YVES MALLETTE, canadian de origine, este ºi autor al cãrþilor Lesmaladies arthritiques, L’hypertension, une meurtrière silencieuse ºiL’asthme, une maladie qui a du souffle, toate publicate la ÉditionsQuebecor. Lucrãrile sale abordeazã probleme grave de sãnãtate alesocietãþii contemporane ºi sunt prezente sub forma unor ghiduri foarteaccesibile pentru oricine doreºte sã previnã îmbolnãvirea sau sãfrâneze evoluþia bolii.

Traducerea a fost fãcutã de studenþii anului al III-lea al secþiei„Interpreþi-Traducãtori-Terminologi“ a Facultãþii de Limbi ºi Lite-raturi Strãine din cadrul Universitãþii din Bucureºti: Roxana Caloian,ªtefania Andreescu, Mihaela Marinca, Paula Lupu, Irina Staicu,Svetlana Antimir, Betina Naiden, Ioana Ioniþã, Iulia Bãnicã, MonicaButuc, Irina Bratu, Mirela Moraru, Maria Baston. De coordonareatraducerii s-a ocupat prep. univ. Maria Petrescu, iar revizia finalã atextului a fost asiguratã de Andreea Petre.

Traducere de

T. FRÂNCEANU

Redactor: Diana ConstantinescuCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MãxineanuCorector: Georgiana ParaschivDTP: Ileana Buzoianu, Cornel Drãghia

Tipãrit la „Accent Print“ Suceava

Yves MalletteSolutions au diabète de type 2

© 2007, Les Éditions QuebecorTous droits réservés.

© HUMANITAS, 2009, pentru prezenta versiune româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

MALLETTE, YVES

Ghid practic pentru diabetici: mãsuri preventive, tratamente,

alimentaþie corectã / Yves Mallette; trad.: T. Frânceanu. – Bucureºti:Humanitas, 2009

Bibliogr.ISBN 978-973-50-2394-2I. Frânceanu, T. (trad.)616.379-008.64

EDITURA HUMANITASPiaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, Româniatel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30C.P.C.E. – CP 14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

Cuprins

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Avertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1. Câteva statistici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Costuri aferente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

2. Ce este diabetul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Mecanismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Disfuncþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Tipurile de diabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Diabetul de tip 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Diabetul de tip 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Diabetul gestaþional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Alte tipuri de diabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3. Cauze ºi factori de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Genele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Alimentaþia defectuoasã ºi sedentarismul . . . . . . . . . . . . . . 39Obezitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Grupuri etnice predispuse unui risc sporit de îmbolnãvire . . . 41Anomalia glicemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Factori de risc prezentaþi pe scurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4. Simptome ºi complicaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Simptome . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Diagnosticare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Complicaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Glicarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Rinichii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Ochii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Nervii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Starea hiperosmolarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Hipoglicemia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

5. Tratamentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Alegeri alimentare corecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Glucidele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Indicele glicemic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Încãrcãtura glicemicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Rãspunsul insulinic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Utilitatea aprecierii cantitãþii de glucide . . . . . . . . . . . . . 75O chestiune de cantitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Zahãrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Edulcoranþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Fructele ºi legumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Micronutrimentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Fibrele alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Proteinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Substanþele grase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Acizii graºi omega-3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Alcoolul ºi diabetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Etichetarea nutriþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Câteva repere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Persoanele în vârstã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Frecvenþa meselor ºi a gustãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Câteva sfaturi ºi trucuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Activitatea fizicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Miºcaþi-vã un pic mai mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Cât de frecvent? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110În ce moment? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Temeri? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Controlul greutãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Greutatea normalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Nu vã enervaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

Medicamentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Hipoglicemiantele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Antihiperglicemiantele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Insulina injectabilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Insulina inhalabilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Formularea întrebãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Glucometrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132O abordare prea prudentã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Produsele naturiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

6. Progresele înregistrate de cercetare . . . . . . . . . . . 141Genetica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Alte exemple de programe de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . 145

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

Mulþumiri

Autorul ar dori sã le mulþumeascã farmaciºtilor AlainPapillon ºi Louise Chouinard de la farmacia Proxim dinSaint-Jean-sur-Richelieu, care au avut amabilitatea de arevizui o mare parte din capitolul consacrat medicamentelorpentru diabetul de tip 2.

Avertisment

Aceastã carte nu se pretinde ºtiinþificã. A fost scrisã înurma mai multor cercetãri, cu scopul de a rãspândi informaþiiprivitoare la diabetul de tip 2 ºi formele lui de tratament,pentru ca bolnavii sã-ºi poatã înþelege mai bine propria situ-aþie. Lectura ei va fi de mare folos în încercãrile dumnea-voastrã de a vã îmbunãtãþi calitatea vieþii. Poate cã nu vãva ajuta sã-l convingeþi pe medic sã vã rãspundã la întrebãri,dar vã va permite mãcar sã i le puneþi pe cele potrivite ºisã-i furnizaþi informaþii corecte.

Indicaþiile date în cartea de faþã pe marginea reþetelor ºia altor tratamente caracteristice diabetului de tip 2 nu au decâtun rol explicativ. Ele nu acoperã neapãrat toate întrebuinþãrile,toate recomandãrile, toate interacþiunile între medicamentesau toate efectele lor secundare. Având în vedere contextulschimbãtor al studiilor ºi datelor, aceste informaþii nu trebuiesã fie utilizate sau interpretate ca propuneri ale unui plan detratament, ale unui produs sau ale unei proceduri. Ele nupot în nici un caz sã înlocuiascã sfaturile, diagnosticul sautratamentul recomandat de un specialist în domeniu. Niciautorul ºi nici editorul nu îºi asumã responsabilitatea pentrueventualele daune suferite de persoanele care vor lua mãsuriinspirate din aceastã carte, fãrã a consulta mai întâi un medic.

Introducere

Diabetul este o afecþiune frecventã. E o boalã cronicãincurabilã ºi evolutivã, adesea cauzã a decesului prematur, acãrei prevalenþã la nivel mondial a crescut considerabil, cãpã-tând proporþii alarmante. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii(OMS) estimeazã cã aproximativ 7% din populaþia globuluisuferã de o formã sau alta de diabet ºi cã numãrul persoa-nelor afectate creºte pe mãsura îmbãtrânirii ei. OMS antici-peazã cã, la nivel mondial, numãrul diabeticilor se va dublapânã în anul 2025, depãºind pragul de 300 de milioane; dia-betul va deveni epidemic.

În Canada, 1,3 milioane de persoane suferã de diabet; înQuébec, sunt afectaþi aproximativ 550 000 de inºi, dintre care225 000 îºi ignorã starea, nefiind încã diagnosticaþi. Diabetulreprezintã, la ora actualã, a ºaptea cauzã de deces în Canada.Costurile anuale aferente acestei boli sunt estimate, la nivelulþãrii, la peste 9 miliarde de dolari canadieni, iar în Québec,la peste 2 miliarde. În decursul urmãtorilor ani, se vor înre-gistra de 2–4 ori mai multe cazuri de spitalizare pentru pro-blemele cardiace ale persoanelor diabetice, se va dublanumãrul pacienþilor hemodializaþi ºi se vor efectua de trei orimai multe amputãri din cauza complicaþiilor generate dediabet. Aceastã boalã este consideratã în prezent o problemãde sãnãtate publicã.

Existã mai multe tipuri de diabet, însã cel de tip 2 este, dedeparte, cel mai frecvent, întâlnindu-se în 90% dintre cazuri.Aceastã afecþiune cronicã ºi progresivã apare de obicei dupãvârsta de 45 de ani. Totuºi, ea nu este proprie doar oamenilorîn etate. De aproximativ un deceniu, comunitatea ºtiinþificãa remarcat cazuri tot mai dese de manifestare a acestei formede diabet la adolescenþi ºi la tineri de 20–30 de ani.

Se întâmplã rareori ca diabetul de tip 2 sã fie însoþit dela început de simptome caracteristice. În majoritatea cazu-rilor, el este depistat întâmplãtor, în timpul examenelor medi-cale de rutinã. Aproape 50% dintre persoanele afectate nuºtiu cã sunt bolnave. Ca ºi în cazul hipertensiunii, caracterulinsidios al diabetului de tip 2 face ca un numãr mare deoameni sã nu-l ia în serios, iar atunci când simptomele apareste adesea prea târziu.

Diabetul e definit ca fiind o condiþie medicalã anormalã,caracterizatã prin incapacitatea corpului de a conserva ºi dea utiliza corect energia provenitã din alimente. Sursa prin-cipalã de energie a fiinþelor umane este o substanþã simplãdin familia zaharurilor, numitã glucozã, care se gãseºte înfructe, lapte, anumite legume bogate în amidon ºi zaharuri.În timpul digestiei, pancreasul produce un hormon, insulina,care transformã hrana în glucozã, folositã mai apoi drept„carburant“ de organism.

Diabetul de tip 2 este o boalã caracterizatã de incapaci-tatea pancreasului de a produce suficientã insulinã sau de ao folosi în mod corespunzãtor. Ceea ce face ca celulele sã nurãspundã corect la insulinã, perturbând întregul proces meta-bolic de asimilare a glucozei. Ea nu reuºeºte sã treacã dinsânge în celulele corpului ºi astfel nu îºi mai îndeplineºte rolul.Glucoza nu mai hrãneºte celulele, iar acestea mor de foame.

Cum organismul nu mai poate controla nivelul glicemiei,apar consecinþe fiziologice majore, printre care o pierdere

12 / Ghid practic pentru diabetici

globalã de energie ºi, în mai multe cazuri, o degenerescenþãa arterelor, ceea ce poate provoca mari probleme în lipsa unuitratament adecvat. Controlul glicemiei este deci importantpentru prevenirea complicaþiilor diabetului, de genul bolilorcardiovasculare (infarct miocardic sau accident vascularcerebral), bolilor vasculare periferice, afecþiunilor oftalmolo-gice (cecitate), impotenþei sau neuropatiei (alterarea nervilor,mai ales a celor de la membrele inferioare), care poate ducela o amputare ºi la nefropatie, o maladie inflamatorie foartedureroasã a rinichilor. Pe scurt, diabetul de tip 2 conducela invaliditate ºi creºte riscul suferinþelor cardiace ºi circu-latorii. E de la sine înþeles cã astfel de complicaþii dãuneazãcalitãþii vieþii, scad productivitatea muncii ºi mãresc costurilede îngrijire medicalã, ca sã nu mai spunem cã un diabetnetratat poate provoca decesul. Conform Federaþiei Interna-þionale de Diabet, în lume se înregistreazã ºase decese peminut din cauza complicaþiilor diabetului, mai exact un decesla fiecare zece secunde.

Atunci când ne întrebãm care sunt cauzele diabetului detip 2, trebuie sã avem în vedere o combinaþie de factori gene-tici ºi de mediu. Diabetul poate afecta pe absolut oricine, însãereditatea, vârsta, obezitatea, alimentaþia neadecvatã ºi seden-tarismul cresc riscurile. Iar pe mãsurã ce populaþia îmbãtrâ-neºte ºi se îngraºã, pericolul îmbolnãvirii devine mai mare.Specialiºtii estimeazã cã, în loc sã disparã, aceastã boalãva progresa mult timp de-acum înainte.

Încã nu s-a descoperit un leac pentru diabet, însã existãmetode de control a bolii ºi este preferabil ca diagnosticulsã fie pus din vreme ºi sã se aplice neîntârziat un tratamentadecvat. Cea mai bunã metodã de protecþie împotriva diabe-tului de tip 2 presupune adoptarea unei diete specifice, axatãpe o alimentaþie corespunzãtoare, pãstrarea greutãþii idealeºi multã miºcare. Însã odatã declanºatã boala, din cauza naturii

Introducere / 13

ei cronice ºi evolutive, mãsurile de genul stabilirii unui pro-gram de activitãþi fizice, atingerii greutãþii optime ºi adop-tãrii unei alimentaþii corecte nu mai sunt, în unele cazuri,suficiente pentru menþinerea glicemiei la un nivel acceptabil,care sã ne ajute sã evitãm consecinþele diabetului. Aºa cã nevom îndrepta atenþia cãtre tratamente farmaceutice, luândmedicamente antidiabetice administrabile pe cale oralã, maiexact insulinã.

Progresele înregistrate în domeniul geneticii, facilitatede recenta cartografiere a genomului uman, ne îndreptãþescsã sperãm cã cercetãtorii vor reuºi în curând sã propunã untratament ºi sã descopere mijloacele de împiedicare a apari-þiei diabetului. În aºteptarea acestora, cercetarea ºi dezvol-tãrile biotehnologice se concentreazã asupra modificãriimedicamentelor de tip insulinic, în vederea creºterii eficien-þei lor, asupra tratãrii cu laser a retinopatiei diabetice, asupratransplanturilor celulare ºi pancreatice, asupra fabricãrii depancreasuri artificiale ºi asupra stabilirii cauzelor geneticeale bolii. Recentele progrese înregistrate în perfecþionareainsulinei cu acþiune prelungitã, a seringilor de unicã folosinþãcu ace foarte fine sau a stilourilor injectoare (pen-urilor) pre-umplute ori reîncãrcabile au sporit calitatea vieþii diabeticilorde tip 1 ºi a 40% dintre dependenþii de insulinã din categoriadiabeticilor de tip 2. Alte numeroase metode biotehnologicepentru tratarea diabetului sunt în prezent în faza de testare.

ªtiinþa face paºi uriaºi în direcþia gestionãrii pe termenlung a problemelor ridicate de diabet ºi se preconizeazã cãanumite tratamente ar putea duce la vindecare. Însã, întretimp, persoanele care suferã de diabet de tip 2 ºi acelea carear vrea sã întârzie sau sã evite apariþia bolii nu au altã posi-bilitate decât sã se informeze cât mai bine în privinþa ei ºisã adopte mãsuri potrivite, pentru a-i diminua efectele.Aceasta a fost ºi motivaþia cãrþii de faþã.

14 / Ghid practic pentru diabetici