea informaţiilor 1.3. Stocarea biţilor 1.4. Memoria principală 1.5. Dispozitive de stocare de masă 1.6. Erori de comunicaţie; probleme de etică Cap. II Manipularea datelor 2.1. Organizarea unui calculator; tipuri de calculatoare 2.2. Unitatea centrală de prelucrare


41

2.3. Stocarea programelor 2.4. Execuţia programelor 2.5. Comunicaţia între calculator şi dispozitivele periferice Software Cap. III Sisteme de operare şi reţele de calculatoare 3.1. Evoluţia sistemelor de operare 3.2. Arhitectura unui sistem de operare 3.3. Coordonarea activităţilor desfăşurate de calculator 3.4. O sesiune de lucru, pas cu pas 3.5. Reţele de calculatoare 3.6. Protocoale de reţea Cap. IV Microsoft Office 2002 4.1. Cum lucrează programele Office: meniuri, bare cu instrumente 4.2. Asistenţa soft (Help) 4.3. Office şi Internet 4.4. Organizarea lucrului în programele Office 4.5. Integrarea programelor Office 4.6. Lucrul în comun cu alţi utilizatori


Sistemul de operare Windows: MS Ofice: utilizarea si definirea de şabloane de editare pentru diverse tipuri de doc umente. Formatarea documentelor, procesarea textelor. Utilitare pentru comunicare Internet. Însuşirea principiilor şi normelor de tehnoredactare computerizată prin utilizarea programului Microsoft Word: generarea şi manipularea textelor, tabelelor şi imaginilor

METODE DE PREDARE



J. Gleen Brookshear – Introducere în informatică, ed. TEORA, 1998. Ed. Bott – Utilizare Microsoft Office 97, ed. TEORA, 1998; Wallace Wang, Roger C. Parker – Microsoft Office 2000 pentru Windows,

Ed. Tehnică, 2001. www.unibuc.ro/eBooks/informatica/info/Capitolul%203.htm www.riti-internews.ro/ro/ghid.htm www.howstuffworks.com/ www.DualTime%20.com www.rambus.com/index.aspx www.TomsHardware.com www.unibuc.ro/eBooks/informatica/Birotica/

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; participarea la dezbateri la seminar


forme Examenformula

notei finale 50% nota activitate laborator + 50% nota examen


42


LIMBA STRĂINĂ I Engleză juridică (ZI)



NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M ENTITULARUL DISCIPLINEI


Lect.univ.dr. DRAGOŞ AVADANEI DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Engleza juridica –vocabular de specialitate + traducere Familiarizarea cu structurile de baza ale gramaticii limbii engleze -Dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului de specialitate - Juridic - Comunicarea orala pe teme diverse - Dezvoltarea vocabularului

TEMATICĂ Morfologie - verbul, substantivul, pronumele, articolul, adjectivul, numeralul etc Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj/formule tip Elemente de lexicologie şi vocabular Traducere

METODE DE PREDARE

Prelegere,expunere, dezbatere, problematizare, exercitiu


DRAGOS AVADANEI - LEGAL ENGLISH PRACTICAL COURSE WITH GRAMMAR AND EXERCISES, Ed. „Universitas XXI”, Iaşi, 2011.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Examen partial/final, evaluare pe parcurs

formula notei finale

70% examinare finala, 30% activitate în clasă


LIMBA STRĂINĂ I Engleză juridică (FR)



NUMĂRUL ORELOR PE SEMESTRU

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

S L P 28 28 5 M EN


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA Asist.univ.dr. DRAGOŞ ZETU


OBIECTIVE Learning Objectives By completing the Legal English Course this semester, students will:

improve their knowledge of English grammar and vocabulary


43

develop good speaking, reading, writing and listening skills build a basic Legal English vocabulary acquire basic knowledge of the British and American legal systems, legal

procedures and documentation TEMATICĂ GENERALĂ

1. Participants in a trial 2. Solicitors and battisters 3. The role of judge an jury 4. Justice on ancient Romanian land 5. Civil Proceedings 6. Truth – The principle of judicial pleading 7. Eloquence 8. Methods of juridical inquiry 9. The law 10. The civil law 11. Tax evasion Bribery and corruption 12. False advertising and fraud 13. The coercive law 14. The public international law 15. The British parliament 16. The commercial law


METODE DE PREDARE

Teaching Methods Presentation (of necessary new language: functions, grammar, vocabulary,

phonology, discourse features) / Practice (controlled pre-communication practice focused on accuracy) / Production (free practice focused on fluency and content)

The Communicative Approach (individual, group/pair work, simulations and role-play, discussion and debates)


Mihaela Molnar Oprea, Marinela Carmen Mateescu, Cosmin Suciu, Curs de limba egleză pentru studenţii facultăţilor cu profil juridic, Editura All educational, 2000.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



LIMBA STRĂINĂ I Germană juridică (ZI + FR)




44

NUMĂRUL ORELOR PE


DE ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M Germana

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P Germana 14 14 5 M



Dr. Iulia Elena ZUP DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

- identificarea şi folosirea corectă, atât oral cît şi în scris, în contexte de comunicare autentică, a elementelor de vocabular şi de gramatică germană;

- mai buna înţelegere a elementelor de cultură şi civilizaţie germana, în raport cu dinamica lumii moderne;

- folosirea cunoştinţelor de limba germana şi a competenţelor de comunicare dobândite, necesare pentru o mai bună integrare socio-profesională;

- înţelegerea noţiunilor de bază legate de limba şi cultura germană: civilizaţie germană, vocabular, limbajul scris şi vorbit, reguli de pronunţie şi de gramatică.

- aprofundarea regulilor de bazǎ şi aplicarea lor corectǎ în practicǎ la cursuri prin exerciţii şi dialoguri / discuţii in grupuri mici;

- introducerea termenilor juridici de bază. TEMATICĂ - competenţele în limba germana: vorbit, scris, citit, ascultat, gramatică şi vocabular;

- regulile de pronunţie; - gramatică: numeralul ordinal, conjugarea verbelor la prezent, pronumele personal,

topica propoziţiilor principale, articolul hotărât şi nehotărât la nominativ şi acuzativ; - expresii şi vocabular: forme de salut, la hotel, indicarea drumului, prezentarea

persoanelor, denumirile ţărilor şi limbilor; - vocabular de bază pentru drept civil, penal, constituţional, comunitar.

TEMATICA SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE LABORATOR

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea.


45


1. Optimal A1. Kurs- und Arbeitsbuch. Einheiten 1-3 – Europäischer Referenzrahmen A 1, Lagenscheidt, Berlin, 2004, manual de curs si seminar conform noului cadru de referinţă european.

2. Severineanu, Andrea Rita, Manual de germană juridică, Lumina Lex, Bucureşti, 2004.

3. Jung, Lothar, Rechtswissenschaft. Lese- und Arbeitsbuch, Max Hueber Verlag, Regensburg, 1998.

4. Shaw, Gisela, Deutsche Juristen im Gespräch. Textbuch, Klett, München, 1994. 5. Gerhard Köbler: Rechtsrumänisch. Deutsch-rumänisches und rumänisch-deutsches Rechstwörterbuch für jedermann, München 2006.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, activitate de seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Colocviu



LIMBA STRĂINĂ I Franceză juridică (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ/ PENTRU CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M FR

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ/ PENTRU CURSURI

FR

S L P 28 28 5 M FRTITULARUL

DISCIPLPINEI CONF. UNIV. DR. OANA POPARDA COLECTIVUL/CATEDRA

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Crearea unui vocabular specific domeniului, actualizarea principalelor formule

discursive utilizate in textele juridice teoretic TEMATICĂ GENERALĂ

Organizarea juridică în Franta; Statutul magistratilor; Statutul avocaţilor; Elemente de drept internaţional – Lectură în franceza; Înţelegere globală; Traducere în română; Rezumarea paragrafelor; Parafrazare


Seminariile vor aborda capitolul C (p. 48-133) din volumul Oana Poparda, Mihaela Lupu, 2005, Methode de francais juridique, Editura Universitatii „AlI.Cuza”, Iasi

METODE DE PREDARE

- Lectura model; - chestionar de intelegere globala; -explicitarea lexicului de specialitate si a structurilor gramaticale; - antrenarea studentilor la rezumarea paragrafelor, parafrazare; -utilizarea dictionarelor si a gramaticilor


46


Oana Poparda, Mihaela Lupu, 2005, Methode de francais juridique, Editura Universitatii „Al.I.Cuza”, Iasi, Alfred Jeanrenaud, 2002, Langue francaise contemporaine, Polirom, Iasi, LEXIS- DICTIONNAIRE DE LA LANGUE FRANCAISE, 1993, Larousse, Paris.

EVALUARE

condiţii Asiduitate, performanţe satisfăcătoare în înţelegerea, rezumarea, parafrazarea textelor teoretice din cap. C- lucrarea mentionata

criterii Exactitatea şi viteza de înţelegere, corectitudinea exprimării în registrul scris.

forme Evaluarea prestaţiilor de la seminarii; o evaluare scrisă la mijlocul semestrului; evaluare scrisă finală – teste grilă.


DISCIPLINE OPTIONALE:

DENUMIREA DISCIPLINEI INSTITUŢII JURISDICŢIONALE (ZI şi FR)


opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

(P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



ASIST. UNIV.DR. DAN CONSTANTIN MÂŢĂ DREPT PRIVAT

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul

OBIECTIVE Însuşirea principiilor şi modelelor de organizare judiciară în mai multe state din lumea contemporană

TEMATICĂ

I. Aspecte introductive I.1. Delimitări conceptuale a. Jurisdicţia ca funcţiune b. Jurisdicţia ca serviciu public I. 2. Repere istorice ale organizării jurisdicţionale contemporane

II. Justiţia ca serviciu public

II.1. Justiţia, element al suveranităţii statului II.2. Gratuitatea justiţiei


47

II.3. Accesul liber la justiţie II.4. Caracterul permanent şi sediul stabil al instanţei

II.5. Organizarea justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţie II.6. Independenţa judecătorului şi supunerea lui numai legii II. 7. Colegialitatea organelor jurisdicţionale

III. Jurisdicţiile naţionale

III. 1. Jurisdicţiile civile, comerciale şi sociale a. Judecătoriile b. Tribunalele c. Tribunalele specializate d. Curţile de Apel

III.2. Jurisdicţiile penale

a. Judecătoriile b. Tribunalele c. Curţile de Apel d. Instanţele militare

III.3. Ministerul Public a. Generalităţi privind organizarea Ministerului Public b. Participarea procurorului în procesul penal c. Rolul procurorului în procesul civil

III.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

a. Rolul instanţei supreme b. Organizare şi funcţionare

III.5. Jurisdicţia constituţională

a. Curtea Constituţională – istoric şi natură juridică b. Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

IV. Personalul judiciar

IV.1. Judecătorii şi procurorii a. Recrutare şi învestire în funcţie b. Drepturi şi obligaţii c. Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor

IV.2. Auxiliarii justiţiei a. Avocaţii a.1. Rolul avocatului în procedura judiciară a.2. Primirea în profesia de avocat a.3. Drepturile şi obligaţiile avocatului b. Executorii judecătoreşti b.1. Rolul executorului judecătoresc b.2. Numirea în funcţie a executorilor judecătoreşti b.3. Drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc

V. Jurisdicţiile internaţionale V.1. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene


48

a. Curtea de Justiţie b. Tribunalul de Primă Instanţă c. Tribunalul Funcţiei Publice

V.2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a. Convenţia europeană a drepturilor omului b. Organizare şi competenţă

V.3. Curtea Penală Internaţională

a. Tribunalele penale internaţionale b. Statutul de la Roma al C.P.I. c. Competenţă d. Funcţionare

V.4. Curtea Internaţională de Justiţie

a. Înfiinţare şi organizare b. Competenţă


Discuţii pe marginea temei expuse la curs. Constituirea unor echipe de lucru care să prezinte comparativ şi contradictoriu principalele elemente ale organizării judiciare din unele state ale lumii.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, exemplificarea


1. Dumitru Diaconu, Curtea penală internaţională. Istorie şi realitate, Bucureşti, All Beck, 1999; 2. Louis Favoreu, Les Cours constitutionnelles, Paris, Presses Universitaires de France, 1986; 3. Serge Guinchard, Gabriel Montagnier, André Varinard, Institutions juridic-tionnelles, Paris, Dalloz, 2007; 4. Ioan Leş, Instituţii judiciare contemporane, Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2007; 5. Florea Măgureanu, George Măgureanu Poptean, Organizarea sistemului judiciar, Bucureşti, Universul Juridic, 2009; 6. Roger Perrot, Institutions judiciaires, Paris, Montchrestien, 2008; 7. Marin Voicu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului – 50 de ani de existenţă (1959-2009), Bucureşti, Universul Juridic, 2009; 8. Marin Voicu, Jurisdicţii şi proceduri judiciare în Uniunea Europeană, Bucureşti, Universul Juridic, 2010.

EVALUARE

condiţii Parcurgerea bibliografiei; participarea activă la seminar criterii Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Evaluarea continuă a cunoştinţelor pe parcursul activităţii de seminar; examen scris


DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIE JURIDICĂ (ZI şi FR)




49

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA LECT. UNIV. DR. COSMIN DARIESCU DREPT PUBLIC


OBIECTIVE

Prezentul curs îşi propune: să-i familiarizeze pe studenţi cu noţiunile fundamentale ale acestei

discipline ( grup social, comunitate, instituţii sociale, regim politic, ordine socială şi ordine juridică, socializare şi integrare socială, control social, anomie, răspundere socială şi responsabilitate etc.);

să le formeze deprinderea de a cerceta dreptul ca pe un fenomen social, născut de societate şi care o influenţează;

să-i ajute pe studenţi să înţeleagă tipurile comportamentului deviant şi feluritele teorii prin care s-a încercat descoperirea cauzelor devianţei;

să-i obişnuiască pe studenţi să diagnosticheze anumite realităţi ale societăţii româneşti contemporane cu ajutorul unor importante paradigme sociologice şi

să le dezvolte deprinderea de a evalua nu doar textul, ci şi eficienţa socială a reglementărilor juridice

Conţinutul de bază:

TEMATICĂ

1. DEFINIREA SOCIOLOGIEI ŞI SPECIALIZAREA EI 1.1 Obiectul şi definirea sociologiei 1.2. Metoda sociologică 1.3. Domenii de specializare 1.4. Sociologia juridică-domeniu distinct al sociologiei 2. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 2.1. Evoluţia ideilor sociologice 2.2. Sociologia românească 2.3. Orientări sociologice contemporane 3. COMUNITĂŢI, GRUPURI , INSTITUŢII SOCIALE 3.1. Delimitări conceptuale 3.2. Comunitatea 3.3. Grupuri sociale 3.4. Instituţii sociale 4. SISTEME POLITICE, AUTORITĂŢI ŞI FUNCŢII PUBLICE 4.1. Statul 4.2. Sisteme politice 4.3. Autorităţi


50

5. ORDINE SOCIALĂ ŞI ORDINE JURIDICĂ 5.1. Ordinea socială, norme şi sancţiuni sociale 5.2. Ordinea juridică, norme şi sancţiuni juridice 6. SOCIALIZARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ 6.1. Conceptul de socializare 6.2. Tipurile de socializare şi agenţii socializării 6.3. Integrare socială 7. DEVIANŢA ŞI DELINCVENŢĂ 7.1. Delimitări conceptuale 7.2. Orientări şi teorii sociologice privind delincvenţa 8. RESPONSABILITATE SOCIALĂ ŞI RĂSPUNDERE JURIDICĂ 8.1. Precizări terminologice 8.2. Răspunderea juridică 9. CRIMA ORGANIZATĂ 9.1. Definiţie şi caracteristici 9.2. Mijloace de combatere 10. SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ 10.1. Deruta sociologilor români 10.2. Fatalismul ca stare a societăţii româneşti în epoca comunistă 10.3. Anomia de astăzi, cauzele şi manifestările ei 11. FENOMENE DE NON DREPT


Sinuciderea – formă de autoagresiune Probleme actuale ale cercetării sociologice a homosexualităţii Violenţa împotriva copilului Tehnici de manipulare şi formarea opiniei publice

METODE DE PREDARE - Prelegerea, dezbaterea unor texte (documente) reprezentative


1. Andrei Petre, Sociologie generală, Iaşi, Editura Polirom, 1997. 2. Banciu, Dan, Sociologie juridică, Ipostaze şi funcţii sociale ale dreptulu,.

Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2007. 3. Bauman, Zygmunt, Hay, Tim, Gândirea sociologică, Bucureşti, Humanitas,

2008. 4. Carbonier, Jean, Sociologie juridique., 2e Édition. Paris, Quadrige/PUF, 2004. 5. Ciucă Valerius M., Lecţii de sociologia dreptului, Iaşi, Editura Polirom, 1998. 6. Gusti Dimitrie, Sociologie juridică. Culegere juridică, cu studiu introductiv,

selectarea şi sistematizarea textelor de Ion Vlăduţ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.

7. Mihăilă, Artur, Sociologia dreptului, Bucureşti, Editura Hamangiu, 2010. 8. Rădulescu Sorin M., Sociologia devianţei. Teorii, paradigme, arii de cercetare,

Bucureşti, Editura Victor, 1998. 9. Selagea Petru, Sociologie juridică şi metodele ei de cercetare. Curs teoretico-

aplicativ, Bucureşti, Editura Universităţii Independente „Titu Maiorescu”, 2003. 10. Schifirneţ Constantin, Sociologie, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Bucureşti,

Editura Comunicare.ro, 2004; 11. Voinea Maria, Sociologie generală şi juridică, Bucureşti, Editura Sylvi, 2000.

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar şi obţinerea unei note peste 5 la testul de verificare a cunoştinţelor



51

forme Examenformula notei

finale 50% nota activitate seminar + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI ECONOMIE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE

COLECTIVUL/CATEDRA

PROF. UNIV. DR. ION POHOAŢĂ DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe

TEMATICĂ GENERALĂ

I. Introducere în teoria economică 1. Procesul de constituire a economiei politice ca ştiinţă. 2. Obiectul economiei politice. 3. Metoda economiei politice. Criterii de analiză şi apreciere a teoriilor şi doctrinelor economice. II. Factorii de producţie 1. Factorii naturali. 2. Munca. 3. Capitalul. III. Economia naturală şi economia de schimb 1. Economia naturală. 2. Economia de schimb (de piaţă).

3. Societatea pe acţiuni - principala formă de organizare a firmei în sistemul economiei de piaţă.

IV. Costul de producţie 1. Conceptul, conţinutul şi categoriile de cost de producţie. 2. Importanţa şi căile reducerii costului de producţie. 3. Salariul - element al costului de producţie. V. Venitul net şi formele sale 1. Produsul net; conţinut şi forme de manifestare


52

2. Profitul. 3. Dobânda. Sistemul de credit. 4. Renta. VI. Piaţa şi concurenţa 1. Categoria economică de piaţă. Rolul, funcţiile şi tipurile de piaţă. 2. Cererea şi oferta. 3. Tipuri de concurenţă. VII. Banii 1. Geneza şi evoluţia banilor. 2. Formele şi funcţiile banilor.

VIII. Preţul 1. Conceptul de preţ. Fundamentele teoretice ale formării preţurilor. 2. Relaţia preţ-cerere-ofertă. 3. Preţul administrat. IX. Inflaţia 1. Conceptul şi indicatorii de comensurare a inflaţiei. 2. Cauzele inflaţiei. 3. Consecinţele inflaţiei; 4. Politici antiinflaţioniste. X. Indicatori macroeconomici 1. Avuţia naţională: concept, structură, premisă a dezvoltării. 2. Principalii indicatori macroeconomici. 3. Sfera muncii productive creatoare de venit naţional. 4. Repartiţia şi utilizarea finală a venitului naţional. 5. Fondul de consum şi fondul de acumulare. XI. Şomajul 1. Natura, formele şi cauzele şomajului. 2. Politici antişomaj. XII. Bursele de mărfuri şi valori 1. Clasificarea şi organizarea burselor. 2. Mecanisme, tehnici şi funcţii specifice burselor de mărfuri. 3. Bursele de valori. XIII. România în circuitul economic mondial 1. Necesitatea participării la circuitul economic mondial. 2. Eficienţa comerţului exterior. XIV. Doctrine economice preclasice 1. Mercantilismul: apariţie, reprezentare, spiritul mercantilist

2. Fiziocraţia: apariţie şi reprezentare. Filosofia economică a ordinii naturale.

XV. Şcoala clasică 1. Reprezentare. 2. Filosofia economică a şcolii clasice - liberalismul. 2.1. A.Smith - campion al liberalismului 2.2. Optimişti. 2.3. Pesimişti. 2.4. Reformatori. XVI. Doctrina economică marxistă XVII. Doctrina economică keynesistă 1. Modelul economic keynesist. 2. Terapeutica keynesistă.


53

3. Doctrina ofertei - contrareacţie în timp la politica economică keynesistă.

XVIII. Evoluţia liberalismului 1. Neoliberalismul. 2. Ultraliberalismul. Prezentare generală. 2.1. Ludwig von Mises şi virtuţile economiei de piaţă.

2.2. Friedrich von Hayek; Individul, societatea, libertatea şi statul de drept.

3. "Public choise". 4. Economia socială de piaţă.


METODE DE PREDARE



1. Ion Ignat, Ion Pohoaţă, Gh. Luţac, Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 2002; 2. Ion Pohoaţă, Paradigme de gândire, Editura Universităţii "Al.I.Cuza" Iaşi, 1994; 3. Ion Pohoaţă, Capitalismul. Itinerare economice, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

EVALUARE



forme Colocviuformula

notei finale 50% nota activitate seminar + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI LATINĂ JURIDICĂ I (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



LECT. UNIV. DR. DORINA CLAUDIA TĂRNĂUCEANU


54

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Dobândirea noţiunilor fundamentale de gramatică latină şi de drept roman.

TEMATICĂ

I. CURS PRACTIC DE GRAMATICA LIMBII LATINE Noţiuni de morfologie

1. Morfologia numelui: substantivul; adjectivul; pronumele, numeralul; 2. Morfologia verbului; 3. Tehnica traducerii unui text latin necunoscut

Cursul practic de gramatica latină urmăreşte asimilarea cunoştinţelor de bază necesare traducerii şi interpretării textelor juridice latine. II. TEXTE LATINE

Gaius, Institutiones Corpus iuris civilis Lex duodecim tabularum

Textele juridice selectate pentru analiză şi interpretare sprijină asimilarea cursului de Drept privat roman şi contribuie la cunoaşterea monumentelor juridice latine care stau la baza dezvoltării ştiinţelor juridice moderne. III. DICTOANE ŞI LOCUŢIUNI JURIDICE LATINE




1. Tărnăuceanu, Claudia, Gramatica limbii latine. Morfologia (cu aplicaţii pe texte juridice), Iaşi, 2011. Bujor I., Chiriac Fr., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1971. Matei, V., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994. Pârlog, M., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1996. 2. Ciucă, M. V., Drept roman, Iasi, 1996. Hanga, V., Drept privat roman, Bucureşti, 1978. Jakotă, M., Drept privat roman, vol. I şi II, 1992. 3. Georgescu V.Al. ş.a., Texte de drept roman, Bucureşti, 1943. Ştef, Felicia, Dicţionar de expresii juridice, ed. a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, 1998. Răduleţu, Sebastian / Săulescu, Lucian, Dicţionar de expresii juridice latine, Bucureşti, 1999. Cocoş, Şt., Toma, M., Pârvan, Gh., Breviar terminologic de drept roman, Bucureşti, 2001. Cucu, Ştefan, Limba latiăa pentru jurişti, Bucuresti, 2000. Indrieş ,M., Latină pentru juristi, Oradea, 2004. Deleanu, I. / Deleanu, S., Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni latine

în dreptul românesc, Cluj-Napoca, 2000. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1983. Hanga, V., /Radu, M.-D., Limba latină pentru jurişti, Cluj-Napoca, 2008.


55

4. Gaius, Institutes (Les Belles Lettres), Paris, 1991. Iustiniani Digesta (Corpus Iuris Civilis, I, recognovit Theodorus Mommsen, retractavit Paulus Krueger, Berlin, 1954). Iustiniani Institutiones (Corpus Iuris Civilis, I, recognovit Paulus Krueger, Berlin, 1954).

EVALUARE





SEMESTRUL AL II-LEA DISCIPLINE OBLIGATORII:

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT CIVIL. PERSOANELE (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



CONF. UNIV. DR. CARMEN TAMARA UNGUREANU ASIST.UNIV. DRD. CRISTINA LUIZA GAVRILESCU DREPT PRIVAT


OBIECTIVE Însuşirea unor principii, noţiuni, concepte din dreptul civil Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei in vigoare Crearea unui vocabular specific domeniului


56

TEMATICĂ

Capitolul 1. Dovada drepturilor subiective civile (Probele) I. Noţiunea, obiectul, sarcina şi importanţa probei II. Înscrisurile III. Mărturia (proba cu martori) IV. Mărturisirea V. Prezumţiile Capitolul 2 Prescripţia extinctivă I. Noţiune II. Funcţiile prescripţiei extinctive III. Efectul prescripţiei extinctive IV. Domeniul prescripţiei extinctive V. Termenele de prescripţie extinctivă VI. Cursul prescripţiei extinctive 1. Inceputul prescripţiei extinctive 2. Suspendarea prescripţiei extinctive 3. Intreruperea prescripţiei extinctive 4. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă

5. Împlinirea prescripţiei extinctive Capitolul 3 PPeerrssooaannaa ffiizziiccăă I. Identificarea persoanei fizice 1.Numele 2. Domiciliul 3. Starea civilă II. Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil 1. Ocrotirea minorului 2. Ocrotirea bolnavilor psihici (alienaţilor şi debililor mintali) 3. Ocrotirea persoanei fizice cu capacitate de exerciţiu, aflată în situaţii deosebite Capitolul 4 Persoana juridică I. Clasificare II. Elemente constitutive III. Identificarea persoanei juridice IV. Regimul persoanei juridice 1. Infiinţarea persoanelor juridice 2. Capacitatea civilă a persoanei juridice 3. Reorganizarea

4. Incetarea persoanei juridice


- Înscrisul autentic şi înscrisul sub semnătura privată - Modificarea cursului prescripţiei extinctive - Capacitatea persoanei fizice - Atributele de identificare ale persoanei fizice - Capacitatea persoanei juridice

METODE DE PREDARE



57


1. Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008, Ediţia a III-a

2. Gheorghe Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007, Ediţia a XI-a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae, Petrică Truşcă,

3. Ionel Reghini, Şerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura Sfera Juridică, Colecţia Universitaria, Cluj-Napoca, 2008, Ediţia a 2-a

4. Ovidiu Ungureanu, Drept civil. Introducere, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, Ediţia a VI-a

5. Ştefan Rauschi, Tamara Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1995, Ediţia I-a

6. Ştefan Rauschi, Tamara Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1997, Ediţia a II-a

7. Manual de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, participare la dezbaterile de la seminar criterii Însuşirea cunoştinţelor



DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT ROMAN (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



PROF. UNIV. DR. VALERIU M. CIUCĂ DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Drept civil; Istoria universală; Sociologia juridică; Filosofia dreptului

OBIECTIVE Fiind disciplină fundamentală în cadrul ştiinţelor juridice, asigură iniţierea studenţilor în cunoaşterea instituţiilor juridice de drept privat în cele trei mari domenii: jus actionum, personarum ac rerum într-o manieră structuralist-logică. Asigură, în subsidiar, asimilarea unei culturi juridice cu caracter universal.


58

TEMATICĂ

Jus actionum

Organizarea judiciară Secţiunea I. Organele judiciare romane

&1. Noţiuni generale &2. Scurt sinoptic comparatist

Secţiunea a II-a. Participanţii la procesul civil &1. Organele judiciare în Epoca Veche &2. Jurisdicţia la Epoca Clasică &3. Organizarea judiciară în Epoca Postclasică

Procedura de judecată civilă Secţiunea I. Rolul procedurilor în crearea dreptului roman. Noţiuni generale Secţiunea a II-a. Sistemele procedurale dezvoltate în dreptul roman

&1. Procedura civilă la Epoca Veche a dreptului roman &2. Procedura civilă în Epoca Clasică a dreptului roman &3. Procedura civilă în Epoca Clasică a dreptului roman (partea a II-a) &4. Inceputurile procedurii extraordinare &5. Mijloacele de reformare a hotărârii judecătoreşti la Epoca Clasică &6. Procedura civilă în Epoca Postclasică a dreptului roman &7. Căile de reformare a hotărârii judecătoreşti în Epoca Postclasică &8. Punerea în executare a hotărârii civile judecătoreşti în Epoca Postclasică a

dreptului roman Clasificarea acţiunilor, interdictelor, stipulaţiunilor pretoriene, trimiterilor în

posesiune Secţiunea I. Acţiunile judiciare

&1. Accepţiunile noţiunii de acţiune &2, Criteriile de clasificare a acţiunilor civile

Secţiunea a II-a. Alte căi de drept uzitate în procedura civilă romană &1. Clasificarea excepţiunilor apărării &2. Clasificarea interdictelor pretoriene &3. Măsura specială a repunerii în starea anterioară (restitutio in integrum) &4. Scurtă prezentare a stipulaţiunilor pretoriene

Jus personarum

De persona Secţiunea I. Condiţia oamenilor (status hominis)

&1. Liminarii &2. Noţiunea şi elementele personalităţii

Status libertatis Secţiunea a II-a. Status libertatis

&1. Definiţia libertăţii şi a sclaviei &2. Condiţia de sclav &3. Liberţii &4. Stări de semisclavie (quasi servitutea) sau semilibertate

Status civitatis Secţiunea I. Poziţia juridică a cetăţenilor romani

&2. Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor romani de plin drept (cives romani optimo jure)

Secţiunea a II-a. Categoriile de necetăţeni şi statutul lor juridic &1. Cives romani minuto jure &2. Latinii &3. Peregrinii


59

Status familiae Secţiunea I. Familia romană

&1. Accepţiuni &2. Puterea părintească. Izvoarele puterii părinteşti. Procreatio ex justiis nuptiis,

adrogaţia, adopţia şi legitimare &3. Căsătoria romană &4. Relaţiile dintre părinţi şi copii

Secţiunea a III-a. Tutela şi curatela &1. Tutela &2. Curatela nebunilor, a prodigilor şi a tânărului de 25 de ani

Secţiunea a IV-a. Persoanele juridice &1. Noţiune &2. Evoluţia instituţiei persoanelor juridice în dreptul roman

Jus rerum Bonorum divisio

Secţiunea I. Prolegomene la jus rerum &1. De ce jus rerum? &2. Câteva noţiuni fundamentale şi accepţiunile lor

Secţiunea a II-a. Diviziunea lucrurilor. Criterii &1. Criteriul patrimonial (summa divisio) &2. Criterii subsecvente

Proprietas Secţiunea I. Noţiune şi evoluţie istorică

&1. Accepţiunile noţiunii de proprietate §2. Evoluţia istorică a proprietăţii private. Câteva repere

Secţiunea a II-a. Principalele forme ale proprietăţii private şi conţinutul acestora &1. Dominium ex jure Quiritium &2. Dominium bonitarium &3. Proprietatea peregrină &4. Proprietatea pretoriană

Secţiunea a III-a. Limitele exercitării dreptului de proprietate imobiliară &1. Căteva precizări &2. Forme de limitare a exerciţiului prerogativelor proprietăţii

Forme atipice ale proprietăţii private Secţiunea I. Condominium (coproprietatea)

&1. Aspecte preluiminarii &2. O definiţie &3. Izvoarele condominium-ului &4. Condominium-ul la epoca clasică a dreptului roman &5. Condominium-ul în reglementarea justiniană &6. Sancţiunea condominium-ului

Secţiunea a II-a. Nudum dominium &1. O definiţie &2. Conţinutul noţiunii de nudă-proprietate

Secţiunea a III-a. Proprietatea condiţională &1. Noţiunea de proprietate condiţională &2. Asimilarea proprietăţii condiţionale în dreptul roman

§4. Proprietatea suspendată &1. Noţiune &2. Cazuri consacrate de proprietate suspendată

Modurile de dobândire a proprietăţii


60

Secţiunea I. Noţiuni introductive în materia dobândirii proprietăţii &1. Moduri convenţionale şi neconvenţionale de dobândire a proprietăţii &2. Câteva accepţiuni

Secţiunea a II-a. Modurile propriu-zise de dobândire a proprietăţii §1. Instrăinările etatice §2. Modurile originare de dobândire a proprietăţii §3. Modurile derivate convenţionale de dobândire a proprietăţii I. Modurile derivate convenţionale formaliste de transfer al proprietăţii II. Modul derivat convenţionalist şi neformalist de transfer al proprietăţii

Defensio proprietatis Secţiunea I. Semnificaţiile juridice ale apărării proprietăţii §1. Precizări introductive

&2. Evoluţia istorică a sancţiunii proprietăţii Secţiunea a II-a. Mijloacele propriu-zise de sancţionare a proprietăţii §1. Sancţiunea sau protecţia juridică a proprietăţii quiritare (acţiunea în revendicare - rei vindicatio- ) §2. Sancţiunea proprietăţii pretoriene (acţiunea publiciană – actio Publiciana-) §3. Protecţia juridică a altor forme particulare ale proprietăţii Secţiunea a III-a. Pierderea proprietăţii

&1. Principiul suveran &2. Excepţiile consacrate în dreptul roman

Jura in re aliena Secţiunea I. Drepturile reale principale asupra bunului altuia

&1. Servituţile &2. Alte dezbembrăminte ale dreptului de proprietate

(superficies, emphyteosi, arendele de lungă durată asupra fondurilor statului sau cetăţii) Secţiunea a II-a. Drepturile reale accesorii (de garanţie) asupra bunului altuia

&1. Fiducia &2. Pignus &3. Hypotheca &4. Antichresis

De possessio Secţiunea I. Noţiuni definiţionale Secţiunea a II-a. Clasificarea posesiilor Secţiunea a III-a. Dobândirea şi pierderea posesiei Secţiunea a IV-a. Sancţiunea juridică a posesiunii Secţiunea a V-a. Deosebiri şi asemănări între posesiune şi proprietate

Jura obligationum Secţiunea I. Noţiuni definiţionale Secţiunea a II-a. Subiectele obligaţiilor Secţiunea a III-a. Obligatio elementorum Secţiunea a IV-a. Obiectul juridic al obligaţiei Secţiunea a V-a. Efectele obligaţiei Secţiunea a VI-a. Izvoarele obligaţiilor Secţiunea a VII-a. Obligationum divisio

Răspunderea delictuală Secţiunea I. De Lege Aquilia Secţiunea I. Răspunderea delictuală în epocile Clasică şi Postclasică romane Tema XVIII. Răspunderea contractuală la romani Secţiunea I. Reglementări generale ale contractelor romane Secţiunea a II-a. Destinul elementului cauză în dreptul contractual continental-european


61

Conventionis divisio Secţiunea I. Criteriile de diviziune a contractelor Secţiunea a II-a. Contractele speciale în dreptul roman

Stingerea şi transmiterea obligaţiilor Secţiunea I. Moduri generale de stingere a obligaţiilor Secţiunea a II-a. Moduri speciale de stingere a obligaţiilor Secţiunea a III-a. Cesiunea raportului obligaţional

Garanţiile obligaţiilor Secţiunea I. Garanţiile personale Secţiunea a II-a. Garanţiile reale

Transmisiunea mortis causa a patrimoniului Secţiunea I. Succesiunea testamentară Secţiunea a II-a. Transmisiunile succesorale ab intestat


- Evoluţia dreptului roman în epocile veche, clasică şi postclasică romane - Status libertatis - Status civitatis - Status familiae - Realizarea sinopticelor sau a schemelor logice pe seama bibliografiei cercetate în jus rerum (drepturi reale, obligaţii, contracte speciale şi transmiterea mortis causa a patrimoniului)

METODE DE PREDARE

- Prelecţiuni după metoda socratică şi hermeneutică juridică romană structuralist-logică


1. Valerius M. Ciucă, Lecţii de drept roman, vol. I – IV, Editura Polirom, Iaşi, 1998-2001;

2. Mihail Vasile Jakotă, Drept roman, Ed. Cugetarea, Iaşi, 2002; 3. Vladimir Hanga, Drept privat roman, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978; 4. Constantin Stoicescu, Curs elementar de drept roman, Retipărire dupa ediţia a III-a,

revăzută şi adăugită, a cura di Mircea Dan Bob, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009;

5. Vladimir Hanga, Mircea Dan Bocsan, Curs de drept roman, Ediţia a II-a, Cluj-Napoca, 2006;

6. Bruno Schmidlin, Droit privé romain, Ed. Bruylant, Bruxelles, 2008; 7. William L. Burdick, The Principles of Roman Law and their Relation to Modern

Law, Rochester, New York, 1938.

EVALUARE

condiţii

Frecvenţă; elaborarea sinopticelor sau a schemelor logice; prezentarea referatelor în urma unor cercetări colective a tematicii specifice; punerea în operă a metodei socratice de cercetare inductivă a instituţiilor romane; dezbateri pe seama problematicii cursurilor

criterii

Identificarea logicii proprii instituţiilor romane de drept privat şi expunerea cu claritate a structurilor logice şi noetice specifice. Capacitatea de-a cerceta criterial, cazuistic şi structuralist-logic totalitatea instituţiilor private romane

forme Examen formula

notei finale

50% nota activitate seminar + 50% nota examen


62


DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-

facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

(P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,

M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 4 2 84 66 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/ CATEDRA

LECT. UNIV. DR. MARIUS BALAN DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul

OBIECTIVE Cursul îşi propune să treacă în revistă modurile de instituire şi legitimare a puterii de stat, conceptele fundamentale ale teoriei statului şi constituţiei, precum şi principalele instituţii ale dreptului constituţional românesc, acordând o atenţie specială mecanismelor de limitare şi control al puterii în stat, drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi deschiderii statului faţă de cooperarea pe plan internaţional şi regional european.

TEMATICĂ Teoria generală a statului şi a constituţiei Capitolul I: Statul (§ 1. Noţiunea de stat; § 2. Personalitatea juridică a statului; § 3. Elementele statului; § 4. Suveranitatea; § 5. Forme de stat; § 6. Separaţia puterilor în stat; § 7. Statul de drept; § 8 Reprezentarea simbolică a statului) Capitolul II: Constituţia (§ 9. Noţiunea de constituţie; § 10. Puterea constituantă; § 11. Legalitate şi legitimitate; § 12. Clasificarea constituţiilor; § 13. Controlul de constituţionalitate; § 14. Regimuri politice sau constituţionale)

Constituţia României

Capitolul I: Istoria constituţională a României (§ 15. Formarea statului român modern; § 16. Epoca democraţiei parlamentare; § 17. Deriva autoritaristă; § 18. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947; § 19. Regimul totalitar comunist; § 20. Perioada 22 decembrie 1989 – 8 decembrie 1991; § 21. Constituţia din 8 decembrie 1991)

Capitolul II: Deciziile politice fundamentale (§ 22. Noţiunea de decizie fundamentală; § 23. Democraţia reprezentativă şi pluralismul politic; § 24. România – stat de drept; § 25. România – stat social; § 26. România – stat unitar; § 27. Integrarea euro-atlantică) Capitolul III: Statutul juridic al individului Subcapitolul I: Cetăţenia română (§ 28. Consideraţii generale; § 29. Principii care guvernează reglementarea cetăţeniei române; § 30. Moduri de dobândire a cetăţeniei române; § 31. Pierderea cetăţeniei române; § 32. Drepturile şi îndatoririle specifice cetăţenilor români; § 33. Cetăţenia europeană)


63

Subcapitolul II: Străinii şi apatrizii (§ 34. Statutul juridic al străinilor şi apatrizilor) Subcapitolul III: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale (§ 35. Probleme generale; § 36. Categorii de drepturi fundamentale; § 37. Drepturi civile şi politice; § 38. Dreptul de proprietate şi economia; § 39. Drepturi sociale; § 40. Drepturi din generaţia a III-a; § 41. Îndatoririle fundamentale; § 41bis. Avocatul Poporului) Capitolul IV: Autorităţile publice (§ 42 Parlamentul României: a) Constituirea, structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului; b) Organizarea şi funcţionarea Parlamentului; c) Statutul parlamentarilor; d) Mandatul parlamentar; e) Funcţiile Parlamentului; f) Actele Parlamentului; § 42. Preşedintele României: a) Rolul Preşedintelui României; b) Mandatul Preşedintelui României; c) Funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui României; d) Actele Preşedintelui României; § 43. Guvernul: a) Noţiune b) Rolul şi funcţiile Guvernului; c) Componenţa Guvernului; d) Învestitura Guvernului; e) Mandatul Guvernului şi statutul membrilor Guvernului; f) Atribuţiile Guvernului; g) Organizarea şi funcţionarea Guvernului; h) Actele Guvernului; i) Responsabilitatea Guvernului; § 44. Administraţia publică: a) Administraţia publică centrală; b) Administraţia publică locală; § 45. Curtea Constituţională: a) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; b) Atribuţiile Curţii Constituţionale; § 46. Autoritatea judecătorească: a) Terminologie şi noţiuni; b) Instanţele judecătoreşti; c) Ministerul Public; d) Consiliul Superior al Magistraturii) Capitolul V: Funcţiile statului (§ 47. Funcţia legislativă; § 48. Funcţia executivă; § 49. Justiţia; § 50. Funcţia discreţionară; § 51. Planificarea) Capitolul VI: Protecţia statului şi a Constituţiei (§ 52. Apărarea naţională; § 53. Starea de asediu şi starea de urgenţă; § 54. Protecţia statului) Capitolul VII: România în comunitatea internaţională (§ 55. România şi Organizaţia Naţiunilor Unite; § 56.România şi Europa; § 67. România şi Tratatul Atlanticului de Nord)


Principalele teme de seminar: - Supremaţia constituţiei - Controlul constituţionalităţii legilor - Statul de drept - Separaţia şi echilibrul puterilor în stat - Funcţiile Parlamentului - Mandatul Preşedintelui României - Deschidere internaţională şi integrare europeană - Curtea Constituţională a României

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, dezbaterea unor texte din doctrină, a unor acte normative reprezentative, precum şi a jurisprudenţei relevante


1. Genoveva Vrabie şi Marius Balan, Organizarea politico-eratică a României, Institutul European, Iaşi, 2004; 2. Ioan Muraru şi Simina Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura All-Beck, Bucureşti, 2009 (2 vol.); 3. Genoveva Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, 2 vol., Editura Cugetarea, Iaşi, 1999; 4. Tudor Drăganu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998 (2. vol.); 5. Ion Deleanu, Instituţii şi proceduri constituţionale, Editura C.H. Beck, Bucureşti,


64

2006; 6. Dan Claudiu Dănişor, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, Teoria generală,Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007; 7. Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediţia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008; 8. Cristian Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008; 9. Constanţa Călinoiu, Victor Duculescu, Drept constituţional european, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 2008; 10. Ioan Stanomir, Libertate lege şi drept. O istorie a constituţionalismului românesc, Editura Polirom, Iaşi, 2005; 11. Emil Boc, Drepturile omului şi libertăţile publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004; 12. Ioan Muraru şi Simina Tănăsescu (editori), Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura All-Beck, Bucureşti, 2008; 13. Ioan Stanomir, Radu Carp şi Laurenţiu Vlad, De la pravilă la constituţie, Editura Nemira, Bucureşti, 2002; 14. Vlad Constantinesco, Stéphane Pierré-Caps, Droit constitutionnel, Presses Universitaires de France, paris, 2006; 15. Andras Sájo, Limiting Government. An Introduction to Constitutionalism, Budapest, Central European University Press, 1999.

EVALUARE condiţii (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)criterii scris şi oralforme


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT INSTITUŢIONAL AL UNIUNII EUROPENE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L



FR

S L P

28 28 5 M RO

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA


65

DISCIPLINEI LECT. UNIV. DR. EMANOIL CORNELIU MOGÎRZAN DREPT PUBLIC

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR Nu este cazul OBIECTIVE 1) Înţelegerea fenomenului integrării europene, sub multiplele sale aspecte

2) Cunoaşterea organizării Uniunii Europene, a instituţiilor comunitare, a modului de funcţionare, precum şi a relaţiilor dintre instituţii 3) Cunoaşterea elementelor ordinii juridice comunitare, înţelegerea specificului sistemului juridic comunitar, în raport cu sistemul juridic naţional 4) Analiza şi înţelegerea rolului jucat de Curtea de Justiţie în dezvoltarea construcţiei comunitare. Familiarizarea cu specificul dreptului jurisprudenţial. 5) Dobândirea capacităţii de a soluţiona speţe de drept comunitar

TEMATICĂ I. INSTITUIREA ŞI EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR ŞI A UNIUNII EUROPENE 1. Instituirea Comunităţilor Europene 2. Evoluţia Comunităţilor Europene. Instituirea şi evoluţia Uniunii Europene 3. Metode propuse pentru construcţia europeană II. CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. INTEGRARE ŞI EXTINDERE Secţiunea 1. PROBLEMELE INTEGĂRII EUROPENE 1. Noţiunea de integrare europeană 2. Fazele integrării europene 3. Dezvoltarea integrării diferenţiate Secţiunea 2. EXTINDEREA CONSTRUCŢIEI EUROPENE II. INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPEENE 1. Comisia Europeană 2. Consiliul Uniunii Europene 3. Consiliul European 4. Parlamentul European 5. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene III. SISTEMUL JURIDIC AL UNIUNII EUROPENE 1. Izvoarele dreptului comunitar 2. Relaţiile dintre sistemul juridic comunitar şi sistemul juridic al statelor membre IV. CETĂŢENIA EUROPEANĂ ŞI COMPETENŢELE UNIUNII EUROPENE

1. Cetăţenia europeană 2. Competenţele exclusive ale Uniunii 3. Competenţele reziduale ale statelor 4. Competenţele partajate 5. Competenţele de sprijin

Principiul subsidiarităţii şi cel al proporţionalităţiiTEMATICA SEMINARIILOR

Seminarul va fi unul practic, constând din analiza jurisprudenţei Curţii de Justiţie şi a textelor legislative de drept comunitar, corelate cu temele de curs

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, dezbaterea unor texte reprezentative, comentarii de jurisprudenţă


- P. Craig, G. De Burca, Dreptul Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, 2009 - J.-P. Jacqué, Droit institutionnel de l'Union européenne, 5 e éd., Dalloz, 2010 - T. Ştefan, B. Andreşan-Grigoriu, Drept comunitar, Ed. C.H.Beck, 2007 - K. Lenaerts, P. Van Nuffel, Constitutional Law of the European Union, Sweet and Maxwell, 2nd edition, 2005

EVALUARE condiţii Frecvenţă; promovarea testului semestrial; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar



66

forme Examen oral formula






NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE



Lect.univ.dr. DRAGOŞ AVADANEI DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Engleza juridica –vocabular de specialitate + traducere Familiarizarea cu structurile de baza ale gramaticii limbii engleze -Dobandirea competentelor lingvistice implicate in procesul de interpretare si traducere a textului de specialitate - Juridic - Comunicarea orala pe teme diverse - Dezvoltarea vocabularului

TEMATICĂ Morfologie - verbul, substantivul, pronumele, articolul, adjectivul, numeralul etc Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj/formule tip Elemente de lexicologie şi vocabular Traducere

METODE DE PREDARE

Prelegere,expunere, dezbatere, problematizare, exercitiu


DRAGOS AVADANEI - LEGAL ENGLISH PRACTICAL COURSE WITH GRAMMAR AND EXERCISES, Ed. „Universitas XXI”, Iaşi, 2011.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Examen partial/final, evaluare pe parcurs


70% examinare finala, 30% activitate în clasă






TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

S L P 28 28 5 M EN

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA


67

DISCIPLINEI Asist.univ.dr. DRAGOŞ ZETU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Learning Objectives By completing the Legal English Course this semester, students will:

improve their knowledge of English grammar and vocabulary develop good speaking, reading, writing and listening skills build a basic Legal English vocabulary acquire basic knowledge of the British and American legal systems, legal

procedures and documentationTEMATICĂ GENERALĂ



METODE DE PREDARE





- Mihaela Molnar Oprea, Marinela Carmen Mateescu, Cosmin Suciu, Curs de limba egleză pentru studenţii facultăţilor cu profil juridic, Editura All educational, 2000.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminar criterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



68


LIMBA STRĂINĂ II Germană juridică (ZI + FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M Germană

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 122 5



COLECTIVUL/CATEDRA


OBIECTIVE

- înţelegerea elementelor de cultură şi civilizaţie germană, în raport cu vocabularul limbajului familiar şi de bază,

- reguli de pronunţie şi de gramatică, - capacitatea de a purta dialoguri simple în baza vocabularului şi a regulilor

asimilate, - aprofundarea regulilor teoretice de bazǎ şi aplicarea lor corectǎ în practicǎ, la

cursuri, prin exerciţii şi discuţii in grupuri mici, - Programul este menit să le înlesnească studenţilor înţelegerea conţinutului juridic

a diversolor texte abordate şi să structureze la rândul lor texte juridice. TEMATICĂ GENERALĂ

probleme de gramatică fundamentale: verbele cu particulă separabilă, negaţia, verbele modale, prepoziţiile, articolul hotărât şi nehotărât în dativ - prin intermediul metodei interactive, studenţii au posibilitatea de a rezolva în

grupuri mici diverse sarcini, de a purta dialoguri pe marginea urmatoarelor teme: activităţi de timp liber, descrierea programului, meserii, la cumpărături, invitaţii, la restaurant

- vocabular de bază pentru drept civil, penal, constituţional, comunitar. TEMATICA SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE LABORATOR

METODE DE PREDARE



69


1. Optimal A1. Kurs- und Arbeitsbuch. Einheiten 1-3 – Europäischer Referenzrahmen A 1, Lagenscheidt, Berlin, 2004, manual de curs si seminar conform noului cadru de referinţă european, 2. Severineanu, Andrea Rita, Manual de germană juridică, Lumina Lex, Bucureşti, 2004; 3. Jung, Lothar, Rechtswissenschaft. Lese- und Arbeitsbuch, Max Hueber Verlag, Regensburg, 1998. 4. Shaw, Gisela, Deutsche Juristen im Gespräch. Textbuch, Klett, München, 1994. 5. Gerhard Köbler: Rechtsrumänisch. Deutsch-rumänisches und rumänisch-deutsches Rechstwörterbuch für jedermann, München 2006.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, activitate de seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



LIMBA STRĂINĂ II Franceză juridică (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M FR

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M FR TITULARUL DISCIPLINEI

COLECTIVUL/CATEDRA

CONF. UNIV.DR. OANA POPARDA

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Crearea unui vocabular specific domeniului, largirea competentelor de comunicare:

intelegere, rezumare, parafrazare a mesajului oral TEMATICĂ GENERALĂ

Textele de studiu vor fi aceleasi ca in sem. I, imbogatite cu abordarea documentelor autentice care figureaza la fiecare dintre ele


Aprofundarea lexicului si a structurilor gramaticale pe baza exercitiilor care insotesc documentele autentice; se va insista pe mesajul oral

METODE DE PREDARE

Conversaţia, explicaţia, exemplificarea, initierea in redactare


70


1. Bibliografia este cea mentionata pentru sem. I

EVALUARE

condiţii Performante satisfacatoare in privinta utilizarii vocabularului si a structurilor gramaticale – registrul scris/vorbit

criterii Calitatea prestatiilor de la seminarii, valoarea raspunsurilor de la examenul final

forme Probe de intelegere, rezumare, parafrazare – mesaj oral formula



DENUMIREA DISCIPLINEI LATINĂ JURIDICĂ II (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU CURSURI

FR

S L P 28 28 5 M RO



CATEDRA/COLECTIVUL

LECT. UNIV. DR. DORINA CLAUDIA TĂRNĂUCEANU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Dobândirea noţiunilor fundamentale de gramatică latină şi de drept roman.


71

TEMATICĂ GENERALĂ

I. CURS PRACTIC DE GRAMATICA LIMBII LATINE 1. Noţiuni de morfologie: Morfologia elementelor neflexionare (adverbul,

prepoziţia, conjuncţia, interjecţia). 2. Tehnica traducerii unui text necunoscut. Cursul practic de gramatică latină urmăreşte asimilarea cunoştinţelor de

bază necesare traducerii şi interpretării textelor juridice latine. II. TEXTE LATINE

Corpus Iuris Civilis Codex Theodosianus Lex Duodecim Tabularum Textele juridice selectate pentru analiză şi interpretare sprijină asimilarea

cursului de Drept privat roman şi contribuie la cunoaşterea monumentelor juridice latine care stau la baza dezvoltării ştiinţelor juridice moderne. III. DICTOANE ŞI LOCUŢIUNI JURIDICE LATINE


Seminarul va fi unul practic, constând în rezolvarea şi explicarea unor studii de caz

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea Invăţarea prin descoperire


1. Tărnăuceanu, Claudia, Gramatica limbii latine. Morfologia (cu aplicaţii pe texte juridice), Iaşi, 2011. Barbu N. I., Vasilescu, T., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1969. Bujor I., Chiriac Fr., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1971. Materi Virgil, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994. Pârlog Maria, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1996. Simenschi, Th., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1998. 2. Ciucă, M. V., Drept roman, Iaşi, 1996. Idem, Lecţii de drept privat roman. Jus actionum, Iaşi, 1994. Jakotă, Mihai, Drept privat roman, vol. I şi II, 1992. 3. Georgescu, V.Al. ş.a., Texte de drept roman, Bucureşti, 1943; Deleanu, I. / Deleanu, S., Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni latine în

dreptul românesc, Cluj-Napoca, 2000. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1983. Ştef, Felicia, Dicţionar de expresii juridice, Bucureşti, 1995; Răduleţu, Sebastian / Săulescu, Lucian, Dicţionar de expresii juridice latine, Bucureşti, 1999; Cocoş, Şt., Toma, M., Pârvan, Gh., Breviar terminologic de drept roman, Bucureşti, 2001; Cucu, Ştefan, Limba latina pentru juristi, Bucuresti, 2000.

EVALUARE condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea

bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar criterii Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării.

Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate forme Colocviu


72


DENUMIREA DISCIPLINEI RETORICĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA LECT. UNIV.DR. GHEORGHE VLASIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe TEMATICĂ GENERALĂ

1. Scurt excurs în istoria retoricii: - Retorica în antichitate - Resurecţia retoricii în secolul XX 2. Demersul semiotic ca demers integrator în analiza discursului - Dimensiunea sintactică a discursului - Perspectiva semantică în analiza discursului - Însemnătatea dimensiunii pragmatice în constituirea discursurilor 3. Convingerea şi persuadarea, finalităţi retorico-discursive distincte 4. Tipuri de argumente utilizate în discursul retoric: - Argumente bazate pe fapte - Argumente bazate pe exemple - Argumente bazate pe autoritate - Argumente bazate pe analogie




1. Aristotel, Despre respingerile sofistice, în Organon, vol. 4, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1963; 2. J.A.Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iaşi, 1998; 3. Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982; 4. William Kneale, Martha Kneale, Dezvoltarea logicii (vol I), Editura Dacia, Cluj, 1974;


73

5. Platon, Phaidros, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993; 6. Constantin Sălăvăstru, Raţionalitate şi discurs, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; 7. Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Institutului European, Iaşi, 1999; 8. Constantin Sălăvăstru, Logică şi limbaj educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

EVALUARE





DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA ASIST. UNIV. DR. DAN CONSTANTIN MÂŢĂ DREPT PUBLIC


OBIECTIVE

Cursul îşi propune să îi familiarizeze pe studenţii anului I cu principalele forme de organizare politică şi juridică care s-au dezvoltat de-a lungul timpului în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Studenţii vor fi capabili să reconstituie atât evoluţia conceptului de stat la români cât şi dezvoltarea instituţiilor juridice esenţiale pe teritoriul ţării noastre. Ei vor recunoaşte elementele tradiţionale ale instituţiilor juridice româneşti contemporane

TEMATICĂ

VI. Aspecte introductive I.1. Metodologia studierii istoriei dreptului românesc I.2. Periodizarea istoriei dreptului românesc

VII. Instituţii politice şi juridice în Antichitate

II.1. Dreptul geto-dac II.2. Dreptul roman în provincia Dacia


74

VIII. Vechiul drept cutumiar românesc

III.1. Obiceiul juridic românesc (ius valachicum) III.2.Instituţiile dreptului public III.3. Instituţiile dreptului privat III.4. Apariţia primelor legi scrise şi cutuma

IX. Dreptul statelor medievale româneşti

IV.1. Organizarea statelor medievale româneşti IV.2. Izvoarele juridice formale ale dreptului medieval românesc IV.3. Instituţiile juridice ale dreptului feudal

X. Evoluţia dreptului în epoca premodernă V.1. Reformele lui Constantin Mavrocordat V.2. Culegeri de drept fără caracter oficial V.3. Codurile, legiuirile şi manualele de legi fanariote V.4. Fizionomia principalelor instituţii juridice V.5. Primele semne ale doctrinei juridice

XI. Formarea statului naţional şi sistemul de drept modern

VI.1. Opera legislativă a lui Alexandru Ioan Cuza VI.2. Sistemul constituţional modern VI.3. Instituţiile dreptului public VI.4. Instituţiile dreptului privat VI.5. Dezvoltarea învăţământului şi a gândirii juridice româneşti

XII. Sistemul juridic al României Întregite

VII.1. Constituţia din anul 1923 VII.2. Unificarea legislativă VII.3. Evoluţia instituţiilor juridice VII.4. Emergenţa ştiinţei juridice

XIII. Statul şi dreptul în perioada comunistă VIII.1. Dictatura proletariatului şi transformările dreptului VIII.2. Particularităţile dreptului socialist


1. Evoluţia legislaţiei scrise româneşti, de la primele pravile până în secolul al XIX-lea; 2. Proprietatea şi familia în dreptul medieval şi modern românesc; 3. Instituţii în dreptul penal medieval şi modern românesc; 4. Organizarea judecătorească şi elemente de procedură în dreptul medieval şi modern românesc.

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, dezbaterea unor texte (documente) reprezentative - Analiza critică a unor documente reprezentative din istoria dreptului românesc


1. Ion T. Amuza, Instituţii juridice româneşti. Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, Editura Moroşan, 2008; 2. Cosmin Dariescu, Istoria statului şi dreptului românesc din antichitate până la Marea Unire, Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2008; 3. Dan Constantin Mâţă, The Development of Romanian Legal Science (1814-1940), Vittorio Klostermann, Frankfurt, 2010; 4. Emil Molcuţ, Emil Cernea, Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, Universul Juridic, 2006;


75

5. Florin Negoiţă, Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, Universul Juridic, 2011; 6. Vasile Popa, Adrian Bejan, Instituţii politice şi juridice româneşti, Bucureşti, All Beck, 1998; 7. Dan Ţop, Olivian Mastacan, Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2009; 8. Costică Voicu, Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, Universul Juridic, 2008.

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar şi obţinerea unei note peste 5 la testul de verificare a cunoştinţelor




DENUMIREA DISCIPLINEI LOGICĂ JURIDICĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



LECT. UNIV. DR. MARIUS-LEONARD POPESCU



TEMATICĂ GENERALĂ

1. Obiectivul şi importanţa logicii: propoziţie şi inferenţă, validitate şi adevăr, formă sau structură logică, gândirea ca obiect al logicii. 2. Logica principiilor: legile logice şi caracteristicile lor; principiul identităţii, al necontradicţiei, principiul terţului exclus, al bivalenţei, al negării negaţiei, al raţiunii suficiente. 3. Logica propoziţiilor: propoziţia şi judecata, valoarea de adevăr a propoziţiei, relaţiile dintre propoziţii; principalele relaţii interpropoziţionale; caracterizarea inferenţelor; inferenţe ipotetice, disjuncte, formele dilemei; metoda tabelelor de adevăr, legi logice


76

confirmate de calculul propoziţional; proprietăţi ale operaţiilor logice, inferenţe conjunctive; echivalenţa între functori; negaţii ale propoziţiilor compuse; relaţii între propoziţii compuse.




1. I. Drăgan Stoianovici, Teodor Dima (coord.), Andrei Marga, Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, p. 9-23, 33-42, 44-76; 2. Petre Botezatu, Introducere în Logică, Polirom, Iaşi,1997, p. 5-13, 17-91; 3. Idem, Construirea logicităţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p. 147-198; 4. Gheorghe Enescu, Dicţionar de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

EVALUARE





* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei.


77

ANUL II SEMESTRUL I

DISCIPLINE OBLIGATORII: DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ I (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT. UNIV.DR. MARIA IOANA MICHINICI ŞTIINŢE PENALE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -


TEMATICĂ

1. Generalităţi privind dreptul penal – ramură de drept public - Definiţia, obiectul şi caracterele dreptului penal - Instituţiile fundamentale şi principiile fundamentale ale dreptului penal - Particularităţi privind normele penale şi raporturile juridice penale 2. Legea penală şi limitele ei de aplicare - Izvoarele dreptului penal. Conceptul de lege penală - Aplicarea legii penale în timp şi în spaţiu. Principii - Tranziţia legii penale – de la Codul penal din 1968 (cu modificările şi

completările la zi) la noul Cod penal al României adoptat prin Legea nr. 286/2009.

3. Teoria generală a infracţiunii - Definiţia şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii; clasificarea infracţiunilor - Conţinutul infracţiunii - elemente de structură - Cauze generale care exclud infracţiunea - Formele infracţiunii - actele de pregătire; tentativa; infracţiunea fapt consumat;

infracţiunea fapt epuizat - Unitatea de infracţiune – unitatea naturală, unitatea legală - Pluralitatea de infracţiuni în dreptul penal roman - Participaţia penală


78


În principal, seminariile vor surprinde probleme teoretice şi practice de interes din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal al României, prin prezentarea comparativă a dispoziţiilor părţii generale a Codului penal din 2009, respectiv a dispoziţiilor din partea generală a Codului penal din 1968, cu evidenţierea elementelor de tradiţie, cât şi de noutate. Se va insista pe discutarea şi explicarea corespunzătoare a soluţiilor legislative oferite de noul Cod penal cu referire la instituţiile juridice corespunzătoare infracţiunii ca instituţie fundamentală de drept penal.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea, dezbaterea, expunerea sistematică, problematizarea.


1. Antoniu, George (coord.), Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, Vol. I (art. 1-52), Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010; 2. Antoniu, George, Bulai, Costică, Dicţionar de drept penal şi procedură penală, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2011. 3. Basarab, Matei, Paşca, Viorel, Mateuţ, Gh., Butiuc, C-tin Codul penal comentat. Partea generală, vol. I, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007; 4. Boroi, Alexandru, Drept penal. Partea generală, Cf. Noului Cod penal, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2010; 5. Bulai, C-tin, Bulai, Bogdan N., Manual de Drept Penal. Parte Generală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007; 6. Mitrache, C-tin, C. Mitrache, Drept penal. Partea generală, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2010; 7. Pascu, Ilie, Buneci, Petru, Noul Cod penal. Partea generală şi Codul penal. Partea generală în vigoare. Prezentare comparativă, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2010; 8. Streteanu, Fl., Tratat de drept penal. Partea generală, vol. I, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008; 9. Zolyneak, Maria, M.I. Michinici, Drept penal. Partea generală, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1999; 10. Jurisprudenţa instanţei supreme în unificarea practicii judiciare, Ediţie îngrijită de L. Lefterache, I. Nedelcu, F. Vasile, Editura Universul Juridic, 2008. 11. Site-uri oficiale – Portalul instanţelor de judecată (http://www.portal.just.ro), Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (http://www.scj.ro).

EVALUARE


criterii

Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate Activitatea depusă pe parcursul întregului semestru (intervenţii la seminar).

forme Examen formula notei


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT CIVIL – DREPTURI REALE (ZI şi FR)




79

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT. UNIV. DR. DAN CONSTANTIN TUDURACHE DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Teoria generală a dreptului; Drept roman; Drept civil – partea generală, persoanele.

OBIECTIVE Continuarea studiului Dreptului civil. Dobândirea cunoştinţelor relative la principiile şi regulile de bază ale principalelor instituţii ale materiei Drepturilor reale.

TEMATICĂ

Tema I - Patrimoniul 1. Noţiunea de patrimoniu. 2. Caracterele juridice ale patrimoniului. 3. Funcţiile patrimoniului. 4.Teorii cu privire la patrimoniu. Tema a II-a - Posesia 1. Noţiunea şi elementele posesiei. 2. Dobândirea şi pierderea. 3. Calităţile şi viciile posesiei. 4. Efectele posesiei. Tema a III-a - Teoria generală a dreptului de proprietate 1. Definiţia, caracterele juridice şi atributele dreptului de proprietate. 2. Dreptul de proprietate publică: a) definiţie şi caractere juridice; b) determinarea sferei bunurilor care fac parte din domeniul public; c) exercitarea dreptului de proprietate publică. 3. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat. 4. Regimul juridic al terenurilor şi construcţiilor. Tema a IV-a - Modalităţile dreptului de proprietate 1. Generalităţi. 2. Proprietatea anulabilă. 3. Proprietatea rezolubilă. 4. Proprietatea comună: a) proprietatea comună pe cote-părţi obişnuită sau temporară; b) proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă; c) proprietatea comună în devălmăşie. Tema a V-a - Dezmembrămintele dreptului de proprietate 1. Dreptul de uzufruct: a) definiţie, caractere juridice şi conţinut; b) obiectul dreptului de uzufruct; c) moduri de dobândire; d) drepturile şi obligaţiile uzufructuarului; e) drepturile şi obligaţiile nudului proprietar; f) stingerea uzufructului; g) lichidarea uzufructului.


80

2. Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. 3. Dreptul de servitute: a) definiţie şi caractere; b) clasificarea servituţilor; c) servituţile naturale; d) servituţile legale; e) servituţile stabilite prin fapta omului; f) drepturile şi obligaţiile ce decurg din servitute; g) apărarea dreptului de servitute; h) stingerea servituţilor. 4. Dreptul de superficie: a) definiţie şi caractere juridice; b) constituirea dreptului de superficie; c) exercitarea dreptului de superficie; d) stingerea dreptului de superficie. 5. Dreptul de folosinţă asupra unor terenuri agricole proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, reglementat de dispoziţiile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicată. Tema a VI-a - Modurile de dobândire a dreptului de proprietate 1. Noţiune, enumerare şi clasificare. 2. Contractul - mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. 3. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă: a) noţiune, reglementare şi justificare; b) domeniul de aplicare a uzucapiunii; c) uzucapiunea în sistemul codului civil; d) uzucapiunea în sistemul cărţilor funciare; e) joncţiunea posesiilor; f) calculul termenului de prescripţie; g) întreruperea şi suspendarea cursului prescripţiei achizitive; h) efectele uzucapiunii. 4. Accesiunea sau încorporaţiunea: a) noţiunea şi felurile accesiunii; b) accesiunea imobiliară naturala; c) accesiunea imobiliara artificială; d) accesiunea mobiliară. 5. Hotărârea judecătorească. 6. Tradiţiunea. 7. Ocupaţiunea. Tema a VII-a - Apărarea dreptului de proprietate 1. Generalităţi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate. 2. Acţiunea în revendicare: a) noţiune şi caractere juridice; b) calitatea procesuală activă în acţiunea în revendicare (persoanele care pot promova acţiunea în revendicare); c) efectele acţiunii în revendicare. 3. Acţiunea în revendicare a bunurilor imobile (în sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni şi în sistemul cărţii funciare); 4. Acţiunea în revendicare mobiliară. Tema a VIII-a - Publicitatea imobiliară 1. Noţiunea şi obiectivele publicităţii imobiliare. 2. Sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni. 3. Sistemul cărţii funciare potrivit Legii nr. 115/1938. 4. Sistemul cărţii funciare potrivit Legii nr. 7/1996.


Seminarul va fi unul practic, constând în dezbaterea unor teme de studiu individual, precum şi a unor probleme corelate cu temele de curs. Principalele teme care implică, în mod deosebit, pregătirea individuală a studentului: Teoriile cu privire la patrimoniu. Efectele posesiei. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat. Regimul juridic al terenurilor şi construcţiilor. Modalităţile dreptului de proprietate. Dezmembrămintele dreptului de proprietate. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate. Acţiunea în revendicare. Publicitatea imobiliară în sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni, precum şi în sistemul cărţii funciare.

METODE DE PREDARE

- La curs: prelegere care cuprinde expunerea temei, explicaţii şi metode interactive, de dialog cu studenţii în jurul unor concepte, teorii şi soluţii de practică judiciară. - La seminar: discuţii având drept suport temele prezentate la curs şi bibliografia recomandată, referate elaborate de studenţi, dezbaterea unor probleme de interes teoretic şi practic, analiza soluţiilor cuprinse in materialele de practică judiciară.


81


1. Eugeniu Safta-Romano, Dreptul de proprietate privată şi publică în România, Editura Graphix, Iaşi, 1993; 2. Paul Mircea Cosmovici, Drept civil. Drepturi reale, obligaţii, legislaţie, Editura ALL, Bucureşti, 1994; 3. Liviu Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996; 4. Ion Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureşti, 1996; 5. Corneliu Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001; 6. Ovidiu Ungureanu, Drepturi reale. Curs practic, Editura Rosetti, Bucureşti, 2001.

EVALUARE



forme Examen scrisformula



DREPT ADMINISTRATIV ŞI ŞTIINŢA ADMINISTRAŢIEI I (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-

obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂPENTRU

CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 E RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU PENTRU

CURSURI FR

S L P 14 14 5 E RO



ASIST. UNIV. DRD. CĂTĂLIN BALAN DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria Generală a Dreptului, Drept Constituţional

OBIECTIVE Cursul îşi propune să ofere studenţilor o imagine exacta asupra sistemului administraţiei publice din ţara noastră punând accentul pe elementele practice care condiţionează legalitatea activităţii desfăşurate de autorităţile administrative

TEMATICĂ Cap.I. Drept şi administraţie publică

I.1. Noţiunea de administraţie publică


82

I.2. Sistemul administraţiei publice I.3. Dreptul administrativ ca ramură a sistemului de drept I.4. Dreptul administrativ şi ştiinţa administraţiei

I.5. Raportul juridic de drept administrativ Cap. II. Administraţia publică centrală

II.1.Noţiuni introductive II.2.Unităţile administrativ-teritoriale, cadru de realizare a administraţiei publice centrale II.3. Guvernul

II.3.1. Rolul Guvernului II.3.2. Modul de lucru al Guvernului II.3.3. Primul Ministru II.3.4. Secretarul General al Guvernului II.3.5. Miniştrii II.3.6. Actele juridice ale Guvernului II.3.7. Răspunderea politică a Guvernului II.3.8. Răspunderea penală a membrilor Guvernului

II.4. Autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale II.5. Autorităţi administrative autonome II.6. Actele autorităţilor administrative de specialitate Cap. III. Administraţia publică locală

III.1.Principiile Administraţiei publice locale III.1.1.Noţiuni introductive III.1.2.Principiul autonomiei locale, principiul descentralizării, principiul desconcentrării serviciilor civile III.1.3.Principiul eligibilităţii III.1.4.Principiul legalităţii III.1.5.Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de

interes deosebit III.2.Autorităţile administraţiei publice locale III.2.1.Autorităţile administraţiei publice locale din comune şi

oraşe III.2.2.Autorităţile administraţiei publice locale din judeţe III.2.3.Prefectul

Cap.IV. Funcţia publică. Serviciul public IV.1.Funcţia publică IV.1.1.Noţiuni introductive IV.1.2.Clasificarea funcţiilor publice IV.1.3.Condiţiile de acces într-o funcţie publică IV.1.4.Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici IV.1.5.Răspunderea funcţionarilor publici


- Principiile administraţiei publice locale - Statutul funcţionarilor publici

METODE DE PREDARE

-Prelegerea, dezbaterea unor texte de lege, rezolvarea de speţe


1. Drăganu, Tudor, Actele de drept administrativ, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1959; 2. Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2006; 3. Iovănaş, Ilie, Drept administrativ, vol. I, Editura „Servo-Sat”, Arad, 1997; 4. Preda, Mircea, Tratat elementar de drept administrativ român, ediţia a II-a, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 1999.


83

EVALUARE


criterii

Capacitatea de sinteză a informaţiilor, calitatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatea lucrărilor elaborate. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Examen scris formula


I. Denumire disciplină DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC

(ZI + FR) II.

Structură disciplină (Număr ore săptămânal) Semestrul Curs Seminar Laborator Proiect

I (3) 2 1 III.

SSttaattuutt ddiisscciipplliinnăă Obligatorie Opţională Facultativă(se marchează cu X) X

IV. Curs Seminar Numele şi prenumele:

BĂDĂRĂU GABRIEL MOLDOVAN CARMEN

Catedra/Departament: Drept public Drept public

Titlul ştiinţific:

Doctor Doctorand

Gradul didactic:

Prof.univ. Asistent

Încadrarea (norma de bază/asociat):

Prof. asociat Norma de bază

V. Obiectivele disciplinei Prezetarea, succintă, pentru a asigura o posibilitate de cunoaştere de către studenţi, a obiectului disciplinei, a definiţiei şi caracterelor acesteia, a evoluţei istorice ca reflectare a creşterii interdependenţelor interstatale, a specificului normelor juridice proprii şi a raporturilor cu normele interne, a principalelor izvoare şi subiecţi, a sistemului principiilor fundamentale şi principalelor instituţii, în contextul dinamicii sporite a reglementărilor în domeniu, odată cu sporirea exponenţială a complexităţii lumii (comunităţii) şi relaţiilor (vieţii) internaţionale în epoca contemporană. VI.

CCoonnţţiinnuuttuull ddiisscciipplliinneeii Nr. ore/ săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

I.Caracterele societăţii (comunităţii) internaţionale contemporane, dinamica şi complexitatea relaţiilor interstatale şi Dr. internaţional public. Permanenţe şi necesitatea perfecţionării. Elemente introductive. II. Dreptul internaţional public: obiect, rol, definiţie, apariţie, evoluţie, raporturile cu dreptul intern. III. Izvoare: cutuma, tratatul, alte izvoare; „dezmembrăminte” etc.

2


84

IV. Sistemul principiilor fundamentale şi normele de jus cogens în Dr. internaţional V. Statul în Dr. internaţional: suveranitatea, recunoaşterea, neutralitatea, succesiunea VI. Populaţia în Dr. internaţional: cetăţeni, străini, apatrizi, protecţia diplomatcă etc. VII. Teritoriul în Dr. internaţional VIII. Organizaţiile internaţionale în Dr. internaţional public. IX. Tratatul şi dr. tratatelor X. Soluţionarea diferendelor internaţionale prin mijloace de Dr. internaţional. XI. Regimul jr. al unor spaţii internaţionale: marea, fluvii şi lacuri internaţionale, Arctica şi Antarctica, spaţiul cosmic XII. Răspunderea în Dr. internaţional (statul şi individul) XIII. Elemente de dr. consular şi diplomatic; XIV. Probleme privind individul ca subiect de Dr. internaţional.

VI.2. Seminar (dacă este cazul) 1 Teme:

1. Particularităţi ale Dr. internaţional public 2. Despre izvoarele dreptului internaţional; 3. Aspecte din Dreptul tratatelor; 4. Cetăţenia în Dr. internaţional; 5. Mecanisme jr. de protecţie a drepturilor omului; 6. Aspecte privind succesiunea statelor; 7. Crime internaţionale.

VII. Bibliografie: 1. A.Năstase, B.Aurescu, C.Jura, Drept internaţional public. Sinteze pentru examen, ed.a V-a, Ed.

C.H.Beck, Bucureşti, 2009; 2. Ion Gâlea, Folosirea forţei în Dreptul internaţional, Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2009; 3. Dumitru Mazilu, Diplomaţia. Drept diplomatic şi consular, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2009; 4. Bianca Selejan-Guţan, Laura-Maria Crăciunescu, Drept internaţional public, Ed. Hamangiu,

Bucureşti, 2008; 5. Ian Brownlie, Principles of International Law, 7-th ed., Oxford University Press, 2008; 6. Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional, vol.II, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2008; 7. Eadem, Organizaţii internaţionale guvernamentale, Ed.C.H.Beck, Bucureşti, 2006; 8. Eadem, Drept internaţional. Introducere în Dreptul internaţional public, ed. a III-a, Ed. All,

Bucureşti, 2005; 9. A.Năstase, B.Aurescu, I.Gâlea, Drept internaţional contemporan – texte esenţiale,

Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2007; 10. I. Diaconu, Manual de Drept internaţional public. ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2007; 11. Idem, Tratat de Drept internaţional public, vol.I-III, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002-2005; 12. Stelian Scăunaş, Drept internaţional public, ed. a II-a, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2007; 13. Mona Maria Pivniceru, Drept internaţional public, vol.I, ed.a II-a, Ed.Hamangiu, Bucureşti,

2006; 14. J. Combacan, S. Sur, Droit international public, 7-ème éd., Montcrestien, Paris, 2006; 15. Bogdan Aurescu, Sistemul jurisdicţiilor internaţionale, Ed.C.H.Beck, 2005; 16. Al.Bolintineanu, A.Năstase, B.Aurescu, Drept internaţional contemporan, ed. a II-a, Ed.All

Beck, Bucureşti, 2000; 17. Ian Brownlie, International Law and Use of Force by States, Oxford University Press, 1991;


85

Bibliografie normativă (obligatorie) - Carta O.N.U.; - Statutul C.I.J.; - Declaraţia universală a drepturilor fundamentale ale omului, New York, 1948; - Convenţia internaţională privind dreptul tratatelor, Viena, 1969; - Declaraţia asupra principiilor dreptului internaţional...(Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr.5625/1970); (Studenţii sunt rugaţi să-şi procure câte o copie după aceste documente, de o importanţă deosebită, pentru Dreptul internaţional public contemporan). VIII.

Forme de activitate

MMeettooddee ddiiddaaccttiiccee ffoolloossiittee

Curs Prelegerea, dezbaterea unor texte din doctrină, a unor acte normative reprezentative, precum şi a unor speţe din jurisprudenţa relevantă

Seminar Dezbatere din izvoare normative, texte din doctrină şi de jurisprudenţă relevanteLaborator

Proiect IX.

Forme de activitate

EEvvaalluuaarree (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele )

Procent din nota finală

Evaluare I Test (e) pe parcurs Condiţie(i) de prezentare la examen

Evaluare II Examen oral semestrial 100 % Seminar Participarea la discuţii, întocmirea de referate,

prezentarea unor noutăţi bibliografice, speţe din actualitate etc.

Condiţii de prezentare la examen





NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA Lect.univ.dr. DUCU HARABAGIU

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -OBIECTIVE Însuşirea limbajului de specialitate

TEMATICĂ Caracteristici ale comunicării prin scris

Idiomuri (expresii folosite de vorbitori native)

Înţelegerea textului scris

METODE DE PREDARE

Expunerea, conversaţia, ascultare texte cu nativi


86


Successful writing, Virginia Evans, 1998 The Oxford Guide to writing, John Seely, 1998

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminar

criterii Insuşirea cunoştinţelor forme Examen scris

formula notei finale 100% examen final






TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

S L P 28 28 5 M EN



Asist.univ.dr. DRAGOŞ ZETU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Learning Objectives By completing the Legal English Course this semester, students will:


procedures and documentationTEMATICĂ GENERALĂ




87

METODE DE PREDARE






EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Colocviu






NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M Germană

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28




OBIECTIVE

- înţelegerea elementelor de cultură şi civilizaţie germană în raport cu vocabularul limbajului familiar şi de bază,

- reguli de gramatică, - capacitatea de a purta dialoguri simple în baza vocabularului şi a regulilor


cursuri, prin exerciţii şi discuţii în grupuri mici, - Programul este menit să le înlesnească studenţilor înţelegerea conţinutului juridic a

diversolor texte abordate şi să structureze la rândul lor texte juridice.


88

TEMATICĂ GENERALĂ

probleme de gramatică fundamentale: cojugarea verbului la trecut, topica propoziţiei principale, negaţia, pronumele posesiv, pronumele reflexiv, prepoziţiile; prin intermediul metodei interactive, studenţii au posibilitatea de a rezolva în grupuri mici diverse sarcini, de a purta dialoguri pe marginea urmatoarelor teme: în călătorie, descrierea drumului, descrierea situaţiei locative, în restaurant, invitaţii, redactarea unei vederi, a unui E-mail, scrisori, la doctor. - vocabular specific disciplinelor de drept civil, penal, constituţional, comunitar; - traducerea de texte juridice (articole de lege, sentinţe, hotărâri, speţe)


METODE DE PREDARE



1. Optimal A1. Kurs- und Arbeitsbuch. Einheiten 1-3 – Europäischer Referenzrahmen A 1, Lagenscheidt, Berlin, 2004, manual de curs si seminar conform noului cadru de referinţă european.

2. Severineanu, Andrea Rita, Manual de germană juridică, Lumina Lex, Bucureşti, 2004.


4. Shaw, Gisela, Deutsche Juristen im Gespräch. Textbuch, Klett, München, 1994. 5. Gerhard Köbler: Rechtsrumänisch. Deutsch-rumänisches und rumänisch-deutsches

Rechstwörterbuch für jedermann, München 2006.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, activitate de seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Colocviu



LIMBA STRĂINĂ I Franceză juridică (ZI + FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28


89


CONF.UNIV. DR. OANA POPARDA COLECTIVUL/CATEDRA


OBIECTIVE Cursul se adresează studenţilor din anul II, aflaţi la un nivel mediu de limbă şi îşi propune ca obiectiv general pregătirea studenţilor pentru a utiliza eficient limba franceza în viitoarea lor profesie. Cursul se constituie ca o etapă ulterioara cunoştinţelor actualizate si/sau dobindite in cursul anului I Se pune accent pe reflexia asupra francezei juridica (cap. B din Methode de francais juridique si pe initierea in traducerea de specialitate (texte juridice cu caracter practic). Conţinutul textelor acoperă o gamă variată de situaţii, atât comune cat si specializate, şi are scopul de a expune studenţii la practicarea limbajului (şi a funcţiilor sale) în contexte reale – de exemplu, traducerea notariala. Cursul pune accent pe însuşirea, îmbogăţirea, ordonarea, sistematizarea, consolidarea şi folosirea practică a cunoştinţelor privitoare la lexicul limbii franceze de specialitate.

TEMATICĂ GENERALĂ

Cap. V-VI din Methode de francais juridique – documentele autentice si exercitiile care insotesc textele de la aceste capitole Traducere juridica si reflexie asupra francezei juridice – cap.B din Methode de francais juridique


Seminariile vor aborda temele mentionate mai sus si, in paralel vor incepe traducerea in romana a citorva documente comunitare

METODE DE PREDARE

În transmiterea cunoştinţelor se aplică cea mai modernă metodă şi tehnica de predare a limbilor străine - metoda comunicativă. Astfel, pentru o armonioasă dezvoltare a deprinderilor de limbă se foloseşte lucrul in echipa, perechi şi individuală, simulările, transferul de informaţii.


Pe linga bibliografia pentru anul I, care ramina valabila, intervin: La version consolidee du Traite sur le fonctionnement de l’Union Europeenne, Lla legislation communautaire http://www.unidroit.org , http://www.lexinter.net

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminar criterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



90


DENUMIREA DISCIPLINEI UZANŢE ŞI TEHNICI DIPLOMATICE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB


TEMATICĂ GENERALĂ

I. Introducere în diplomaţie II. Funcţiile diplomaţiei. Calităţile unui diplomat III. Diplomaţia "veche" şi diplomaţia "nouă" IV. Vocabularul diplomatic V. Relaţiile diplomatice. Misiunile diplomatice VI. Corpul diplomatic VII. Statutul Corpului diplomatic al României VIII. Imunităţi şi privilegii diplomatice IX - X. Protocolul şi precăderea în diplomaţie XI - XIII. Negocierea. Strategii, tehnici, tactici XIV. Cultură şi comunicare. Semnificaţia diferenţelor culturale în relaţiile cu străinii

TEMATICA SEMINARIILOR /

LUCRĂRILOR DE LABORATOR


METODE DE PREDARE



1. Anghel, I. M., Dreptul diplomatic, Bucureşti, 1984; 2. Bonciog, A., Drept diplomatic, Bucureşti, 1997; 3. Dupont, C., La Négociation: conduite, théorie, aplications, Paris, 1994; 4. Dussault L., Protocolul - instrument de comunicare, Bucureşti, 1996; 5. Feltham, R.G., Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei, Bucureşti, 1997; 6. Iacob, Gh., Introducere în diplomaţie, Iaşi, 1998; 7. Kissinger, H., Diplomaţia, Bucureşti, 1998;


91

8. Maliţa, M., Diplomaţia. Şcoli şi instituţii, Bucureşti, 1975; 9. Nicolson, H., Arta diplomatică, Bucureşti, 1966; 10. Pruteanu, Şt., Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Iaşi, 2000; 11. Serres, J., Manuel practique de protocole, Paris, 1992; 12. Tănăsie, P., Uzanţe diplomatice şi de protocol, Bucureşti, 1993.

EVALUARE



forme Colocviuformula notei



ISTORIA CONSTRUCTIEI EUROPENE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



PROF. UNIV. DR. CĂTĂLIN TURLIUC DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe TEMATICĂ GENERALĂ

Curs introductiv. Scopul şi obiectivele cursului. Metodologia folosită. Importanţa şi relevanţa cursului în contextul actual. Metode şi tehnici de evaluare a activităţii studenţilor. Fundamentul istoric şi teoretic al construcţiei europene. Originea şi evoluţia ideei de Europa. Ideea federală în istorie europeană. Organisme şi organizaţii europene anterior perioadei postbelice; istoric şi semnificaţii. Perioada interbelică şi problematica europeană. Predecesorii unităţii europene. Europa în primul deceniu postbelic. Organizarea păcii. Planul Marshall şi implicarea americană. Războiul rece şi problemele continentului. “Părinţii” unităţii europene. “Europa celor şase”. Tratatul de la Roma şi consecinţele sale Prima extindere: Europa de la “cei şase” la “cei nouă”. Deceniul 7 al secolului trecut şi procesul construcţiei europene. Europa de la “cei nouă” la “cei doisprezece”. Evoluţii istorice şi procese semnificative în


92

context mondial. Europa deceniului nouă: Actul Unic European. Colapsul comunismului şi sfârşitul războiului rece: încetarea marii divizări a continentului. Europa Centrală şi de Est în noul context. Tratatul Uniunii Europene:Maastricht. Negocierea tratatului. Discuţiile asupra uniunii politice şi a rolului ei după încheierea Războiului rece. Uniunea Europeană ca un actor mondial. Noua agenda transatlantică. “Europa celor cinsprezece”. Perioada post Maastricht din perspectiva uniunii politice şi a celei economice şi monetare. Consolidarea Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam şi cel de la Nisa. Adaptarea şi ajustarea instituţională. Tratatul constituţional. Politicile faţă de Europa Centrală şi de Est. Probleme ridicate de procesul lărgirii Uniunii. Atena 2003. «Valul 5 » şi extinderea cu 10 în 2004. Articularea politicilor faţă de aceasta zonă. România şi procesul extinderii europene. Viitorul integrării europene. Potenţialul şi limitele extinderii Uniunii Europene. Uniunea europeană în noua arhitectură globală.


METODE DE PREDARE



1. Helen Wallace, William Wallace, Procesul politic şi Uniunea europeană, Editura Arc, Chisinau, 2004; 2. Elizabeth Pond, Renaşterea Europei, Editura Pandora-M, Târgovişte, 2003; 3. Octav Bibere, Uniunea Europeană între real şi virtual, Editura All Educaţional, 1999; 4. Nicoale Paun, Istoria construcţiei europene, ed. a II-a, Editura EFES, Cluj Napoca, 2000.

EVALUARE



forme Examen oralformula


DENUMIREA DISCIPLINEI LATINA JURIDICĂ I (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


93


FR S L P 28 28 5 M RO



LECT.UNIV. DR. DORINA CLAUDIA TĂRNĂUCEANU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Dobândirea noţiunilor fundamentale de gramatică latină şi de drept roman. TEMATICĂ GENERALĂ

I. CURS PRACTIC DE GRAMATICA LIMBII LATINE 1. Noţiuni de sintaxă: Sintaxa propoziţiei a. Sintaxa cazurilor b. Sintaxa verbului 2. Tehnica traducerii unui text necunoscut Cursul practic de gramatica latină urmăreşte asimilarea cunoştinţelor de bază

necesare traducerii şi interpretării textelor juridice latine. II. TEXTE LATINE Cicero, In Catilinam Cicero, Pro Roscio Amerino Textele juridice selectate pentru analiză şi interpretare sprijină asimilarea

cursului de Drept privat roman şi contribuie la cunoaşterea monumentelor juridice latine care stau la baza dezvoltării ştiinţelor juridice moderne.

III. DICTOANE ŞI LOCUŢIUNI JURIDICE LATINE



METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea Conversatia euristica


1. Tărnăuceanu, Claudia, Gramatica limbii latine, Iaşi, 2011. Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994. Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1996. Sluşanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, vol. I şi II, Bucureşti, 1994. 2. Ciucă, M. V., Drept roman, Iaşi, 1996. Hanga, Vladimir, Drept privat roman, Bucureşti, 1978. Jakotă, Mihai, Drept privat roman, vol. I şi II, 1992. 3. Georgescu, V.Al. ş.a., Texte de drept roman, Bucureşti, 1943. Ştef, Felicia, Dicţionar de expresii juridice, Bucureşti, 1995. Răduleţu, Sebastian / Săulescu, Lucian, Dicţionar de expresii juridice latine, Bucureşti, 1999. Cocoş, Şt., Toma, M., Pârvan, Gh., Breviar terminologic de drept roman, Bucureşti, 2001. Cucu, Ştefan, Limba latina pentru jurişti, Bucuresti, 2000. Tomulescu, C. St., Contribuţia operei lui Cicero la reconstituirea dreptului


94

roman, în „Analele Universităţii Bucureşti”, Seria Ştiinţe sociale. Ştiinţe juridice, anul XIV, 1965, p. 73-85. Deleanu, I. / Deleanu, S., Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni latine în dreptul românesc, Cluj-Napoca, 2000. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1983.

EVALUARE condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

criterii Calitatea şi claritatea formulării răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Colocviu formula


SEMESTRUL AL II-LEA

DISCIPLINE OBLIGATORII:


DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ II (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



LECT.UNIV.DR. MARIA IOANA MICHINICI ŞTIINŢE PENALE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -


TEMATICĂ GENERALĂ

1. Răspunderea penală – caracterizare generală - Noţiune şi principii - Cauzele care înlătură răspunderea penală 2. Ansamblul sancţiunilor operante în materie juridico- penală - Cadrul sancţiunilor de drept penal - Pedepsele aplicabile persoanelor fizice -Individualizarea pedepselor – individualizarea judiciară a pedepselor; mijloace de

individualizare judiciară a executării pedepselor


95

- Măsurile de siguranţă - Regimul de sancţionare a infractorilor minorilor 3. Cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei - Graţierea - Prescripţia executării pedepsei 4. Cauzele care înlătură consecinţele condamnării - Reabilitarea de drept - Reabilitarea judecătorească 5. Persoana juridică - subiect activ al infracţiunii. Consecinţe. - Modele de răspundere penală; condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice - Persoana juridică ca subiect activ al unităţii şi pluralităţii de infracţiuni - Pedepse aplicabile persoanei juridice - Particularităţi la nivelul unor cauze incidente în materie juridico-penală


Tematica seminariilor. În principal, seminariile vor surprinde probleme teoretice şi practice de interes din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal al României, prin prezentarea comparativă a dispoziţiilor părţii generale a Codului penal din 2009, respectiv a dispoziţiilor din partea generală a Codului penal din 1968, cu evidenţierea elementelor de tradiţie, cât şi de noutate. Se va insista pe discutarea şi explicarea soluţiilor oferite de legiuitorul noului Cod penal al României, interesând: ansamblul sancţiunilor de drept penal (pedepsele, măsurile de siguranţă, măsurile educative); unele cauze reglementate de legea penală (distincte sub aspectul naturii juridice şi al consecinţelor atrase); răspunderea penală a persoanelor juridice.

METODE DE PREDARE



1.Antoniu, George, Bulai, Costică, Dicţionar de drept penal şi procedură penală, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2011. 2. Basarab, Matei, Paşca, Viorel, Mateuţ, Gh., Butiuc, C-tin Codul penal comentat. Partea generală, vol. I, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007; 3. Boroi, Alexandru, Drept penal. Partea generală, Cf. Noului Cod penal, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2010; 4. Bulai, C-tin, Bulai, Bogdan N., Manual de Drept Penal. Parte Generală, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007; 5. Mitrache, C-tin, C. Mitrache, Drept penal. Partea generală, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2010; 6. Pascu, Ilie, Buneci, Petru, Noul Cod penal. Partea generală şi Codul penal. Partea generală în vigoare. Prezentare comparativă, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2010; 7. Streteanu, Fl., Tratat de drept penal. Partea generală, vol. I,, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008; 8. Zolyneak, Maria, M.I. Michinici, Drept penal. Partea generală, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1999; 9. Jurisprudenţa instanţei supreme în unificarea practicii judiciare, Ediţie îngrijită de L. Lefterache, I. Nedelcu, F. Vasile, Editura Universul Juridic, 2008. 10. Site-uri oficiale – Portalul instanţelor de judecată (http://www.portal.just.ro), Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (http://www.scj.ro).



96

criterii





DREPT CIVIL – TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



LECT.UNIV. DR. DAN CONSTANTIN TUDURACHE DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Teoria generală a dreptului; Drept roman; Drept civil – partea generală, persoanele, drepturile reale.

OBIECTIVE Continuarea studiului Dreptului civil. Dobândirea cunoştinţelor relative la principiile şi regulile de bază ale principalelor instituţii ale materiei Teoriei generale a obligaţiilor.

TEMATICĂ GENERALĂ

Tema I - Noţiuni generale despre obligaţii 1. Definitia şi elementele raportului juridic de obligatie. 2. Clasificarea obligatiilor.

Tema a II-a - Izvoarele obligaţiilor A. Contractul 1. Generalităţi în ce priveşte contractul ca izvor de obligaţii. 2. Clasificarea contractelor. 3. încheierea contractelor. 4. Efectele contractului (Puterea obligatorie a contractului): a) interpretarea contractului; b) obligativitatea contractului în raporturile dintre părtile contractante; c) obligativitatea contractului în raporturile cu persoanele care nu au calitatea de părţi contractante (principiul relativităţii efectelor contractului, exceptiile de la principiul relativităţii efectelor contractului, exceptia de la principiul opozabilităţii faţă de terţi a contractului – simulaţia);


97

d) efectele specifice ale contractelor sinalagmatice (excepţia de neexecutare, rezoluţiunea şi riscul contractului). B. Actul juridic unilateral ca izvor de obligatii 1. Aspecte generale privind actul juridic unilateral. 2. Cazuri de acte juridice unilaterale apreciate în literatura juridică drept izvoare de obligaţii. C. Faptul juridic licit ca izvor de obligatii 1. Gestiunea intereselor altor persoane. 2. Plata lucrului nedatorat. 3. Îmbogăţirea fără justă cauză. D. Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii (Răspunderea civilă delictuală) 1. Aspecte generale: a) noţiune, terminologie şi reglementare juridică; b) funcţiile răspunderii civile delictuale; c) comparaţie între răspunderea civilă delictuală şi alte feluri de răspundere. 2. Răspunderea pentru fapta proprie: a) condiţiile generale ale răspunderii; b) proba elementelor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie; c) aspecte specifice privind răspunderea civilă pentru fapta proprie a persoanei juridice. 3. Răspunderea pentru fapta altei persoane: a) răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor minori; b) răspunderea institutorilor pentru faptele elevilor şi a meşteşugarilor pentru faptele ucenicilor; c) răspunderea comitenţilor pentru faptele prepuşilor. 4. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, edificii şi de lucruri: a) răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale; b) răspunderea pentru ruina edificiului; c) răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Tema a III-a - Efectele obligaţiilor 1. Executarea directă (în natură) a obligatiilor: a) plata; b) executarea silită în natură a obligatiilor. 2. Executarea indirectă a obligaţiilor (Executare prin echivalent): a) categorii de despăgubiri; b) condiţiile acordării de despăgubiri; c) evaluarea despăgubirilor. 3. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului: a) categorii de drepturi; b) măsuri pentru conservarea patrimoniului debitorului; c) acţiunea oblică (indirectă sau subrogatorie); acţiunea revocatorie (pauliană). Tema a IV-a - Transmiterea şi transformarea obligaţiilor 1. Moduri de transmitere: a) cesiunea de creanţă; b) subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creantei. 2. Moduri de transformare: a) novatia; b) delegatia. Tema a V-a - Modurile de stingere a obligatiilor 1. Moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului: a) compensatia; b) confuziunea; c) darea în plata. 2. Moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului: a) remiterea de datorie;


98

b) imposibilitatea fortuită de executare. Tema a VI-a - Obligaţii complexe 1. Obligaţiile afectate de modalităţi: a) termenul; b) conditia; c) sarcina. 2. Obligaţiile plurale: a) obligaţiile cu pluralitate de obiecte (alternative şi facultative); b) obligaţiile cu pluralitate de subiecte (conjuncte, solidare şi indivizibile). Tema a VII-a - Garantarea obligatiilor 1. Garantiile personale. Fidejusiunea (cauţiunea). 2. Garantiile reale: a) dreptul de retenţie; b) gajul; c) ipoteca; d) privilegiile.


Seminarul va fi unul practic, constând în dezbaterea unor teme de studiu individual, precum şi a unor probleme corelate cu temele de curs. Principalele teme care implică, în mod deosebit, pregătirea individuală a studentului: Clasificarea obligaţiilor. Clasificarea contractelor. Încheierea contractelor. Efectele contractului. Actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii. Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii. Aspecte specifice privind răspunderea civilă pentru fapta proprie a persoanei juridice. Răspunderea pentru fapta altei persoane. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, edificii şi de lucruri. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului. Transmiterea şi transformarea obligaţiilor. Modurile de stingere a obligaţiilor. Obligaţii complexe. Garantarea obligaţiilor.

METODE DE PREDARE



1. Tudor R. Popescu, Petre Anca, Teoria generală a obligaţiilor, Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1968; 2. R. Sanilevici, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, 1980; 3. Constantin Stătescu, Corneliu Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ediţie revizuită şi adăugită, Editura ALL, Bucureşti, 1993; 4. Eugeniu Safta-Romano, Drept civil. Obligaţii. Curs teoretic şi practic, Editura Neuron, Focşani, 1994; 5. Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Actami, Bucureşti, 1996; 6. Liviu Pop, Drept civil român. Teoria generală a obligaţiilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998; 7. Maria Gaiţă, Obligaţii, Editura Institutul European, Iaşi, 1999.

EVALUARE






99

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT ADMINISTRATIV ŞI ŞTIINŢA ADMINISTRAŢIEI II (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



ASIST. UNIV. DRD. CĂTĂLIN BALAN DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria Generală a Dreptului, Drept Constituţional

OBIECTIVE Cursul îşi propune să ofere studenţilor o imagine exacta asupra sistemului administraţiei publice din ţara noastră punând accentul pe elementele practice care condiţionează legalitatea activităţii desfăşurate de autorităţile administrative

TEMATICĂ GENERALĂ

Cap.V. Proprietatea publică V.1. Noţiuni introductive V.2. Domeniul public V.3. Caracterele juridice ale bunurilor care fac obiectul proprietăţii publice V.4. Subiectele dreptului de proprietate publică V.5. Modalităţi de punere în valoare a bunurilor proprietate publică Cap.VI. Actul administrativ VI.1.Noţiuni introductive VI.2.Claşificarea actelor administrative VI.3.Forţa juridică a actelor administrative VI.4.Condiţii de valabilitate a actelor administrative VI.4.1.Condiţii de fond VI.4.2.Condiţii de formă VI.4.3.Condiţii procedurale de emitere sau adoptare a actelor administrative VI.5.Suspendarea actelor administrative VI.6.Revocarea actelor administrative VI.7.Modificarea actelor administrative VI.8.Sancţiuni care intervin în cazul încălcării condiţiilor de valabilitate VI.8.1.Nulitatea şi anulabilitatea VI.8.2.Inexistenţa actelor administrative


100

Cap.VII. Controlul legalităţii actelor administrative VII.1.Controlul administrativ VII.1.1.Noţiuni introductive VII.1.2.Controlul intern VII.1.3.Controlul administrativ intern VII.2.Contenciosul administrativ VII.2.1.Noţiuni introductive VII.2.2.Formele contenciosului administrativ

VII.2.3.Părţile în contenciosul administrativ VII.2.4.Obiectul acţiunii în contencios administrativ VII.2.5.Condiţiile introducerii unei acţiuni în contencios administrativ VII.2.6.Excepţia de ilegalitate VII.2.8.Procedura în faţa instanţei de contencios

administrativ Cap.VIII. Răspunderea administrativă

VIII.1.Răspunderea contravenţională VIII.1.1.Noţiuni introductive VIII.1.2.Obiectul contravenţiei VIII.1.3.Subiectul contravenţiei VIII.1.4.Latura obiectivă VIII.1.5.Latura subiectivă VIII.1.6.Cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei VIII.1.7.Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii contravenţionale VIII.1.8.Comunicarea procesului verbal de constatare VIII.1.9.Sancţiunile contravenţionale VIII.1.10.Executarea sancţiunilor contravenţionale VIII.1.11.Căile de atac în materie contravenţională VIII.2.Răspunderea administrativ patrimonială


- Modalităţi de punere în valoare a bunurilor proprietate publică -Răspunderea contravenţională

METODE DE PREDARE

-Prelegerea, dezbaterea unor texte de lege, rezolvarea de speţe


1. Drăganu, Tudor, Actele de drept administrativ, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1959; 2. Iorgovan, Antonie, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2006; 3. Iovănaş, Ilie, Drept administrativ, vol. I, Editura „Servo-Sat”, Arad, 1997; 4. Preda, Mircea, Tratat elementar de drept administrativ român, ediţia a II-a, Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 1999.

EVALUARE


criterii

Capacitatea de sinteză a informaţiilor, calitatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării, originalitatea lucrărilor elaborate. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Examen scrisformula



101

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT FINANCIAR (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

ASIST.UNIV.DR. IOANA MARIA COSTEA DREPT PUBLIC

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria generala a dreptului, drept administrativ

OBIECTIVE Cunoasterea principalelelor prevederi normative in domeniul financiar TEMATICĂ GENERALĂ

Capitolul I - Noţiuni introductive 1. Structura dreptului financiar 2. Izvoarele dreptului financiar 3. Noţiuni specifice în dreptul financiar 4. Raporturi juridice financiare 5. Instituţii şi autorităţi competente

Capitolul II - Procedura bugetară 1. Principiile procedurii bugetare 2. Operaţiunile financiare publice

2.1. Cheltuielile publice 2.2. Veniturile publice

3. Elaborarea bugetului: bugetul de stat, bugetul local, bugetul fondurilor speciale 4. Aprobarea bugetului: bugetul de stat, bugetul local, bugetul fondurilor

speciale 5. Execuţia bugetului: bugetul de stat, bugetul local, bugetul fondurilor

speciale 6. Controlul execuţiei bugetului: bugetul de stat, bugetul local, bugetul

fondurilor speciale 7. Sistemul bugetar al Uniunii Europene

Capitolul III - Regimul juridic al obligaţiilor fiscale 1. Temeiul faptic şi legal al obligaţiilor fiscale

1.1. Tipuri de obligaţii fiscale: impozit, taxă, contribuţie, alte sume 1.2. Elementele raportului juridic de impunere 1.3. Activitatea economică relevantă fiscal


102

1.3.1. Forme de lucru 1.3.2. Dreptul de opţiune al contribuabilului

1.4. Mecanismul autoimpunerii 1.4.1. Procedurile declarative 1.4.2. Sistemele contabile consacrate normativ

2. Impozitarea persoanei fizice 2.1. Impozitarea veniturilor

2.1.1. Persoanele impozabile 2.1.2. Surse şi tipuri de venit 2.1.3. Determinarea impozitului datorat

2.2. Impozitarea patrimoniului 2.2.1. Transmiterea patrimoniului 2.2.2. Deţinerea patrimoniului 2.2.3. Determinarea impozitului datorat

2.3. Contribuţiile sociale 3. Impozitarea persoanei juridice

3.1. Impozitul pe profit 3.1.1. Persoane impozabile 3.1.2. Surse şi tipuri de profit

3.2. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor 4. Impozite indirecte - TVA

4.1. Persoanele impozabile 4.2. Câmpul de aplicare al TVA

4.2.1. Operaţiunile impozabile 4.2.2. Operaţiuni exonerate 4.2.3. Operaţiuni impozabile prin opţiune

4.3. Stabilirea TVA de plată 4.3.1. Faptul generator şi exigibilitatea 4.3.2. Baza şi cotele de impunere 4.3.3. Determinarea impozitului datorat

Capitolul IV - Proceduri de stabilire, evidenţiere şi stingere a obligaţiilor fiscale 1. Înregistrarea fiscală

1.1. Persoane înregistrabile 1.2. Procedura de înregistrare

2. Stabilirea obligaţiilor fiscale 2.1. Titlul de creanţă fiscală 2.2. Prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale

3. Executarea voluntară a obligaţiilor fiscale 3.1. Plata 3.2. Compensarea 3.3. Ordinea stingerii obligaţiilor

4. Incidente în procedura de executare a obligaţiilor fiscale 4.1. Dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere 4.2. Înlesniri la plată 4.3. Garanţii 4.4. Măsuri asiguratorii

5. Executarea silită 5.1. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită 5.2. Executarea silită a obligaţiilor fiscale – condiţii generale

5.2.1. Titlul executoriu 5.2.2. Procedura prealabilă

5.3. Executarea silită a obligaţiilor fiscale – forme de executare


103

5.3.1. Poprirea 5.3.2. Executarea silită asupra bunurilor mobile 5.3.3. Executarea silită asupra bunurilor imobile

Capitolul V - Contenciosul administrativ-fiscal 1. Inspecţia fiscală

1.1. Procedura de verificare 1.2. Consecinţe şi sancţiuni

2. Contestarea actelor administrativ-fiscale 2.1. Procedura administrativă 2.2. Procedura jurisdicţională

3. Contestarea actelor de executare silită Capitolul VI – Incidenţa dreptului comunitar asupra obligaţiilor fiscale


METODE DE PREDARE

Prelegere libera, curs interactiv


1. Drosu Şaguna Dan, Şova Dan, Drept fiscal, ed. a IV-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011. 2. Drosu Şaguna Dan, Drept financiar public, ed. a IV-a, Ed. C.H. Beck,

Bucureşti, 2011. 3. Şova Dan, Drept fiscal, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011. 4. Drosu Şaguna Dan, Tofan Mihaela, Drept financiar şi fiscal european, Ed. C.H.

Beck, Bucureşti, 2010. 5. BOSTAN Ionel, Drept financiar public, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006. 6. MINEA Mircea Ştefan, COSTAŞ Cosmin Flavius, Dreptul finanţelor publice,

Volumul I, Drept Financiar, Ediţia a V-a, Ed. Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. 7. MINEA Mircea Ştefan, COSTAŞ Cosmin Flavius, Dreptul finanţelor publice,

Volumul II, Drept Fiscal, Ediţia a V-a, Ed. Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. 8. DUCA Emilian, Codul Fiscal - comentat şi adnotat, Ed. Rosetti, Bucureşti,

2006. 9. STANCU Mirela, Codul de procedură fiscală: comentarii şi explicaţii¸ Ed. ALL

Beck, Bucureşti, 2005. 10. Revista Curierul fiscal - http://www.curierulfiscal.ro/

EVALUARE condiţii criterii Evaluare pe parcurs minim 5 forme Colocviu

formula notei finale 50% evaluare pe parcurs+ 50 nota la examen





NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L


104

2 28 122 5 M EN TITULARUL DISCIPLINEI


Lect.univ.dr. DUCU HARABAGIU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE CONSOLIDAREA CUNOSTINTELOR DE ENGLEZA GENERALA, INSUSIREA LIMBAJULUI DE SPECIALITATE, FORMAREA ABILITATILOR DE COMUNICARE

TEMATICĂ DIFERENTE CULTURALE PRINCIPII ALE COMUNICARII ORALE,

LIMBAJUL INTALNIRILOR OFICIALE, PREZENTARI ORALE, COMUNICAREA IN CONTEXT INTERNATIONAL

METODE DE PREDARE

LIMBAJ OFICIAL VS LIMBAJ NEOFICIAL, CUM SE INTRODUCE UN SUBIECT, CUM SE INTRODUCE AGENDA SI ARTICOLELE RESPECTIVE, CUM SE EXPRIMA ACORDUL SI DEZACORDUL, DETALII PRIVIND PREZENTARILE ORALE DECLARATIA INTERNATIONALA PRIVIND DREPTURILE OMULUI VIOLENTA IN FAMILIE TRAFICUL DE FIINTE UMANE PEDEAPSA CU MOARTEA (PRO SI CONTRA)

METODE DE PREDARE

EXPUNEREA, CONVERSATIA, EXERCITIILE, TRADUCEREA, ASCULTAREA DE TEXTE PREZENTATE DE VORBITORI NATIVI, ETC.


1. Holden Susan Communication, MacMillan Education, London, 2006 2. Viney, Karen, Viney Peter, Handshake: A course in Communication, OUP,

1996

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminar criterii Insuşirea cunoştinţelorforme Examen scris

formula notei finale 100% examen final






TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

S L P 28 28 5 M EN



Asist.univ.dr. DRAGOŞ ZETU DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Learning Objectives By completing the Legal English Course this semester, students will:


105


procedures and documentation TEMATICĂ GENERALĂ



METODE DE PREDARE






EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelor forme Colocviu



106





NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 M Germana

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28



COLECTIVUL/CATEDRA


OBIECTIVE

- înţelegerea elementelor de cultură şi civilizaţie germana, în raport cu vocabularul limbajului familiar şi de bază,

- limbajul scris şi vorbit, - reguli de gramatică, - capacitatea de a purta dialoguri simple în baza vocabularului şi a regulilor


cursuri, prin exerciţii şi discuţii in grupuri mici, - finalizarea nivelului de cunoştinţe A1 după noul Cadru de Referinţă European - Programul este menit să le înlesnească studenţilor înţelegerea conţinutului juridic a

diversolor texte abordate şi să structureze la rândul lor texte juridice. TEMATICĂ GENERALĂ

probleme de gramatică fundamentale: declinarea articolelor, categoriile numărului şi genului; verbul: forme modale şi temporale; pronumele personal şi posesiv, regimul prepozitiilor; sintaxa: propozitia simplă şi propoziţia compusă, imperfectul şi participiul perfect, comparaţia adjectivului, prepoziţii, topica propoziţiei germane, perfectul, diateza pasivă, verbele impersonale, propoziţiile subordonate.

prin intermediul metodei interactive, studenţii au posibilitatea de a rezolva în grupuri mici diverse sarcini, de a purta dialoguri pe marginea urmatoarelor teme: în călătorie în spatiul vorbitor de limba germana, cu diverse mijloace de transport; la hotel, la poştă, la restaurant; la cumpărături: în magazine universale; timp liber: concediul, hobby-uri si pasiuni; alimentaţie; sănătate; muncă şi studiu. - vocabular specific disciplinelor de drept civil, penal, constituţional, comunitar.



107

METODE DE PREDARE



1. Optimal A1. Kurs- und Arbeitsbuch. Einheiten 1-3 – Europäischer Referenzrahmen A 1, Lagenscheidt, Berlin, 2004, manual de curs si seminar conform noului cadru de referinţă european,

2. Severineanu, Andrea Rita, Manual de germană juridică, Lumina Lex, Bucureşti, 2004;


4. Shaw, Gisela, Deutsche Juristen im Gespräch. Textbuch, Klett, München, 1994. 5. Gerhard Köbler: Rechtsrumänisch. Deutsch-rumänisches und rumänisch-

deutsches Rechstwörterbuch für jedermann, München 2006.

EVALUARE condiţii Prezenţa la seminar, activitate de seminarcriterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



LIMBA STRĂINĂ II Franceză juridică (ZI + FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 28 122 5 C FR

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 TITULARUL DISCIPLINEI

CONF. UNIV. DR. OANA POPARDA COLECTIVUL/CATEDRA


OBIECTIVE Completarea şi activizarea vocabular specific domeniului si a principalelor structuri discursive

TEMATICĂ GENERALĂ

Limbajul de specialitate se va baza pe cap. VII, Methode de francais juridique, pe documentele autentice care insotesc textele si pe documente autentice din domeniul notarial


108


Seminariile vor fi orientate catre: intelegerea, rezumarea, parafrazarea si interpretarea textelor si a documentelor autentice – registrul scris/oral; traducerea de documente de specialitate in si din limba romana - domeniul notarial

METODE DE PREDARE

În transmiterea cunoştinţelor se aplică cea mai modernă metodă şi tehnica de predare a limbilor străine - metoda comunicativă. Astfel, pentru o armonioasă dezvoltare a deprinderilor de limbă se foloseşte lucrul in echipa, perechi şi individuală, simulările, transferul de informaţii.


La bibliografia deja indicate, se adaugă: http://www.notaire.fr.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, participare la seminar criterii Insuşirea cunoştinţelorforme Colocviu



DENUMIREA DISCIPLINEI FILOSOFIA DREPTULUI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



ASIST.UNIV. DRD. MARIUS SEBASTIAN STRIBLEA DREPT PUBLIC


OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe în domeniul filosofiei dreptului TEMATICĂ GENERALĂ

Tema I. - Perspective filosofice în abordarea dreptului Tema II. - Teme filosofice fundamentale în corelaţie cu dreptul

1. Binele şi dreptul 2. Echitatea şi dreptatea 3. Legitimitatea şi legalitatea 4. Morala şi dreptul


109

Tema III. - Dreptul şi societatea 1. Scopul dreptului 2. Democraţia 3. Statul de drept TTeemmaa IIVV.. –– IIssttoorriiaa ffiilloossooffiieeii ddrreeppttuulluuii

1. Antichitatea şi Evul Mediu 1.1. Grecia Antică

1.2. Roma Antică 1.3. Evul Mediu 2. Renaşterea 3. Epoca Modernă şi în Epoca Contemporană 3.1. Şcoala dreptului natural 3.2. Curentul raţionalist 3.3. Contractualismul

3.4. Kantianismul şi neokantianismul 3.5. Hegel

3.6. Curentul structuralist 3.7. Curentul utilitarist 3.8. Pozitivismul 3.9. Normativismul kelsian 3.10. Curentul sociologic 3.11. Marxismul şi neomarxismul 3.12. Liberalismul


Dezbaterea temelor enuntate la curs sau desprinse din bibliografia consultată. Referate care vor fi luate în considerare la stabilirea notei finale.

METODE DE PREDARE Prelegerea; conversaţia


1. Ion Craiovan, Introducere in filosofia dreptului, Editura All, Bucureşti, 1999

2. Giorgio del Vecchio, Lecţii de filosofie juridică, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1993

3. Paul Alexandru Georgescu, Filosofia dreptului în contextul actualităţii, Editura Universităţii “Titu Maiorescu“, Bucureşti, 2001

4. Ştefan Georgescu, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor din ultimii 2.500 ani, ediţia a-II-a, Editura All Beck, seria Curs Universitar, Bucureşti, 2001

5. G.W.Fr.Hegel, Principiile filosofiei dreptului, Editura Academiei, Bucureşti, 1969

6. Nicolae Popa, Ion Dogaru, Gheorghe Dănişor, Dan Claudiu Dănişor, Filosofia dreptului. Marile curente, Editura All Beck, seria Juridica, Bucureşti, 2002

EVALUARE condiţii Frecvenţă; participarea la dezbateri la seminar; referate la seminar





110

DENUMIREA DISCIPLINEI CRIMINOLOGIE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



LECT. UNIV.DR. MARIA IOANA MICHINICI ŞTIINŢE PENALE


TEMATICĂ GENERALĂ

1. Noţiuni introductive. Definiţia criminologiei. Obiectul de studiu şi caracterele criminologiei. 2. Constituirea şi dezvoltarea criminologiei ca ştiinţă. Scurt istoric. Fundamentarea criminologiei ca ştiinţă Criminologia etiologică tradiţională. Principalele şcoli criminologice – concepţii şi teorii Apariţia şi dezvoltarea criminologiei în România. 3. Criminologia contemporană. Principalele curente şi teorii de explicare a criminalităţii. Teorii de orientare bioantropologică Teorii de orientare psihologică Teorii de orientare sociologică 4. Criminalitatea – obiect principal de studiu al criminologiei. Raportul dintre crimă şi criminalitate – noţiuni. Criminalitatea – trăsături; structură; dinamică; forme de manifestare; factori criminogeni (cauze şi condiţii) 5. Personalitatea infractorului. Infractorul (criminalul) – noţiune; tipologii criminale Coordonatele bio-psiho-sociale ale personalităţii infractorului. 6. Victima şi victimologia. Noţiune, tipologii victimale, categorii de persoane supuse frecvent victimizării 7. Reacţia socială faţă de fenomenul infracţional – modele clasice şi actuale.

TEMATICA SEMINARIILOR Seminarul va fi unul practic, constând din rezolvarea şi explicarea unor studii de caz.


111

METODE DE PREDARE



1. S. Bogdan, Criminologie, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009; 2. T. Butoi (coord.), Victimologie şi psihologie victimală, Editura Punguin Book,

Bucureşti, 2008; 3. V. Cioclei, Manual de criminologie, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2011; 4. V. Cioclei, Critica raţiunii penale. Studii de criminologie juridică şi drept

penal, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2009; 5. I. Al. Iacobuţă, Criminologie, Editura Junimea, Iaşi, 2002; 6. N. Mitrofan, V. Zdrenghea, T. Butoi, Psihologie judiciară, Ed. Şansa,

Bucureşti, 2000; 7. I. Oancea, Probleme de criminologie, Ed. All, Bucureşti, 1996; 8. R. M. Stănoiu, Criminologie, Editura Oscar Print, 2009.

EVALUARE


criterii


forme Colocviu


DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE JUDICIARĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



JUDECĂTOR DR. CRISTINA VĂLEANU ŞTIINŢE PENALE


112

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE

TEMATICĂ GENERALĂ

Capitolul 1: Noţiuni generale de etică 1. Etimologia,definiţie,delimitări conceptuale 2. Etica şi statutul ei ştiinţific 3. Importanţa studierii eticii 4. Rolul şi funcţiile eticii în societate

Capitolul 2: Etica şi responsabilitatea socială 1. Principiile fundamentale ale eticii în domeniul responsabilităţii sociale 2. Etica şi deciziile manageriale

Capitolul 3: Conflictele de interese 1. Cauze ale comportamentului neetic 2. Tipuri de conflicte de interese 3. Consecinţele conflictelor de interese şi modalităţile de atenuare ale

acestora 4. Proceduri instituţionale de rezolvare a conflictelor

Capitolul 4: Elemente de deontologie profesională 1. Conceptul de „ deontologie „ : etimologie,definiţie,evoluţii 2. Importanţa şi funcţiile normelor deontologice în justiţie

Capitolul 5: Instrumente practice ale deontologiei profesionale 1. Repere pentru un cod de deontologie profesională 2. Coduri deontologice ale categoriilor profesionale din sistemul judiciar


- Bedurle-Grigoruţă Viorica, Nica Panaite, Agheorghiesei Daniela, Conflicte şi etica în managementul resurselor umane, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2009; - Niculescu O., ş.a., Managerii şi managementul resurselor umane, Ed. Economică, 2004; - Pivniceru M., Luca C., Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed. Hamangiu, 2008; - Codul deontologic al magistraţilor, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 328/2005; - Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 145/2005.

EVALUARE





DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT BANCAR (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ/ PENTRU

CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE


113

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU

CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

ASIST. UNIV. DRD. MARINA GABRIELA POPA DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -


TEMATICĂ GENERALĂ

CCAAPPIITTOOLLUULL II NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR I. 1 Definirea dreptului bancar şi obiectul său de reglementare I. 2 Momente din istoria sistemului bancar I. 3 Scurte referiri la evoluţia sistemului bancar român II.. 44 OOrrggaanniizzaarreeaa ssiisstteemmuulluuii bbaannccaarr îînn RRoommâânniiaa II.. 55 DDiirreeccttiivvee ccoommuunniittaarree rreeffeerriittooaarree llaa aaccttiivviittaatteeaa bbaannccaarrăă I. 6.Entităţi cu atribuţii in cadrul sistemuluibancar român I.7. Surse normative CAPITOLUL AL-II-LEA REGLEMENTAREA FUNCŢIONĂRII B.N.R II. 1 Precizări prealabile II. 2 Politica monetară, politica de curs de schimb şi regimul valutar II. 3 Emisiunea monetară II. 4 Operaţiuni cu băncile IIII.. 55 SSuupprraavveegghheerreeaa bbaannccaarrăă II. 6 Operaţiuni pe contul statului II. 7 Operaţiuni cu aur şi active externe II. 8 Conducerea şi administrarea B.N.R CCAAPPIITTOOLLUULL AALL ––IIIIII--LLEEAA REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII INSTITUŢIILOR DE CREDIT ÎN ROMÂNIA III.1 Activităţi efectuate de instituţiilor de credit. Activităţi interzise instituţiilor de credit III.2 Autorizarea funcţionării instituţiilor de credit.Restricţii specifice III.3 Riscul bancar

III.4 Obligaţii profesionale

CAPITOLUL AL-IV-LEA CONTRACTELE BANCARE

IV.1 Contractul de depozit bancar IV.2 Contractul de cont curent IV.3 Contractele de garanţie


114

IV.5 Contractele de creditare CCAAPPIITTOOLLUULL AALL--VV--LLEEAA TITLURILE DE CREDIT V.1 Definiţii clasificări V.2 Cambia V.3 Biletul la ordin V.4 Cecul CAPITOLUL AL-VI-LEA OPERAŢIUNI DE PLATĂ VI .1 Instrumente de plată electronice VI.2 Acreditivul documentar VII.3 Incasso-ul documentar VII.4 Ordinul de plată




1. Bostan Ionel, Management şi legislaţie bancară, Editura Universităţii „Ovidius” Constanţa, 2005. 2. Dan Drosu Şaguna, Monica Amalia Raţiu Drept bancar, Editura C.H.Beck Bucureşti, 2007. 3. Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2006. 4. Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar comunitar, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008. 5. Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu,Drept bancar, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009. 6. Turcu Ion, Operaţiuni şi contracte bancare- Tratat de drept bancar, Editura Lumina Lex, 2004.

EVALUARE





DENUMIREA DISCIPLINEI LATINA JURIDICĂ II (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L


115

2 28 122 5 M RONUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU

CURSURI FR

S L P 28 28 5 M RO



LECT.UNIV. DR. DORINA CLAUDIA TĂRNĂUCEANU


OBIECTIVE Dobândirea noţiunilor fundamentale de gramatică latină şi de drept roman.

TEMATICĂ GENERALĂ

I. CURS PRACTIC DE GRAMATICA LIMBII LATINE 1. Noţiuni de sintaxă: Sintaxa frazei a. Propoziţii independente b. Propoziţii subordonate: completive, circumstanţiale, relative 2. Tehnica traducerii unui text necunoscut Cursul practic de gramatica latină urmăreşte asimilarea cunoştinţelor de

bază necesare traducerii şi interpretării textelor juridice latine. II. TEXTE LATINE Cicero, Pro Milone Cicero, In Verrem Tacitus, Dialogus de Oratoribus Textele juridice selectate pentru analiză şi interpretare sprijină asimilarea

cursului de Drept privat roman şi contribuie la cunoaşterea monumentelor juridice latine care stau la baza dezvoltării ştiinţelor juridice moderne.

III. DICTOANE ŞI LOCUŢIUNI JURIDICE LATINE



METODE DE PREDARE



1. Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994. Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1996. Simenschi, Th., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1998. Sluşanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, vol. I şi II, Bucureşti, 1994. 2. Ciuca, M. V., Drept roman, Iaşi, 1996. Hanga, Vladimir, Drept privat roman, Bucureşti, 1978. Jakotă, Mihai, Drept privat roman, vol. I şi II, 1992. 3. Ştef, Felicia, Dicţionar de expresii juridice, Bucureşti, 1995. Răduleţu Sebastian / Săulescu Lucian, Dicţionar de expresii juridice latine,


116

Bucureşti, 1999. Cocoş, Şt., Toma, M., Pârvan, Gh., Breviar terminologic de drept roman,

Bucureşti, 2001. Cucu, Ştefan, Limba latina pentru jurişti, Bucuresti, 2000. Indrieş, M., Latina pentru jurişti, Oradea, 2004. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1983. Hanga, V., /Radu, M.-D., Limba latină pentru jurişti, Cluj-Napoca, 2008. Deleanu, I. / Deleanu, S., Mică enciclopedie a dreptului. Adagii şi locuţiuni

latine în dreptul românesc, Cluj-Napoca, 2000. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, 1983.

EVALUARE






117

ANUL III SEMESTRUL I



DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ I (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



PROF. UNIV. DR. TUDOREL TOADER ŞTIINŢE PENALE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Drept penal. Partea generală

OBIECTIVE Însuşirea principiilor, noţiunilor, conceptelor specifice dreptului penal, partea specială Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei in vigoare

TEMATICĂ GENERALĂ

Introducere Noţiuni introductive. Noţiunea de parte specială a dreptului penal. Corelaţia dintre partea generală şi partea specială a dreptului penal. Însemnătatea părţii speciale a dreptului penal. Partea specială a ştiinţei dreptului penal. Sistemul părţii speciale a dreptului penal. Infracţiuni contra siguranţei statului Aspecte comune. Trădarea. Trădarea prin ajutarea inamicului. Trădarea prin transmitere de secrete. Acţiunile duşmănoase contra statului. Spionajul. Atentatul care pune în pericol siguranţa statului. Atentatul contra unei colectivităţi. Subminarea puterii de stat. Actele de diversiune. Subminarea economiei naţionale. Propaganda în favoarea statului totalitar. Acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Complotul. Compromiterea unor interese de stat. Comunicarea de informaţii false. Divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului. Nedenunţarea. Infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin. Infracţuni contra persoanei Aspecte comune.


118

Infracţiuni contra vieţii. Omorul. Omorul calificat. Omorul deosebit de grav. Pruncuciderea. Uciderea din culpă. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. Aspecte comune. Lovirea sau alte violenţe. Vătămarea corporală. Vătămarea corporală gravă. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Vătămarea corporală din culpă. Provocarea ilegală a avortului. Infracţiuni contra libertăţii persoanei. Aspecte comune. Lipsirea de libertate în mod ilegal. Sclavia. Supunerea la muncă forţată sau obligatorie. Violarea de domiciliu. Ameninţarea. Şantajul. Violarea secretului corespondenţei. Divulgarea secretului profesional. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. Aspecte comune. Violul. Actul sexual cu un minor. Seducţia. Perversiunea sexuală. Corupţia sexuală. Incestul. Hărţuirea sexuală. Infracţiuni contra patrimoniului Aspecte comune. Furtul. Furtul calificat. Furtul pedepsit la plângerea prealabilă. Tâlhăria. Pirateria. Abuzul de încredere. Gestiunea frauduloasă. Înşelăciunea. Delapidarea. Însuşirea bunului găsit. Distrugerea. Distrugerea calificată. Distrugerea din culpă. Tulburarea de posesie. Tăinuirea. Infracţiuni contra autorităţii Aspecte comune. Ofensa adusă unor însemne. Ultrajul. Uzurparea de calităţi oficiale. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Ruperea de sigilii. Sustragerea de sub sechestru. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Aspecte comune. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Abuzul în serviciu contra intereselor publice. Abuzul în serviciu în forma calificată. Neglijenţa în serviciu. Purtarea abuzivă. Neglijenţa în păstrarea secretului de stat. Conflictul de interese. Luarea de mită. Darea de mită. Primirea de foloase necuvenite. Traficul de influenţă.

TEMATICA SEMINARIILOR Seminarul va fi unul practic, constând în rezolvarea şi explicarea unor studii de caz.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea, dezbaterea, expunerea sistematică, problematizarea. La curs: prelegere care cuprinde expunerea temei, explicaţii şi metode interactive, de dialog cu studenţii în jurul unor concepte, teorii şi studii de caz aflate în dezbatere. La seminar: discuţii având drept suport bibliografia recomandată şi analiza a unor studii de caz.


- Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010 Sergiu Bogdan, Drept penal. Partea specială, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2009; - Ruxandra Răducanu, Drept penal. Partea specială, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2009; - Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Tratat de drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009; - Valerian Cioclei, Drept penal, Partea specială. Infracţiuni contra persoanei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009; - Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială, Infracţiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010;


119

- Tudorel Toader, Drept penal român. Partea specială, Editura Hamangiu, Bucureşti, ediţia 5- a, 2011.

EVALUARE

Condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

Criterii


Forme Examen scris

Formula notei finale 50% nota activitate seminar + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT CIVIL - CONTRACTE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT. UNIV. DR. CODRIN MACOVEI DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Drept roman; Drept civil - partea generală şi persoanele; Drept civil – drepturi reale; Drept civil - obligaţii

OBIECTIVE Cursul îşi propune să prezinte materia contractelor speciale sub următoarele aspecte principale: noţiune, caractere juridice, interpretare şi delimitare, condiţii de validitate, efecte.

TEMATICĂ GENERALĂ

CAPITOLUL I ● CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare 2. Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare 3. Efectele contractului de vânzare-cumpărare 4. Varietăţi ale contractului de vânzare-cumpărare CAPITOLUL II ● CONTRACTUL DE SCHIMB 1. Noţiunea şi caracterele juridice contractului de schimb


120

2. Reguli aplicabile contractului de schimb 3. Schimbul de imobile CAPITOLUL III ● CONTRACTUL DE DONAŢIE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţie 2. Condiţiile de validitate ale contractului de donaţie 3. Principiul irevocabilităţii donaţiilor 4. Efectele contractului de donaţie 5. Cauze legale de revocare a donaţiei 6. Varietăţi ale contractului de donaţie CAPITOLUL IV ● CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE 1. Noţiunea şi caracterele juridice 2. Condiţiile de validitate ale contractului de locaţiune 3. Efectele contractului de locaţiune 4. Încetarea contractului de locaţiune CAPITOLUL V ● CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de închiriere 2. Condiţiile de validitate ale contractului de închiriere 3. Efectele contractului de închiriere 4. Încetarea contractului de închiriere CAPITOLUL VI ● CONTRACTUL DE ARENDARE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de arendare 2. Condiţiile de validitate ale contractului de arendare 3. Efectele contractului de arendare 4. Încetarea contractului de arendare CAPITOLUL VII ● CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de antrepriză 2. Condiţiile de validitate ale contractului de antrepriză 3. Efectele contractului de antrepriză 4. Antrepriza de construcţii CAPITOLUL VIII ● CONTRACTUL DE MANDAT 1. Mandatul cu reprezentare 1.1 Noţiunea şi caracterele juridice; 1.2 Condiţiile de validitate; 1.3 Forma contractului de mandat şi dovada lui; 1.4 Actul cu sine însuşi. Dubla reprezentare. Mandatul în interes comun; 1.5 Efectele contractului de mandat; 1.6 Încetarea contractului de mandat 2. Mandatul fără reprezentare 2.1 Noţiunea; 2.2 Natura juridică a contractului de interpunere; 2.3 Regimul juridic al contractului de interpunere; 2.4 Inaplicabilitatea contractului de interpunere CAPITOLUL IX ● CONTRACTUL DE DEPOZIT 1. Noţiunea,caracterele juridice şi felurile contractului de depozit 2. Depozitul obişnuit/voluntar 3. Depozitul necesar 4. Depozitul neregulat CAPITOLUL X ● CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE FOLOSINŢĂ


121

(COMODATUL) 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de comodat 2. Condiţiile de validitate ale contractului de comodat 3. Efectele contractului de comodat 4. Încetarea contractului de comodat CAPITOLUL XI ● CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT DE CONSUMAŢIE (MUTUUM) 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de împrumut de consumaţie 2. Condiţiile de validitate ale contractului de împrumut de consumaţie 3. Efectele contractului de împrumut de consumaţie 4. Împrumutul cu dobândă 5. Încetarea contractului de împrumut de consumaţie CAPITOLUL XII ● CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILĂ 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de societate 2. Condiţiile de validitate ale contractului de societate 3. Efectele contractului de societate 4. Încetarea contractului de societate CAPITOLUL XIII ● CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de rentă viageră 2. Condiţiile de validitate ale contractului de rentă viageră 3. Efectele contratului de rentă viageră CAPITOLUL XIV ● CONTRACTUL DE ÎNTREŢINERE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de întreţinere 2. Condiţiile de validitate ale contractului de întreţinere 3. Efectele contractului de întreţinere CAPITOLUL XV ● CONTRACTUL DE TRANZACŢIE 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de tranzacţie 2. Condiţiile de validitate ale contractului de tranzacţie 3. Efectele contractului de tranzacţie CAPITOLUL XVI ● CONTRACTUL DE ASIGURARE 1. Definiţia şi reglementarea contractului de asigurare 2. Caracterele juridice ale contractului de asigurare 3. Terminologia specifică contractului de asigurare 4. Clasificarea asigurărilor 5. Asigurările facultative 6. Asigurarea obligatorie de răspundere civilă 7. Termenele de prescripţie în materia asigurărilor


Tematica de seminar cuprinde contractele anterior enumerate. Activitatea de seminar se axează pe următoarele componente metodologice: teoretice (întrebări, teste grilă, scheme recapitulative), demonstrative, practice (speţe, modele de contracte), feed-back, de proiectare/planificare, de antrenare. Scopul principal al seminariilor îl reprezintă atât transferarea cunoaşterii cât şi dezvoltarea capacităţilor de utilizare.

METODE DE PREDARE

Prelegerea care cuprinde expunerea temei, explicaţii şi metode interactive de dialog cu studenţii în jurul unor concepte, teorii şi studii de caz.


122


1. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2001;

2. Ion Dogaru, Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004; 3. Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, Drept civil. Contracte, Ed. Junimea,

Iaşi, 2004; 4. Codrin Macovei, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006; 5. Radu Motica, Florin Moţiu, Contracte civile, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004; 6. Camelia Toader, Drept civil. Contracte speciale, ed. a II-a, Ed. All Beck,

Bucureşti, 2005; 7. Dan Chirică, Contractele speciale civile şi comerciale, vol. I, Ed. Rosetti,

Bucureşti, 2005.

EVALUARE

condiţii Participarea şi finalizarea prin notă a seminarului

criterii Calitatea şi claritatea formulării răspunsurilor şi judecăţilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Examen scris şi oralformula


Seria A

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL PENAL – PARTEA GENERALĂ (ZI)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

CONF. UNIV. DR. TUDOR PLĂEŞU ŞTIINŢE PENALE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul

OBIECTIVE

Însuşirea elementelor de procedura penala care sa permită înţelegerea modului de desfăşurare a procesului penal, ca activitate ce urmăreşte constatarea la timp şi in mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni,. De asemenea, se urmăreşte şi deprinderea unor abilităţi practice privind diferitele faze ale procesului penal.

TEMATICĂ GENERALĂ

TITLUL I. OBIECTUL SI PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL

Cap.l. Obiectul procesului penal Sectiunea I. Locul dreptului procesual penal în sistemul de drept 1.Obiectul de reglementare a dreptului procesual penal 2.Dreptul procesual penal, ramură a sistemului de drept Sectiunea a II-a. Locul dreptului procesual penal în sistemul de ştiinţe juridice 1.Obiectul şi metodele ştiinţei dreptului procesual penal 2.Autonomia ştiinţei dreptului procesual penal


123

3.Dezvoltarea ştiinţei dreptului procesual penal Cap.2. Normele de drept procesual penal Sectiunea I. Normele de drept procesual penal si izvoarele lor 1.Normele de drept procesual penal 2.Izvoarele normelor de drept procesual penal 3.Interpretarea normelor de drept procesual penal Sectiunea a II-a. Aplicarea în spaţiu şi în timp a normelor de drept 1.Aplicarea în spaţiu a normelor de drept procesual penal 2.Aplicarea in timp a normelor de drept procesual penal Cap.3. Principiile fondamentale ale dreptului procesual penal 1.Sistemul de principii fundamentale ale procesului penal 2.Cerintele principiilor fundamentale ale procesului penal, garanţiile şi limitele lor TITLUL II. ACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL Cap. l. Obiectul şi trăsăturile acţiunii penale şi ale acţiunii civile 1.Conceptul de acţiune în justiţie şi obiectul ei 2.Acţiunile ce se pot exercita în procesul penal şi raportul dintre ele Cap. 2. Subiecţii acţiunii penale şi ai acţiunii civile Sectiunea I. Categorii de subiecţi ai acţiunii penale şi ai acţiunii civile Sectiunea a II-a. Subiecţii activi ai acţiunii penale Subsectiunea I. Subiecţii activi ai acţiunii penale 1. Ministerul Public. 2. Partea vătămată. 3. Alţi subiecţi activi ai acţiunii penale. Subsecţiunea a II-a. Subiectul pasiv al exerciţiului acţiunii penale 1. Inculpatul. Secţiunea a III-a. Subiecţii acţiunii civile Subsecţiunea I. Subiecţii activi ai acţiunii civile 1. Partea civilă. 2. Alţi subiecţi activi ai acţiunii civile. Subsecţiunea II. Subiecţii pasivi ai exerciţiului acţiunii civile 1. Inculpatul. 2. Partea responsabilă civilmente. Sectiunea a IV-a. Alţi subiecţi ai procesului penal implicaţi în exerciţiul acţiunii

penale şi acţiunii civile 1.Apărătorul. 2. Reprezentantul. Substituitul procesual. Cap. 3. Punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale şi acţiunii civile Sectiunea I. Punerea în mişcare si exercitarea acţiunii penale 1.Actiunea penală şi procesul penal 2.Punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea ei 3.Cazuri în care punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale este împiedicată 4.Actele procesuale prin care se dă efect cazurilor de împiedicare a punerii în

mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Sectiunea a II-a. Punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii civile 1.Punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii civile în procesul penal 2.Exercitarea acţiunii civile la instanţa civilă TITLUL III. JURISDICTIA Cap. I. Funcţia jurisdicţională în materie penală şi autoritatea judiciară care o înfăptuieşte Sectiunea I. Funcţia jurisdicţională şi rolul său în soluţionarea acţiunii penale

şi acţiunii civile


124

1. Funcţia jurisdicţională în materie penală. 2. Activităţile de judecată în materie penală. 3. Funcţia jurisdicţională şi soluţionarea acţiunilor exercitate în procesul penal Sectiunea a II-a. Autoritatea judecătorească prin care se înfăptuieşte justiţia în cauzele penale 1. Instanţele judecătoreşti. 2. Judecătorii. 3. Compunerea şi constituirea instanţelor de judecată Sectiunea a III-a. Incompatibilitatea

1. Cazurile de incompatibilitate. 2. Abţinerea şi recuzarea

Cap. 2. Competenţa Secţiunea I. Felurile competenţei 1.Noţiunea de competenţă şi felurile ei în procesul penal 2.Criterii de determinare a felurilor competenţei Secţiunea a II-a. Competenţa instanţelor judecătoreşti în Romania 1.Competenţa materială şi personală a instanţelor judecătoreşti 2.Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti Secţiunea a III-a. Prorogarea de competenţă 1.Indivizibilitatea şi conexitatea. 2. Alte cazuri de prorogare de competenţă. 3. Strămutarea judecării cauzelor Secţiunea a IV-a. Excepţiile de necompetenţă şi conflictele de competenţă 1.Excepţiile de necompetenţă. 2. Conflictele de competenţă TITLUL IV. PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA Cap. 1. Probele Secţiunea I. Probaţiunea în procesul penal şi importanţa ei 1. Conceptul de probe şi mijloace de probe. 2. Importanţa probelor în aflarea adevărului în cauzele penale Sectiunea a II-a. Obiectul probaţiunii 1.Faptele şi împrejurările de fapt ce formează obiectul probaţiunii 2. Concludenţa şi utilitatea probelor. 3. Clasificarea probelor Sectiunea a III-a. Procedura probaţiunii 1. Administrarea probelor. 2. Aprecierea probelor Cap. 2. Mijloacele de probe Secţiunea I. Declaraţiile părţilor şi ale martorilor 1.Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului. 2. Declaraţiile altor părţi din proces. 3. Declaraţiile martorilor. 4. Procedee speciale de ascultare a părţilor şi martorilor Secţiunea a II-a. Inscrisurile şi mijloacele materiale de probe 1.Inscrisurile. 2. Mijloacele materiale de probe. 3. Procedeele de descoperire şi de ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probe Sectiunea a III-a. Constatările tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale si

expertizele 1. Constatarea tehnico-ştiintifică şi constatarea medico-legală


125

2. Expertiza Sectiunea a IV-a. Administrarea probelor prin comisie rogatorie si delegare TITLUL V. MIJLOACELE PROCESUALE SI PROCEDURALE PENALE Cap. l. Măsuri procesual-penale Secţiunea I. Miiloacele de constrîngere procesuală şi felul lor Secţiunea a II-a. Măsurile preventive 1.Notiunea şi felurile măsurilor preventive. 2. Procedura de luare a măsurilor preventive. 3. Inlocuirea, revocarea şi încetarea de drept a măsurilor preventive. 4. Garanţiile privind legalitatea măsurilor preventive. 5.Reglementarea diferitelor măsuri preventive Sectiunea a III-a. Alte măsuri procesuale 1.Măsurile de ocrotire şi de siguranţă. 2. Măsurile asiguratorii. 3. Restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare Cap.2. Actele procesuale şi actele procedurale Secţiunea I. Acte procesuale şi acte procedurale 1.Condiţiile de valabilitate a actelor procesuale şi a actelor procedurale. 2. Unele acte procedurale comune. Sectiunea a II-a. Termenele 1. Felul termenelor. 2. Calcularea termenelor procedurale. Secţiunea a III-a. Sancţiunile procesual-penale 1.Conceptul de sancţiuni procesual-penale şi felul lor 2.Conditiile prevăzute de lege pentru a interveni nulitatea 3.Nulitatile absolute si nulitatile relative 4.Declararea nulitatii si efectele sale Sectiunea a IV-a. Unele măsuri procedurale 1. Cheltuielile judiciare. 2. Amenda judiciară


La seminarii se discută aspectele predate la curs şi se prezintă cazuri practice.

La examinarea temelor menţionate se au în vedere, comparativ, şi prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, deşi nu a întrat încă în vigoare.

METODE DE PREDARE Prelegerea, metode interactive.


1. Grigore Theodoru, Tudor Plăeşu, Drept procesual penal, Iasi, vol.I (1986), vol. II (1987);

2. Grigore Theodoru, Drept procesual penal, Partea generală, 1996, Partea specială, 1998, Editura Cugetarea, Iaşi;

3. Ion Neagu, Drept procesual penal, tratat, Editura Global Lex, 2002; 4. N. Volonciu, Tratat de procedură penală, Editura Paideia, vol. I şi II, 1996; 5. Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.


126

EVALUARE


criterii

Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice.

forme Testări scrise în cadrul seminariilor. Examen formula


Seria B

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL PENAL – PARTEA GENERALĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT.UNIV. DR. DANIEL ATASIEI ŞTIINŢE PENALE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria generală a dreptului, Drept Penal. Partea generală

OBIECTIVE

Înţelegerea şi însuşirea regulilor de drept privind desfăşurarea procesului penal pornind de la principiile de bază, organizarea, funcţionarea şi competenţele organelor judiciare penale, cât şi cele ce ţin de declanşarea şi exercitarea acţiunilor penale şi civile în procesul penal, participanţii în procesul penal, mijloacele de probă şi regulile de administrare a acestora, termenele şi celelalte condiţii de exercitare a drepturilor procesuale, obligaţii şi sancţiuni procesuale.

TEMATICĂ GENERALĂ

Tema nr. 1: Noţiuni introductive privind procedura penală - raportul juridic procesual penal - izvoarele procedurii penale - normele juridice procesuale şi procedurale - aplicarea în timp şi spaţiu a normelor procesual penale - faptele juridice procesual penale

Tema nr. 2: Noţiuni introductive privind procesul penal - definiţie, scop


127

- fazele procesului penal (urmărirea penală, judecata, executarea hotărârilor penale)

Tema nr. 3: Principiile fundamentale ale procesului penal - definiţie, clasificare, izvoare - analiza principiilor fundamentale (legalitatea, prezumţia de nevinovăţie,

oficialitatea, aflarea adevărului, rolul activ al organelor judiciare penale, garantarea libertăţii persoanei, respectarea demnităţii umane, garantarea dreptului la apărare, dreptul la un proces echitabil, celeritatea procesului penal)

Tema nr. 4: Participanţii la procesul penal - noţiunea de participanţi - Organele judiciare penale (organele de urmărire penală – procuror şi organe

de cercetare penală generale şi speciale, instanţe judecătoreşti) – structură, organizare, atribuţii

- Părţile în procesul penal (inculpat, parte vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente) – definiţie, drepturi şi obligaţii procesuale

- Avocatul - Subiecţi procesuali principali (învinuit, persoana vătămată) - Subiecţi procesuali secundari (martor, expert, interpret, agent procedural,

organe ale autorităţii cu atribuţii de constatare a infracţiunilor, alte organe) definiţie, drepturi şi obligaţii sau competenţe procesuale

Tema nr. 5 : Regulile de competenţă a organelor judiciare penale 5.1 competenţa funcţională: - pentru organe de cercetare penală - pentru procuror - pentru instanţe judecătoreşti civile – Judecătorie, Tribunal, Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), respectiv militare – Tribunal Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel 5.2 competenţa materială: - pentru organe de cercetare penală - pentru procuror - pentru instanţe judecătoreşti civile – Judecătorie, Tribunal, Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), respectiv militare – Tribunal Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel 5.3 competenţa după calitatea persoanei: - pentru organe de cercetare penală - pentru procuror - pentru instanţe judecătoreşti civile – Judecătorie, Tribunal, Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), respectiv militare – Tribunal Militar, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel 5.4 Prorogarea de competenţă – noţiune, cazuri (conexitate, indivizibilitate, rezolvarea chestiunilor prealabile, schimbarea încadrării juridice şi schimbarea calificării faptei) 5.5 Controlul competenţei – noţiune, modalităţi, momente ale controlului de competenţă - declinarea de competenţă - conflictele de competenţă


128

Tema nr. 6: Remedii procesuale ce vizează garantarea imparţialităţii judecătorilor şi a altor participanţi la procesul penal 6.1 Incompatibilitatea –cazuri, procedura abţinerii, procedura recuzării 6.2 Strămutarea – temeiuri, procedura de soluţionare 6.3 Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei – temeiuri, procedura de soluţionare Tema nr. 7: Acţiunile în procesul penal 7.1 Noţiuni generale, elementele acţiunii 7.2 Acţiunea penală – scop, trăsături, - punerea în mişcare a acţiunii penale – condiţii, titulari, actele de inculpare - exercitarea acţiunii penale, cazuri de împiedicare a punerii în mişcare sau de

exercitare a acţiunii penale – acţiunea penală este lipsită de temei ori când acţiunea penală este lipsită de obiect

- soluţiile procesuale raportat la cazurile de împiedicare a declanşării / exercitării acţiuni penale

- stingerea acţiunii penale 7.3 Acţiunea civilă: - scop, trăsături - punerea în mişcare a acţiunii civile – condiţii, titulari - exercitarea acţiunii civile - rezolvarea acţiunii civile Tema nr. 8: Probele şi mijloacele de probă în procesul penal 8.1 Probele - noţiune, clasificare - obiectul probei - condiţii impuse probei - sarcina probei - sarcina administrării probei - aprecierea probelor 8.2 Mijloacele de probă - noţiune, enumerare 8.2.1 Declaraţiile învinuitului sau inculpatului – procedura de obţinere (ascultarea şi confruntarea), - regulile şi etapele ascultării, - reguli de consemnare a declaraţiilor, - procedura confruntării, - valoare probantă 8.2.2 Declaraţiile părţii vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente - regulile şi etapele ascultării, - reguli de consemnare a declaraţiilor, - modalităţi speciale de ascultare, - valoare probantă 8.2.3. Declaraţiile martorului â - procedura de obţinere (ascultarea şi confruntarea), - regulile comune şi etapele ascultării, - reguli speciale de ascultare, - reguli de consemnare a declaraţiilor,


129

- valoare probantă 8.2.4. Înscrisurile: - noţiune, clasificări, - procesele verbale - valoare probantă 8.3 Procedee probatorii comune 8.3.1 ridicarea de obiecte şi înscrisuri - noţiune şi procedură de efectuare - ridicarea şi predarea corespondenţei 8.3.2 percheziţia - noţiune, categorii - percheziţia corporală – procedura de dispunere şi de efectuare - percheziţia domiciliară - procedura de dispunere şi de efectuare - percheziţia informatică - procedura de dispunere şi de efectuare 8.3.3 cercetarea la faţa locului 8.3.4 reconstituirea 8.4. Interceptările şi înregistrările convorbirilor sau comunicărilor - noţiune - condiţii de dispunere - procedura de autorizare - efectuarea interceptărilor sau înregistrărilor - certificarea interceptărilor sau înregistrărilor - verificarea mijloacelor de probă, valoarea probantă 8.5 Fotografiile 8.6 Constatările tehnico-ştiinţifice – noţiune, condiţii pentru dispunere, efectuare, valoare probantă 8.7 Constatările medico-legale - noţiune, condiţii pentru dispunere, efectuare, valoare probantă 8.8 Expertizele - noţiune, condiţii pentru dispunere, efectuare, valoare probantă Tema nr. 9 : Măsurile procesuale - noţiune, clasificări

9.1 Măsurile preventive 9.1.1 aspecte comune – condiţii de luare a măsurilor preventive, revocarea, înlocuirea şi încetarea de drept a măsurilor preventive 9.1.2 Reţinerea – noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac 9. 1.3 Obligarea de a nu părăsi localitatea - noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac 9. 1.4 Obligarea de a nu părăsi ţara - noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac 9. 1.5 Arestarea preventivă - noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac 9. 1.6 Dispoziţii speciale privind măsurile preventive luate faţă de minori 9. 1.7 Liberarea provizorie - liberarea provizorie sub control judiciar (noţiune, procedura de dispunere, căi de atac) - liberarea provizorie pe cauţiune (noţiune, procedura de dispunere, căi de atac) 9. 1.8 Măsurile preventive faţă de persoanele juridice 9.2 Măsurile de ocrotire (noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac)


130

9.3. Măsurile de siguranţă (noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac) 9.4 Măsurile asigurătorii (noţiune, procedura de luare, durata, căi de atac) Tema nr. 10: Termenele în procesul penal - noţiune, clasificare - modalitatea de calul a termenelor Tema nr. 11: Sancţiunile în procedura penală - inexistenţa - decăderea - inadmisbilitatea

nulitatea (relativă/ absolută)


Înţelegerea şi însuşirea regulilor de drept privind desfăşurarea procesului penal pornind de la principiile de bază, organizarea, funcţionarea şi competenţele organelor judiciare penale, cât şi cele ce ţin de declanşarea şi exercitarea acţiunilor penale şi civile în procesul penal, participanţii în procesul penal, mijloacele de probă şi regulile de administrare a acestora, termenele şi celelalte condiţii de exercitare a drepturilor procesuale, obligaţii şi sancţiuni procesuale.

METODE DE PREDARE

La curs: prelegerea cuprinde expunerea temei, explicaţii, dezbateri in sistem interactiv La seminar: discuţii pe marginea temei expuse la curs având ca suport bibliografia recomandată, analiza unor studii de caz, referate elaborate de către studenţi


1. Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007. 2. Ion Neagu, Tratat de Drept procesual penal. Partea Generală, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2010 3. Ion Neagu, Tratat de Drept procesual penal. Partea Specială, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2009 * În studiul materiei se vor avea în vedere dispoziţiile Codului de procedură penală adoptat în anul 1968, cu modificările la zi. Se vor face scurte trimiteri şi la Noul Cod de procedură penală (adoptat prin Legea 135/2010, preconizat a intra în vigoare în noiembrie 2012)

EVALUARE


criterii

Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice.

forme Testări scrise în cadrul seminariilor. Examen formula



131


DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE

PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT.UNIV. DR. NICOLETA-RODICA DOMINTE DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE

OBIECTIVE Cunoastearea institutiilor dreptului proprietatii intelectuale si a procedurii de obtinere a protectiei juridice in materia marcilor, desenelor si modelelor industriale, brevetelor de inventie, numelui comercial, indicatiilor geografice. De asemnenea, în cadrul acestui curs vor fi abordate problemele drepturilor de autor, astfel incit studentii vor putea cunoaste cadrul juridic in materia protectiei operelor literare, artistice sau stiintifice.

TEMATICĂ GENERALĂ

Cap. I - Consideraţii introductive 1. Noţiunea dreptului de proprietate intelectuală 2. Izvoarele dreptului de proprietate intelectuală 3. Principiile dreptului de proprietate intelectuală Cap. II – Brevetele de invenţii 1. Noţiuni generale privind invenţiile 2. Brevetabilitatea invenţiilor 3. Subiectele protecţiei juridice a invenţiilor 4. Titlurile de protecţie a invenţiilor 5. Drepturile şi obligaţiile privind invenţiile 6. Transmiterea drepturilor privind invenţiile 7. Încetarea drepturilor privind invenţiile 8. Apărarea drepturilor privind invenţiilor 9. Invenţii biotehnologice 10.Protecţia internaţională a invenţiilor Cap. III - Modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale 1. Modelele de utilitate 2. Desenele şi modelele industriale Cap. IV - Mărcile 1. Noţiuni generale privind mărcile


132

2. Condiţii privind protecţia mărcilor 3. Subiectele dreptului de marcă 4. Dobândirea dreptului de marcă 5. Transmiterea dreptului de marcă 6. Stingerea dreptului de marcă 7. Apărarea dreptului de marcă Cap. V - Indicaţiile geografice şi numele comercial 1. Indicaţiile geografice 2. Numele comercial Cap. VI - Concurenţa neloială 1. Noţiuni generale privind concurenţa neloială 2. Actele de concurenţă neloială Cap. VII - Dreptul de autor 1. Noţiuni generale privind dreptul de autor 2. Subiectele dreptului de autor 3. Obiectul dreptului de autor 4. Conţinutul dreptului de autor 5. Limitele exercitării dreptului de autor 6. Transmiterea dreptului de autor 7. Apărarea dreptului de autor


Regimul juridic al marcilor Indicatiile geografice si numele comercial Drepturile de autor

METODE DE PREDARE

La curs: prelegere, discutii. La seminar: discuţii având ca subiect tema de seminar; aplicaţii practice – speţe; teste


1. Yolanda Eminescu, Tratat de proprietate industrială, 3 volume, Editura Academiei, Bucureşti, 1982, 1983, 1984;

2. Yolanda Eminescu, Dreptul de autor, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997; 3. Ioan Macovei, Protecţia creaţiei industriale, Editura Junimea, Iaşi, 1984; 4. Ioan Macovei, Dreptul proprietăţii intelectuale, 2 volume, Editura Universităţii

“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2002, 2004; 5. Ioan Macovei, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura All Bec k, Bucureşti, 2005; 6. Viorel Roş, Dreptul proprietăţii intelectuale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2001.

EVALUARE condiţii Frecvenţă; susţinerea unui test la seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri în cadrul seminarului.

criterii Activitatea depusă la seminar şi răspunsurile din timpul examenului forme Examen



DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL SECURITĂŢII SOCIALE (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMAR DE CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE


133

C S L 2 1 42 (28+14) 94 5 M (P + C) RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M (P + C) RO


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA LECT. UNIV. DR. VASILE SEPTIMIU PANAINTE DREPT PRIVAT


TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI DREPT FINANCIAR ŞI FISCAL DREPT CIVIL (PARTEA GENERALĂ, PERSOANELE – ANUL I, OBLIGAŢII - ANUL II)

OBIECTIVE

- prezentarea, analiza şi, respectiv, însuşirea doctrinei şi practicii judiciare în domeniu; - cunoaşterea specificului jurisdicţional; - deprinderea unor abilităţi practice privind soluţionarea speţelor

TEMATICĂ GENERALĂ

II.. NNOOŢŢIIUUNNII IINNTTRROODDUUCCTTIIVVEE 1. Noţiuni fundamentale: politica socială, welfare state, riscul social,

securitatea socială, dialogul social 2. Apariţia şi dezvoltarea sistemelor de securitate socială; modelul social

european; rolul statului în organizarea asigurărilor sociale 3. Noţiunea şi obiectul dreptului securităţii sociale; delimitări faţă de alte

ramuri de drept 4. Principiile dreptului securităţii sociale 5. Izvoarele dreptului securităţii sociale

IIII.. AASSIIGGUURRĂĂRRIILLEE SSOOCCIIAALLEE 1. Asigurările sociale în sistemul public şi în sistem privat: reglementare, specific, avantaje şi dezavantaje 2. Asigurările sociale de sănătate

2.1. Reglementare; raporturile de asigurare şi riscurile asigurate; obiectivele asigurării 2.2. Persoanele asigurate şi asigurătorul 2.3. Prestaţii şi servicii de asigurare specifice

3. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale 3.1. Reglementare; raporturile de asigurare şi riscurile asigurate; obiectivele asigurării 3.2. Persoanele asigurate şi asigurătorul 3.3. Prestaţii şi servicii de asigurare specifice

4. Asigurările pentru şomaj şi măsurile pentru prevenirea şomajului 4.1. Şomajul - fenomen social 4.2. Reglementare; raporturile de asigurare şi riscurile asigurate; obiectivele asigurării 4.3. Persoanele asigurate şi asigurătorul 4.4. Prestaţii şi servicii de asigurare specifice

5. Sistemele de pensii 5.1. Sistemul public de pensii 5.2. Sistemul pensiilor administrate privat (pensiile private obligatorii)


134

5.3. Sistemul pensiilor facultative (pensiile private facultative) 5.4. Sisteme speciale

TEMATICĂ GENERALĂ

III. ASISTENŢA SOCIALĂ 1. Reglementare 2. Sistemul naţional de asistenţă socială: principii, organizare şi funcţionare 3. Dreptul la asistenţă socială. Ajutorul social. Serviciile sociale. Prestaţiile sociale 4. Drepturi de asistentă socială ale copiilor 5. Asistenta socială a persoanelor vârstnice 6. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap 7. Protecţia socială a veteranilor, invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, precum şi a foştilor deţinuţi politici

IV. JURISDICŢIA ÎN MATERIA SECURITĂŢII SOCIALE 1. Reguli specifice privind competenţa instanţelor 2. Reguli specifice privind procedura de soluţionare a litigiilor de asigurări sociale


1. Principiile specifice dreptului securităţii sociale. 2. Trăsăturile caracteristice ale raporturilor de dreptul securităţii sociale. Legături cu raporturile juridice de muncă individuale şi colective. 3. Rolul statului în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale. 4. Drepturile materiale de asigurări sociale. 5. Asistenţa socială. 6. Specificul soluţionării conflictelor de asigurări sociale de către instanţele specializate. 7. Practică judiciară privind asigurările sociale.

METODE DE PREDARE

- La curs: în principal prelegere (expunerea temei – reglementări, aspecte teoretice şi de practică judiciară; explicaţii şi comentarii), după caz şi utilizarea unor metode interactive; - La seminar: în principal metode interactive (interpelarea, dialogul, dezbaterea având drept suport bibliografia recomandată privind reglementări, teorii şi speţe, prezentarea şi comentarea a 2 referate/grupă/semestru, realizarea unor studii de caz, prezentarea şi analiza comparativă a unor soluţii de practică judiciară).


1. Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale, Ed. Universul Juridic, 2008; 1. Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Ed. Global Lex,

Bucureşti, 2005; 2. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale,

Ed. All Beck, Bucureşti, 1998; 3. Alexandru Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Ed. Actami, Bucureşti, 1996; 4. Dan Ţop, Dicţionar de dreptul securităţii sociale, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2006; 5. Gh. Brehoi, Dreptul securităţii sociale, ramură distinctă de drept, în Dreptul nr.

7/1994, pp. 17 – 20; 6. Andrei Popescu, Dreptul internaţional şi european al muncii, ed. a II-a, Ed. C.H.

Beck, Bucureşti, 2008; 7. Andrei Popescu, Mircea Duţu, Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

lucrare editată sub egida Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Bucureşti, 1997;

8. Marin Voicu, Mihaela Popoacă, Dreptul muncii, vol. I – Tratat de jurisprudenţă română şi europeană, vol. II – Convenţii internaţionale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

9. Valer Dorneanu, Dialogul social, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2006; Dan Lupascu (coord.), Curtea de apel Bucuresti. Culegere de practică


135

judiciară în materie de asigurări sociale 2004-2005-2006 trim. I), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006;

10. Costel Gâlcă, Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. Drept social. Vol. I: Principii. Libera circulaţie a lucrătorilor, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008;

11. Emanuela Ignăţoiu-Sora, Egalitate şi nondiscriminare în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008;

12. Jean-Jacques Dupeyroux, Michel Borgetto, Robert Lafore, Rolande Ruellan, Droit de la sécurité sociale, Ed. Dalloz, Paris, 2005;

13. Revista Română de Dreptul Muncii, Ed. Rosetti/Wolters Kluwer, Bucureşti, 2003-2008;

14. Revista de dreptul muncii şi dreptul securităţii sociale, disponibilă la http://costelgilca.wordpress.com/revista-de-dreptul-muncii-si-dreptul-securitatii-sociale-nr12008.

EVALUARE

condiţii

1. frecvenţa la seminarii; 2. susţinerea testului/lucrării semestriale în cadrul activităţii de seminar; 3. realizarea unui referat sau a unei lucrări practice individuale pe parcursul semestrului (cu temă prestabilită).

criterii

- gradul de însuşire şi modul de aplicare a cunoştinţelor teoretice şi practice prezentate la curs şi seminar, capacitatea de a le corela critic;

- corectitudinea soluţiei de speţă şi calitatea argumentelor în fapt şi în drept;

- gradul de implicare, intervenţiile şi răspunsurile la seminar; - parcurgerea bibliografiei impuse, eventual parcurgerea reperelor bibliografice suplimentare;

- rezultatele lucrărilor semestriale şi testelor de teorie şi/sau practică susţinute în cadrul activităţii de seminar;

- evaluarea referatului/lucrării practice; - calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării.

forme 1. pe parcurs (evaluarea întregii activităţi la seminarii) 2. examinare finală

Formula notei finale 50% nota activitate seminar + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN DREPTUL PRIVAT COMPARAT (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL


136

ORELOR PE SEMESTRU/

PENTRU CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

PROF. UNIV. DR. VALERIU M. CIUCĂ DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Drept roman; Drept civil; Istoria universală; Sociologia juridică; Filosofia dreptului

OBIECTIVE

Posibilitatea tratării sintetice a marilor sisteme juridice care s-au dezvoltat în istoria universală a dreptului şi însuşirea unor tehnici sau metodologii hermeneutice proprii abordării textelor juridice extranee. Aprofundarea unor instituţii importante din domeniul dreptului privat prin observarea comparativă a virtuţilor şi avatarurilor celor autohtone, româneşti.

TEMATICĂ GENERALĂ

I. Repere diacronice, obiect şi metodologii ale hermeneuticii organice a dreptului privat comparat

- Aculturaţia juridică, habitudine primară a comunităţilor omeneşti - Noţiuni definiţionale în dreptul privat comparat - Metodologia comparativ-istorică. Aplicaţii in dreptul privat comparat - Hermeneutici comparatiste moderne

II. Evoluţii istorice ale dreptului privat comparat - Transformarea dreptului roman în sistem juridic civil romano-

germanic (continental-european) - Influenţele romaniste ale Codului civil napoleonian - Influenţele canonice ale Codului civil francez - Influenţele cutumiare de expresie germanica ale Codului civil

din 1804 III. Izvoarele formale ale dreptului privat continental-european şi ale altor familii de drept în registru privat (common law, islamic, drept tradiţional-religios hindus)

- Jus scriptum - Cutuma - Doctrina juridica - Jurisprudenţa - Raţiunea judecătorului - Texte sacre - Tradiţii hagiografice - Reguli hermeneutice oficiale


- Evoluţia dreptului privat comparat în Europa - Izvoare formale ale dreptului privat în common law şi islam

METODE DE PREDARE

- Prezentarea sintezelor de cultură juridică comparativ-istorică, după metoda socratică şi hermeneutici juridice aferente sistemelor extranee


1. Valerius M. Ciucă, Lecţii de drept privat comparat, vol. I, Editura Fundaţiei Academice Axis, Iaşi, 2005;

2. Leontin-Jean Constantinesco, Tratat de drept comparat, vol. I-III, Ed. All, Bucureşti, 1997-2003;

3. Victor Dan Zlătescu, Drept privat comparat, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997; 4. Aurel Bonciog, Curs de drept privat comparat, Universul Juridic, Bucureşti,


137

2010; 5. René David, Cours de droit privé comparé,Univ. Paris V, 1967-1968 6. Pierre Legrand, Dreptul comparat, Traducere şi cuvânt înainte de Raluca

Bercea, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001; 7. Konrad Zweigert, Hein Kotz, Introduction to Comparative Law, Clarendon

Press, Oxford, 1992; 8. André Tunc, Les grands systemes de droit contemporains, Cours, Rennes, 1980-

1981; 9. Jean-François Gerkens, Droit privé comparé, Ed. Larcier, Bruxelles, 2007; 10. Markku Kiikeri, Comparative Legal reasoning and European Law,

Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Boston, London, 2001; 11. William L. Burdick, The Principles of Roman Law and their Relation to

Modern Law, Rochester, New York, 1938; 12. Sir Basil Markesinis, Juges et universitaires face au droit comparé,

Dalloz, Paris, 2006.

EVALUARE

condiţii Frecvenţă ; prezentarea referatelor în urma unor cercetări colective a tematicii specifice; dezbateri pe seama problemeticii cursurilor

criterii

Capacitatea de tratare sintetică a instituţiilor juridice de drept privat ca urmare a asimilării tehnicilor hermeneutice proprii cercetărilor comparative şi aptitudinea abordării culturii juridice ca fenomen particular al aculturaţiei universale a ideilor şi a cadrelor de viaţă privată



DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL MATERIAL AL UNIUNII EUROPENE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M ROMÂNĂ

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU

CURSURI FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA LECT. UNIV. DR. EMANOIL CORNELIU MOGÎRZAN DREPT PUBLIC

DISCIPLINE ANTERIOR

Drept comunitar instituţional


138

ABSOLVITE

OBIECTIVE

Cursul dezvoltă competenţele dobândite la disciplina Drept instituţional al Uniunii Europene, propunându-şi:

- cunoaşterea principalelor teme ale dreptului material al uniunii, în care un loc esenţial îl ocupă libertăţile de circulaţie;

- înţelegerea modului specific în care s‐au stabilit regulile aplicabile în acest domeniu şi în special a rolului esenţial jucat de Curtea Europeană de Justiţie în acest proces;

- analiza jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, pentru înţelegerea raţionamentelor şi a metodelor proprii de interpretare, precum şi analiza normelor adoptate de instituţiile legislative ale UE;

dobândirea capacităţii de a soluţiona cazuri practice, în lumina precedentelor statuate de Curtea Europeană de Justiţie.

TEMATICĂ GENERALĂ

I. Fazele integrării economice europene II. Libera circulaţie a mărfurilor. Generalităţi

1. Dimensiunea internă şi cea externă a liberei circulaţii a mărfurilor 2. Originea mărfurilor 3. Noţiunea de marfă

1) Interzicerea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent (art. 28 şi 30 TFUE) 1.1. Introducere. Prevederile tratatelor constitutive 1.2. Taxele vamale 1.3. Taxele cu efect echivalent taxelor vamale 1.4. Excepţii: cazuri în care taxele cu efect echivalent sunt admisibile 2) Interzicerea fiscalităţii discriminatorii sau protecţioniste 2.1. Fiscalitate discriminatorie (art. 110 alin. 1 TFUE)

a. Discriminarea directă b. Discriminarea indirectă

2.2. Fiscalitatea protecţionistă (art. 110 alin. 2 TFUE) 2.3. Raportul dintre aplicarea art. 30 şi art.110 TFUE 3) Interzicerea restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent 3. 1. Restricţiile cantitative 3.2. Măsurile cu efect echivalent a) Directiva 70/50/CEE b) Decizia Dassonville (cauza 8/74) c) Obstacole discriminatorii 3.3. Excepţii prevăzute de art. 36 TFUE: a) Moralitatea publică, b) Ordinea publică, c) Siguranţa publică, Protecţia sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi a animalelor sau conservarea plantelor, d) Protejarea unor bunuri de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică 3.4. Măsuri naţionale aplicabile fără distincţie între mărfurile autohtone şi cele din import a) Decizia Cassis de Dijon. b) Decizia Keck c) Evoluţia ulterioară deciziei Keck d) Cerinţele imperative de interes general şi raportul cu excepţiile prevăzute de art. 36 TFUE


139

3.5 Măsurile cu efect echivalent la export 4) III. Armonizarea legislaţiilor naţionale în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor 4.1. Noţiunea de armonizare 4.2. Armonizarea în cadrul pieţei comune şi în cel al pieţei interne Procedurile şi metodele de armonizare


- Seminarul va fi unul practic, constând din analiza jurisprudenţei Curţii de Justiţie şi a textelor legislative de drept material comunitar, corelate cu temele de curs.

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, dialogul cu studenţii pe marginea deciziilor relevante ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Primă Instanţă


- P. Craig, G. De Burca, Dreptul Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, 2009 - T. Ştefan, B. Andreşan-Grigoriu, Drept comunitar, Ed. C.H.Beck, 2007 - Louis Dubouis, Claude Blumann, Droit matériel de l'Union européenne, Montchrestien, 2006 - Jacques Pertek, Droit matériel de l'Union européenne, P.U.F., 2005. - K. Lenaerts, P. Van Nuffel, Constitutional Law of the European Union, Sweet and Maxwell, 2nd edition, 2005

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; promovarea testului semestrial; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar



notei finale

50% nota activitate seminar + 50% nota examen


MANAGEMENTUL SISTEMULUI JUDICIAR (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-

obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR



COLECTIVUL/CATEDRA


140

JUDECĂTOR DR. CRISTINA VĂLEANU ŞTIINŢE PENALE


Capitolul I. Elemente de management general 1. Conceptul de management 2. Ştiinţa managementului şi managementul ştiinţific 3. Procesul de management: trăsăturile şi fazele procesului de management 4. Funcţiile managementului 5. Tipuri de relaţii de management

Capitoul II. Stiluri şi tipuri de management în sistemul judiciar 1. Trăsăturile definitorii ale managerilor 2. Categorii de manageri 3. Rolul managerilor 4. Tipuri de manageri 5. Factori care determină stilul de management

Capitolul III. Deciziile de management în sistemul judiciar 1. Decizia de management şi componentele procesului decizional judiciar 2. Cerinţele de raţionalitate a deciziei de management judiciar 3. Tipuri de decizii 4. Etapele procesului decizional în sistemul judiciar

Capitolul IV. Organizarea şi structurile organizatorice din sistemul judiciar 1. Posturile şi locurile de muncă 2. Sfera de autoritate a managerilor 3. Departamentarea şi nivelurile ierarhice 4. Relaţiile interumane

Capitoul V. Planificarea resurselor umane în cadrul sistemului judiciar 1. Planificarea resurselor umane: analiza posturilor şi estimarea

necesarului de personal 2. Asigurarea cu resurse umane: recrutarea şi selecţia 3. Menţinerea şi dezvoltarea resurselor umane: formarea şi evaluarea

profesională; recompensarea Capitolul VI. Exercitarea activităţii manageriale în instanţele judecătoreşti şi în parchete

1. Structura organizatorică şi coordonarea activităţilor derulate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor

2. Managerii sistemului Capitolul VII. Actorii instituţionali şi partenerii sistemului judiciar

1. Avocaţii: organizarea şi funcţionarea barourilor de avocatură 2. Executorii judecătoreşti: organizarea şi funcţionarea birourilor

executorilor judecătoreşti 3. Notarii: organizarea şi funcţionarea birourilor notariale 4. Consilierii juridici: organizarea şi funcţionarea corpului consilierilor

juridici Capitolul VIII. Controlul managerial exercitat în cadrul sistemului judiciar

1. Procesul de control şi importanţa acestuia 2. Tipurile de control practicate de manager 3. Metodele şi sistemele utilizate de manageri în procesul de control.



141

METODE DE PREDARE



- Burduş E., Căprărescu Gh., Fundamentele managementului organizaţiei, Ed. Economică, 1999; - Dunăreanu, Ioan Avram, Justiţie, judecător, management, Ed. All Beack, 2005; - Gavrilă T., Lefter V., Managementul general al firmei, Ed. Economică, 2004; - Nica P., Iftimescu A., Management. Concepte şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004; - Niculescu O., ş.a., Managerii şi managementul resurselor umane, Ed. Economică, 2004; - Pivniceru M., Luca C., Elemente de management judiciar, Ed. Hamangiu, 2007; - Prodan A., Managementul resurselor umane, Ed. Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, 2004.

EVALUARE





DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNOLOGIE WEB PENTRU JURIŞTI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU

CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



CONF. UNIV.DR. SILVIA LUCHIAN ŞTIINŢE PENALE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -


142

OBIECTIVE Dezvoltarea abilităţilor de a construi un discurs în diferite situaţii şi contexte de comunicare în medii electronice Înţelegerea modului de funcţionare a Internetului şi utilizarea principalelor sale servicii Crearea unei pagini de start sau a unui site Web

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Elementele de bază ale Internetului 1.1. Accesul la Internet 1.2. Provider 1.3. Adresare în Internet 1.4.Transmiterea şi primirea mesajelor e-mail

2. Navigând în Web 2.1. Adresele Web (URL) 2.2. Elementele de bază ale programelor de navigare prin Web 2.3. Citirea unei pagini cu un browser Web 2.4. Urmărirea unei conexiuni soft 2.5. Orientarea printre pagini Web 2.6. Salvarea sau transmiterea unui document 2.7. Selectarea hărţilor de imagini 2.8. Cadrele 2.9. Gestionarea ferestrelor mobile

3. Localizarea unor resurse interesante din Internet 3.1.Căutarea în Web 3.2.Căutarea prin intermediul unui director 3.2.1.Căutarea în funcţie de subiect 3.2.2.Căutarea după un cuvânt cheie 3.3.Căutarea cu un instrument specializat 3.5. Rafinarea căutărilor 3.6.Vizitarea unei pagini de căutare centrale 3.7.Transferul fişierelor şi actualizarea software-ului 3.8.Programe de compresie 3.9.Căutarea persoanelor în Internet

4. Discuţii, conferinţe şi colaborare 4.1.Conversaţii în direct 4.2.Conferinţe şi colaborări prin Internet (sau în intranet) 4.3.Programarea întâlnirilor

5. Crearea unei pagini de start sau a unui site Web 5.1 O pagină de start simplă 5.2.Crearea unei pagini Web 5.3.Formatări de bază 5.4.Inserarea imaginilor 5.5.Conectarea paginilor între ele 5.6.Instrumentele de editare din Web 5.7.Construirea unui site Web 5.8.Publicarea unui site 5.9.Găsirea unei gazde 5.10.Promovarea şi întreţinerea unui site


METODE DE PREDARE



143


1. Christian Crumlish - Primii paşi în INTERNET, editura ALL, Bucureşti 2001; 2. Wallace Wang, Roger C. Parker – Microsoft Office 2000 pentru

Windows, editura TEHNICA, Bucureşti 2001; 3. Tudor Sorin, Vlad Huţanu – Crearea şi programarea paginilor Web,

editura L&S Soft, Bucureşti 2003; 4. European Computer Driving Licence, modulul 7 - B.Eder, W Kodym,

F Lechner - INTERNET informaţie şi comunicare, editura ALL EDUCATIONAL, Bucureşti 2002;

5. Ed Bott - Utilizare Microsoft Office 97, edituraTEORA, Bucureşti 1999.

EVALUARE



forme Colocviu


SEMESTRUL AL II-LEA

DISCIPLINE OBLIGATORII: DENUMIREA DISCIPLINEI

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ II (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

PROF. UNIV. DR. TUDOREL TOADER ŞTIINŢE PENALE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Drept penal. Partea generală. Drept penal. Partea specială I.

OBIECTIVE Insuşirea principiilor, noţiunilor, conceptelor specifice dreptului penal, partea specială Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei în vigoare

TEMATICĂ GENERALĂ

Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei.


144

Aspecte comune. Denunţarea calomnioasă. Mărturia mincinoasă. Încercarea de a determina mărturia mincinoasă. Împiedicarea participării în proces. Nedenunţarea unor infracţiuni. Omisiunea sesizării organelor judiciare. Favorizarea infractorului. Omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare. Arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă. Supunerea la rele tratamente. Tortura. Represiunea nedreaptă. Evadarea. Înlesnirea evadării. Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Reţinerea sau distrugerea de înscrisuri. Sfidarea organelor judiciare. Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege. Aspecte comune. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive. Nerespectarea regimului materiilor explozive. Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri. Exercitarea fără drept a unei profesii. Nerespectarea regimului transportului rutier public. Infracţiuni de fals. Aspecte comune. Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori. Falsificarea de monede sau de alte valori. Falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transport. Falsificarea de valori străine. Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare. Aspecte comune. Falsificarea instrumentelor oficiale. Folosirea instrumentelor oficiale false. Falsul în înscrisuri. Aspecte comune. Falsul material în înscrisuri oficiale. Falsul intelectual. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Uzul de fals. Falsul în declaraţii. Falsul privind identitatea. Infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice Aspecte comune. Specula. Înşelăciunea la măsurătoare. Înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor. Divulgarea secretului economic. Contrafacerea obiectului unei investiţii. Punerea în circulaţie a produselor contrafăcute. Concurenţa neloială. Nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export. Deturnarea de fonduri. Nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială Infracţiuni contra familiei. Bigamia. Abandonul de familie. Relele tratamente aplicate minorului. Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului. Infracţiuni contra sănătăţii publice. Aspecte comune. Zădărnicirea combaterii bolilor. Contaminarea venerică şi transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit. Sustragerea de la tratament medical. Răspândirea bolilor la animale sau plante. Infectarea apei. Traficul de substanţe toxice. Falsificarea de alimente sau alte produse. Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială. Caracterizare generică. Instigarea la discriminare. Împiedicarea libertăţii cultelor. Profanarea de morminte. Tulburarea folosinţei locuinţei. Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Încăierarea. Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. Instigarea publică şi apologia infracţiunilor. Răspândirea de materiale obscene. Cerşetoria. Prostituţia. Proxenetismul. Jocul de noroc.


145

TEMATICA

SEMINARIILOR

Seminarul va fi unul practic, constând din rezolvarea şi explicarea unor studii de caz.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, conversaţia, explicaţia, exemplificarea, dezbaterea, expunerea sistematică, problematizarea La curs: prelegere care cuprinde expunerea temei, explicaţii şi metode interactive, de dialog cu studenţii în jurul unor concepte, teorii şi studii de caz aflate în dezbatere. La seminar: discuţii având drept suport bibliografia recomandată şi analiza a unor studii de caz.


(SELECTIV)

- Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010;

- Sergiu Bogdan, Drept penal. Partea specială, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2009;

- Ruxandra Răducanu, Drept penal. Partea specială, Editura Universul juridic, Bucureşti, 2009;

- Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Tratat de drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009;

- Valerian Cioclei, Drept penal, Partea specială. Infracţiuni contra persoanei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009;

- Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială, Infracţiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010;

- Tudorel Toader, Drept penal român. Partea specială, Editura Hamangiu, Bucureşti, ediţia 5- a, 2011.

EVALUARE Condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

Criterii


Forme Examen scris şi oralFormula


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT CIVIL - SUCCESIUNI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


146


FR S L P 28 28 5 M RO



LECTOR UNIV. DR. CODRIN MACOVEI DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR

ABSOLVITE Drept roman; Drept civil - partea generală şi persoanele; Drept civil – drepturi reale; Drept civil - obligaţii

OBIECTIVE

Cursul îşi propune să prezinte devoluţiunea succesorală ca instituţie juridică care permite determinarea persoanelor chemate să dobândească pe cale de moştenire întreg sau parte din patrimoniul unei persoane fizice decedate. Cursul abordează problematica temeiului care legitimează această transmitere şi califică devoluţiunea ca fiind legală sau testamentară. Astfel, dacă legea este cea care stabileşte persoanele, ordinea şi cotele în care are loc transmiterea patrimoniului succesoral, suntem în prezenţa devoluţiunii succesorale legale. Dacă transmiterea are ca fundament voinţa defunctului manifestată în vreuna din formele testamentare admise de lege, devoluţiunea moştenirii va fi testamentară.

TEMATICĂ GENERALĂ

CAPITOLUL I ● CONSIDERAŢII GENERALE 1. Noţiunea de succesiune. Felul succesiunilor 2. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale CAPITOLUL II ● DESCHIDEREA SUCCESIUNII 1. Noţiuni introductive 2. Data deschiderii succesiunii 3. Locul deschiderii succesiunii CAPITOLUL III ● CONDIŢIILE GENERALE ALE DREPTULUI LA MOŞTENIRE 1. Enumerarea condiţiilor 2. Capacitatea succesorală 3. Vocaţia succesorală CAPITOLUL IV ● REGULI DE GENERALĂ APLICARE ÎN MATERIA DEVOLUŢIUNII SUCCESORALE LEGALE 1. Condiţiile dreptului de moştenire legală 2. Vocaţia succesorală legală 3. Nedemnitatea succesorală CAPITOLUL V ● DEVOLUŢIUNEA SUCCESORALĂ LEGALĂ 1. Principiile generale aplicabile devoluţiunii succesorale legale. Excepţii 2. Reprezentarea succesorală 3. Clasele de moştenitori legali 4. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor (reglementate de Legea nr. 319/1944) 5. Drepturile statului asupra succesiunii vacante CAPITOLUL VI ● DEVOLUŢIUNEA SUCCESORALĂ TESTAMENTARĂ 1. Testamentul. Felurile testamentelor 2. Legatul 3. Ineficacitatea legatelor 4. Dreptul de acrescământ 5. Alte dispoziţii testamentare (exheredarea, execuţia testamentară) CAPITOLUL VII ● LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE PRIN ACTE


147

JURIDICE MORTIS CAUSA 1. Oprirea pactelor asupra succesiunilor viitoare 2. Oprirea substituţiilor fideicomisare 3. Rezerva succesorală 4. Calculul rezervei şi a cotităţii disponibile 5. Reducţiunea liberalităţilor excesive 6. Raportul donaţiilor 7. Raportul datoriilor 8. Imputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă CAPITOLUL VIII ● TRANSMISIUNEA MOŞTENIRII - DREPTUL DE OPŢIUNE SUCCESORALĂ 1. Noţiuni generale 2. Termenul de opţiune 3. Acceptarea pură şi simplă a moştenirii 4. Acceptarea sub beneficiu de inventar 5. Renunţarea la moştenire CAPITOLUL IX ● ALTE ASPECTE PRIVIND TRANSMISIUNEA MOŞTENIRII 1. Transmisiunea activului moştenirii 2. Transmisiunea pasivului moştenirii 3. Separaţia de patrimonii 4. Transmisiunea posesiunii moştenirii 5. Petiţia de ereditate CAPITOLUL X ● PARTAJUL SUCCESORAL 1. Noţiune 2. Partajul amiabil 3. Partajul judiciar 4. Opoziţia la partaj 5. Efectele partajului


- Aspecte introductive privitoare la succesiuni - Deschiderea succesiunii - Condiţiile generale ale dreptului de moştenire - Moştenirea legală - Reguli generale privind moştenirea testamentară - Principalele dispoziţii testamentare - Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii - Dreptul de opţiune succesorală - Transmisiunea activului, pasivului şi posesiunii moştenirii - Indiviziunea succesorală, împărţeala moştenirii, împărţeala de ascendent - Procedura succesorală notarială Activitatea de seminar se axează pe următoarele componente metodologice: teoretice (întrebări, teste grilă, scheme recapitulative), demonstrative, practice (speţe, modele de testamente), feed-back, de proiectare/planificare, de antrenare. Scopul principal al seminariilor îl reprezintă atât transferarea cunoaşterii cât şi dezvoltarea capacităţilor de utilizare.

METODE DE PREDARE

Prelegerea care cuprinde expunerea temei, explicaţii şi metode interactive de dialog cu studenţii în jurul unor concepte, teorii şi studii de caz.


1. Ioan Adam, Adrian Rusu, Drept civil, Succesiuni, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003; 2. Dan Chirică, Drept civil. Succesiuni. Testamente, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2003; 3. Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2002; 4. Ion Dogaru, Drept civil. Succesiuni, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003;


148

5. Dumitru Macovei, Iolanda Elena Cadariu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Junimea, Iaşi, 2005;

6. Codrin Macovei, Drept succesoral. Moştenirea legală, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2006;

7. Liviu Stănciulescu, Drept civil. Partea specială. Contracte şi Succesiuni, ed. a III-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006.

EVALUARE

condiţii Participarea şi finalizarea prin notă a seminarului

criterii Calitatea şi claritatea formulării răspunsurilor şi judecăţilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor de specialitate

forme Examen scris


Seria A DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL PENAL – PARTEA SPECIALĂ (ZI)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M ROTITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA CONF. UNIV. DR. TUDOR PLĂEŞU ŞTIINŢE PENALE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul OBIECTIVE Însuşirea elementelor de procedură penală care să permită înţelegerea modului de

desfăşurare a procesului penal, ca activitate ce urmăreşte constatarea la timp şi in mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni. De asemenea, se urmăreşte şi deprinderea unor abilităţi practice privind diferitele faze ale procesului penal.

TEMATICĂ GENERALĂ

TITLUL I. URMARIREA PENALA Cap.l. Obiectul şi principiile specifice ale urmăririi penale Secţiunea I. Obiectul urmăririi penale

1.Obiectul urmăririi penale. 2. Mijloacele procesuale prin care se realizează urmărirea penală

Secţiunea a II-a. Principiile specifice ale urmăririi penale 1.Limitele de aplicare a principiilor fundamentale ale procesului penal în activitatea de urmărirea penală. 2. Principiile specifice ale urmăririi penale

Secţiunea a III-a. Organele de urmărire penală şi competenţa lor l. Organele care efectuează urmărirea penală. 2.Efectuarea urmăririi penale de către procuror. 3.Efectuarea urmăririi penale de organele de cercetare penală. 4.Supravegherea exercitată de procuror asupra activităţii de cercetare penală. 5.Organele şi persoanele care pot încheia acte de constatare a comiterii de


149

infracţiuni Cap.2. Efectuarea urmăririi penale Secţiunea I. Inceperea urmăririi penale

1.Condiţiile necesare pentru începerea urmăririi penale. 2. Actele premergătoare. 3. Procedura începerii urmăririi penale

Secţiunea a II-a. Efectuarea urmăririi penale 1.Obiectul cercetării penale, mijloacele prin care se realizează 2.Cercetarea penală cu punerea în mişcare a acţiunii penale 3.Cercetarea penală fără punere în mişcare a acţiunii penale 4.Prezentarea materialului de urmărire penală a învinuitului sau inculpatului 5.Terminarea cercetării penale

Secţiunea a III-a. Rezolvarea cauzei de către procuror 1.Verificările efectuate de procuror asupra activitătii de cercetare penale 2.Restituirea cauzei la organul de cercetare penală pentru refacerea sau completarea urmăririi penale 3.Suspendarea urmăririi penale 4.Inchiderea urmăririi penale prin clasare, scoatere de sub urmărire şi încetarea urmăririi penale 5. Trimiterea în judecată şi sesizarea instanţei

TITLUL II. PROCEDURA PLINGERII PREALABILE Secţiunea I. Plîngerea prealabilă ca instituţie juridică Secţiunea a II-a. Sesizarea instanţei de judecată prin plîngere prealabilă TITLUL III. JUDECATA IN PRIMA INSTANTA Cap. l. Judecata, faza principală a procesului penal Secţiunea I. Obiectul şi principiile specifice ale fazei de judecată

1. Obiectul judecăţii. 2. Participanţii la judecată 3. Principiile specifice fazei de judecată

Secţiunea a II-a. Structura fazei de judecată 1.Etapele judecăţii. 2. Stadiile de desfăşurare a etapelor judecăţii. 3. Dispoziţii generale aplicabile în toate etapele judecăţii Cap. 2. Desfăşurarea judecăţii în prima instanţă Secţiunea I. Obiectul judecăţii în prima instanţă şi limitele sale

1.Scopul judecăţii în primă instanţă 2.Faptele şi persoanele supuse judecăţii în primă instanţă 3.Stadiile de desfăşurare a judecăţii în primă instanţă

Secţiunea a II-a. Măsurile pregatitoare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată Secţiunea a III-a. Şedinţa de judecată în prima instanţă 1.Constituirea instanţei de judecată şi rezolvarea chestiunilor prealabile. 2. Cercetarea judecătorească. 3. Dezbaterile judiciare. 4. închiderea şedinţei de judecată Secţiunea a IV-a Schimbări în obiectul şi desfăşurarea şedinţei de judecată

l. Restituirea cauzei la procuror. 2. Schimbarea încadrării juridice a faptei. 3.Extinderea judecăţii în prima instanţă

Cap.3. Deliberarea şi darea sentinţei penale


150

Secţiunea I. Deliberarea şi luarea hotărîrii 1.Chestiunile de fapt şi de drept supuse deliberării. 2.Procedura deliberării şi luarea hotărîrii Secţiunea a II-a. Sentinţa penală 1. Soluţiile ce pot fi date prin sentinţa penală. 2.Cuprinsul sentinţei penale. 3. Efectele sentinţei penale. 4.Comunicări privind sentinţa penală TITLUL IV. CAILE DE ATAC ORDINARE Cap.l. Căile de atac ordinare Secţiunea I. Sisteme de căi de atac ordinare 1.Trăsăturile căilor de atac ordinare. 2. Sisteme cu o singură cale de atac ordinară. 3. Sisteme cu mai multe căi de atac ordinare Secţiunea a II-a. Dispoziţii comune privind căile de atac ordinare 1. Titularii dreptului de apel şi de recurs. 2. Termenul de apel şi de recurs. 3. Declararea apelului şi recursului. 4. Renunţarea la calea de atac ordinară şi retragerea ei Secţiunea a III-a. Efectele exercitării căilor de atac ordinare

1.Efectul suspensiv de executare. 2. Efectul devolutiv şi limitele sale. 3. Efectul neagravării situaţiei părţii în propria sa cale de atac ordinară. 4. Efectul extensiv

Cap.2. Apelul Secţiunea 1. Condiţiile de exercitare a apelului

1. Hotărîrile supuse apelului. 2. Dispoziţiile specifice exercitării apelului

Secţiunea a II-a. Judecata în apel 1. Limitele judecăţii în apel. 2. Măsurile pregătitoare şedinţei de judecată în apel. 3. Şedinţa de judecată în apel. 4. Deliberarea şi darea deciziei în apel.

Secţiunea a III-a. Soluţiile la judecata în apel l. Respingerea apelului şi menţinerea sentinţei penale. 2.Admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi soluţionarea cauzei în fond. 3.Admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi trimiterea spre rejudecare la prima instanţă. 4.Rejudecarea cauzei la prima instanţă. 5.Alte soluţii la judecata în apel

Cap.3. Recursul Secţiunea I. Condiţiile de exercitare a recursului l. Hotărîrile supuse recursului. 2.Dispoziţii specifice recursului Secţiunea a II-a.Obiectul judecăţii în recurs

l. Limitele de devoluţie a recursului. 2. Motivele de recurs. 3. Formularea motivelor de recurs. 4.Motive de recurs invocabile şi din oficiu

Secţiunea a III-a. Desfăşurarea judecăţii în recurs


151

l. Măsurile pregătitoare pentru judecarea recursului. 2.Şedinta de judecată în recurs. 3.Deliberarea şi darea deciziei în recurs

Secţiunea a IV-a. Soluţiile la judecata în recurs l.Respingerea recursului şi menţinerea hotărîrii atacate. 2.Admiterea recursului şi casarea hotărîrii atacate. 3.Casarea hotârîrii instanţei de apel şi menţinerea sentinţei primei instanţe. 4.Casarea şi soluţionarea cauzei prin achitare şi încetare a procesului penal. 5.Casarea în vederea rejudecării cauzei de prima instanţă. 6.Casarea cu rejudecarea cauzei de instanţa de recurs. 7.Alte soluţii la judecata în recurs. Secţiunea a V-a. Rejudecarea cauzei dupa casare l.Casarea totală şi parţială a hotărîrii atacate. 2.Limitele rejudecării cauzei dupa casare. 3.Obligativitatea indicaţiilor date în instanţa de recurs. 4.Procedura de rejudecare a cauzei după casare Secţiunea a VI-a. Efectele hotărîrii penale definitive

1.Cazurile în care hotărîrea penală devine definitivă. 2.Autoritatea de lucru judecat a hotârîrii penale definitive cu privire la o nouă urmărire sau judecată penală. 3. Autoritatea de lucru judecat a hotârîrii penale definitive asupra judecârii acţiunii civile la instanţa civilă

TITLUL V. CĂILE DE ATAC EXTRAORDINARE Cap. I Sisteme de căi de atac extraordinare 1. Autoritatea de lucru judecat şi instituţia căilor extraordinare de atac. 2. Sistemul căilor de atac extraordinare în procesul penal român Cap. 2 Contestatia în anulare Secţiunea I Cazurile şi condiţiile de exercitare a contestaţiei în anulare l.Cazurile de contestaţie în anulare. 2. Condiţiile de exercitare a contestaţiei în anulare Secţiunea a II-a Judecata în contestaţie în anulare l.Procedura de judecare a contestaţiei în anulare. 2.Solutionarea contestaţiei în anulare. 3. Căi de atac Cap. 2 Revizuirea Secţiunea I Cazurile şi condiţiile de exercitare a revizuirii l.Cazurile de revizuire. 2.Condiţiile de exercitare a revizuirii. 3.Procedura prealabilă efectuată de procuror Secţiunea a II-a Judecata în revizuire 1.Procedura de admitere în principiu a revizuirii. 2.Procedura de rejudecare a cauzei în revizuire. 3.Soluţionarea revizuirii. 4.Căi de atac Cap. 3 Recursul în anulare şi recursul în interesul legii Secţiunea I Recursul în anulare 1.Instituţia recursului extraordinar. 2.Cazurile în care poate fi introdus recursul în anulare. 3.Procedura de introducere a recursului în anulare.


152

4.Judecata în recurs în anulare. 5.Soluţiile la judecata în recurs în anulare. 6.Rejudecarea cauzei după anularea hotărîrii atacate cu recurs în anulare Secţiunea a II-a Recursul în interesul legii

l. Trăsăturile caracteristice ale recursului în interesul legii. 2. Condiţiile de exercitare a recursului în interesul legii. 3. Soluţionarea recursului în interesul legii

TITLUL VI. EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR PENALE DEFINITIVE Cap. I Punerea în executare a hotărîrilor penale definitive Secţiunea I Modalităţile şi data la care rămîne definitivă hotărîrea penală l.Modalitătile prin care devine definitivă hotărîrea penală 2.Data când poate fi pusă în executare hotărîrea penală 3.Autoritatea care pune în executare hotărîrea penală definitivă Secţiunea a II-a Procedura punerii în executare a hotărîrii penale l.Punerea în executare a dispoziţiilor de condamnare penală 2.Punerea în executare a dispoziţiilor de condamnare civilă Cap. 2. Proceduri de intervenţie în executarea hotărîrii penale definitive

l.Schimbări în executarea unor hotărîri. 2.Amânarea şi întreruperea executării pedepsei închisorii.

3. Înlăturarea sau modificarea unor pedepse. 4.Contestaţia la executare TITLUL VII. PROCEDURI SPECIALE Cap. I Urmărirea şi iudecarea în cazul unor infracţiuni Secţiunea I Urmărirea şi judecarea infracţiunilor flagrante

l.Condiţiile pentru aplicarea procedurii speciale urgente. 2.Dispoziţiile speciale privind urmărirea şi judecata

Secţiunea a II-a Urmărirea şi judecarea infractiunilor comise de minori l.Procedura de urmărire a infracţiunilor comise de minori 2.Procedura de judecată a infracţiunilor comise de minori 3.Procedura de executare a hotărîrilor penale privitoare la infractorii minori

Cap. 2 Alte proceduri speciale Secţiunea I Procedura reabilitării judecătoreşti

1. Condiţiile de introducere a cererii de reabilitare judecătorească. 2.Procedura de judecată a realibilitării judecătoreşti

Secţiunea a II-a - Repararea pagubelor în cazul condamnării sau arestării pe nedrept 1. Cazurile în care se poate obţine repararea pagubelor. 2. Procedura de judecată Secţiunea a III Procedura în caz de dispariţie a înscrisurilor judiciare Secţiunea a IV-a - Asistenţa juridică internaţională 1.Comisia rogatorie internaţională. 2. Recunoaşterea hotărîrilor penale sau a altor acte judiciare străine

TEMATICA SEMINARIILOR La seminarii se discută aspectele predate la curs şi se prezintă cazuri practice.

La examniarea temelor menţionate se au în vedere, comparativ, şi prevederile Legii

nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, deşi nu a întrat încă în vigoare.

METODE DE PREDARE

Prelegerea, metode interactive.


1. Grigore Theodoru, Tudor Plăeşu, Drept procesual penal, Iasi, vol.I (1986), vol. II (1987);

2. Grigore Theodoru, Drept procesual penal, Partea generală, 1996, Partea specială, 1998, Editura Cugetarea, Iaşi;


153

3. Ion Neagu, Drept procesual penal, tratat, Editura Global Lex, 2002; 4. N. Volonciu, Tratat de procedură penală, Editura Paideia, vol. I şi II, 1996; 5. Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.

EVALUARE


criterii Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrul examinării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice.

forme Testări scrise în cadrul seminariilor. Examen oral formula


Seria B

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL PENAL – PARTEA SPECIALĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL/CATEDRA LECT.UNIV. DR. DANIEL ATASIEI ŞTIINŢE PENALE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria generală a dreptului, Drept Penal. Partea generală OBIECTIVE Însuşirea elementelor de procedură penală care să permită înţelegerea modului de

desfăşurare a procesului penal, ca activitate ce urmăreşte constatarea la timp şi in mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni. De asemenea, se urmăreşte şi deprinderea unor abilităţi practice privind diferitele faze ale procesului penal.

TEMATICĂ GENERALĂ

Tema nr. 1: Sesizarea organelor judiciare penale - moduri de sesizare – noţiune, clasificare

1.1 Sesizarea organelor de urmărire penală: 1.1.1Moduri generale de sesizare - plângere - denunţul - sesizarea din oficiu

1.1.2 Moduri speciale de sesizare - sesizarea la cererea organului competent - autorizarea prevăzută de lege


154

- plângerea prealabilă 1.2 Sesizarea instanţei de judecată Tema nr.2 Actele premergătoare - noţiune, procesul verbal de consemnare - acte premergătoare desfăşurate de investigatori sub acoperire

Tema nr.3 Urmărirea penală - noţiuni generale (definiţie, obiect, caractere, limite, organe competente)

3.1. Începerea urmăririi penale (condiţii, procedură) 3.2 efectuarea u.pen. faţă de învinuit 3.3 efectuarea u.pen. faţă de inculpat 3.4 suspendarea urmăririi penale 3.5 soluţii procesuale de neurmărire sau de netrimitere în judecată 3.6 prezentarea materialului de urmărire penală 3.7 terminarea urmăririi penale 3.8 trimiterea în judecată 3.9 reluarea urmăririi penale 3.10 plângerea împotriva actelor sau măsurilor de urmărire penală Tema nr. 4: Judecata – reguli comune - noţiuni generale (definiţie, obiect, caractere, limite, organe competente)

4.1 reguli comune privind pregătirea şedinţei de judecată 4.2 reguli comune privind şedinţa de judecată 4.3 reguli comune privind soluţionarea cauzei 4.4 suspendarea judecăţii 4.5 felurile hotărârilor judecătoreşti Tema nr. 5: Judecata în primă instanţă - noţiuni generale (definiţie, obiect, caractere, limite, participanţi)

5.1 Măsuri premergătoare şedinţei de judecată – fixarea termenului, desemnarea completului, citarea părţilor, citarea altor subiecţi procesuali, asigurarea apărării, întocmirea şi afişarea listelor 5.2 Şedinţa de judecată – începutul şedinţei (deciderea, strigarea cauzei, verificări prealabile, măsuri privind martorii şi experţii, lămuriri, excepţii, cereri) - cercetarea judecătorească (obiect, ordinea de efectuare, incidente ivite) - terminarea cercetării judecătoreşti - dezbaterile judiciare - ultimul cuvânt al inculpatului - concluziile scrise

5.3. Rezolvarea cauzei - deliberarea - luarea hotărârii - pronunţarea - comunicarea hotărârii 5.4 Sentinţa penală 5.5 Rămânerea definitivă a hotărârii primei instanţe Tema nr. 6: Judecata în căile ordinare de atac – Apelul - noţiune, caractere - condiţii


155

- declaraţia de apel, termenul de declarare a apelului, retragerea şi renunţarea la apel

- apelul peste termen, repunerea în termenul de apel - motivarea apelului, efectele declarării apelului - judecarea apelului - soluţionarea apelului - hotărârea instanţei de apel - rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de apel - rejudecarea cauzei după desfiinţarea hotărârii atacate cu apel

Tema nr. 7: Judecata în căile ordinare de atac – Recursul - noţiune, caractere - condiţii - declaraţia de recurs, termenul de declarare a recursului, retragerea şi renunţarea

la recurs - recursul peste termen, repunerea în termenul de recurs - motivarea recursului, efectele declarării recursului - judecarea recursului - soluţionarea recursului - hotărârea instanţei de recurs - rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de recurs - rejudecarea cauzei după desfiinţarea hotărârii atacate cu recurs

Tema nr. 8: Judecata în căile extraordinare de atac 8.1 Contestaţia în anulare - noţiune, trăsături - condiţii de exercitare, - competenţa de soluţionare - judecarea contestaţiei în anulare 8.2 Revizuirea - noţiune, trăsături - condiţii de exercitare, - competenţa de soluţionare - judecarea contestaţiei în anulare 8.3 Recursul în interesul legii - noţiune, trăsături - condiţii de exercitare, - competenţa de soluţionare - judecarea contestaţiei în anulare Tema nr. 9 Proceduri speciale – procedura în cauzele cu infractori minori


Lămurirea şi detalierea temelor de curs, analiza de cazuri practice (speţe) în legătură cu tematica prelegerilor.

METODE DE PREDARE

La curs: prelegerea cuprinde expunerea temei, explicaţii, dezbateri in sistem interactiv La seminar: discuţii pe marginea temei expuse la curs având ca suport bibliografia recomandată, analiza unor studii de caz, referate elaborate de către studenţi


1. Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007. 2. Ion Neagu, Tratat de Drept procesual penal. Partea Generală, Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2010 3. Ion Neagu, Tratat de Drept procesual penal. Partea Specială, Editura


156

UniversulJuridic, Bucureşti, 2009 * În studiul materiei se vor avea în vedere dispoziţiile Codului de procedură penală adoptat în anul 1968, cu modificările la zi. Se vor face scurte trimiteri şi la Noul Cod de procedură penală (adoptat prin Legea 135/2010, preconizat a intra în vigoare în noiembrie 2012)

EVALUARE


criterii Calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în cadrulexaminării. Însuşirea corespunzătoare a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice.

forme Testări scrise în cadrul seminariilor. Examen oral formula


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL FAMILIEI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL/CATEDRA

LECT. UNIV. DR. LUCIA IRINESCU DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Însuşirea unor principii, noţiuni, concepte din dreptul familiei Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei în vigoare incidenţă în materia raporturilor de familie Crearea unui vocabular specific domeniului

TEMATICĂ GENERALĂ

II.. NNooţţiiuunnii iinnttrroodduuccttiivvee 1. Noţiunea de familie 2. Funcţiile familiei 3. Definiţia dreptului familiei 4. Obiectul de reglementare 5. Metoda de reglementare 6. Calitatea părţilor 7. Caracterul normelor juridice 8. Natura sancţiunilor


157

9. Principiile generale ale dreptului familiei 10. Interferenţa dreptului familiei cu alte ramuri de drept 11. Izvoarele dreptului familiei

II. Căsătoria 1. Noţiunea de „căsătorie” 2. Caractere juridice 3. Natura juridică a căsătoriei 4. Logodna 5. Condiţii de validitate ale actului juridic al căsătoriei - Condiţiile de fond - Impedimente la căsătorie

- Condiţiile de formă ale căsătoriei 6. Proba căsătoriei 7. Nulitatea actului juridic al căsătoriei 8. Efectele căsătoriei A. Raporturile patrimoniale dintre soţi

- Regimuri matrimoniale - Locuinţa familiei - Bunurile soţilor - Cheltuielile căsătoriei B. Raporturile personale dintre soţi 9. Desfacerea căsătoriei - Desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor pe cale judiciară - Desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor pe cale administrativă sau procedură notarială - Divorţul din culpă - Divorţul din cauza sănătăţii unui soţ - Procedura divorţului - Efectele desfacerii căsătoriei III. Filiaţia faţă de mamă

1. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin certificatul de naştere 2. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin recunoaşterea voluntară a mamei 3. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin hotărâre judecătorească

IV. Filiaţia faţă de tată a copilului din căsătorie 1. Prezumţia timpului legal al concepţiei 2. Prezumţiile legale de paternitate 3. Conflictele de paternitate 4. Tăgada paternităţii

V. Filiaţia faţă de tată a copilului din afara căsătoriei 1. Stabilirea paternităţii din afara căsătoriei prin recunoaştere 2. Stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei prin acţiune în justiţie

VI. Reproducerea umană asistată medical cu terţ donator VII. Adopţia 1. Noţiunea de adopţie, caractere juridice, principii care guvernează adopţia 2. Condiţiile de validitate ale adopţiei - Condiţiile de fond ale adopţiei - Procedura adopţiei 3. Efectele adopţiei 4. Adopţia internaţională 5. Încetarea adopţiei VIII. Obligaţia legală de întreţinere


158

1. Caractere juridice 2. Persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere şi ordinea în

care aceasta se datorează 3. Condiţiile obligaţiei de întreţinere 4. Stabilirea şi executarea obligaţiei legale de întreţinere 5. Stingerea obligaţiei de întreţinere

IX. Ocrotirea minorilor 1. Ocrotirea minorilor prin părinţi - Autoritatea părintească - Drepturile şi îndatoririle părinteşti - Exercitarea drepturilor şi îndatoririlor părinteşti - Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti 2. Mijloace alternative de înfăptuire a ocrotirii părinteşti - Tutela minorului - Curatela minorului - Protecţia copilului aflat în dificultate


1. Încheierea şi desfacerea căsătoriei 2. Filiaţia faţă de tată 3. Filiaţia faţă de mamă 4. Adopţia 5. Obligaţia legală de întreţinere 6. Ocrotirea minorului prin părinţi 7. Protecţia minorului lipsit de ocrotirea părintească

METODE DE PREDARE

La curs: prelegere care cuprinde expunerea temei, explicaţii, dezbateri în sistem interactiv La seminar: discuţii pe marginea temei expuse la curs, având ca suport bibliografia recomandată, analiza unor studii de caz, referate elaborate de către studenţi


1. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006;

2. Emese Florian, Dreptul familiei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010; 3. Alexandru Bacaci, Viorica Claudia Dumitrache, Codruţa Hăgeanu, Dreptul

familiei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009; 4. Dan Lupaşcu, Ioana Pădurariu, Dreptul familiei, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2010.

EVALUARE

condiţii Prezenţa la seminar, elaborarea de referate, participare la dezbaterile de la seminar


forme Examen oral Evaluarea cunoştinţelor de la seminar



159


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL MEDIULUI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SEMESTRU/ PENTRU CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



PROF. UNIV. DR. GHEORGHE DURAC DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

Aprofundarea cunoştintelor despre institutiile şi legislatia internă si internatională de mediu, formarea unei noi concepţii cu privire la politicile şi strategiile de mediu, la protecţia şi conservarea factorilor naturali şi antropici.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Probleme introductive a. Noţiunea de mediu. b. Despre poluare şi implicaţiile ei. c. Ocrotirea mediului - problemă vitală a lumii contemporane.

2. Noţiunea, rolul, locul şi principiile dreptului mediului a. Considerente pentru recunoaşterea apariţiei unei noi ramuri de drept. b. Definirea dreptului mediului. c. Obiectul şi metoda dreptului mediului. d. Raportul juridic de mediu. e. Locul şi rolul dreptului mediului în sistemul de drept român.

3. Principiile dreptului mediului 4. Izvoarele dreptului mediului 5. Conservarea şi protecţia factorilor de mediu a. Atmosfera. b. Apele. c. Solul şi subsolul. d. Pădurile şi alte forme de vegetaţie. e. Fauna terestră şi acvatică. f. Rezervaţiile şi monumentele naturii. 6. Protecţia aşezărilor omeneşti

7. Regimul produselor şi substanţelor toxice şi al deşeurilor periculoase. 8. Răspunderea juridică pentru daune ecologice.


160


Temele lucrărilor practice urmăresc tematica cursului şi sunt în concordanţă cu dinamica şi specificul legislaţiei române şi a metodologiei de cercetare.

METODE DE PREDARE

Prelegeri şi problematizare


1. Mircea Duţu, Dreptul mediului, Editura CH BECK, Bucureşti, 2008; 2. Ernest Lupan, Tratat de dreptul protecţiei mediului, Editura CH BECK,

Bucureşti, 2009; 3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Ediţia a III-a, Editura

Universul Juridic, Bucureşti, 2008; 4. Doina Anghel, Răspunderea juridică privitoare la protecţia mediului, Editura

Universul Juridic, Bucureşti, 2010; 5. M. Despax, Droit de l’environnement, LITEC, Paris, 1980; 6. M. Prieur, Le droit de l’environnement, 3eme édition, Ed. Dalloz, Paris, 1996; 7. Ph. le Tourneau, L. Cadet, Droit de la responsabilité, Ed. Dalloz, 1996; 8. N. Bobică, Elemente de ecologie şi dreptul mediului înconjurător, Editura

Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1994; 9. Dan Zlătescu, Curs de drept comparat – geografie juridică, Ed. Fundaţiei

România de mâine, Bucureşti, 1995; 10. Ciprian Romiţan, Dicţionar de dreptul mediului, Ed. All Beck, Bucureşti,

2004; 11. Gheorghe Durac, Laura Bouriaud, Dreptul mediului. Răspunderea juridică

pentru daune ecologice, Editura Junimea, Iaşi, 2004; 12. Petre Gâştescu, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii Bucureşti, 1998.


criterii Asimilarea cunoştinţelor fundamentaleforme Examen

formula notei finale Examen scris 50%, activitatea seminarială 50%

DENUMIREA DISCIPLINEI COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr 2 1 42 108 5 M ROMÂNĂ

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO


161



COLECTIVUL/CATEDRA

CONF. UNIV. DR.GHEORGHE-ILIE FÂRTE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

- asimilarea unui sistem adecvat de concepte din teoria comunicării şi din domeniul relaţiilor publice

- însuşirea unui model hermeneutic al comunicării - cunoaşterea principalelor aspecte ale practicii de relaţii publice - dobândirea unor deprinderi specifice de comunicare

TEMATICĂ GENERALĂ

definiţii ale comunicării semn şi semnificaţie factorii constitutivi ai comunicării: (a) emitentul, (b) receptorul, (c) mesajul, (d) codul, (e) situaţia şi (d) canalul de transmitere interacţiuni subsumate comunicării: (a) auodezvăluire-discernere, (b) influenţare-răspuns, (c) emitere-receptare, (d) informare sintactică-înţelegere sintactică, (e) referire-coreferire şi (d) relaţionare-corelaţionare forme ale comunicării: (a) comunicare verbală şi comunicare nonverbală, (b) comunicare formală şi comunicare informală şi (c) comunicare interpersonală, comunicare în cadrul grupului restrâns şi comunicare publică determinarea relaţiilor publice ca profesie, respectiv ca ştiinţă socială identitate, imagine şi reputaţie la nivelul organizaţiilor standarde profesionale şi norme morale la nivelul relaţiilor publice


comunicare, noncomunicare, anticomunicare semnificaţie şi înţelegere dimensiuni şi factori ai autodezvăluirii factori care determină performanţa în vorbire elemente ale climatului suportiv de comunicare criterii de diferenţiere între sfera publică şi sfera privată activităţi de relaţii publice

METODE DE PREDARE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea


- Baylon, Christian şi Mignot, Xavier, Comunicarea, Editura Universităţii „Al.I. Cuza“ Iaşi, 2000;

- Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2004;

- Kunczik, Michael, PR – concepţii şi teorii, Editura InterGraf, Bucureşti, 2003; - Lohisse, Jean, La communication. De la transmission à la relation, De Boeck

Université, Bruxelles, 2001; - Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003; - Pricopie, Remus, Relaţiile publice. Evoluţie şi perspective, Editura Tritonic,

Bucureşti, 2004.

EVALUARE

condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin 4 seminarii

criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, calitatea susţinerii proiectului final (o pledoarie de 10-15 minute sau un eseu argumentativ de 3-5 pagini)

forme observaţia directă şi examinarea oralăformula

notei finale (nota acordată pentru activitatea de la seminarii + nota acordată la susţinerea proiectului) / 2


162

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

PROF. UNIV. DR. CĂTĂLIN TURLIUC


TEMATICĂ GENERALĂ

1. Curs introductiv. Scopul şi obiectivele cursului. Locul disciplinei în ansamblul ştiinţelor socio-umane. Metodologia folosită. Importanţa şi semnificaţia cursului în cunoaşterea realităţilor internaţionale actuale.

2. Teoria relaţiilor internaţionale. Nevoia de teorie. Nivelul de analiză (personal, statal, sistemic).

3. Principalele paradigme: - realismul, - neorealismul, - idealismul internaţionalist, - postinternaţionalismul, - transnaţionalismul - globalizarea

4. Sociologia relaţiilor internaţionale. Principalele şcoli şi curente (empirism, behaviorism, funcţionalism, pluralism, neomarxism etc.).

5. Sistemul de teorii în relaţiile internaţionale. Teoria integrării, a centrelor de putere, a comunicării sociale, a jocurilor, a mono, bi şi multipolarităţii, a interdependenţei, a High şi Low Politics ş.a.m.d.

6. Originea şi natura “societăţii” internaţionale. Naţionalismul, statul- naţiune, principiul autodeterminării naţionale.

7. Lupta pentru putere şi ordine. Puterea, “inima” politicii. Controlul puterii. 8. Evaluarea intenţiilor. Interesul naţional. Sistemul economic ca indicator al

politicii externe. Ideologia şi politica externă. 9. Alegerea răspunsurilor. Folosirea forţei. Alianţele. Dilema morală. 10. Negocierea internaţională. Principii şi metode. Problema scopurilor

incompatibile.


163

11. Legile şi organizaţiile internaţionale. Extindere, competenţă, aplicabilitate.




1. Thomas Risse-Kappen (ed.), Bringing Transnational Relations Back In, Cambridge Studies in International Relations, Cambridge University Press, 1995;

2. James Rosenau, Mary Durfee, Thinking Theory Throughly, Westview Press, Boulder San Francisco, Oxford, 1995;

3. Andrew C. Janos, Politics and Paradigms, Stanford University Press, Stanford, 1995; 4. Robert W. Mc Elroy, Moralitatea în politica externă americană, Paidea, Bucuresti, f.a.; 5. Michel Senellart, Artele guvernării, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1998; 6. Henry Kissinger, Diplomaţia, Ed. All, Bucureşti, 1998; 7. Mircea Maliţa, Diplomaţia. Scoli şi instituţii, Bucureşti, 1970; 8. Mircea Maliţa, Teoria şi practica negocierilor, Bucureşti, 1972; 9. Mircea Maliţa, Zece mii de culturi o singură civilizaţie, Bucureşti, 1998; 10. Hans Morgenthau, Power among Nations, Knopf, New York, 3-rd ed., 1964; 11. Hans Morgenthau, In Defense of the National Interest, UPA, Washington, 1982; 12. Kenneth N. Waltz, Theory of International Politics, Addison Wesley, Reading

Mass., 1979; 13. Kenneth N. Waltz, Omul, Statul şi războiul, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001; 14. Paul Kennedy, The Rise and Fall of the Great Powers, Random House, New York,

1987; 15. Gerhard von Glahan, Law among Nations, MacMillan, New York, 5-th ed. 1986; 16. Charles Beitz, Political Theory and International Relations, Princeton Univ. Press,

Princeton, 1979; 17. Reinhold Niebhur, Moral Man and Immoral Society, Charles Scribner’s Sons, New

York, 1960; 18. Stefano Guzzini, Realism şi relaţii internaţionale, Edit. Instit. European, Iaşi, 2000;19. Robert Gilpin, Război şi schimbare în politica mondială, Edit. Scrisul Românesc,

Craiova, 2000; 20. Peter Calvocoressi, Politica mondială după 1945, Editura Allfa, Bucureşti 2000; 21. Stanley Hoffmann, Ianus şi Minerva. Eseuri asupra teoriei şi practicii politicii

internaţionale, Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1999; 22. Martin Wight, Politica de putere, Ed. Arc, Chişinău, 1998; 23. Hedley Bull, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Ed.

Ştiinţa, Chişinău, 1998; 24. F.H. Hinsley, Suveranitate, Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1998; 25. Cătălin Turliuc, Istoria şi teoria relaţiilor internaţionale. Studii, Ed. Cantes, Iaşi,

2000; 26. Cătălin Turliuc, Fl. Solomon, Punţi în istorie. Studii româno-germane, Ed. Cantes, Iaşi, 2001; 27. Cătălin Turliuc, Al. Zub, Populism, demagogie, realism politic, Fundaţia Academică “A.D.

Xenopol”, Fundaţia Konrad Adenauer, Iaşi, 2001.

EVALUARE






164

ANUL IV SEMESTRUL I


DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT COMERCIAL (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 3 2 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

ASIST. UNIV. DRD. MARINA GABRIELA POPA DREPT PRIVAT


CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE I.1 Noţiunea, obiectul şi definiţia dreptului comercial

I.2Surtă privire istorică asupra evoluţiei dreptului comercial I 2 Izvoarele dreptului comercial I.4 Legătura dreptului comercial cu alte ramuri de drept I.3 Specificul şi principiile dreptului comercial

CAPITOLULII. REGLEMENTĂRI SPECIALE PRIVIND DESFĂŞURAREA ŞI EXERCITAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE II. 1 Precizări prealabile II. 2 Definirii noţiunii de profesionist II. 3 Definirii noţiunii de intreprindere II. 4 Definirii noţiunii de comerciant II. 5 Inregistrarea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi economice PFA Titularul întreprinderii individuale Membrii întreprinderii familiale II. 6.Fondul de comerţ II. 7 Condiţiile de exercitare ale activităţilor economice Precizări prealabile


165

Incapacităţi Incompatibilităţi Decăderi Interdicţii

II.8 Principalele obligaţii ce revin persoanelor ce exercită activităţi economice Inscrierea în Registrul Comerţului

Obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea proprie Desfăşurarea activităţii in limitele unei concurenţei licite

CAPITOLUL III. SOCIETĂŢILE COMERCIALE

III.1 Definiţie IIIIII..22 NNaattuurrăă jjuurriiddiiccăă

III.3 Clasificarea societăţilor comerciale III.4 Formele societăţilor comerciale III.5 Contractul de societate Definiţia. natura juridică. caracterele contractului de societate Condiţii generale (de fond) ale contractului de societate Elementele specifice contractului de societate Condiţiile de formă ale contractului de societate Cuprinsul contractului de societate III. 6 Constituirea societăţilor comerciale III. 7 Funcţionarea societăţii în nume colectiv Deliberările. deciziile asociaţilor Drepturile şi obligaţiile asociaţilor Administrarea Cesiunea părţilor de interes Retragerea asociatului din societate Excluderea asociatului din societate III. 8 Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile Obligaţiunile Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Adunările generale Administrarea societăţii pe acţiuni Cenzorii societăţii Registrele societăţii Fondul de rezervă III. 9 Funcţionarea societăţii cu răspundere limitată Drepturile şi obligaţiile asociaţilor Adunarea asociaţilor Administrarea . controlul societăţii Transmiterea părţilor sociale. Retagerea. Excluderea. S.R.L. cu asociat unic III. 10 Dizolvarea. Lichidarea societăţilor comerciale Dizolvarea Lichidarea

III. 11 Modificarea societăţilor comerciale III.12 Societatea europeană


166

CAPITOLUL IV. PROBELE SPECIFICE DREPTULUI COMERCIAL IV.1 Facturile acceptate; IV.2 Corespondenţa comercială; IV.3 Telegramele IV.4 Registrele comerciale IV.5 Înscrisurile sub formă electronică

CAPITOLUL V. REGULI DIN MATERIA OBLIGAŢIILOR APLICABILE RAPORTURILOR JURIDICE DINTRE PROFESIONIŞTI V.1 Formarea contractelor la distanţă V.2 Determinarea locului executării contractului

V.3 Determinarea preţului între profesionişti V:4 Regimul dobânzilor; V:5 Solidaritatea codebitorilor; CAPITOLUL VI. CONTRACTELE SPECIALE

VI.1 Contractul de furnizare Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încetarea contractului. VI.2 Contractul de intermediere Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încetarea contractului. VI.3 Contractul de comision Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte;

Încetarea contractului; VI.4 Contractul de consignaţie Noţiune şi caractere juridice; condiţii de validitate; Efecte;

Încetarea contractului; VI.5 Contractul de expediţie Noţiune şi caractere juridice; condiţii de validitate; Efecte;

Încetarea contractului VI.6 Contractul de agenţie

Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încheierea contului curent; Încetarea contractului.

VI.7 Contractul de report Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încetarea contractului;

VI. 8 Contractul de cont curent Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte;

Încetarea contractului; VI. 9 Contractul de asociere in participaţiune Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte;

Încetarea contractului; VI.10 Contractul de leasing

Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încetarea contractului; VI. 11 Contractul de franciză

Noţiune şi caractere juridice; Condiţii de validitate; Efecte; Încetarea contractului; CAPITOLUL VII. TITLURILE DE CREDIT. INSTRUMENTE DE PLATĂ


167

VII.1Noţiune;Clasificări VII.2 Cambia; VII.3 Biletul la ordin; VII.4 Cecul.

CAPITOLUL VIII. PROCEDURA INSOLVENŢEI VIII.1 Noţiune.Caractere.Principii. Scop. Forme

VIII.2 Condiţiile deschiderii procedurii VIII.3 Participanţii la procedura insolvenţei

VIII.4 Conţinutul şi desfăşurarea procedurii insolvenţei VIII:5 Reorganizarea debitorului VIII:6 Falimentul VIII.7.Răspunderea pentru insolvenţă


METODE DE PREDARE



1. Angheni Smaranda, Volonciu Magda, Stoican Camelia, Drept comercial, Ediţia 4, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008. 2. Cărpenaru Stanciu D., Tratat de drept comercial român, Ediţia a -II -a Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011. 3. Cărpenaru Stanciu D., Predoiu Cătălin, David Sorin, Pipera Gheorghe, Legea societăţilor comerciale. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009. 4. Dominte Nicoleta Rodica, Organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, Editura C.H.Beck Bucureşti, 2008. 5. Chera Nicolae, Obligaţiile comerciale, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008. 6. Corsiuc Olia Maria, Drept comercial, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2007. 7. Florescu Grigore, Zaira Andra Bamberger, Florescu Cristina, Dreptul societăţilor comerciale, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010. 8. Piperea Gheoghe, Drept comercial, vol.1, vol.2, Editura C.H.Beck Bucureşti, 2008, 2009. 9. Schiau Ioan, Drept comercial, Editura Hamangiu , Bucureşti, 2009. 10. Schiau Ioan, Titus Prescure, Legea societăţilor comerciale nr.31/1990, Analize şi comentarii pe articole, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.

EVALUARE



forme Examen



168

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE

PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

PROF. UNIV. DR. IOAN MACOVEI DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE Cursul abordează problema raporturilor juridice de drept privat cu element de extraneitate. În cadrul acestei discipline se va evidenţia noţiunea de conflict de jurisdicţii şi conflict de legi, precum şi modalitatea de soluţionare, prin intermediul legislaţiei în vigoare, pentru fiecare categorie de raporturi juridice de drept privat.

TEMATICĂ GENERALĂ

Cap.I. Consideraţii generale asupra dreptului internaţional privat 1. Noţiunea dreptului internaţional privat 2. Obiectul dreptului internaţional privat 3. Metoda de reglementare CCaapp..IIII.. AAuuttoonnoommiiaa ddrreeppttuulluuii iinntteerrnnaattiioonnaall pprriivvaatt 1. Natura dreptului international privat 2. Corelaţia dreptului in internaţional privat cu alte ramuri de drept CCaapp.. IIIIII -- CCoonnţţiinnuuttuull ddrreeppttuulluuii iinntteerrnnaattiioonnaall 1. Normele conflictuale 2. Normele materiale 3. Normele de aplicare imediată CCaapp..IIVV.. CCoonnfflliicctteellee ddee lleeggii 1. Noţiune, denumire 2. Forme ale conflictelor de legi 3. Soluţionarea conflictelor de legi CCaapp..VV.. EEvvoolluuţţiiaa ddrreeppttuulluuii iinntteerrnnaaţţiioonnaall pprriivvaatt 1. Noţiuni generale 2. Conflictele de legi în antichitate 3. Personalitatea legilor 4. Teritorialismul feudal al cutumelor 5. Şcoala statutarilor italieni 6. Şcoala franceză a statutelor 7. Şcoala olandeză 8. Şcoala germană


169

9. Şcoala italiană a personalităţii legilor 10. Şcoala anglo-americană CCaapp..VVII.. IIzzvvooaarreellee ddrreeppttuulluuii iinntteerrnnaaţţiioonnaall pprriivvaatt 1. Noţiuni generale 2. Izvoarele interne 3. Izvoarele internaţionale 4. Raportul dintre izvoarele interne si internaţionale CCaapp..VVIIII.. CCaalliiffiiccaarreeaa 1. Noţiune, apariţie, importanţă, feluri 2. Legea după care se face calificarea 3. Calificarea şi conflictele între legi naţionale CCaapp..VVIIIIII.. RReettrriimmiitteerreeaa 1. Noţiunea retrimiterii 2. Apariţie, forme, limite 3. Retrimiterea şi conflictele între legi naţionale CCaapp..IIXX.. OOrrddiinneeaa ppuubblliiccăă îînn ddrreeppttuull iinntteerrnnaattiioonnaall pprriivvaatt 1. Noţiune, condiţii 2. Caracterele ordinii publice 3. Efectele ordinii publice 4. Ordinea publică şi conflictele între legi naţionale CCaapp..XX.. FFrraauuddaa llaa lleeggee 1. Noţiune, apariţie 2. Condiţiile fraudei la lege 3. Sancţionarea fraudei la lege CCaapp..XXII.. CCoonnfflliicctteellee ddee lleeggii îînn ttiimmpp şşii îînn ssppaaţţiiuu 1. Noţiune, evoluţie 2. Recunoaşterea drepturilor câştigate 3. Conflictele mobile 4. Conflictele decurgând din succesiunea statelor CCaapp..XXIIII.. AApplliiccaarreeaa lleeggiiii ssttrrăăiinnee 1. Noţiunea, temeiul aplicării 2. Titlul cu care se aplică legea străină 3. Aplicarea din oficiu a legii străine 4. Proba legii străine 5. Interpretarea legii străine 6. Controlul aplicării legii străine

PARTEA SPECIALĂ CCaapp..II.. CCoonnddiiţţiiaa jjuurriiddiiccăă aa ssttrrăăiinniilloorr 1. Noţiuni generale 2. Forme ale condiţiei juridice a străinilor 3. Regimul juridic al străinilor în România CCaapp..IIII.. RReeggiimmuull ppeerrssooaanneelloorr jjuurriiddiiccee ssttrrăăiinnee 1. Noţiune, clasificare 2. Recunoaşterea persoanei juridice străine 3. Naţionalitatea persoanei juridice străine 4. Drepturile persoanelor juridice străine CCaapp..IIIIII.. SSttaarreeaa şşii ccaappaacciittaatteeaa ppeerrssooaanneelloorr 1. Legea aplicabilă stării şi capacităţii persoanelor în dreptul internaţional privat. 2. Starea persoanelor 3. Capacitatea persoanelor fizice


170

Cap.IV. Bunurile şi drepturile reale 1. Regula lex rei sitae 2. Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae 3. Bunuri sustrase regulii lex rei sitae CCaapp..VV.. FFoorrmmaa aacctteelloorr jjuurriiddiiccee 1. Noţiuni generale 2. Legea aplicabilă formei actului juridic 3. Alte forme ale actului juridic CCaapp..VVII.. CCoonnttrraacctteellee 1. Rolul voinţei părţilor în determinarea legii aplicabile contractului 2. Domeniul de aplicare a legii contractului 3. Autonomia de voinţă în practica internaţională Cap.VII. Familia 1. Noţiuni generale 2. Căsătoria 3. Filiaţia 4. Obligaţia de întreţinere 5. Adopţia CCaapp..VVIIIIII.. SSuucccceessiiuunneeaa 1. Noţiuni generale 2. Determinarea legii aplicabile succesiunii Cap.IX. Competenţa si procedura civilă în dreptul internaţional privat 1. Problemele de competenţă în dreptul internaţional privat 2. Problemele de procedură civilă internaţională Cap.X. Arbitrajul internaţional 1. Noţiuni generale 2. Comisia de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

3. Recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine TEMATICA SEMINARIILOR

- Condiţia juridică a străinilor - Regimul persoanelor juridice străine - Conflictul de legi în materie de stare civilă şi capacitate - Conflictul de legi în materia raporturilor de familie - Conflictul de legi în materia bunurilor

METODE DE PREDARE

- La curs: prelegere, discuţii. - La seminar: discuţii având ca subiect tema de seminar, aplicaţii practice – speţe, teste.


1. Ion P. Filipescu, Andrei Filipescu, Tratat de drept internaţional privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2004, 2007.

2. Mihail Vasile Jakotă, Drept internaţional privat, 2 vol., Editura Fundaţiei "Chemarea", Iaşi, 1997.

3. Ioan Macovei, Drept international privat, Editura Ars Longa, Iaşi, 1999. 4. Ioan Macovei, Drept international privat, Editura Ars Longa, Iaşi, 2001. 5. Tudor R.Popescu, Drept internaţional privat, Editura Romfel, Buc., 1994. 6. Dragoş Alexandru Sitaru, Drept internaţional privat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

EVALUARE condiţii Frecvenţă; susţinerea unui test la seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar.

criterii Activitatea depusă la seminar şi răspunsurile din timpul examenului forme Examen scris şi oral



171

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL CIVIL I (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

PROF.UNIV. DR. GHEORGHE DURAC DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Aprofundarea cunostintelor despre institutiile si legislatia de drept procesual civil,

complementarea pregătirii cu aspecte definitorii privind concepţiile şi teoriile expuse în doctrina şi practica judiciară.

TEMATICĂ GENERALĂ

Capitolul I Aspecte de ordin general ale dreptului procesual civil şi ale procesului civil 1. Noţiunea de proces civil 2. Noţiunea şi importanţa dreptului procesual civil Capitolul al II-lea Acţiunea civilă

1. Noţiune şi importanţă 2. Elementele acţiunii civile 3. Clasificarea acţiunilor civile

Capitolul al III-lea Părţile litigante şi terţele persoane în procesul civil 1. Părţile în procesul civil 2. Terţele persoane în procesul civil

Capitolul al IV-lea Competenţa instanţelor judecătoreşti 1. Competenţa absolută şi competenţa relativă 2. Competenţa materială a instanţelor judecătoreşti

3. Competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti Capitolul al V-lea Actele de procedură

1. Definirea noţiunii. 2 Cererea de chemare în judecată 3. Întâmpinarea 4. Cererea reconvenţională 5. Citaţia

Capitolul al VI-lea Nulităţile procedurale 1. Noţiunea de nulitate a actelor procedurale 2. Reglementarea nulităţilor procedurale


172

3. Invocarea, constatarea şi efectele nulităţii Capitolul al VII-lea Termenele procedurale

1. Noţiuni generale 2. Calcularea termenelor procedurale

Sancţiunea nerespectării termenelor procedurale



METODE DE PREDARE

Prelegeri şi problemizare


1. G.Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă adnotat, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007;

2. Ciobanu, V.,M., G Boroi G,Drept procesual civil, Curs selectiv – teste grilă, Editia a IV-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2009;

3. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol.I, Ediţia a II-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2007;

4. Gh. Durac, Drept procesual civil, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2010; 5. Gh.Durac, Judecata în primă instanţă în procesul civil, Editura Hamangiu,

Bucureşti, 2006; 6. Gh.Durac, Drept procesual civil. Actele de dispoziţie ale părţilor în procesul civil,

Editura Polirom, Iaşi, 1999; 7. I. Leş, Tratat de drept procesual civil, Ediţia a V-a, Editura CH Beck, Bucureşti,

2010; 8. I. Leş, Participarea părţilor în procesul civil, Editura CH Beck, Bucureşti, 2008; 9. I. Leş, Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole, Editura CH Beck,

Bucureşti, 2008; 10. I. Leş, Sancţiunile procedurale în materie civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti,

2008.

EVALUARE

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control)

EE

- răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice 60% - activităţi aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc

20%

- teste pe parcursul semestrului - teme de control 20%


DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE JUDICIARĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO


173

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

CONF. UNIV.DR. DORIN NASTAS PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI


OBIECTIVE

Familiarizarea studenţilor cu specificul manierei în care psihologia ca ştiinţă şi psihologul ca specialist pot ajuta juriştii în activitatea lor profesională;

Relevarea modului în care poate fi conturată psihologic şi psihiatric personalitatea infractorului;

Explicarea cum se conturează şi funcţionează universul psihologic al minţii infractorului, în speţă a criminalilor deosebit de periculoşi;

Iniţierea cu privire la afectivitatea umană şi rolul acesteia în contexte cu relevanţă legală şi judiciară;

Explicarea manierei în care emoţiile se transpun în comportamente ce pot fi relevante în stabilirea dacă o persoană minte sau nu;

Introducere în biodetecţia veridicităţii declaraţiilor prin folosirea poligrafului; Arătarea aspectelor psihologice prezente în timpul anchetării suspecţilor şi

audierii martorilor precum şi a erorilor judiciare ce pot apărea prin folosirea unor tactici şi tehnici de interogare sau audiere improprii.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Ce este psihologia judiciară? Abordarea psihologică şi legală a dramei judiciare. 2. Emoţiile şi detectarea minciunii (I). 3. Infractorul din perspectivă psihologică. 4. Emoţiile şi detectarea minciunii (II). 5. Infractorul din perspectivă psihiatrică. 6. Emoţiile şi detectarea minciunii (III). 7. Infracţiunea de omor şi criminalul ce comite mai multe omucideri. 8. Criminalii în serie. Prezentare de caz (I). 9. Alcătuirea profilului infractorului. 10. Criminalii în serie. Prezentare de caz (II). 11. Aspectele psihologice ale mărturiei judiciare. 12. Falsa confesiune. Prezentare de caz. 13. Detectarea disimulării prin observarea conduitei şi folosirea poligrafului.


Nu există teme de seminar diferite de cele predate la curs. La seminar se aprofundează, prin interacţiuni didactice variate şi în baza unui set de lecturi, temele abordate la curs.

METODE DE PREDARE

Prelegeri asistate de proiector; proiectare de materiale video şi discutarea acestora; analiza lecturilor; prelegeri-discuţii cu invitaţi din sistemul judiciar


Bogdan, T., şi Sântea, I. (2010). Psihologie judiciară. Bucureşti: Themis Cart. Buş, I., şi David, D. (2003). Psihologie judiciară. Poligraf şi hipnoză. Bucureşti:

Tritonic. Butoi, T., Butoi, I.-T. (2003). Tratat universitar de psihologie judiciară. Teorie

şi practică. Bucureşti: Phobos.


174

Edwards, M. (2008). Crime şi criminali celebri. Bucureşti: M.A.S.T. Lopez, E. (2005). Manual de psihologie juridică. Bucureşti: Oscar Print. Mitrofan, N., Zdrenghea, V., şi Butoi, T. (1992 / 1997 / 2003). Psihologie

judiciară. Bucureşti: Şansa.EVALUARE condiţii prezenţa la evaluarea finală; prezenţa pe parcurs este liberă

criterii (1) contribuţia la discuţiile de la seminar; (2) calitatea şi structurarea tezei finale

forme (1) evaluare pe parcurs sau continuă: contribuţia la seminar; (2) evaluarea finală sau sumativă: nota la teza finală


Punctul din oficiu (1,00 punct) + nota subiecte teza finala (min. 0 puncte - max. 9,00 puncte) + valoarea bonificaţiilor obţinute pe parcurs (min. 0 puncte - max. 3,00 puncte) Observaţie: bonificaţiile de la seminar se contabilizează doar dacă studentul vine la examinare în sesiunea de la finele semestrului în care a participat la seminar

DENUMIREA DISCIPLINEI MEDICINĂ LEGALĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 36 114 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL /CATEDRA

PROF. DR. VASILE ASTĂRĂSTOAIE ŞTIINŢE PENALE


OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe TEMATICĂ GENERALĂ

Curs 1 a. Definiţia, obiectul de studiu al medicinei legale, istoricul specialităţii în funcţie de

evoluţia sistemului probativ şi cunoştiiţelor medicale b. Reglementarea legalã a activitãţii medicinei legale, rolul şi valoarea probei medico-

legale în justiţie c. Organizarea medicinei legale în România d. Legãtura medicinei legale cu ramuri ale dreptului e. Responsabilitatea juridică a medicului


175

Curs 2 a. Leziuni de violenţã: definiţie, clasificãri, evoluţie, timp şi modalitate de vindecare,

efecte asupra vieţii şi sãnãtãţii. b. Modalitatea de descrierea şi interpretarea a leziunilor de violenţă. c. Leziuni contuze ale pãrţilor moi, sistemului osteoarticular, organelor interne, dinţi. d. Plãgi tãiate, înţepate, despicate ale ţesuturilor moi şi organelor interne e. Plãgi împuşcate f. Plaga muşcatã g. Leziuni locale produse prin căldură, frig, radiaţii ionizante, acizi, baze, substanţe

corozive Curs 3 – Expertiza medico-legală a persoanei vii. Expertiza medico-legalã traumatologicã a. Criterii medicale de apreciere a gravităţii leziunilor de violenţă, infirmitatea,

invaliditatea, punerea în primejdie a vieţii prin leziuni de violenţă, pierderea de organ, pierderea de funcţie

b. Copilul maltratat – acoperire legislativã c. PTSD d. Simulare, disimulare, sinistrozã, pathomimie, automutilare Curs 4 - Expertiza medico-legală a persoanei vii. Expertiza medico-legală psihiatrică a. Obiective în cauze penale, obiective în cauze civile: noţiunea de „discernămînt”,

noţiunea de „capacitate de exerciţiu” b. Probleme medico-legale în oligofrenie, epilepsie, schizofrenie, PMD, alcoolism

cronic, tulburãri de conduitã la minori, psihozã puerperalã Curs 5 - Expertiza medico-legală a persoanei vii. Expertiza medico-legală sexologică a. Sexualizare defectuoasă: disgenezii gonadice, hermafroditism, transsexualism b. Abateri cantitative şi calitative de la sexualitatea normală: disfuncţia erectilă,

incapacitatea de procreere a bărbatului, incapacitatea de coabitare a femeii, hipersexualitatea

c. Perversiunile sexuale şi homosexualitatea, incriminări juridice d. Violul incriminare juridică, obiectivare medico-legală; actul sexual cu un minor,

incriminarea juridică a modificării genomului, a clonării şi a ingineriei genetice e. Sexualizare defectoasă– transsexualism Curs 6 - Expertiza medico-legală a filiaţiei, problematica medico-legală în avort şi pruncucidere a. Expertiza medico-legalã a filiaţiei - etape ale expertizei, participare medico-legalã în rezolvarea fiecãrei etape - profilul AND în stabilirea filiaţiei faţă de mamă sau filiaţiei faţă de tată b. Avortul – incriminare juridică, obiectivare medico-legală, expertiza medico-legală

în avortul ilegal şi avortul traumatic c. Pruncucidere – definiţii, expertiza medico-legală pe cadavru a copilului, expertiza

medico-legală a mamei (aprecierea semnelor şi datelor naşterii, aprecierea stării de sănătate în timpul şi imediat după naştere)

Curs 7 - Identificarea în medicina legală a. Identificarea odontostomatologică, profilul genetic, identificarea pe schelet, pe

cadavru, identificarea produselor biologice b. Aplicarea metodelor de identificare medico-legală în catastrofe c. Îmbinarea metodelor de identificare medico-legală cu metodele criminalistice în

omor Curs 8 – Expertiza medico-legală pe cadavru. Tanatologia medico-legală


176

- Definiţiile şi diagnosticul morţii, agonia şi etapele morţii, - sindroamele tanato-generatoare, - leziuni de violenţă tanatogeneratoare în traumatismele cranio-cerebrale,

traumatisme toracice şi ale organelor toracice, traumatisme ale membrelor, abdomenului şi bazinului osos, traumatisme vertebro-medulare, traumatisme BMF.

- legătura de cauzalitate în tanatogeneză Curs 9 - Expertiza medico-legală pe cadavru. Tanatologia medico-legală a. Tipuri de moarte b. Modificări cadaverice, reacţii vitale, semne vitale, reacţii supravitale,

supravieţuirea, importanţa medico-legală a stărilor agonale c. Aprecierea datei morţii în medicina legală d. Autopsia medico-legală, exhumarea (reglementare juridică, obiective ale expertizei

medico-legale pe cadavru). Intervenţia expertului parte. Curs 10 – Expertiza medico-legală pe cadavru în moartea violentă prin factori mecanici Mecanismele de producere şi leziuni specifice în: a. cãdere şi precipitare b. accidente de circulaţie c. alcoolul în accidentele de circulaţie: metabolizarea alcoolului etilic, determinarea

alcoolemiei şi efectul intoxicaţiei etilice în momentul accidentului Curs 11 - Expertiza medico-legală pe cadavru în moartea violentă prin factori mecanici a. Asfixii mecanice: fizipatologie, clasifiare, leziuni specifice în spînzurare,

ştrangulare, obstrucţia orificiilor şi căilor respiratorii, comprimare toraco-abdominală. Înecul.

b. Împuşcarea noţiuni de balisticã, leziuni produse prin împuşcare, probleme medico-legale în moartea prin împuşcare, identificarea criminalistică a urmelor împuşcării

Curs 12 - Expertiza medico-legală pe cadavru în moartea violentă prin factori fizici a. Arsuri, hipertermie b. Degerãturi, hipotermie c. Electocuţie – expertiza tehnică, leziuni şi cauze tanatogeneratoare în electrocuţie d. Tanatogeneza în modificãrile presiunii atmosferice e. Leziuni şi tanatogeneza prin acţiunea diverselor radiaţii Curs 13 - Expertiza medico-legală în moartea prin intoxicaţii. Moartea violentă prin factori biologici, psihici, terorism, tortură a. Definiţii: intoxicaţie, toxic, drog, dependenţã, obişnuinţã, abuz de substantã, sevraj,

toleranţã b. Intoxicaţia mortală cu CO, substanţe methemoglobinizante, alcool etilic, metilic,

barbiturice, morfinã, cocainã, haşiş, amfetamine, LSD, acid cianhidric, arsen şi produşi de arsen, organoclorurate, organofoforate, mercur

c. Intoxicaţia mortală cu ciperci d. Tanatogeneza în înţepătura de albine şi viesi, paianjeni, muşcătura de reptile e. Moartea violentă prin factori psihici f. Leziuni după actele de terorism, tortură – exemplificări.


I – Scopul: A. prezentarea principalelor sectoare de activitate ale medicinei legale a. expertiza pe cadavre în infracţiunile împotriva vieţii, identificare a

cadavrelor necunoscute, moarte subită b. expertiza persoanei vii (expertiză traumatologică, sexologică, psihiatrică,

amînări de pedeapsă etc c. examene complementare (ex. Clinice de specialitate, ORL, oftalmologice


177

etc), examene de laborator (toxicologic, histopatologic, serologic, antropologic etc)

B. prezentarea documentelor medico-legale II – Scopul: însuşirea metodei de examinare, descriere şi interpretare a leziunilor de violenţă la persoana vie III – Scopul: efectuarea unei expertize medico-legale traumatologice în cabinetul medico-legal şi întocmirea certificatului medico-legal - stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale - efectuarea unei lucrări de traumatologie medico-legală cu confirmarea infirmităţii, invalidităţii, punerii în primejdie a vieţii etc - analiza documentelor medicale şi a raportului de expertiză medico-legală întocmit pe bază de documente medicale aparţinînd unei persoane traumatizate

IV – Scopul: expertize medico-legale psihiatrice într-o cauză penală şi o cauză civilă – demonstraţie pe cazuri V – Scopul: expertize medico-legale psihiatrice într-o cauză penală şi o cauză civilă – demonstraţie pe cazuri VI – Scopul: examinare medicală în stabilirea:

virginităţii viol perversiune sexuală (pedofilie etc) impotenţă de coabitare şi procreere

VII– Scopul: expertiza în filiaţie: demonstraţie

examen de grup sangvin determinarea HLA interpretarea autoradiogramei laborator de biocrminalistică pentru identificarea petelor de produse

biologice (sînge, spermă, lichid amniotic) VIII – examenul histopatologic în practica medico-legală Scopul: confirmarea histopatologică a leziunilor macroscopice în diferitele morţi violente examenul toxicologic în practica medico-legală Scopul: întocmirea fişei de intoxicaţie etilică, calcularea alcoolemiei, metode de determinare a toxicelor pe probe recoltate de la cadavru şi de la persoana vie IX - autopsia medico-legală. Scopul: - însuşirea particularităţilor autopsiei medico legale; obiectivele oricărei autopsii medico-legale - aprecierea semnelor cadaverice şi a leziunilor tanatogeneratoare - întocmirea certificatului de deces şi al raportului de autopsie medico-legală

METODE DE PREDARE



178


1. Gheorghe Scripcaru, Vasile Astarăstoae, Călin Scripcaru, Medicină legală pentru jurişti, Ed. Polirom 2005;

2. Virgil Tiberiu Dragomirescu, Expertiza medico-legală în psihiatria judiciară, Ed. Viata Medicală;

3. Scripcaru Gh., Astărăstoae V., Principii de bioetică, deontologie şi drept medical, Ed. Omnia Iaşi;

4. Călin Scripcaru, Beatrice Ioan, Medicină Legală pentru jurişti, Ed. Polirom, Iaşi; 5. Gheorghe Scripcaru, Medicină legală, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1993; 6. Călin Scripcaru, Beatrice Ioan, Medicina Legală în justiţie, Ed. Cugetarea, Iaşi, 2001; 7. Ionel Groza, Vasile Astărăstoae, Curs de medicină-legală pentru jurişti, Ed. C.H.Beck,

Bucureşti, 2007. EVALUARE condiţii Frecvenţă; elaborarea unor lucrări de seminar; parcurgerea

bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

criterii

- cunoaşterea rolului şi scopurilor medicinei legale - stabilirea diagnosticului de moarte în clinică şi în sala de necropsie - descrierea adecvată a leziunilor de violenţă corporale - cunoaşterea situaţiilor în care se solicită efectuarea necropsiei

medico-legale precum şi a management-ului cazurilor care se încadrează în această categorie

- cunoaşterea sindroamelor tanatogeneratoare; cunoaşterea modului de completare a certificatului de deces

- cunoaşterea principalelor aspecte medico-legale în variate tipuri de traumatisme, la persoana vie şi la cadavru

- cunoaşterea modului şi a situaţiilor de solicitare a expertizelor medico-legale la persoana vie: traumatologică, psihiatrică, de filiaţie etc




ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR (ORGANIZAREA MAGISTRATURII, AVOCATURII, NOTARIATULUI

PUBLIC ŞI ACTIVITĂŢII EXECUTORILOR) (ZI şi FR) ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO


179



COLECTIVUL /CATEDRA

ASIST. UNIV. DRD. HORIA ŢIŢ DREPT PRIVAT DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE - Însuşirea noţiunilor referitoare la organizarea profesiilor juridice din România - Cunoaşterea reglementărilor aplicabile organizării sistemului judiciar

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Organizarea magistraturii Noţiuni generale privind magistraţii şi categoriile profesionale asimilate

acestora Dobândirea calităţii de magistrat Drepturile şi îndatoririle magistraţilor Cariere magistraţilor – promovarea, transferul, detaşarea, suspendarea,

încetarea calităţii de magistrat. Răspunderea magistraţilor Organizarea şi conducerea instanţelor judecătoreşti Consiliul Superior al Magistraturii – organizare, atribuţii, activitate

2. Organizarea profesiei de avocat Consideraţii generale privind profesia de avocat. Modalităţi de

exercitare a profesiei de avocat Dobândirea calităţii de avocat Drepturile şi îndatoririle avocaţilor Răspunderea avocaţilor Organele de conducere ale profesiei de avocat

3. Organizarea profesiei de consilier juridic Consideraţii generale privind profesia de consilier juridic. Modalităţi de

exercitare a profesiei de consilier juridic Dobândirea calităţii de consilier juridic Drepturile şi îndatoririle consilierilor juridici Răspunderea consilierilor juridici Organele de conducere ale profesiei de consilier juridic

4. Organizarea profesiei de notar public Consideraţii generale privind profesia de notar public. Modalităţi de

exercitare a profesiei de notar public Dobândirea calităţii de notar public Drepturile şi îndatoririle notarilor publici Răspunderea notarilor publici Organele de conducere ale profesiei de notar public

5. Organizarea profesiei de executor judecătoresc Consideraţii generale privind profesia de executor judecătoresc. Modalităţi de exercitare a profesiei de executor judecătoresc Dobândirea calităţii de executor judecătoresc Drepturile şi îndatoririle executorilor judecătoreşti Răspunderea executorilor judecătoreşti Organele de conducere ale profesiei de executor judecătoresc


1. Rolul şi misiunea judecătorului în societate 2. Procurorul şi locul acestuia în cadrul sistemului judiciar 3. Profesia de avocat – profesie liberală sau activitate comercială? 4. Arta avocatului 5. Actualitatea profesiei de consilier juridic


180

6. Notarul public – profesia juridică „perfecta”? 7. Importanţa profesiei de executor judecătoresc

METODE DE PREDARE

Curs – prelegerea, dezbaterea Seminar – dezbateri cu invitaţi din cadrul fiecărei profesii juridice


1. Ion Popa, Tratat privind profesia de magistrat în România, Universul Juridic, Bucureşti, 2007

2. Florea Măgureanu, Organizarea sistemului judiciar, Universul Juridic, Bucureşti, 2006

3. Ioan Leş, Organizarea sistemului judiciar românesc, Editura All Beck, Bucureşti, 2004

4. Ioan Leş, Organizarea sistemului judiciar în dreptul comparat, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

5. Ligia Dănilă, Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Editura CH Beck, Bucureşti, 2007

6. Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009

7. Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2004

8. Ioan Gârbuleţ, Organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.

EVALUARE






PROTECŢIA JURIDICĂ A DREPTURILOR OMULUI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 36 114 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO


181



COLECTIVUL /CATEDRA

DR. SNEJANA SULIMA DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE

- Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe în domeniul protecţiei juridice a drepturilor omului.

- Înţelegerea mecanismelor de protecţie a drepturilor omului la nivelul instanţelor internaţionale jurisdicţionale.

TEMATICĂ GENERALĂ

Curs I – Noţiuni introductive 1. Definirea conceptului de drepturi ale omului 2. Principii fundamentale ale drepturilor omului 3. Originile drepturilor omului

Curs II – Instrumente ale protecţiei drepturilor omului 1. Instrumente formale internaţionale 2. Instrumente formale regionale 3. Obligaţii ale statelor

Curs III – Tipologia drepturilor omului 1. În sistemul universal 2. În sistemul european 3. În sistemul american 4. În sistemul african

Curs IV – Mecanisme instituţionale de protecţie a drepturilor omului 1. Sistemul internaţional 2. Sisteme regionale

Curs V – Răspunderea pentru încălcarea drepturilor omului 1. Sistemul Curţii Europene a Drepturilor Omului 2. Jurisprudenţa penală internaţională 2.1. Răspunderea pentru crime împotriva umanităţii

Tribunale penale internaţionale


METODE DE PREDARE



Monografii

ALSTON, Philippe (dir.), L’Union Européenne et les Droits de l’Homme, Bruylant, Bruxelles, 2001.

BÎRSAN, Corneliu, Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Editia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010.

CIUCĂ, Aurora, Protecţia internaţională a drepturilor omului, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2009.

HENNEBEL, Ludovic, Emmanuelle BRIBOSIA (dir.), Classer les droits de l’homme, Bruxelles, Bruylant, 2004.

MIGA-BEŞTELIU, Raluca, BRUMAR, Catrinel, Protecţia internaţională a drepturilor omului. Note de curs, Ediţia a IV-a revizuită, UJ, 2009.

POPESCU, Corneliu-Liviu, Protecţia internaţională a drepturilor omului – resurse, instituţii, proceduri, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2000

RENUCCI, Jean-François, Tratat de drept european al drepturilor omului, Editura Hamangiu, Bucureşti 2009.


182

SUDRE, Frédéric, Droit européen et international des droits de l’homme, 10e édition revue et augmentée, PUF, Paris, 2011.

Periodice: Revista Română de Drepturile Omului Noua Revistă Română de Drepturile Omului Human Rights Law Review (Oxford University Press) Human Rights Review (Springer) (Berlin, Vienna etc.) Revue trimestrielle des droits de l’homme (Bruxelles) Revue Droits Fondamentaux (Paris II; Université de Nantes; AUF) (până la 2008 on line) Revue universelle des droits de l’homme (Strasbourg) Surse internet: http://www.un.org/fr/ http://www.icj-cij.org/homepage/index.php?lang=en http://www.coe.int; http://www.echr.coe.int/ECHR/Homepage_FR http://conventions.coe.int;



forme Examen scris formula notei



CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI. PRACTICA CEDO (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL I STATUTUL DISCIPLINEI (OB-

obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 28 28 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA


183

LECT. RĂZVAN-HORAŢIU RADU DREPT PUBLIC DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -OBIECTIVE Dobândirea şi aprofundarea de cunoştinţe

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Consideraţii generale 1.1. Drepturile garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului şi protocoalele sale adiţionale 1.2. Principiile sistemului Convenţiei europene a drepturilor omului 1.2.1. Principiile convenţionale 1.2.1. 1. Principiul solidarităţii 1.2.1. 2. Principiul suveranităţii 1.2.2. Principiile jurisprudenţiale ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului 1.2.2.1. Principiul efectivităţii dispoziţiilor Convenţiei 1.2.2.2. Principiul subsidiarităţii mecanismului Convenţiei 2. Dreptul la viaţă – art. 2 din Convenţie 2.1. Obligaţiile statelor privind dreptul la viaţă 2.2. Frontierele dreptului la viaţă 2.3. Restrângeri ale dreptului la viaţă prevăzute de art. 2 par. 2 din Convenţie 2.4. Restrângeri ale dreptului la viaţă prevăzute de art 15 par. 2 din Convenţie 3. Dreptul de a nu fi supus torturii şi altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante – art. 3 din Convenţie 3.1. Caracterul interdicţiei 3.2. Obligaţiile statelor privind protecţia împotriva torturii şi a tratamentelor inumane ori degradante 3.2.1. Obligaţia negativă a statelor 3.2.2. Obligaţii pozitive ce cad în sarcina statului 3.3. Tortura 3.3.1. Definiţie. Trăsături ale actelor de tortură 3.4. Tratamentele şi pedepsele inumane 3.4.1. Acte ce constituie tratamente inumane 3.4.2. Tratamentele aplicate deţinuţilor şi bolnavilor 3.4.3. Tratamentul străinilor. Extrădarea şi deportarea 3.5. Pedeapsa cu moartea 3.6. Tratamente şi pedepse degradante 3.6.1. Discriminările 3.6.2. Pedepsele corporale 4. Dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituţii şi muncii forţate sau obligatorii – art. 4 din Convenţie 4.1. Sclavia 4.2. Servitutea 4.3. Munca forţată sau obligatorie – definiţie 4.4. Situaţii exceptate de la domeniul de aplicare a interdicţiei muncii forţate sau obligatorii – art. 4 par. 3 din Convenţie 5. Dreptul la libertatea şi siguranţa persoanei –art. 5 din Convenţie 5.1. Caracterul dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei 5.2. Noţiunea de libertate 5.3. Cazurile permise de privare de libertate - art. 5 par. 1 lit.a-e din Convenţie 5.4. Cazuri de privare de libertate ca nu intră sub incidenţa art. 5 5.5. Garanţiile instituite pentru persoanele private de libertate – art. 5 par. 2-5 din Convenţie 5.5.1. Dreptul de a fi informat - art. 5 par. 2 din Convenţie 5.5.2. Dreptul de a fi adus de îndată în faţa unui judecător, de a fi trimis în judeactă într-un termen rezonabil sau eliberat – art. 5 par. 3 din Convenţie 5.5.3. Dreptul la recurs - art. 5 par. 4 din Convenţie 5.5.4. Dreptul la despăgubiri pentru detenţia ilegală – art. 5 par. 5 din Convenţie


184

6. Dreptul la un proces echitabil - art. 6 din Convenţie 6.1. Caracterele dreptului la un proces echitabil 6.2. Aplicabilitatea art. 6 din Convenţie 6.2.1. Plângerile privind „drepturile şi obligaţiile cu caracter civil” 6.2.1.1. Noţiunea de „plângere” 6.2.1.2. Noţiunea de „drepturi şi obligaţii cu caracter civil” 6.2.2. Noţiunea de „acuzaţie în materie penală” 6.2.2.1. Materie penală 6.3. Garanţiile generale ale dreptului la un proces echitabil - art. 6 par. 1 din Convenţie 6.3.1. Dreptul de a fi judecat de un tribunal independent şi imparţial prevăzut de lege 6.3.2. Dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil 6.3.2.1. Modul de calcul al termenului rezonabil în materie civilă şi în materie penală 6.3.3. Publicitatea procedurii 6.4. Garanţiile speciale ale dreptului la un proces echitabil în procesele penale – art. 6 par. 2 şi 3 din Convenţie 6.4.1. Prezumţia de nevinovăţie – art. 6 par. 2 din Convenţie 6.4.2. Dreptul la apărare – art. 6 par. 3 lit. a-e din Convenţie 6.4.2.1.Dreptul de a fi informat asupra naturii şi cauzei acuzaţiei 6.4.2.2. Dreptul de a dispune de timpul şi facilităţile necesare apărării 6.4.2.3. Dreptul de a se apăra în mod eficient

6.4.2.4. Dreptul la martori 6.4.2.5. Dreptul la interpret

6.5. Garanţiile implicite ale dreptului la un proces echitabil 6.5.1. Dreptul de acces la un tribunal 6.5.2. Obligaţia de motivare a hotărârilor 6.5.3. Principiul egalităţii armelor 6.5.4. Dreptul de a nu se autoacuza 7. Dreptul de a nu fi supus unor unor legi şi pedepse ex post facto – art. 7 din Convenţie 7.1. Principiul legalităţii incriminării şi pedepselor 7.1.1. Sfera de aplicare a principiului legalităţii incriminării şi pedepselor 7.2. Principiul neretroactivităţii legii penale 8. Dreptul la viaţă privată şi de familie 8.1. Conţinutul noţiunii de viaţă privată 8.1.1. Dreptul la intimitatea vieţii private 8.1.2. Dreptul la libertatea vieţii sexuale 8.1.3. Dreptul la imagine 8.1.4. Dreptul la căsătorie 8.1. 5. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos 8.2. Noţiunea de viaţă de familie 8.2.1. Relaţiile care se includ în sfera relaţiilor de familie 8.3. Dreptul la respectarea corespondenţei 8.4. Dreptul la respectarea domiciliului 8.5. Garanţii ale dreptului la viaţă privată şi de familie – art. 8 par. 2 din Convenţie 9. Libertăţile gândirii 9.1. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi a religiei – art. 9 din Convenţie 9.1.1. Dreptul de a avea o convingere 9.1.2. Dreptul individului de a-şi manifesta convingerile 9.1.2.3. Obiecţia de conştiinţă 9.1.2.4. Dreptul la instruire şi dreptul părinţilor de a li se respecta convingerile în privinţa educaţiei 9.1.2.4.1.P rincipiul pluralismului educativ 9.2. Libertatea de expresie – art. 10 din Convenţie 9.2.1. Specificitatea dreptului


185

9.2.2. Conţinutul dreptului la libertatea de expresie 9.2.3. Domeniul de aplicare a libertăţii de expresie 9.2.4. Restricţii aduse libertăţii de expresie


METODE DE PREDARE



-C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi si libertăţi, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2010 - Jean Francois Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009 - C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi si libertăţi, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005; - C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Vol. II – Procedura în faţa Curţii. Executarea hotărârilor, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2006; - C. Bîrsan, M. Eftimie, Convenţia europeană a drepturilor omului. Protocoale adiţionale, la Convenţie. Regulamentul Curţii Europene. Formulare şi note explicative, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006; - Radu Chiriţa, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentarii şi explicatii, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2008 - D. Bogdan, M. Selegean, Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005; - C. -L. Popescu, Drepturile de procedură in jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (2001-2002), Editura ALL Beck, Bucureşti, 2003; - O. Predescu, Convenţia europeană a drepturilor omului şi implicaţiile ei asupra dreptului penal român, Editura Lumina Lex., Bucureşti, 1998.

EVALUARE



forme Colocviuformula notei


SEMESTRUL AL II-LEA

DISCIPLINE OBLIGATORII: DENUMIREA DISCIPLINEI

DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-


NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL


186

ORELOR PE


FR S L P

14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

PROF. UNIV. DR. IOAN MACOVEI DREPT PRIVAT


OBIECTIVE

Cursul abordează raporturile juridice comerciale în plan internaţional. Se are în vedere studierea unor instituţii specifice dreptului comercial, precum comercianţii persoane fizice şi juridice, titlurile de credit din perspectiva dezvoltării lor în plan internaţional. De asemenea, se aprofundează domenii specifice dreptului comerţului internaţional, precum operaţiuni comerciale internaţionale pentru aport valutar, arbitrajul comercial internaţional, modalităţi de plată în materia comerţului internaţional.

TEMATICĂ GENERALĂ

CCaapp.. II -- NNooţţiiuunneeaa ddee ddrreepptt aall ccoommeerrţţuulluuii iinntteerrnnaaţţiioonnaall 1. Denumirea de drept al comerţului internaţional 2. Definiţia dreptului comerţului internaţional 3. Obiectul dreptului comerţului internaţional CCaapp.. IIII -- EEvvoolluuţţiiaa ddrreeppttuulluuii ccoommeerrţţuulluuii iinntteerrnnaaţţiioonnaall 1. Noţiuni generale 2. Comerţul internaţional în antichitate 3. Dreptul comerţului internaţional în evul mediu 4. Dreptul comerţului internaţional în epoca modernă

5. Dreptul comerţului internaţional în epoca contemporană CCaapp.. IIIIII -- IIzzvvooaarreellee ddrreeppttuulluuii ccoommeerrţţuulluuii iinntteerrnnaaţţiioonnaall

11.. NNooţţiiuunnii ggeenneerraallee 2. Izvoarele interne 3. Izvoarele internaţionale CCaapp.. IIVV -- CCoommeerrcciiaannţţiiii ppeerrssooaannee ffiizziiccee 1. Noţiunea de comerciant persoană fizică 2. Obligaţiile profesionale ale comercianţilor 3. Întreprinderea şi fondul de comerţ CCaapp.. VV -- CCoommeerrcciiaannţţiiii ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee 1. Consideraţii generale 2. Societăţile de persoane 3. Societăţile de capitaluri 4. Societatea cu răspundere limitată Cap. VI - Falimentul 1. Noţiune, elemente, condiţii 2. Procedura şi efectele falimentului 3. Administrarea falimentului 4. Suspendarea şi încetarea falimentului Cap. VII - Operaţiuni pregătitoare încheierii contractelor comerciale internaţionale 1. Studierea pieţei externe 2. Publicitatea comercială 3. Alegerea partenerului extern


187

CCaapp.. VVIIIIII -- NNeeggoocciieerriillee ccoonnttrraacctteelloorr ccoommeerrcciiaallee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee 1. Tratativele comerciale 2. Cererea de ofertă 3. Oferta 4. Răspunderea părţilor în perioada negocierilor CCaapp.. IIXX -- ÎÎnncchheeiieerreeaa ccoonnttrraacctteelloorr ccoommeerrcciiaallee iinntteerrnnaaţţiioonnaallee

11.. MMoommeennttuull îînncchheeiieerriiii ccoonnttrraaccttuulluuii 2. Locul încheierii contractului 3. Forma încheierii contractului 4. Conţinutul contractului Cap. X - Contractele internaţionale de vânzare de mărfuri 1. Vânzarea comercială internaţională 2. Vânzarea prin burse 3. Vânzarea prin licitaţie Cap. XI - Contractele de intermediere în comerţul internaţional 1. Contractul de mandat comercial 2. Contractul comercial de comision 3. Contractul de agency Cap. XII - Contractele de concesiune în comerţul internaţional 1. Contractul de concesiune exclusivă 2. Contractul de franchising Cap. XIII - Contractele de transfer de tehnologie în comerţul

internaţional 1. Contractul de licenţă 2. Contractul de know-how 3. Contractul de consulting-engineering Cap. XIV - Contractele de finanţare în comerţul internaţional 1. Contractul de leasing 2. Contractul de factoring Cap. XV – Contractele de transport internaţional de mărfuri 1. Contractul internaţional de transport rutier de mărfuri 2. Contractul internaţional de transport de mărfuri pe calea ferată 3. Contractul internaţional de transport de mărfuri pe mare 4. Contractul internaţional de transport fluvial de mărfuri 5. Contractul internaţional de transport aerian de mărfuri 6. Contractul internaţional de transport multimodal de mărfuri CCaapp.. XXVVII -- TTiittlluurriillee ddee vvaallooaarree îînn ccoommeerrţţuull iinntteerrnnaaţţiioonnaall 1. Noţiune, clasificare, rol 2. Cadrul juridic al titlurilor de valoare 3. Principalele titluri de valoare Cap. XVII – Modalităţile de plăţi internaţionale 1. Acreditivul documentar 2. Incaso documentar 3. Ordinul de plată 4. Plăţile prin compensaţie CCaapp.. XXVVIIIIII-- AArrbbiittrraajjuull ccoommeerrcciiaall iinntteerrnnaaţţiioonnaall 1. Noţiune, caractere, feluri 2. Convenţia de arbitraj 3. Forme ale arbitrajului ad-hoc 4. Forme ale arbitrajului instituţional 5. Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor străine


188


- Comercianţii persoane fizice - Comercianţii persoane juridice - Contractul de factoring, contractul de agency, contractul de franchising, contractul de consulting-engineering - Modalităţi de plată - Operaţiuni comerciale internaţionale pentru aport valutar - Forme ale arbitrajului comercial internaţional

METODE DE PREDARE

- La curs: prelegere, discuţii. - La seminar: discuţii având ca subiect tema de seminar, aplicaţii practice – speţe, teste.


1. Octavian Căpăţână, Brânduşa Ştefănescu, Tratat de drept al comerţului internaţional, 2 vol., Ed. Academiei, Bucureşti, 1985, 1987;

2. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, 2 vol., Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1994, 1995;

3. Ioan Macovei, Dreptul comerţului internaţional, Ed. Junimea, Iaşi, 1980; 4. Ioan Macovei, Instituţii în dreptul comerţului internaţional, Ed. Junimea, Iaşi, 1987; 5. Ioan Macovei, Dreptul comerţului internaţional, 2 vol. Editura All Beck, Bucureşti,

2009; 6. D. Mazilu, Dreptul comerţului internaţionale, 2 vol., Ed. Lumina Lex, Buc., 1999,

2000; 7. Tudor R. Popescu, Dreptul comerţului internaţional, E.D.P., Bucureşti, 1983; 8. Dragoş Alexandru Sitaru, Dreptul comerţului internaţional, 2 vol., Editura Universul

juridic, Bucureşti, 2009.

EVALUARE

condiţii Frecvenţă; susţinerea unui test la seminar; parcurgerea bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar

criterii Activitatea depusă la seminar şi răspunsurile din timpul examenului forme Examen scris şi oral

formula notei finale 50% nota activitate seminarială + 50% nota examen

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL CIVIL II (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-


NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR



PROF.UNIV. DR. GHEORGHE DURAC DREPT PRIVAT


189


OBIECTIVE Aprofundarea cunoştinţelor despre instituţiile şi legislaţia de drept procesual civil, complementarea pregătirii cu aspecte definitorii privind concepţiile şi teoriile expuse în doctrina şi practica judiciară

TEMATICĂ

Capitolul I Judecata în primă instanţă 1. Noţiuni generale 2. Procedura prealabilă şedinţei de judecată 3. Şedinţa de judecată 4. Excepţiile de procedură 5. Suspendarea şi perimarea 6. Actele procesuale de dispoziţie 7. Contractele judiciare

Capitolul II Hotărârea judecătorească 1. Preliminarii 2. Deliberarea şi pronunţarea hotărârii 3. Redactarea şi comunicarea hotărârii 4. Clasificarea hotărârilor judecătoreşti

Capitolul al III-lea Căile legale de atac 1.Fazele şi etapele judecăţii 2.Noţiunea şi importanţa căilor de atac 3. Clasificarea căilor de atac şi regulile comune în folosirea lor

CCaappiittoolluull aall IIVV ––lleeaa AAppeelluull 1. Definiţia şi caracterele juridice ale apelului 2. Subiectele apelului 3. Obiectul apelului 4. Aspecte generale ale exercitării apelului

Capitolul al V-lea Recursul 1. Aspectele generale privind recursul 2. Obiectul şi subiectele recursului 3. Cauza recursului (motivele de casare) 4. Sesizarea instanţei de recurs 5. Judecarea recursului 6. Soluţiile instanţei de recurs

Capitolul al VI-lea Contestaţia în anulare 1. Aspecte generale 2. Contestaţia în anulare generală (obişnuită) 3.Contestaţia în anulare specială

4. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare Capitolul al VII-lea Revizuirea

1. Aspecte generale 2. Elementele revizuiirii 3. Procedura de judecată

Capitolul al VIII-lea Recursul în interesul legii 1. Noţiune 2. Subiectele şi obiectul recursului în interesul legii

3. Soluţionarea recursului în interesul legii




190

METODE DE PREDARE Prelegeri şi problemizare


1. G.Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă adnotat, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007; 2. Ciobanu, V.,M., G Boroi G,Drept procesual civil, Curs selectiv – teste grilă, Editia a IV-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2009; 3. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol.I, Ediţia a II-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2007; 4. Gh. Durac, Drept procesual civil, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2010; 5. Gh.Durac, Judecata în primă instanţă în procesul civil, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006; 6. Gh.Durac, Drept procesual civil. Actele de dispoziţie ale părţilor în procesul civil, Editura Polirom, Iaşi, 1999; 7. I. Leş, Tratat de drept procesual civil, Ediţia a V-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2010; 8. I. Leş, Participarea părţilor în procesul civil, Editura CH Beck, Bucureşti, 2008; 9. I. Leş, Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole, Editura CH Beck, Bucureşti, 2008;

10. I. Leş, Sancţiunile procedurale în materie civilă, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008.

EVALUARE

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrari de control)

EE

- răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice 60% - activităţi aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc 20% - teste pe parcursul semestrului - teme de control 20%

DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL MUNCII (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEMESTRU


INDIVIDUALA

NUMAR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 4 2 - 72 (48+24) 78 5 M (P + E) RO

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ/ PENTRU CURSURI FR

S L P 28 28 5 M (P + E) RO



LECT. UNIV. DR. VASILE SEPTIMIU PANAINTE DREPT PRIVAT

DISCIPLINE ANTERIOR Teoria Generală a Dreptului


191

ABSOLVITE Drept Civil (Partea generală, Persoanele – anul I, Obligaţii - anul II)

OBIECTIVE

- prezentarea, analiza şi, respectiv, însuşirea doctrinei şi practicii judiciare în domeniu (în special aspectele privind raporturile juridice individuale şi colective de muncă, conflictele de drepturi şi conflictele de interese); - cunoaşterea specificului jurisdicţional; - deprinderea unor abilităţi practice privind soluţionarea speţelor.

TEMATICĂ

Cap. I – NOŢIUNI INTRODUCTIVE §1. Definiţia şi obiectul dreptului muncii §2. Trăsături caracteristice ale raporturilor juridice de muncă §3. Izvoarele dreptului muncii §4. Principiile dreptului muncii Cap. II - DREPTUL INDIVIDUAL AL MUNCII I. Contractul individual de muncă §1. Noţiune şi reglementare §2. Trăsăturile caracteristice ale contractului individual de muncă §3. Încheierea contractului individual de muncă 3.1. Condiţiile generale de validitate a contractului individual de muncă 3.1.1. Capacitatea părţilor 3.1.2. Consimţământul 3.1.3. Obiectul şi cauza contractului individual de muncă 3.2. Condiţii speciale de validitate a contractului individual de muncă 3.2.1. Examenul medical 3.2.2. Condiţii de studii şi de vechime 3.2.3. Verificarea aptitudinilor profesionale şi personale 3.2.4. Perioada de probă §4. Forma, înregistrarea şi evidenţa contractului individual de muncă §5. Cumulul de funcţii

§6. Durata contractului individual de muncă §7. Conţinutul contractului individual de muncă A. Partea legală B. Partea convenţională (clauze esenţiale obligatorii şi clauze facultative) §8. Executarea contractului individual de muncă §9. Modificarea contractului individual de muncă A. Delegarea B. Detaşarea C. Alte cazuri de modificare unilaterală şi temporară a locului şi a felului muncii §10. Suspendarea contractului individual de muncă A. Trăsăturile specifice ale suspendării (caracterul temporar şi caracterul parţial) B. Cauzele de suspendare ale contractului individual de muncă a) Suspendarea de drept b) Suspendarea contractului de muncă din iniţiativa salariatului c) Suspendarea contractului de muncă din iniţiativa angajatorului d) Suspendarea contractului de muncă prin acordul părţilor C. Efectele suspendării contractului individual de muncă §11. Nulitatea contractului individual de muncă §12. Încetarea contractului individual de muncă 12.1. Încetarea de drept a contractului individual de muncă 12.2. Concedierea A. Interdicţii la concediere


192

B. Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului C. Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (individuală şi colectivă) D. Decizia de concediere 12.3. Demisia §13. Contractul individual de muncă cu timp parţial §14. Munca prin agent de muncă temporară §15. Munca la domiciliu II. Timpul de muncă şi timpul de odihnă §1. Timpul de muncă 1.1. Noţiuni introductive (definiţie, clasificare, repartizare) 1.2. Munca de noapte 1.3. Munca suplimentară 1.4. Norma de muncă §2. Timpul de odihnă. Formele timpului de odihnă §3. Concediile pentru formare profesională III. Salarizarea §1. Noţiuni introductive (salariul, cadrul normativ aplicabil) §2. Sistemul de salarizare (principii şi elemente) §3. Plata salariilor IV. Sănătatea şi securitatea în muncă §1. Reguli generale §2. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă §3. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale V. Formarea profesională a salariaţilor §1. Obiectivele principale şi formele formării profesionale §2. Accesul salariaţilor la formare profesională şi realizarea acesteia §3. Contractul de calificare profesională §4. Contractul de adaptare profesională §5. Contractul de ucenicie la locul de muncă VI. Inspecţia Muncii VII. Răspunderea disciplinară §1. Abaterea disciplinară §2. Cercetarea abaterii disciplinare şi stabilirea sancţiunii disciplinare §3. Sancţiunile disciplinare generale VIII. Răspunderea patrimonială §1. Răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat §2. Obligaţia de restituire §3. Condiţiile răspunderii patrimoniale a salariatului faţă de angajator §4. Răspunderea conjunctă §5. Procedura de stabilire si recuperare a prejudiciilor §6. Executarea silită a despăgubirilor IX. Răspunderea contravenţională în dreptul muncii X. Răspunderea penală în dreptul muncii XI. Jurisdicţia muncii §1. Noţiunea de conflict individual de muncă §2. Părţile conflictelor individuale de muncă §3. Competenţa instanţei care soluţionează conflictele individuale de muncă §4. Cererile în vederea soluţionării unui conflict individual de muncă §5. Procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă §6. Hotărârile pronunţate în materia conflictelor individuale de muncă şi executarea acestora


193

Cap. III - DREPTUL COLECTIV AL MUNCII I. Sindicatele şi patronatele – parteneri de dialog social §1. Sindicatele A. Reglementare B. Dreptul la asociere în sindicate C. Protecţia si garantarea libertăţii sindicale D. Atribuţiile organizaţiilor sindicale E. Forme de asociere a organizaţiilor sindicale F. Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale §2. Patronatele A. Noţiunea de patron/organizaţie patronală B. Atribuţiile organizaţiilor patronale C. Forme de asociere a organizaţiilor sindicale D. Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale II. Contractul colectiv de muncă §1. Noţiune, reglementare, natură juridică §2. Rolul şi importanţa contractelor colective de muncă §3. Categorii de contracte colective de muncă §4. Părţile contractelor colective §5. Încheierea contractelor colective (negocierea colectivă) §6. Conţinutul contractelor colective de muncă §7. Forma, înregistrarea şi publicitatea contractului colectiv de muncă §8. Efectele contractului colectiv de muncă §9. Executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncă III. Conflictele colective de muncă §1. Declanşarea conflictelor colective de muncă §2. Soluţionarea conflictelor colective de muncă prin conciliere, mediere şi arbitraj §3. Greva 3.1. Exercitarea dreptului la grevă A. Condiţii de declarare a grevei B. Tipuri de grevă C. Hotărârea de declarare a grevei D. Categorii de personal care nu pot declara grevă E. Declararea grevei cu condiţia asigurării serviciilor esenţiale 3.2. Desfăşurarea grevei A. Participarea la grevă B. Continuarea activităţii salariaţilor ce nu participă la grevă C. Obligaţii pentru organizatorii grevei şi conducerea unităţii pe timpul desfăşurării grevei 3.3. Încetarea grevei


Principiile dreptului muncii – perspectiva europeană. Trăsăturile caracteristice ale raporturilor juridice de muncă – analiză comparatistă cu alte raporturi juridice. Contractul individual de muncă – aspecte practice privind negocierea, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea. Practică judiciară privind încetarea raporturilor de muncă. Rolul Inspecţiei muncii în desfăşurarea raporturilor de muncă. Specificul răspunderii disciplinare – procedură şi soluţionarea unor speţe. Rolul contractului colectiv de muncă în cadrul dialogului social. Soluţionarea conflictelor de interese: modalităţi, avantajele şi dezavantajele


194

recurgerii la grevă pentru partenerii de dialog. Specificul soluţionării conflictelor de muncă de către instanţele specializate. Analiză comparativă cu regulile procedurale din dreptul procesual comun.

METODE DE PREDARE

- La curs: în principal prelegere (expunerea temei – reglementări, aspecte teoretice şi de practică judiciară; explicaţii şi comentarii), după caz şi utilizarea unor metode interactive; - La seminar: în principal metode interactive (interpelarea, dialogul, dezbaterea având drept suport bibliografia recomandată privind reglementări, teorii şi speţe, prezentarea şi comentarea a 2 referate/grupă/semestru, realizarea unor studii de caz, prezentarea şi analiza comparativă a unor soluţii de practică judiciară).


1. Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de drept al muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010; 2. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010; 3. Dan Ţop, Tratat de dreptul muncii, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008; 4. Şerban Beligrădeanu, Studii de drept român al muncii, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2007; 5. Alexandru Athanasiu, Luminiţa Dima, Dreptul muncii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2005; 6. Andrei Popescu, Dreptul internaţional şi european al muncii, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008; 7. Nicolae Voiculescu, Dreptul muncii. Reglementări interne şi comunitare, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007; 8. Alexandru Ţiclea (coord.), Codul muncii - comentat şi adnotat cu legislaţie, doctrină şi jurisprudenţă, vol. I şi II, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008; 9. Costel Gâlcă, Codul muncii adnotat, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008; 10. Alexandru Athanasiu ş.a., Codul muncii. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007; 11. Andrei Săvescu ş.a., Codul muncii adnotat: doctrină şi jurisprudenţă, Ed. Indaco, Bucureşti, 2005; 12. Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007; 13. Radu Răzvan Popescu, Dreptul penal al muncii, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008; 14. Mischie Beatrice, Conflicte de muncă. Culegere de practică judiciară, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010; 15. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Jurisdicţia muncii. Contractele colective. Conflictele de muncă. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010; 16. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Dreptul muncii. Salarii, sporuri şi concedii, formare profesională. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010; 17. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Dreptul muncii. Răspunderea disciplinară. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009; 18. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Dreptul muncii. Răspunderea patrimonială, contravenţională şi penală. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009; 19. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Încetarea contractului individual de muncă. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009; 20. Lucia Uţă, Florentina Rotaru, Simona Cristescu, Contractul individual de muncă. Încheiere, executare, modificare, suspendare. Practică judiciară, Ed.


195

Hamangiu, Bucureşti, 2009; 21. Carmen-Georgiana Comşa, Bianca-Antoaneta Scrob, Litigii de muncă. Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Apel Bucureşti pe semestrul I 2010, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010; 22. Alexandru Cornescu, Drept sindical, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010; 23. Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul muncii: practică judiciară, Ed. Moroşan, Bucureşti, 2008; 24. Dan Lupaşcu (coord.), Curtea de apel Bucureşti. Culegere de practică judiciară în materie de litigii de muncă 2005-2006 (semestrul I), Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006; 25. Septimiu Panainte, Contractul individual de muncă. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006; 26. Şerban Beligrădeanu, Legislaţia muncii comentată, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1992-2002; 27. Revista Română de Dreptul Muncii, Ed. Rosetti/Wolters Kluwer, Bucureşti, 2003-2008; 28. Revista de dreptul muncii şi dreptul securităţii sociale, disponibilă la

http://costelgilca.wordpress.com/revista-de-dreptul-muncii-si-dreptul-securitatii-sociale-nr12008.

EVALUARE

condiţii

1. frecvenţa la seminarii; 2. susţinerea testului/lucrării semestriale în cadrul activităţii de seminar; 3. realizarea unui referat sau a unei lucrări practice individuale pe parcursul semestrului (cu temă prestabilită).

criterii

- gradul de însuşire şi modul de aplicare a cunoştinţelor teoretice şi practice prezentate la curs şi seminar, capacitatea de a le corela critic;

- corectitudinea soluţiei de speţă şi calitatea argumentelor în fapt şi în drept;

- gradul de implicare, intervenţiile şi răspunsurile la seminar; - parcurgerea bibliografiei impuse, eventual parcurgerea reperelor

bibliografice suplimentare; - rezultatele lucrărilor semestriale şi testelor de teorie şi/sau practică

susţinute în cadrul activităţii de seminar; - evaluarea referatului/lucrării practice; - calitatea şi claritatea formulării judecăţilor şi răspunsurilor în

cadrul examinării.

forme 1. pe parcurs (evaluarea întregii activităţi la seminarii) 2. examinare finală (scris şi oral)

formula notei finale 50% nota evaluare I + 50% nota evaluare II

DENUMIREA DISCIPLINEI CRIMINALISTICĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ/

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE


colocviu, E-examen, M-

LIMBA DE PREDARE


196

PENTRU CURSURI ZI

mixt)

C S L 2 1 42 108 5 M ROMÂNĂ

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

LECT.UNIV. DR. DANIEL ATASIEI ŞTIINŢE PENALE DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul

OBIECTIVE

- Studiul tehnicii, tacticii şi metodologiei criminalistice. În cadrul tehnicii criminalistice se urmăreşte dobândirea cunoştinţelor despre căutarea, evidenţierea, fixarea, ridicarea şi analiza urmelor şi a mijloacelor materiale de probă, despre mijloacele tehnice utilizate de criminalişti atât în cercetarea la faţa locului, cât şi în laborator. În cadrul tacticii criminalistice se urmăreşte analiza şi însuşirea procedeelor de audiere a persoanelor şi de efectuare a celorlalte activităţi procedurale (de exemplu, percheziţia, prezentarea pentru recunoaştere, reconstituirea ş.a). În cadrul metodologiei criminalistice se vor aplica acele cunoştinţe dobândite în cadrul tehnicii şi tacticii, prin raportare la specificul diferitelor categorii de infracţiuni (infracţiuni de furt, infracţiuni de omor, infracţiuni de corupţie ş.a.)

TEMATICĂ GENERALĂ

I. Noţiuni introductive privind obiectul, caracterele şi principiile criminalisticii Sistemul cursului – A. Tehnică criminalistică B. Tactică criminalistică C. Metodologie criminalistică IIII.. EElleemmeennttee ddee tteehhnniiccăă ccrriimmiinnaalliissttiiccăă II.1. Identificarea criminalistică - noţiune - principii - metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice destinate investigării criminalistice II.2. Tehnici de identificare a persoanelor după urmele lăsate de corpul uman II.3. Identificarea persoanelor prin alte metode – după semnalmente exterioare, după voce II.4. Cercetarea urmelor lăsate de obiecte şi a altor categorii de lucru IIIIII.. EElleemmeennttee ddee ttaaccttiiccăă ccrriimmiinnaalliissttiiccăă III.1. Tactica efectuării cercetării la faţa locului III.2. Tactica ascultării învinuitului sau inculpatului III.3. Tactica ascultării martorilor III.4. Tactica ascultării părţii vătămate, părţii civile şi părţii responsabile civilmente III.5. Reguli tactice aplicate în efectuarea unor acte de urmărire penală IV. Metodologie criminalistică – vizând cercetarea unor categorii de infracţiuni IV.1. Infracţiuni contra vieţii IV.2. Infracţiuni contra patrimoniului IV.3. Alte infracţiuni


197

IV.4. Cercetarea accidentelor de circulaţie; accidentelor de muncă


- Rolul amprentelor papilare în identificarea criminalistică - Analiza urmelor de sânge găsite la faţa locului - Analiza urmelor mijloacelor de transport - Balistica judiciară

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, analiza documentelor legislative, vizionarea de materiale didactice (filme, fotografii, planşe), cercetarea şi exemplificarea în condiţii de laborator


1. A. Ciopraga, I. Iacobuţă, Criminalistică, Editura Junimea, Iaşi, 2001; 2. A. Ciopraga, Criminalistica – tratat de tactică, Editura Gama, Iaşi, 1996; 3. Ion Mircea, Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2009; 4. Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, ediţia a V-a revăzută şi adăugată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.



forme Examen oralformula

notei finale 50% nota evaluare I + 50% nota evaluare II


DENUMIREA DISCIPLINEI INFORMATICĂ JURIDICĂ (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU

IV SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


CURSURI FR

S L P 14 14 5 M RO



CONF. UNIV. DR. SILVIA LUCHIAN ŞTIINŢE PENALE


198

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE - OBIECTIVE Întelegerea conceptelor de bază ale statisticii juridice şi familiarizarea cu funcţiile

statistice din Excel. Studenţii vor fi capabili să distingă între diferite tipuri de variabile şi să înţeleagă situaţiile în care pot fi folosite unele sau altele; vor înţelege fundamentele raţionamentelor statistice bazate pe probabilitate de eroare şi le vor aplica în testarea ipotezelor statistice juridice.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Rolul statisticii în cunoaşterea juridică a) Principii de bază ale observării statistice b) Surse de date statistice juridice 2. Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice juridice cu ajutorul programului Microsoft EXCEL a) Formatarea şi tipărirea foilor de lucru EXCEL b) Utilizarea formulelor şi funcţiilor c) Crearea şi modificarea diagramelor 3. Prezentarea distribuţiilor statistice unidimensionale a) Fenomene colective, lege stochastică b) Variabile, unităţi, serii statistice c) Reprezentarea grafică a distribuţiilor statistice unidimensionale - poligonul şi curba frecvenţelor - curba frecvenţelor cumulate - histograma (comanda HISTOGRAM din EXCEL) - diagrama de structură

TEMATICĂ GENERALĂ

d) Indicatori ai intervalului de variaţie - comenzile: MIN, MAX, FREQUENCY din EXCEL - comenzile: QUARTILE şi PERCENTILE din EXCEL e) Indicatori ai tendinţei centrale: în EXCEL - media aritmetică ----------- > AVERAGE - media geometrică ---------- > HYPGEOMDIST - media armonică ---------- > HARMEAN - modul ---------- > MODE - mediana ----------- > MEDIAN f) Indicatori ai împrăştierii (în EXCEL comenzile STDEV şi

DEVSQ), asimetriei (comanda SKEW) şi boltirii (comanda KURT)

4. Prezentarea distribuţiilor statistice bidimensionale a) Frecvenţele relative marginale, parţiale şi condiţionate b) Prezentare tabelară şi grafică c) Corelaţie şi covarianţă (comenzile CORRELATION şi COVARIANCE) d) Regresia simplă (comanda REGRESSION)


Seminarul va fi unul practic, constând în rezolvarea şi explicarea unor studii de caz de pe siturile: www.politiaromana.ro, www.europa.eu şi www.insse.ro. Prin intermediul exercitiilor vor invata cum sa foloseasca funcţiile din categoria Statistics din Excel pentru descrierea variabilelor si pentru calcularea formulelor de baza in statistica, precum si diferite metode de prelucrare a datelor primare si de pregatire a acestora in vederea analizelor statistice prin comanda Data Analysis

METODE DE PREDARE



199


1. Elisabeta Jaba, Statistica – ediţia a treia, Editura economică – 2002. 2. Patrick Blatner, Microsoft EXCEL 2002, Editura TEORA – 2003.





DENUMIREA DISCIPLINEI DREPTUL CONCURENŢEI (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

LECT. UNIV. DR. LUCIA IRINESCU DREPT PRIVAT


OBIECTIVE Însuşirea unor principii, noţiuni, concepte din dreptul concurentei Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei in vigoare

TEMATICĂ GENERALĂ

I. DREPTUL CONCURENŢEI COMERCIALE 1. Noţiunea de concurenţă 2. Felurile concurenţei 3. Cadrul legal şi instituţional 4. Piaţa relevantă II. Practicile anticoncurenţiale

1. Noţiuni introductive 2. Înţelegerile anticoncurenţiale 3. Abuzul de poziţie dominantă 4. Concentrările economice 5. Ajutoarele de stat


200

III. CONCURENŢA NELOIALĂ 1. Noţiuni introductive 2. Reglementarea concurenţei neloiale 3. Acte şi fapte de concurenţă neloială §1. Confuzia

§2. Denigrarea §3. Dezorganizarea §4. Dumping §5. Subvenţii



METODE DE PREDARE



1. Octavian Căpăţînă, Dreptul concurenţei comerciale. Concurenţa onestă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1992;

2. Octavian Căpăţînă, Dreptul concurenţei comerciale. Concurenţa patologică. Monopolismul, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993;

3. Yolanda Eminescu, Concurenţa neleală. Drept comparat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993;

4. Octavian Căpăţână, Dreptul concurenţei comerciale. Concurenţa neloială pe piaţa internă şi internaţională, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994;

5. Emilia Mihai, Dreptul concurenţei. Drept comunitar şi drept românesc, Editura Mirton, Timişoara, 2007;

6. Titus Prescure, Curs de dreptul concurenţei comerciale, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004;

7. Giorgiu Coman, Concurenţa în dreptul intern şi european, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2011;

8. Georgeta Cotuţiu, Valeria Sabău, Drept român şi comunitar al concurenţei, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.

EVALUARE






DREPT FUNCIAR ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ (ZI şi FR)



NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE


M-mixt)

LIMBA DE PREDARE


201

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



COLECTIVUL /CATEDRA

LECT.UNIV. DR. DAN CONSTANTIN TUDURACHE DREPT PRIVAT


Teoria generală a dreptului; Drept roman; Drept civil – partea generală, persoanele, drepturile reale, teoria generală a obligaţiilor, contracte, succesiuni.

OBIECTIVE Continuarea studiului Dreptului privat. Dobândirea unor cunoştinţe aprofundate cu privire la principiile şi regulile de bază ale principalelor instituţii ale materiei Dreptului funciar şi publicităţii imobiliare.

TEMATICĂ GENERALĂ

MODULUL I I. Fondul funciar şi proprietatea asupra terenurilor

1. Noţiunea de fond funciar şi clasificarea terenurilor. 2. Domeniul public şi domeniul privat. 3. Delimitarea domeniului public şi a domeniului privat al statului şi al

unităţilor administrativ-teritoriale. 4. Dobândirea proprietăţii private asupra terenurilor potrivit Legii

fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005.

5. Regimul juridic al terenurilor II. Exploatarea terenurilor agricole în România

1. Desfiinţarea şi lichidarea formelor de organizare existente până în anul 1990 (cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile agricole de stat), ca urmare a aplicării Legii nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005.

2. Formele de asociere potrivit Legii nr. 36/1991. 3. Contractul de arendare. 4. Renta viageră agricolă.

III. Sistemele de publicitate imobiliară aplicabile până la intrarea în vigoare a Legii cadastrului funciar şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 1. Sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni.

2. Sistemul cărţii funciare potrivit Legii nr. 115/1938. 3. Cărţile de publicitate funciară. 4. Cărţile de evidenţă funciară.

IV. Publicitatea imobiliară potrivit Legii nr. 7/1996 1. Cadastrul funciar.

1.1. Noţiune, obiective, funcţii. 1.2. Organizarea şi realizarea activităţii de cadastru. 1.3. Procedura elaborării documentaţiei cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară. 1.4. Documentaţia cadastrală. 1.5. Numerotarea cadastrală.


202

MODULUL II 2. Cărţile funciare

2.1. Noţiunea, obiectul şi funcţiile cărţilor funciare. 2.2. Entităţile de bază ale evidenţei cadastrale şi publicităţii imobiliare. 2.3. Cuprinsul cărţii funciare. 2.4. Principiile de carte funciară. 2.5. Înscrierile în cartea funciară. 2.6. Reguli referitoare la înscrierea drepturilor reale imobilare. 2.7. Notarea drepturilor personale, faptelor juridice şi acţiunilor de carte funciară. 2.8. Acţiunile de carte funciară. 2.9. Procedura în materie de carte funciară.


Seminarul va fi unul practic, constând în dezbaterea unor teme de studiu individual, precum şi a unor probleme corelate cu temele de curs. Principalele teme care implică, în mod deosebit, pregătirea individuală a studentului: Noţiunea de fond funciar şi clasificarea terenurilor. Dobândirea proprietăţii private asupra terenurilor potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005. Regimul juridic al terenurilor. Formele de asociere potrivit Legii nr. 36/1991. Contractul de arendare. Sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni. Sistemul cărţii funciare potrivit Legii nr. 115/1938. Cadastrul funciar. Principiile de carte funciară. Înscrierile în cartea funciară. Acţiunile de carte funciară. Procedura în materie de carte funciară.

METODE DE PREDARE



1. Marian Nicolae, Publicitatea imobiliară şi noile cărţi funciare, Edit Press Mihaela S.R.L., Bucureşti, 2000; 2. Liviu Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura LUMINA LEX, Bucureşti, 2001; 3. Corneliu Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001; 4. Radu I. Motica, Anton Trăilescu, Manual de drept funciar şi publicitate imobiliară, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001; 5. Nicolae Boş, Cadastru general, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003; 6. Marian Nicolae, Tratat de publicitate, vol I-II, Edittura Universul Juridic, Bucureşti, 2006.



forme Examen scrisformula notei

finale 50% nota evaluare I + 50% nota evaluare II

DENUMIREA DISCIPLINEI JURISPRUDENŢA C E D O (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU SEMESTRUL STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-



203

NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 2 56 94 5 C RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P C RO 28 28 TITULARUL DISCIPLINEI


LECT. RĂZVAN-HORAŢIU RADU


OBIECTIVE

Însuşirea de cunoştinţe relative la principiile Convenţiei europene a drepturilor omului.

Aprofundarea studiului drepturilor procedurale şi a garanţiilor procedurale, atât a celor consacrate în mod expres de textul Convenţiei, cât şi a celor cu caracter implicit.

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Dreptul la viaţă – art. 2 din Convenţie 1. Obligaţiile statelor privind dreptul la viaţă 2. Frontierele dreptului la viaţă 3. Restrângeri ale dreptului la viaţă prevăzute de art. 2 par. 2 din Convenţie 4. Restrângeri ale dreptului la viaţă prevăzute de art 15 par. 2 din Convenţie 2. Dreptul de a nu fi supus torturii şi altor tratamente sau pedepse inumane

sau degradante – art. 3 din Convenţie 1. Caracterul interdicţiei 2. Obligaţiile statelor privind protecţia împotriva torturii şi a tratamentelor

inumane ori degradante 2.1. Obligaţia negativă a statelor 2.2. Obligaţii pozitive ce cad în sarcina statului

3. Tortura 3.1. Definiţie. Trăsături ale actelor de tortură

4. Tratamentele şi pedepsele inumane 4.1. Acte ce constituie tratamente inumane 4.2. Tratamentele aplicate deţinuţilor şi bolnavilor 4.3. Tratamentul străinilor. Extrădarea şi deportarea

5. Pedeapsa cu moartea 6. Tratamente şi pedepse degradante

6.1. Discriminările 6.2. Pedepsele corporale

3. Dreptul la libertatea şi siguranţa persoanei –art. 5 din Convenţie 1. Caracterul dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei 2. Noţiunea de libertate 3. Cazurile permise de privare de libertate - art. 5 par. 1 lit.a-e din Convenţie 4. Cazuri de privare de libertate ca nu intră sub incidenţa art. 5 5. Garanţiile instituite pentru persoanele private de libertate – art. 5 par. 2-5


204

din Convenţie 5.1. Dreptul de a fi informat - art. 5 par. 2 din Convenţie 5.2. Dreptul de a fi adus de îndată în faţa unui judecător, de a fi trimis

în judeactă într-un termen rezonabil sau eliberat – art. 5 par. 3 din Convenţie

5.3. Dreptul la recurs - art. 5 par. 4 din Convenţie 5.4. Dreptul la despăgubiri pentru detenţia ilegală – art. 5 par. 5 din

Convenţie 4. Dreptul la viaţă privată şi de familie 4.1. Conţinutul noţiunii de viaţă privată 4.1.1. Dreptul la intimitatea vieţii private 4.1.2. Dreptul la libertatea vieţii sexuale 4.1.3. Dreptul la imagine 4.1.4. Dreptul la căsătorie 4.1. 5. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos 4.2. Noţiunea de viaţă de familie 4.2.1. Relaţiile care se includ în sfera relaţiilor de familie 4.3. Dreptul la respectarea corespondenţei 4.4. Dreptul la respectarea domiciliului 4.5. Garanţii ale dreptului la viaţă privată şi de familie – art. 8 par. 2 din Convenţie 5. Libertăţile gândirii

1. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi a religiei – art. 9 din Convenţie 1.1. Dreptul de a avea o convingere 1.2. Dreptul individului de a-şi manifesta convingerile

1.2.1. Obiecţia de conştiinţă 1.2.2. Dreptul la instruire şi dreptul părinţilor de a li se respecta

convingerile în privinţa educaţiei 1.2.3. P rincipiul pluralismului educativ

2. Libertatea de expresie – art. 10 din Convenţie 2.1. Specificitatea dreptului 2.2. Conţinutul dreptului la libertatea de expresie 2.3. Domeniul de aplicare a libertăţii de expresie 2.4. Restricţii aduse libertăţii de expresie


Seminarul va fi unul practic, constând din analiza jurisprudenţei CEDO şi a textelor legislative de drept comunitar, corelate cu temele de curs

METODE DE PREDARE

- Prelegerea, dezbaterea unor texte reprezentative, comentarii de jurisprudenţă


Monografii: C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe

articole, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2010 C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe

articole, vol. I, Drepturi si libertăţi, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005 C. Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Vol. II –

Procedura în faţa Curţii. Executarea hotărârilor, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2006

C. Bîrsan, M. Eftimie, Convenţia europeană a drepturilor omului. Protocoale adiţionale, la Convenţie. Regulamentul Curţii Europene. Formulare şi note explicative, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2006

D. Bogdan, M. Selegean, Drepturi şi libertăţi fundamentale în


205

jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005

R. Charvin, J.-J. Sueur, Droits de l’homme et libertés de la personne, 3ème ed., Litec, 2001

V. Duculescu, Protecţia juridică a drepturilor omului – mijloace interne şi internaţionale, ediţie nouă şi adăugită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998

C.-L. Popescu, Protecţia internaţională a drepturilor omului – resurse, instituţii, proceduri, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2000

C.-L. Popescu, Jurisprudenţa Curţii europene a Drepturilor Omului - 2004, Editura ALL Beck, 2006

Drepturile de procedură in jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (2001-2002), Editura ALL Beck, Bucureşti, 2003

C. –L. Popescu, Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pronunţate în cauzele împotriva României, Editura All Beck, Bucureşti, 2003

C.-L. Popescu, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (1999-2002), Editura All Beck,

Bucureşti, 2003 O. Predescu, Convenţia europeană a drepturilor omului şi implicaţiile

ei asupra dreptului penal român, Editura Lumina Lex., Bucureşti, 1998 J.-F. Renucci, Droit européen des droits de l’homme, L.G.D.J., Paris,

2002 F. Sudre, Drept european şi internaţional al drepturilor omului, Editura

Polirom, Iaşi, 2006 F. Sudre, J.-P. Marguénaud, J. Andriantsimbazovina, A. Gouttenoire,

M. Levinet, Les grands arrêts de la Cour européenne des Droits de l’ Homme, 3e édition mise à jour, Presse Universitaire de France, 2005

J. Velu, R. Ergec, La Convention européenne des droits de l’homme, Brylant, Bruxelles, 1990

Culegeri de acte internaţionale Drepturile omului, studiu introductiv, culegere de documente

internaţionale şi acte normative de drept intern, coord. V. Luncan, V. Duculescu, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993

Principalele instrumente internaţionale la care România este parte, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, Vol. II, Instrumente regionale, 1997

I. Moroianu Zlătescu, Principalele instrumente internaţionale privind drepturile omului la care România este parte, Institutul Român pentru drepturile Omului, Bucureşti, 2002

Culegeri de jurisprudenţă internaţională V. Berger, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Ediţia

a 3-a, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 1997 V. Berger, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Ediţia

a 5-a în limba română, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 2005

Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Culegere selectivă, Editura Polirom, Iaşi, 2000

Periodice: Revista Română de Drepturile Omului


206

Noua Revistă Română de Drepturile Omului Revue de science criminelle et de droit pénal comparé Revue internationale de droit pénal Surse internet: http://www.coe.int; http://conventions.coe.int;

http://www.echr.coe.int/echrEVALUARE condiţii Frecvenţă; promovarea testului semestrial; parcurgerea

bibliografiei; participarea la dezbateri la seminar


forme Examen oral formula


DENUMIREA DISCIPLINEI EXECUTAREA SILITĂ (ZI şi FR)

ANUL DE STUDIU IV SEMESTRUL II STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-

facultativă) NUMĂRUL ORELOR PE


ZI

TOTAL ORE SEM.


INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

C S L 2 1 42 108 5 M RO

NUMĂRUL ORELOR PE


FR

S L P 14 14 5 M RO



ASIST. UNIV. DRD. NICOLAE-HORIA ŢIŢ DREPT PRIVAT

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Drept Procesual Civil

OBIECTIVE

Ramură a ştiinţei dreptului procesual civil, disciplina executarea silită îşi propune să evidenţieze particularităţile procedurilor de executare a titlurilor executorii şi să familiarizeze studentul cu specificul activităţii de executor judecătoresc

TEMATICĂ GENERALĂ

1. Consideraţii generale privind executarea silită - Semnificaţia noţiunii de executare silită - Natura juridică a executării silite - Modalităţile de executare silită

2. Participanţii la executarea silită - Părţile - Organele de executare - Instanţa de executare


207

- Alţi participanţi la executarea silită 3. Obiectul executării silite

- Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor fizice - Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor juridice

4. Declanşarea executării silite - Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa pentru a fi pusă

în executare - Titlurile executorii - Cererea de executare - Încuviinţarea executării silite - Somaţia de executare

5. Incidente în cursul executării silite - Prescripţia dreptului de a cere executarea silită - Suspendarea executării silite - Perimarea executării silite - Alte incidente

6. Contestaţia la executare şi întoarcerea executării - Noţiunea de contestaţie la executare; natura juridică a acesteia - Subiectele contestaţiei la executare

- Obiectul contestaţiei la executare - Instanţa competentă - Termenul de exercitare a contestaţiei la executare - Procedura de judecată a contestaţiei - Întoarcerea executării

7. Procedurile de executare Executarea silită indirectă mobiliară Poprirea Executarea silită indirectă imobiliară Executarea silită directă

8. Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită. TEMATICA

SEMINARIILOR

METODE DE PREDARE Prelegerea, soluţionarea de cazuri practice (speţe), redactarea de modele de acte


1. S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Tratat de executare silită, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001; 2. Evelina Oprina, Executarea silită în procesul civil, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007; 3. Gabriela Răducan, Dreptul executării silite, titlul executoriu european, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009; 4. Ioan Leş, Legislaţia executării silite, Comentarii şi explicaţii, Editura CH Beck, Bucureşti, 2007; 5. Cristina Nica, Executarea silită, practică judiciară, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008; 6. Ioan Gârbuleţ, Adrian Stoica, Ghid practic de executare silită, Explicaţii, cereri, formulare, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008; 7. Simona Gina Pietreanu, Marcel Dumitru Gavriş, Executarea silită, culegere de practică judiciară, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008; 8. Dumitru A.P. Florescu, Paul Coman, Theodor Mrejeru, Marieta Safta, Gabriel Bălaşa – Executarea silită, Reglementare, doctrină, jurisprudenţă, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006; 9. Ileana Ruxandra Dănăilă, Executarea silită. Titlurile executorii. Creanţe fiscale.


208

Practică judiciară adnotată, Editura Hamangiu, 2010; 10. Dan Constantin Tudurache, Contestaţia la executare, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009; 11. Roxana Stanciu, Contestaţia la executare, practică judiciară, Editura Hamangiu, 2010; 12. Roxana Stanciu, Validarea popririi, practică judiciară, Editura Hamangiu, 2010; 13. Ion Rebeca, Executarea silită prin poprire, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007.

EVALUARE





IIIIII.. AALLTTEE IINNFFOORRMMAAŢŢIIII

1. Dotări ale facultăţii Facultatea de Drept are la dispoziţie: - 4 amfiteatre: I.1 (Paul Demetrescu), III.9 (Matei Cantacuzino), P 10 (Dimitrie Alexandrescu), D (Mihail Eliescu), în corpul A al Universităţii “ AL. I. Cuza”; - 9 săli de seminar modernizate şi dotate cu cele mai noi echipamente, dintre care menţionăm: S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7, S8 şi „Vespasian Pella” (fosta S6 de lângă Bibliotecă); - 15 cabinete pentru cadrele didactice; - 2 birouri pentru Secretariat ZI şi FR; - Biblioteca Facultăţii de Drept, situată în corpul A, la etajul 3. Biblioteca, modernizată şi recent renovată, dispune de 3 săli şi este înzestrată cu carte didactică şi monografii de specialitate din literatura juridică internă şi internaţională, precum şi cu reviste de specialitate româneşti şi în limbi de circulaţie internaţională; acces liber la raft, calculatoare performante,


209

conectate la Internet şi prevăzute cu program legislativ, precum şi baze de date cu cărţi în format electronic. - laborator de criminalistică, în corpul A, modernizat şi dotat cu echipamente performante: poligraf computerizat, micro şi macroscoape, stereomicroscop, micro şi macro proiector, staţie de lucru pentru prelucrarea probelor, truse de criminalistică etc. - 2 laboratoare de informatică juridică, situate în corpul A, în care studenţii facultăţii au acces la Internet, e-mail, programul Legis.


210

2. Parteneriate Erasmus

Programul Erasmus este parte componentă a LifeLong Learning Program, finanţat de Uniunea Europeană.

Obiectivul programului este intensificarea cooperării între Universităţile europene pe bază de parteneriate prin mobilităţi de studenţi şi cadre didactice.

Mobilităţile studenţeşti au ca scop beneficiul educaţional, lingvistic şi cultural din experienţa studierii în alte ţări europene. Mobilitatea presupune urmarea cursurilor unei universităţi partenere pentru un semestru. Rezultatele obţinute în limita a 30 de credite ECTS beneficiază de deplină recunoaştere în Universitatea noastră.

În prezent, facultatea noastră are parteneriate cu 18 Facultăţi de Drept din Franţa, Spania, Italia, Grecia, Polonia, Finlanda şi Germania, Turcia.

Mobilităţile pot fi efectuate de studenţii din anii II-IV, masteranzi, precum şi de doctoranzii facultăţii.

Selecţia pentru mobilităţi se face în două sesiuni: mai şi octombrie, în fiecare an.

Pentru detalii vă rugăm să vă adresaţi Biroului de Relaţii Internaţionale al Facultăţii, Coordonator Erasmus asist.drd. Carmen MOLDOVAN, la adresa: [email protected].

Nr. Crt. Denumirea institutiei partenere Tara de

destinatie Numar studenti

Nivelul de studiu - Anul

plecarii

1 UNIVERSITATEA SOPHIA ANTIPOLIS, NISA

FRANŢA 3 Anii II-III

2 UNIVERSITATEA ANGERS FRANŢA 2 Anii II-III

3 UNIVERSITATEA JEAN MOULIN - LYON

FRANŢA 2 Anii II-III

4 UNIVERSITATEA BOURGOGNE FRANŢA 3 Anii II-III 5 UNIVERSITATEA

MONTESQUIEU BORDEAUX IV FRANŢA 3 Anii II-III


211

6 UNIVERSITATEA CORDOBA SPANIA 2 Anii II-III

7 UNIVERSITATEA GRANADA SPANIA 2 Anii II-III

8 UNIVERSITATEA INSULELE BALEARE

SPANIA 2 Master

9 UNIVERSITATEA JOENSUU FINLANDA 2 Anii II-III

10 UNIVERSITATEA ROVANIEMI FINLANDA 2 Anii II-III

11 UNIVERSITATEA ATENA GRECIA 5 Anii II-III 12 UNIVERSITATEA KONSTANZ GERMANIA 3 Anii II-III

13 FACHHOCHSCHULE WESTKUSTE, HEIDE

GERMANIA 2 Master

14 UNIVERSITATEA FOGGIA ITALIA 3 2 Mobilităţi Anii II-III 1 Mobilitate Master

15 UNIVERSITATEA MODENA ITALIA 10 6 Mobilităţi Anii II-III 4 Mobilităţi Master

16 UNIVERSITATEA BARI ITALIA 2 1 Mobilitate Anii II-III 1 Mobilitate Master

17 LAZARSKI SCHOOL OF COMMERCE AND LAW

POLONIA 2 1 Mobilitate Anii II-III 1 Mobilitate Master

18 UNIVERSITATEA SULEYMAN DEMIREL

TURCIA 2 Anii II-III

TOTAL 52


212

3. Asociaţii studenţeşti ELSA

Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA [email protected] www.iasi.elsa.ro Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA - este cea

mai mare organizaţie a studenţilor la drept şi a tinerilor jurişti din lume. A fost fondată la 4 mai 1981, la Viena, de către studenţi din

patru ţări europene: Austria, Germania, Polonia şi Ungaria. În prezent, ELSA numără 25.000 de membri, cuprinşi în 180 de Grupuri Locale din tot atâtea centre universitare cu profil juridic, din 38 de ţări de pe întreg cuprinsul Europei.

În România, ELSA a luat naştere în 1990, numărând, în prezent, 8 grupuri locale: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara.

ELSA a apărut pentru prima dată în Iaşi în anul 1999, la iniţiativa unui grup de studenţi de la Universitatea: "Al. I. Cuza", care au creat atunci primul Birou Observator al ELSA Iaşi şi care au luat primele măsuri în vederea organizării asociaţiei la Iaşi.

Asociaţia a dobândit personalitate juridică pe data de 6 martie 2000, prin sentinţa civilă nr.30 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă pe data de 21 martie 2001.

ELSA este membru consultant cu statut special pe lângă Consiliul Europei, UNESCO, sediul ONU din New York.

Anual, 120 de membri ELSA beneficiază de training-uri şi internship-uri în următoarele instituţii: PriceWaterhouseCoopers, Andersen Legal, Arthur Anderson, Clifford Chance, C'M'S Cameroun McKenna.

Viziune "O lume dreaptă în care demnitatea umană şi diversitatea

culturală sunt respectate".


213

4. Concursuri şi manifestări ştiinţifice studenţeşti

* Studenţii Facultăţii de Drept participă anual la următoarele

concursuri: “Hexagonul Facultăţilor de Drept” – este un concurs între

studenţii de la Iaşi, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Craiova şi Timişoara, pe teme de drept civil şi drept penal, sportive şi artistice, se desfăşoară în fiecare an la una din cele 6 facultăţi, în 2010 Facultatea de Drept Iaşi a fost gazdă.

Patrulaterul Facultăţilor de Drept (Iaşi, Bălţi, Chişinău, Cahul). Şcoala de vară – „Protecţia Europeană a Drepturilor Omului”.

Organizatori: Institutul Internaţional al Drepturilor Omului – Strasbourg, Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Concursul de procese simulate (Strasbourg, Paris, Praga, Budapesta, Boston).

* Analele ştiinţifice ale Facultăţii de Drept: Analele ştiinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” conţin şi

o secţiune “Ştiinţe Juridice”, unde cadrele didactice şi cei mai merituoşi studenţi publică articole prin care analizează instituţia de drept, legislaţia în rigoare, fac propuneri de “lege ferenda”, soluţionează sau propun soluţii pentru probleme controversate din literatura juridică şi practica juridică. VIZITE DE LUCRU la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Parlamentul European, Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului şi Parlamentul României.

CONFERINŢE ŞI SEMINARII susţinute de profesori de prestigiu de la facultăţile de drept partenere

- David Tartter (procuror general adjunct, Vermont, SUA) - Tom Rawlings (judecător Juvenile Court, Georgia, SUA) - Gene Dye (avocat, profesor la Universitatea din Chicago, SUA) - Bill Wagner (avocat, Tampa, Florida, SUA)


214

- Pedro Munar Bernat (profesor dr., decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Palma de Mallorca)

5. Finalizarea studiilor

În cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Drept, studiile universitare de licenţă se încheie cu examen de licenţă organizat pe baza Legii Învăţământului, a criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Metodologiei Senatului Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Absolvenţii primesc Diplomă de Licenţă, media minimă de promovare fiind 6 (şase).

Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de Licenţiat în Drept, confirmat prin diploma de licenţă. Cei care nu au promovat examenul de licenţă pot primi, la cerere, certificat de studii şi o copie după foaia matricolă.

Absolvenţii care doresc să-şi continue pregătirea juridică se pot înscrie la master, cu o durată de 2 ani (4 semestre) în specializările: Ştiinţe penale, Dreptul afacerilor, Drept european şi Criminalistică.

Ei pot urma studii de masterat şi la alte Facultăţi de Drept din România sau Străinătate. Deasemenea, se pot înscrie şi la alte facultăţi, ce organizează masterat cu specializări conexe celor juridice (de exemplu, la Institutul European).

Finalizarea master-ului se face prin susţinerea unei disertaţii. După finalizarea studiilor de master se pot înscrie la Şcoala

Doctorală. Absolvenţii Facultăţii de Drept beneficiază de numeroase

perspective de realizare profesională, putând deveni: - magistraţi (procurori, judecători), notari, avocaţi, jurisconsulţi - funcţionari publici în cadrul administraţiei publice centrale şi

locale - diplomaţi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe - consultanţi de afaceri în cadrul Camerelor de Comerţ,

specialişti în relaţiile comerciale interne sau internaţionale, etc.

GHIDUL DE STUDIIlaws.uaic.ro/files/docs/zghid/11_12_ghidul_studentului... · 2018-02-01 · Dragi...

Documents

Transcript of GHIDUL DE STUDIIlaws.uaic.ro/files/docs/zghid/11_12_ghidul_studentului... · 2018-02-01 · Dragi...