ghid_investitor_neamt_2014.pdf

8/16/2019 ghid_investitor_neamt_2014.pdf

1/20

- 2014 -

INSTITUŢIA PREFECTULUI – JUDEŢUL NEAMŢ

GHIDUL INVESTITORULUI


2/20

Ghidul Investitorului

Institu ţ ia Prefectului – Jude ţ ul Neam ţ

DE CE: • atragerea de investitori ;

• valorificarea oportunităţ ilorşi potenţialului judeţului ;• realizarea unui instrument de promovare a judeţului

PENTRU CINE:• investitori românişi străini ;

• autorităţ i publice ;• ambasade, misiuni economice ;• societate civilă

CU CINE :• MembriiGrupului judeţean de modernizare a administra ţiei publice - OrdinulPrefectului nr. 232/ 2013 :• Instituţia Prefectului judeţul Neamţ;• Consiliul Judeţean Neamţ;• Direcţia Regională de Statistică Neamţ;• InspectoratulŞcolar al Judeţului Neamţ;

• Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ ;• Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est;• Asociaţia „ ECOFOREST „ Piatra Neamţ;• Centrul de Incubare Creativ Inovativ de Afaceri Roznov;• ANTREC Neamţ;


3/20



CUPRINS :

1. PREZENTAREA JUDETULUI

• Relief • Clima;• Flora si fauna;• Reţeaua hidrografică;• Resurse naturale;• Populaţie;• Forţa de muncă – populaţia ocupată, calificare, populaţie şcolară şi unităţ i de învăţă mânt,• Sănătate;

2. ECONOMIA JUDEŢULUI

• Evoluţia principalilor indicatori economici , productivitatea muncii, structura producţiei industriale,mediul de afaceri, principalele investiţii străine directe;• Agricultura ;• Silvicultura• Infrastructura de susţinere a afacerilor


4/20



CUPRINS :3. INFRASTRUCTURA• Infrastructură rutieră;• Sistemul de cale ferată;• Infrastructura de apă şi apă uzată;• Sistemul de distribuţie a gazelor naturale;

4. CLIMATUL INVESTIŢIONAL• Potenţialul turistic al judeţului Neamţ : turismul montan, turism cultural-ecumenic, turism ruralşi

agroturism, ecoturism , turism balnear, turism activ;• Oportunităţ i de investiţii ;• Zone destinate potenţialelor investiţii : Piatra Neamţ, Roman, Bicaz si zona de munte, TîrguNeamţ;

5. CADRUL JURIDIC

• Principale acte normative ce definesc cadrul investiţional în România :• Reguli de înfiinţare a firmelor de către investitori străini;• Sistemul fiscal;

6. PROPUNERI PENTRU ATRAGEREA DE INVESTI ŢII

7. ANEXE


5/20



DE CE S Ă INVESTIŢI ÎN JUDEŢUL NEAMŢ ?……. DIN CEL PUŢIN 5 MOTIVE :

• Poten ţ ial turistic ridicat cu posibilităţ i variate de valorificare, cu accent pe componentaturismbalnear , inclusiv tratamentul de prevenţie de tip wellness / spa ;• Varietatea şi complementaritatearesurselor naturale ale subsolului si solului : ape minerale

terapeutice, carbogazoase si plate, sare gemă, materiale de construcţii (pietrişuri, calcare, nisipuri,argile), petrol si gaze naturale,şisturi bituminoase, terenuri agricole, păduri, păşuni şi fâneţe naturale,floraşi fauna;• Cre ş terea animalelor - o activitate de tradiţie în regiuneşi poate produce rezultate economicebune;• Oferta importanta deenergie electric ă – hidro si neconvenţională ;• Existenţa uneifor ţ e de munc ă calificate tinere;


6/20



PREZENTARE GENERAL Ă - puncte tari

1. Reţeaua hidrografic ă:

• Râul Bistriţa, cu un bazin de alimentare de 5800 kmp constituie o importană sursă, pe cursul său fiind construitşi dat în exploatare unul din importantelesisteme hidroenergetice aleţă rii

• Lacurile - amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, irigaţii, piscicultură,rezerve de apă, agrement):

cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare din România –Lacul

Izvorul Muntelui (3120 ha).;cel mai mare lac de baraj natural din România –Lacul Cuejdel


7/20



2. Resursele subsolului şi solului :

• Minereuri uranifere (Grinţieş – în procedură de obţinere a autorizaţiilorpentru o nouă exploatare),sare gem ă (Tg. Neamţ, Dobreni, Piatra Neamţ,Borleşti), z ă c ă minte de s ă ruri de potasiu (Crăcăoani, Negreşti, Gîrcina,Dumbrava Roşie, Borleşti, Bălţă teşti, Tazlău), sulfuri cuprifere încă

neexploatate.• Roci utile – calcare (Bicaz Cheişi Dămuc) utilizate în industria cimentulu

şi varului, nisipurişi pietrişuri (bazinele râurilor Moldova, Bistriţa şi Siretşi laGirov, căciuleşti, Crăcăoani, Tîrgu Neamţ, Vânători), argile utilizate înproducerea cărămizilor,ţiglelorşi plăcilor ceramice (Ciritei – Piatra Neamţ,Sagna, R ăuceşti, Gâdinţi, Taşca, Roman, Vânători Neamţ, Tarcău), gresii(Tarcău). Nisipurile sunt folosite în producerea materialelor de construcţii,alături de prundişuri, calcareşi gresii.

• Petrol ş i gaze naturale – Roman, Tazlău, Pipirig• Ape minerale carbogazoase ş i plate ce se pot consuma ca atare

(Toşorog, Bicazu Ardelean, Pipirig, Izvorul Muntelui, Tazlău) şi ape

mineralizate cu propriet ăţ i terapeutice (Durău, Băltăţeşti, Oglinzi, PiatraŞoimului).


8/20




9/20



3. Forţa de munc ă• Resursele de munc ă la nivelul jude ţului : 365.200 persoane , rata de ocupare fiind de 51,1% peste media

Regiunii de Dezvoltare Nord Est ( de 49,7%).;• Distribuţia popula ţiei ocupate pe domenii de activitate ale economiei naţionale este următoarea:44% în domeniul agricultură şi silvicultură,35% în sectorul servicii,16 % în domeniul industrie,4,5% în domeniul construcţii,0,5% în alte domenii.

• Numărul salaria ţilor – aprox. 77.800 persoane, în creştere faţă de 201259,6% - servicii,36,3% - industrieşi construcţii,restul în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit;

• Rata şomajului: 6,11% (peste media naţională, la sfârşitul anului 2013);• Câştigul salarial mediu net, : 1.187 lei/persoană(in creştere fata de 2012);• Domenii cu forţă de munc ă vacant ă - comerţ, turismşi alimentaţie, economic, electric;• Şomaj :

16 % - tineri absolvenţi : 15 – 24 ani, cu profil tehnic (mecanic), turism, industria lemnului, industtextilă, industria prelucrătoare;

27% - şomeri cu vârsta 40 – 49 ani – categoria cea mai expusă concedierilor ;• Popula ţia şcolara : 86.463 elevi ( 2012) , ca pondere :

51,2% în învăţă mântul primar, gimnazialşi special;

24,9% în învăţă mântul liceal;2,5% în învăţă mântul postlicealşi de maiştri18,4% în învăţă mântul preşcolar;Reţeaua particulară de învăţă mânt cuprinde 16 unităţ i preuniversitare (din care 6 filiale)şi o filială a

învăţă mântului universitar. Domeniile de formare profesională:

- Deficit: construcţii, instalaţiişi lucrări publice, comerţ şi agricultură;- Excedent : industrie textilă şi pielărie, mecanică, electronică şi automatizări, industrie alimentară


10/20



ECONOMIA JUDETULUIEconomia judeţului Neamţ se află la media nivelului de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Nord Est (locul 4 din 6 jude ţ e ).1. Structura produc ţiei industriale pe activităţ i, din totalul industriei:• 96,2% - industria prelucr ă toare - industria alimentară – 6,7%, fabricarea produselor textile – 0,5%, prelucrarealemnului, fabricarea produselor din lemnşi plută, cu excepţia mobilei – 1,3%, fabricarea substanţelor şi a produselor

chimice – 0,3% ,industria metalurgică – 0,1%, industria construcţiilor metaliceşi a produselor din metal, exclusivmaşini, utilajeşi instalaţii – 12,2%, industria de maşini, utilaje şi echipamente - 9,1%, fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte – 5,4%, fabricarea echipamentelor electrice – 1,5%, fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1,7%, fabricarea de mobilă – 0,4%, alte ramuri – 59,3%.

• 3,8% - producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;2. Mediul de afaceri - 10577 firme ( 2013) , dintre care6835 sunt în mediul urban, intensitatea antreprenorială se

manifestă mai mult în zona rurală montană decât în zona rurală colinară.( 18, 86 – număr de firme/1000 locuitori) ;- număr de locuri de munca create: 47.326

Domenii de activitate

38,50%

15,50%1,50%6,50%

1,80%

27,90%comert

industrie

constructii

transport si depozitare

tranzactii imobiliare

alte domenii


11/20



Firme cu capital str ăin - 837, cele mai reprezentative investitii :

• Olanda ( ARCELOR MITTAL Roman, ALTEX ROMANIA Piatra Neamt),• Italia ( RIFIL , FIBREX si YARNEA Savinesti),• Polonia (CERSANIT Roman),• Turcia (FORESTAR Tarcau ),• Cipru – GA PRO CO CHEMICALS Savinesti.• Microîntreprinderile (1 – 9 salariati) constituie peste 90% din firme, furnizează

34% din cifra de afaceri, 44% din profit, 64% din pierderişi 30% din locurile de muncă din sectorul privat.

• Activitatea de cercetare este relativ bine reprezentată în judeţul Neamţ, fiind pelocul 2 după judeţul Iaşi, in Regiunea de Dezvoltare Nord Est ;

- în judeţ exista 11 firme înregistrate care au ca obiect principal de activitatcercetarea.- prin Programul Operaţional Regional POR a fost realizat primulcluster din judeţul

Neamţ - ASTRICO Săvineşti (confecţii textile)


12/20



Infrastructura de sus ţ inere a afacerilor este reprezentata deurmătoarele instituţii :- Camera de Comer ţ şi Industrie a jude ţului Neamţ- Registrul Comer ţului;

- Agenţia de Dezvoltare Regional ă Nord Est;- Agenţia Jude ţeană de Ocupare a For ţei de Muncă;- Primării;- Consiliul Judeţean- 22 bănci, sucursale, agenţiişi filiale bancare ;- 5 Grupuri de Acţiune Locala – GAL –uri,care oferă informaţii pertinentesi actualizate din strategia de dezvoltare locala :

- Grupul de Ac ţ iune Local ă “Ceahl ă u” - Grupul de Ac ţ iune Locala “Nicolae Roznovanu; - Grupul de Ac ţ iune Local ă “Podi ş ul de Nord al Bârladului”; - Grupul de Ac ţ iune Local ă „Valea Siretului”; - Grupul de Ac ţ iune Local ă „ Ş tefan cel Mare” .



13/20



CLIMAT INVESTITIONAL

A. TURISM• Turism montan: zona Bicaz - Ceahlău, cu munţii Hăşmaş, Bistriţa, Tarcău, Stănişoara, rezervaţianaturală Cheile Bicazului - Hăşmaş

• Turism cultural – ecumenic ;• Turism rural si agro - turism : Ceahlău - Durău, Filioara - Agapia, Vânători - Neamţ, Viişoara,

Vaduri, Farcaşa, Piatra Neamţ, Almaş, Tg. Neamt, Tupilaţi, Bicazu Ardelean.• Ecoturism – Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional Vânători Neamţ, Cheile Bicazului-Hăşmaş,Pădurea Goşman, Poliţa cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint.• Turism balnear – statiunile Baltatesti, Negulesti, Oglinzi ;• Turism activ - turism pentru echitaţie (comuna Timişeşti),• Turism pentru sporturi extreme (rafting şi canioning pe râul Bistriţa, ski nautic, surfingşi

hidroscuter - Lacul Izvoru Muntelui;1. Capacitatea de cazare:• 176 de structuri de primire cu funcţiune turistică - 5 586 locuri de cazare• 100 de pensiuni agroturistice (în mediul rural);• 26 de pensiuni turistice în mediul urban;• 15 hoteluri;

• 4 moteluri;• 7 cabane turistice, alte tipuri de spaţii de cazare turistică2. Facilităţ i legislative :

HG nr. 852/2008:• sta ţ iune turistic ă de interes na ţ ional - Piatra Neamt, Tirgu Neamt, Oglinzi;• sta ţ iune turistica de interes local - Bălţă teşti şi Durău


14/20



3. OPORTUNIT ĂŢI DE INVESTIŢII1. Zona Lacului Izvoru Muntelui – toate tipurile de turism, excepţie turismul

balnear ;

2. Arealul turistic din zona Negule ş ti : • îmbunătăţ irea şi dezvoltarea infrastructurii de turism balnear existenterespectiv a bazei de tratament, prin aducerea acesteia la o capacitate de 180de locuri;

• reabilitareaşi amenajarea izvoarelor de apă minerală;• reabilitarea spaţiilor de cazare;• reabilitarea parcului public din faţa staţiunii;• amenajarea unor zone de recreereşi odihnă şi a unor trasee turistice.

3. Zona Poiana M ă tie ş , Gârcina - zona a a f ăcut obiectul unui proiect deamenajare în scop turistic , care însă nu a fost concretizat din lipsa fondurilor.Poiana Mătieş este o zonă amplasată pe cursul pârâului Cuejdiu, cu acces dincomuna Gârcina, prin drumul forestier care o străbate.



15/20



Chestionar privind facilit ăţ ile oferite de c ă tre administra ţ ia public ă pentru investi ţ ii str ă ine in jude ţ ul Neam ţ :

Indicatori de referin ţă :

• Localizare geografica - cel mai mare oraş / cel mai apropiat aeroport;• Reduceri / exceptări privind plata impozitelor;• Reduceri ale impozitelor pe clădiri / terenuri pentru investiţii noi -

Greenfield• Facilităţ i pentru concesionarea / vânzarea de terenuri , clădiri, pentru

investiţii, obţinerea avizelorşi autorizaţiilor;• Infrastructura :drumuri (km) - DN, DJ, DCşi starea acestora, alimentarea cu apă, gaz,

electricitate, facilităţ i de transport, telefonie fixă şi mobilă ; accesul la utilităţ ile locale;

• Resurse umane (populaţie totală, populaţie aptă de muncă ( 18- 60 ani),rata şomajului local (%), din care procentulşomajului in rândul tinerilor,nivel de educaţie;

• Surse de materii prime si materiale locale;• Existenţa unei Strategii de Dezvoltare Local ă , reactualizată şi stabilirea

unor obiective prioritare de investiţii.



16/20


ZONE DESTINATE POTEN Ţ IALELOR INVESTI Ţ II

4 zone reprezentative dup ă: particularit ăţ ile de relief si resurse locale:Piatra Neam ţ , Roman, Tîrgu Neam ţ ş i Bicaz - zona montan ă

Zona Piatra Neam ţ – 27 UAT

• Accesabilitate rutieră din toate zoneleţă rii (DN 15)şi spre cele trei aeroporturi internaţionaleBacău, Iaşi şi Suceava;

• Resurse potenţiale de energie eoliană, solară, biomasă;• Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate precum: construcţii, materiale din plastic, maşini

şi utilaje, construcţii metaliceşi din lemn ;• Posibilităţ i de utilizare a patrimoniului industrial existent;• Realizarea unui număr mare de proiecte cu finanţare comunitară în domenii precum:

infrastructură, turism, social, resurse umane, servicii IT;• Posibilităţ i de utilizare a patrimoniului industrial existent;• Resursă umană bine pregătită profesional, calitatea învăţă mântului preuniversitar peste media

naţională;• Potenţial turistic propriu reprezentat de obiective naturale, cultural-istorice, ecumenice : pârtie d

schi, telegondolă - Piatra Neamt, complex de recreereși tratamente "Aqua Park Blue Eden - comuna Alexandru cel Bun, trasee montane de drumeţie, zone protejate, izvoare de ape minerale,monumente istoriceşi de arhitectură, muzeee, case memoriale, lăcaşe de cult;

• Popula ţ ia activ ă pe domenii de activitate: 44% - agricultura, 31% industrie, 25% servicii


17/20



Zona Roman - 28 UAT• Situarea pe magistrala feroviară principală Bucureşti – Adjud – Suceava;• Accesabilitate rutieră din toate zoneleţă riişi spre cele trei aeroporturi internaţionale Bacău, Iaşi şi

Suceava, prin situarea de-a lungul drumului european E 85;• Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate: confecţii textile, fireşi fibre sintetice, tricotaje,

mecanică, ţevi sudate, obiecte sanitare din ceramică, materiale de construcţii;• Existenta unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt : Cersanit, Austrotherm,

Mittal Steel, TRW, Agrana, Adeplast;• Existenţa unor terenuri libere, deţinute de primărie, necesare pentru extinderea zonei economice

a municipiului Roman;• Posibilităţ i de utilizare a patrimoniului industrial existent ;• Forţă de muncă înalt calificată la preţuri competitive (mai ales pentru industria uşoară). Rata

şomajului este peste media naţională;• Venituri reduse, zona ocupând poziţia 38 din 42 în topul salariilor la nivel naţional;• Pondere ridicată a populaţiei tinere• Posibilităţ i de producere a tuturor formelor de energie;• Popula ţ ia activ ă pe domenii de activitate: 50% - agricultura, 23% industrie, 27% servicii;

h d l l


18/20



Zona Bicaz si zona de munte - 12 UAT

• Oraşul Bicaz - oraş integral montan , dar si monoindustrial – industria cimentului;• Principalul punct de acces spre Masivul Ceahlău sau spre alte obiective turistice importante din

zonă (Cheile Bicazului si CheileŞugăului (25 km), Peştera Toşorog (24 km), Peştera Munticelu (26km), Valea Tarcăului, ruinele Palatului Cnejilor sau Mănăstirea Buhalnița, Poiana Teiului, staţiunileDurau sau Borsec etc.

• Zona montană a judeţului, din care face parte oraşul Bicaz, 11 comune învecinate ;• Potenţial de excepţie pentru zootehnieşi pentru dezvoltarea agriculturii ecologiceşi a

agroturismului în spaţiul rural;• Zonele predilecte pentru agroturism : Valea Bistriţei, Valea Bicazului, Lacul Roşu, Valea Tarcăului,

Valea Ozanei. Cu tot potenţialul existent, acest tip de turism nu este susţinut de dotări şi activităţ i deagrement, care să genereze veniturişi locuri de muncă;

• Deschiderea autorităţ ilor publiceşi sectorului neguvernamental spreconceptul de dezvoltaredurabil ă aplicat ruralului montan;

• Importante resurse naturale (izvoare dulci, minerale, sulfuroaseşi sărate), materiale deconstrucţii, resurse floristiceşi faunistice deosebite, resurse peisagistice importante, existenţa unorzone protejate de interes naţionalşi existenţa unor formaţiuni carstice cu potenţial turistic ridicat;

• Popula ţ ia activ ă pe domenii de activitate: 36% - agricultura, 29% industrie, 35% servicii ;

Ghid l I i l i


19/20



Zona Tîrgu Neamţ – 16 UAT• Cel mai mare poten ţ ial turistic al jude ţ ului , reprezentat de obiective ecumenice, naturaleşi

cultural-istorice : Cetatea Neamţului, vechile aşezăminte monahale Neamţ, Agapia, Văratec, Secu,Sihăstria, „Codrii de aramă “ şi „Codrii de argint“, Parcul Naţional Vânători Neamţ şi, nu în ultimulrând, casele memoriale Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă ş i Veronica Micle;

• Turism balnear : staţiunea balneo - climaterică Bălţă teşti este renumită prin apele clorosodice,sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoaseşi staţiunea Oglinzi cu ape minerale clorurate, sodiceşi bromurate;

• Posibilitatea concesionarii unei suprafeţe de aprox. 32 ha teren neproductiv, pe malul râuluiOzana, în vederea amenajării de locuinţe, parc panouri fotovoltaice etc. (există în zonă reţea dealimentare cu apă şi canalizare menajeră, reţea electrică);

• Posibilitatea concesionării unei suprafeţe de aprox. 20.000 mp în incinta Parcului Cetate (la bazadrumului de acces spre Cetatea Neamţului) în vederea amenajării unei infrastructuri de agrement(terase, piscina, locuri de joacă, terenuri de sport, spaţii verzi etc.);

• Existenţa unui parteneriat public privat , intre SC Staţiunea Oglinzi SA, SIF Transilvania (deţine51% din acţiunile SC Staţiunea Oglinzi SA), Oraşul Tîrgu Neamţ (deţine 34% din acţiunile SCStaţiunea Oglinzi SA)şi Consiliul Judeţean Neamţ, în vederea dezvoltării staţiunii Oglinzi.

• Tradiţii în prelucrarea lemnului, industrie textilă şi alimentară;• Popula ţ ia activ ă : 40% - agricultura, 25% industrie, 35% servicii.



20/20



PROPUNERI PENTRU ATRAGEREA DE INVESTIŢII• Reînfiinţarea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS) sau o altă

structură similară (probabil regională), cu atribuţii concrete in atragerea investiţiilorstrăine;• Înfiinţarea unei Autorităţ i Naţionale pentru Structurile de Afaceri (Parcurindustriale, ParcuriŞtiinţificeşi Tehnologice, Incubatoare de Afaceri, Clustere);

• Construirea unui portal pentru colectarea, prelucrarea si diseminarea dinformaţii relevante privind investiţiile şi oportunităţ ile de afaceri în turismşisectorul agricol;

• Monitorizareaşi inventarierea terenurilor abandonate, nerentabile, posibil dconcentratşi reorganizat prin programe locale sau regionale. Aceste informaţii artrebui publicateşi oferite în cadrul unor acţiuni de promovare – târguri, standuri

de turism, misiuni economice ;• Susţinerea start-up-urilor naţionaleşi regionale in dezvoltarea afacerilor;• Stabilirea unor normeşi reguli clare pentru clasificareaşi evaluarea hotelurilor

la standarde UE printr-olege special ă pentru turismul rural ;• Înfiinţarea în judeţ a unei institu ţ ii de înv ăţă mânt superior pentru zona montan ă

ghid_investitor_neamt_2014.pdf

Documents

Transcript of ghid_investitor_neamt_2014.pdf