GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ · educa Ńiei, filosofiei, ştiin Ńelor comunic...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE

BRASOV

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENłĂ

Anii universitari 2007-2010

Specializările • PSIHOLOGIE • PEDAGOGIE

Bucureşti, 2007

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăŃământ 2007 – 2008

La 19 ianuarie 1991, din iniŃiativa prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat fiinŃă FUNDAłIA ROMÂNIA DE MÂINE, potrivit prevederilor Legii pentru per-soanele juridice nr. 21/1924.

În conformitate cu prevederile art. 7 din Statutul FundaŃiei, aprobat de adunarea generală constitutivă, scopul şi obiectivele preconizate se realizează prin instituŃiile sale de profil, care organizează şi des-făşoară, în condiŃiile legii, activităŃi de învăŃământ, ştiinŃă şi cultură.

Urmând modelul FundaŃiei şi al UniversităŃii Harvard, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, ales ca preşedinte al FundaŃiei România de Mâine de către adunarea generală constitutivă, a fondat,

Prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea Preşedintele şi Rectorul UniversităŃii Spiru Haret

organizat şi condus Universitatea, căreia i-a dat numele marelui om de ştiinŃă, reformator, ctitor al învăŃământului modern în România – Spiru Haret, devenit spiritul tutelar al instituŃiei de învăŃământ superior particular nou create.

Prin SentinŃa civilă nr. 109 din 12 februarie 1991, Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, a admis cererea de înscriere a FundaŃiei România de Mâine în Registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor, prin aceasta devenind persoană juridică de drept privat.

În cadrul UniversităŃii Spiru Haret din structura FundaŃiei România de Mâine au fost înfiinŃate facultăŃi şi spe- cializări, care au parcurs toate etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de legislaŃia naŃională, astfel că, la 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare, singurul organism abilitat pentru evaluarea şi acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior, pentru asigurarea calităŃii procesului de învăŃământ, aflat sub control parlamentar.

Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinŃeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este „institu Ńie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ” .

În conformitate cu prevederile Statutului FundaŃiei România de Mâine şi ale Cartei UniversităŃii Spiru Haret, preşedintele FundaŃiei România de Mâine are calitatea de preşedinte al Senatului universitar.

Potrivit prevederilor art. 1161(1) din Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, Universitatea Spiru Haret este definită ca „institu Ńie de învăŃământ superior liberă, deschisă, autonomă atât din punct de vedere academic, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituŃie”.

Aceeaşi lege prevede, la art. 1162(1), că „Structurile şi funcŃiile de conducere ale universităŃilor particulare, atribuŃiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta universităŃii. Deciziile definitive, în acest sens, revin UniversităŃii”.

Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, stipulează, la art. 1162(2), faptul că „UniversităŃile particulare pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii, ordonator de credite, cu atribuŃii stabilite de Carta universităŃii”.

În temeiul acestor prevederi, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru Haret, adoptată în unanimitate, preşedintele FundaŃiei România de Mâine – preşedinte al Senatului universitar, precum şi rector ales al UniversităŃii, a devenit, de drept, preşedintele UniversităŃii Spiru Haret, ordonator de credite.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinŃei şi culturii naŃionale şi universale, asumându-şi

misiunea: • de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităŃile economiei, învăŃământului, ştiinŃei,

culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinŃelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinŃelor educaŃiei, filosofiei, ştiinŃelor comunicării, marketingului, contabilităŃii, managementului, finanŃelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului, kinetoterapiei;

• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenŃă sau într-un domeniu apropiat, precum şi obŃinerea de competenŃe complementare în alte domenii, prin programe de studii de masterat;

• de a organiza şi desfăşura ciclul de studii universitare de doctorat, a cărui finalitate este dezvoltarea cunoaşterii prin cercetare ştiinŃifică originală;

• de a dezvolta cercetarea ştiinŃifică, în permanentă colaborare cu instituŃii similare din Ńară şi de peste hotare;

• de a asigura pregătirea tinerilor proveniŃi din alte Ńări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăŃilor

fundamentale ale omului în cadrul statului de drept. Universitatea Spiru Haret: • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită valorificarea

capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora; • pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, programe de masterat şi domenii

pentru studii universitare de doctorat, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund nece-sităŃilor actuale şi viitoare ale României;

• realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învă-Ńământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

• valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăŃământ şi cercetării ştiinŃifice;

• asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăŃi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcŃioneze, în conformitate cu prevederile legale. (vezi pag. 19-20)

În baza prevederilor art. 60(1) din Legea învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează formele de învă-Ńământ de zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă.

În toate judeŃele Ńării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinŃat o reŃea naŃională de 44 centre teritoriale pentru învăŃământ la distanŃă. Astfel de centre funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Canada, Spania, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republica Moldova. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăŃării beneficiază de o infrastructură de excepŃie, constând în 5.500 calcu-latoare, din care peste 4.000 de ultimă generaŃie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare computerizată a cunoştinŃelor, folosind sistemul e-learning Blackboard.

În baza prevederilor legale în vigoare şi având în vedere orientările strategice ale UniversităŃii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează următoarele departamente: Departamentul pentru ÎnvăŃământ la DistanŃă, Departamentul pentru

ÎnvăŃământ cu FrecvenŃă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Activitatea managerială În Universitatea Spiru Haret, activitatea managerială are la bază principiile autonomiei

universitare şi ale libertăŃii academice, ale democraŃiei şi umanismului, respectul deplin faŃă de drepturile fundamentale ale omului, promovând consecvent idealurile şi valorile circumscrise Procesului Bologna.

În conformitate cu prevederile cuprinse în Strategia dezvoltării UniversităŃii Spiru Haret în perioada 2004–2008, managementul universitar a fost şi este, în continuare, orientat în direcŃia implementării sistemului de asigurare a calităŃii în toate domeniile vieŃii universitare, urmărindu-se, cu predilecŃie, evaluarea rezultatelor în raport cu standardele stabilite, centrarea hotărâtă a demersului universitar pe student, implicarea mai amplă a studenŃilor în evaluarea calităŃii programelor de studii, ca şi a activităŃii desfăşurate de personalul didactic, aprecierea activităŃii didactice prin prisma finalităŃilor asumate de un program de studii sau de o disciplină, dezvoltarea cercetării ştiinŃifice pe bază de contract, regândirea managementului resurselor umane în raport cu noua structură a studiilor universitare, cu noile obiective şi exigenŃe aflate în faŃa şcolii superioare, precum şi în funcŃie de tehnologia informatică şi de solida bază materială de care dispune Universitatea Spiru Haret. S-au instituit şi funcŃionează comisiile de calitate, a luat fiinŃă Comisia de etică, s-au stabilit mecanisme de pro-movare, asigurare şi evaluare a calităŃii, s-au elaborat norme, proceduri şi, după caz, regulamente privind calitatea în diverse domenii.

Activitatea managerială a situat în prim plan aplicarea prevederilor legale, precum şi transpunerea, în spaŃiul universitar, a reglementărilor, normelor şi valorilor promovate în cadrul Procesului Bologna. MenŃionăm că Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988. Preşedintele şi Rectorul UniversităŃii, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele UniversităŃii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.

Personalul didactic Printr-o politică susŃinută de recrutare, formare, promovare a cadrelor, Universitatea Spiru Haret

şi-a asigurat un fond valoros de cadre didactice, în măsură să acopere, la nivel teoretico-ştiinŃific şi aplicativ ridicat, ansamblul activităŃilor didactice şi ştiinŃifice.

În prezent, Universitatea dispune de numărul necesar de cadre didactice proprii, încadrate cu carnet de muncă (normă de bază), capabile să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaŃiei studenŃilor şi să desfăşoare, la nivelul standardelor actuale, activitatea de cercetare ştiinŃifică.

În Universitatea Spiru Haret peste 80% din personalul didactic deŃine titlul de doctor, iar un număr important de cadre didactice sunt doctoranzi, mulŃi dintre ei în faza de definitivare a tezei de doctorat.

Cadrele tinere, în majoritatea lor, deŃin titlul de master şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic.

ConŃinutul procesului de învăŃământ

Senatul universitar, consiliile facultăŃilor şi conducerile catedrelor se preocupă constant şi sistematic de asigurarea unei calităŃi superioare a activităŃii didactice, de ridicarea nivelului teoretico-ştiinŃific al cursurilor şi seminariilor, de creşterea eficienŃei formative, teoretice şi practice, a procesului de învăŃământ, de perfecŃionarea metodelor de predare şi instruire a studenŃilor, acordându-se o deosebită atenŃie centrării pe student a activităŃilor, pe dialogul profesor–student şi pe formarea de competenŃe şi abilităŃi în măsură să asigure integrarea eficientă a absolvenŃilor în activitatea profesională, ştiinŃifică şi socială.

În conformitate cu hotărârile adoptate de Senat şi cu prevederile programului Comisiei pentru calitate de la nivelul UniversităŃii, în ultimii ani accentul a căzut pe:

• asigurarea unor planuri de învăŃământ de calitate la studiile de licenŃă şi de masterat;

• perfecŃionarea programelor analitice ale disciplinelor prin racordarea lor la direcŃiile de vârf ale cunoaşterii şi culturii con-temporane, prin eliminarea cunoştinŃelor depăşite şi a unor excese istoricizante şi descriptive, prin situarea în prim plan a aspectului formativ, respectiv formarea de competenŃe teoretico-ştiinŃifice şi abilităŃi practice;

• amplificarea substanŃei şi ponderii componentei de pregătire practică a studenŃilor; • diversificarea formelor şi metodelor de predare şi de instruire a studenŃilor, cu apel la

folosirea largă a mijloacelor moderne audiovi-zuale şi informatice. Un loc deosebit în preocupările UniversităŃii îl ocupă diversi-ficarea şi dezvoltarea resurselor de

învăŃare şi ridicarea sistematică a calităŃii teoretico-ştiinŃifice şi didactico-pedagogice a acestor resurse. Cercetarea ştiin Ńifică

Activitatea de cercetare ştiinŃifică se desfăşoară în cele 79 de colective de cercetare, organizate pe

programe, proiecte şi teme. În Universitate funcŃionează 11 Centre de cercetare şi 40 de laboratoare de

cercetare. Activitatea acestor unităŃi este integrată cu cele 3 insti-tute de cercetare de profil din cadrul

FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică,

Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României şi Institutul de RelaŃii

InternaŃionale şi Studii Europene.

Cercetarea are, prin natura temelor abordate, caracter funda-mental, experimental şi aplicativ.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituŃii din Ńară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Rezultatele cercetării sunt valorificate în jurnale cotate ISI, în reviste cotate CNCSIS (179), în cele 14 periodice ştiinŃifice ale UniversităŃii, în sesiuni ştiinŃifice ale UniversităŃii şi facultăŃilor, în lucrări publicate în Editura FundaŃiei România de Mâine, acreditată CNCSIS (171).

FacultăŃile se preocupă de antrenarea celor mai buni studenŃi în activitatea celor 42 de cercuri ştiinŃifice studenŃeşti, care funcŃionează în Universitate.

Baza materială Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât,

în prezent, dispune de 36 imobile, cu o suprafaŃă de peste 110.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiŃii deosebite, a procesului de învăŃământ, a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, ConstanŃa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj, Ploieşti, Sibiu.

InvestiŃii substanŃiale au fost făcute pentru achiziŃionarea de calculatoare de ultimă generaŃie, de echipamente performante pentru editare de carte, de aparatură pentru echiparea şi buna funcŃionare a posturilor proprii de televiziune şi radio România de Mâine. Posturi naŃionale universitare şi culturale, singurele cu acest profil în audiovizualul din Ńara noastră, Televiziunea şi Radio România de Mâine transmit emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

În anul universitar 2000–2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret, situat în B-dul Metalurgiei nr. 87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung-Muscel. Căminele UniversităŃii, situate în Bucureşti, Aleea MoldoviŃa nr. 5–10 şi B-dul Energeticienilor nr. 9–11, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şoseaua Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării în condiŃii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, care va fi amplasat în Calea Văcăreşti şi B-dul Tineretului, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un

Spital clinic universitar, un Centru de conferinŃe, un hotel–cămin pentru studenŃi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors.

* * *

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaŃiilor de cooperare, în plan intern şi internaŃional, între FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaŃii, asociaŃii, universităŃi, alte instituŃii. FundaŃia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaŃii de colaborare în diverse domenii.

Membră, încă din anul 1991, a AlianŃei Universitare pentru DemocraŃie, care grupează peste 150 de universităŃi din Statele Unite ale Americii şi din Ńări ale Europei Centrale şi de Est, instituŃia noastră a fost prezentă la reuniunile desfăşurate anual, având o participare activă.

Universitatea Spiru Haret este membră a AgenŃiei Universitare a Francofoniei (AUF), a AsociaŃiei Universitare Europene (EUA) şi a AgenŃiei de Acreditare din România (RENAR).

FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituŃii similare din S.U.A., Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, FranŃa, Germania, FederaŃia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, ElveŃia, Italia, Liban etc. Au fost decernate Diplome de ExcelenŃă unui număr mare de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale din Ńară şi de peste hotare.

Universitatea a participat la manifestări ştiinŃifice de anvergură naŃională, a fost prezentă la evenimente educaŃionale de nivel mondial – Târgul Mondial al EducaŃiei, Lisabona, 2003; Târgul de EducaŃie din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; ExpoziŃia InternaŃională de EducaŃie, Beijing, 2005; ConferinŃa InternaŃională „Online Educa”, Berlin, 2005 dar şi la reuniunile europene consacrate evoluŃiilor din domeniul învăŃământului superior şi al cercetării ştiinŃifice.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa SanctităŃii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele FundaŃiei România de Mâine şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo.

În luna iunie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, la reuniunea universitară europeană din Capitala Italiei, la care 120 de rectori şi peste 2.500 de profesori universitari din 44 de Ńări au dezbătut rolul învăŃământului superior, din perspectiva Procesului Bologna, Universitatea Spiru Haret a fost inclusă în rândul celor mai puternice universităŃi din Europa. Cu acelaşi prilej, preşedintele şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a fost primit de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitanó şi de Suveranul Pontif, Papa Benedict al XVI-lea.

Toate aceste aspecte evidenŃiază deschiderea amplă spre Ńară şi spre lume a FundaŃiei România de Mâine şi a UniversităŃii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăŃământului, ştiinŃei, culturii naŃionale în spaŃiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaŃională Spiru Haret, creator al învăŃământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităŃii didactice şi de cercetare, prin condiŃiile de studiu pe care le oferă studenŃilor, drept una dintre prestigioasele universităŃi din sistemul naŃional de învăŃământ.

ADMITEREA în ciclul de studii universitare de licenŃă

în anul de învăŃământ 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret

• Pentru toate formele de înv ăŃământ de zi, la distan Ńă şi cu frecven Ńă redus ă ale ciclului universitar de licen Ńă, admiterea se organizeaz ă astfel:

– în perioada mai-septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de bacalaureat din promoŃiile anterioare anului 2007;

– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai promoŃiei 2007, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei eliberate de liceu, în care se menŃionează media generală de la bacalaureat şi mediile obŃinute în anii de studiu, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

• Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediile centrale ale UniversităŃii Spiru Haret din Bucureşti, str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3 şi str. Nicolae Iorga mr. 34-36, Sectorul 1, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăŃământ la distanŃă ale UniversităŃii Spiru Haret din Ńară şi din străinătate.

• Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii universitare de licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

• Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene, în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.

• CandidaŃii care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii la olimpiadele şcolare internaŃionale (premiile I, II, III) în cel puŃin unul din ultimii doi ani de studiu, dar într-o perioadă de maximum trei ani de la absolvirea liceului, sunt admişi fără plata taxei de admitere şi de şcolarizare la facultăŃile corespunzătoare disciplinelor la care au fost distinşi.

Desfăşurarea şi rezultatul admiterii

• Admiterea în anul I al ciclului de studii universitare de licenŃă se face, în principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-chestionar, candidatul consemnează date personale, informaŃii referitoare la interese şi performanŃe şcolare, motivaŃia care stă la baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare etc.

• Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaŃii internaŃionale şi studii europene, candidaŃii susŃin teste de aptitudini, teste de cunoştinŃe, teste de limbă, probe practice etc.

• Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic membru al comisiei de admitere care a realizat interviul cu candidatul.

• Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini, de limbă, a probelor practice etc.

Documentele necesare înscrierii la admitere: – diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinŃă eliberată de liceu, pentru

candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2007, în original; – certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinŃă medicală tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la care candidează; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează

a doua facultate). Un dosar plic.

Taxa de înscriere la admitere este de 60 lei • CandidaŃii fii de Ńărani, cadre didactice şi personal auxiliar din învăŃământul preuniversitar,

pensionari, aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor, sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă pe baza prezentării următoarelor documente: – adeverinŃă eliberată de primăria comunei unde domiciliază părinŃii candidaŃilor fii de Ńărani, care

să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura; – adeverinŃă eliberată de şcoala unde funcŃionează părintele (părinŃii), pentru candidaŃii fii de

cadre didactice şi personal auxiliar; – cupon de pensie din ultima lună calendaristică, pentru candidaŃii fii de pensionari.

Taxele de şcolarizare pot fi achitate integral sau în 3 rate

Forma de organizare Specializarea

ZI ID; FR Drept; AdministraŃie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; FinanŃe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaŃionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Istorie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; RelaŃii internaŃionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.200 lei 900 lei

Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; EducaŃie fizică şi sportivă.

1.500 lei 900 lei

Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură.

1.500 lei -

Medicină veterinară. 2.200 lei -

LISTA FACULT ĂłILOR ŞI SPECIALIZ ĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZ Ă

ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

Facultatea Specializarea

Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limba şi literatura străină A

(engleză, franceză) - Limba şi

literatura străină B (franceză,

engleză, germană, spaniolă,

italiană, rusă, latină, arabă,

japoneză, chineză)

Drept şi AdministraŃie Publică, Bucureşti

Drept

Facultatea Specializarea Publică, Bucureşti AdministraŃie publică

EducaŃie fizică şi sportivă EducaŃie Fizică şi Sport, Bucureşti Kinetoterapie şi motricitate specială

Marketing Marketing şi Afaceri Economice InternaŃionale, Bucureşti Afaceri internaŃionale

Contabilitate şi informatică de gestiune Management Financiar-Contabil, Bucureşti Management FinanŃe şi Bănci, Bucureşti FinanŃe şi Bănci Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară

Filosofie şi Studii Culturale, Bucureşti

Filosofie

Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, Bucureşti

Jurnalism

Sociologie şi ŞtiinŃe Politice, Bucureşti

Sociologie

Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Bucureşti

Psihologie

Management Management, Braşov

Contabilitate şi informatică de gestiune Muzică, Bucureşti Pedagogie muzicală Geografie şi Geografia Turismului, Bucureşti

Geografie

Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Management Financiar-Contabil, ConstanŃa

Management Teatru, Bucureşti Artele spectacolului (Actorie) Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

Istorie, Muzeologie şi Arhivistică, Bucureşti

Istorie

RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Bucureşti

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

AdministraŃie publică ŞtiinŃe Juridice şi Administrative, Braşov Drept

Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Management Financiar-Contabil, Craiova

Afaceri internaŃionale Drept Drept şi AdministraŃie

Publică, Craiova AdministraŃie Publică Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Contabilitate şi FinanŃe, Câmpulung Muscel

Administrarea afacerilor Matematică Matematică şi Informatică,

Bucureşti Informatică Arhitectură, Bucureşti Arhitectură

Drept Drept şi AdministraŃie Publică, ConstanŃa AdministraŃie publică

Psihologie Psihologie şi Pedagogie, Braşov Pedagogie Drept şi AdministraŃie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept

Contabilitate şi informatică de gestiune Contabilitate şi FinanŃe, Râmnicu Vâlcea FinanŃe şi Bănci FinanŃe şi Bănci, Blaj FinanŃe şi Bănci

Facultatea Specializarea Administrarea afacerilor Informatică

FACILIT ĂłI • Taxe de şcolarizare moderate, nemodificate în ultimii ani, achitate în 3 rate; • Scutire de taxa de înscriere la admitere pentru candidaŃii fii de Ńărani, cadre didactice din

învăŃământul preuniversitar, pensionari; • Cursuri tipărite, realizate de editura şi complexul tipografic proprii, puse la dispoziŃia studenŃiilor

cu reducere de 30%; • Cursuri, consultaŃii, lecŃii de sinteză, dezbaterii, teste de evaluare prezentate prin intermediul

posturilor proprii de televiziune (TvRM) şi radio (Radio România de Mâine) şi al publicaŃiei Opinia naŃională;

• Acces la cursuri în format electronic şi la teste de autoevaluare, prin intermediul platformei e-Learning BlackBoard;

• Acces gratuit în biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la biblio-tecile facultăŃilor; • Evaluare computerizată a cunoştinŃelor utilizând sisteme moderne de e-Learning Washington,

S.U.A.; • Burse de merit, în valoare totală de 300.000 lei; • Cazare în căminele proprii din Bucureşti; • Masă, subvenŃionată cu 30%, la cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov; • Acces gratuit în cluburile studenŃeşti proprii şi în Complexul sportiv din Bucureşti, care cuprinde

un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.; • Cursuri de limbi străine de largă circulaŃie internaŃională, organizate de Centrul de Limbi

Străine, finalizate cu Certificate de competenŃă lingvistică şi de excelenŃă. • StudenŃii angajaŃi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu secŃii de kinetoterapie şi

masaj) beneficiază de unele facilit ăŃii, având asigurate toate condiŃiile pentru a-şi continua activitatea în instituŃiile medicale de specialitate, prin acordarea de frecvenŃă redusă (până la 50%).

Decanul facultăŃii va aproba aceste facilităŃii pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoŃită de o adeverinŃă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.

ÎNMATRICULAREA StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Decizia Rectorului UniversităŃii, pe

baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate. StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Decizia Rectorului UniversităŃii

Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate.

ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia), în maximum 10 zile

de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fi şa de înscriere şi contractul de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcola-rizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul de studii şi fi şa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul de studii şi fi şa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinŃă de

Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenŃă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă.

EVALUAREA Evaluarea cunoştinŃelor se realizează electronic prin programul Exam.ViewPro şi platforma e-

Learning Blackboard. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.

La disciplinele cu caracter practic, modalităŃile de evaluare sunt stabilite în funcŃie de specificul facultăŃii.

1. Prezentarea facultăŃii Facultatea de Psihologie-Pedagogie este parte componentă a UniversităŃii „Spiru

Haret”, instituŃie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ.

Prin activitatea desfăşurată asigurăm un fundament ştiinŃific întregii problematici cu care este posibil să se confrunte viitorul absolvent. MenŃinem în prim plan tematica privitoare la educaŃia civică, estetică şi morală a studenŃilor, precum şi elementele specifice colaborării în plan didactic şi ştiinŃific cu alte instituŃii de profil sau înrudite. Se acordă, de asemenea, o atenŃie deosebită colaborării cu instituŃiile guvernamentale şi neguvernamentale de profil în vederea asigurării contactului permanent al studenŃilor cu realităŃile sociale.

Începând cu anul universitar 2005 – 2006 Facultatea de Psihologie-Pedagogie organizează studii universitare de licenŃă cu durata de 3 ani, prin aplicarea Legii nr. 2888/2004 privind studiile universitare, a H. G. nr 88/ 2005 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă, a Ordinului Ministerului EducaŃiei şi Cercetării nr. 3235/2005, şi a recomandărilor Consiliului NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare.

Facultatea de Psihologie-Pedagogie este facultate acreditată şi funcŃionează în două domenii de licenŃă: Psihologie, specializarea Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei, specializarea Pedagogie.

Managementul facultăŃii este astfel conceput încât să răspundă, pe de o parte, cerinŃelor de pregătire a specialiştilor în domeniul psihologiei şi pedagogiei de pe piaŃa muncii şi pe de altă parte, să asigure competenŃa şi nivelului ştiinŃific şi profesional al domeniului pentru

mileniul trei. Facultatea răspunde unei nevoi reale a pieŃei muncii, valorifică o ofertă locală şi naŃională semnificativă, materializată în creşterea, an de an, a cererilor de admitere (de la 94 în anul 1998 la 350 în anul 2005), care provin din toate zonele Ńării şi deschide o perspectivă deosebită absolvenŃilor, prin posibilitatea încadrării în instituŃii, formaŃiuni şi organizaŃii de stat sau private, guvernamentale sau neguvernamentale, precum şi prin posibilitatea dezvoltării unor iniŃiative private, după continuarea studiilor în specializări adecvate.

Prin absolvenŃii promoŃiilor care şi-au încheiat studiile şi prin nivelul ridicat al pregătirii celor care urmează cursurile facultăŃii în prezent, se dovedeşte capacitatea corpului profesoral de a forma o generaŃie a specialiştilor în domeniul psihologiei şi pedagogiei la nivelul cerinŃelor mileniului trei.

În plan didactic, Facultatea de Psihologie-Pedagogie oferă studenŃilor cunoştinŃe şi competenŃe largi în domeniul psihologiei şi pedagogiei care permit exercitarea profesiei de psiholog sau cadru didactic, ori înscrierea la studii universitare de masterat. Misiunea didactică este acoperită prin vocaŃia didactică nemijlocită a specializării pedagogie, ca principală şcoală de formare a educatorilor şi a cercetătorilor în domeniul educaŃiei.

În plan ştiinŃific, Facultatea de Psihologie-Pedagogie dezvoltă cercetarea ştiinŃifică fundamentală şi aplicativă în domeniul psihologiei şi pedagogiei, concomitent cu formarea la studenŃi a cunoştinŃelor, deprinderilor şi abilităŃilor de cercetare care să-i facă apŃi pentru participarea în colective şi conducerea unor activităŃi de cercetare ştiinŃifică. Misiunea ştiinŃifică se îndeplineşte atât prin activitatea ştiinŃifică a cadrelor didactice şi a studenŃilor, materializată în sesiunile de comunicări ştiinŃifice, cercurile ştiinŃifice studenŃeşti, publicaŃii, lucrări ştiinŃifice şi lucrări de licenŃă, cât şi prin pregătirea pentru cercetare ştiinŃifică a studenŃilor în cadrul planurilor de învăŃământ, care cuprind discipline distincte de metodologia cercetării.

Obiectivul fundamental al FacultăŃii de Psihologie-Pedagogie este de a forma specialişti de înaltă performanŃă în domeniul psihologiei şi pedagogiei, capabili să realizeze:

a) formarea specialiştilor, cadre didactice care să predea disciplinele specializărilor la nivelul cerinŃelor şi standardelor actuale;

b) activităŃi de consultanŃă în şcoli, pe linia orientării şcolare şi profesionale, a prevenirii eşecurilor şcolare, asistenŃei elevilor cu deficit de integrare, inclusiv pentru pregătirea diferenŃiată pe tipuri de populaŃie şcolară defavorizată;

c) abordarea pedagogiilor alternative şi a lucrului cu copiii instituŃionalizaŃi în forme diferite de educare (case de copii, centre de minori, de reeducare etc.);

d) asistenŃă psiho-pedagogică în maternităŃi, spitale, centre de şomaj, centre de recuperare fizică, aziluri de bătrâni, penitenciare, centre de recuperare a minorilor etc.;

e) asistenŃă psiho-pedagogică: f) pregătirea specialiştilor pentru compartimentele de resurse umane din instituŃii şi

unităŃi economice. Specializările facultăŃii rezultate din reforma instituŃională prefigurată începând cu anul

universitar 2005-2006 ancorează viitorii specialişti în psihologie şi pedagogie şi viitoarele cadre didactice în realităŃile de mâine ale societăŃii româneşti şi europene, care se vor caracteriza prin creşterea rolului psihologului şi al cadrului didactic în însănătoşirea vieŃii individuale şi colective din comunităŃile umane şi printr-o nouă viziune asupra educaŃiei pentru mileniul trei. În asemenea condiŃii, specialiştii în psihologie şi pedagogie vor trebui să-şi concentreze efortul pentru a creşte încrederea indivizilor şi grupurilor umane în asistenŃa psihologică, pe de o parte, şi în strategiile şi metodele educaŃionale moderne, pe de altă parte. Aceste trăsături caracteristice stau la baza modului de alcătuire a întregului proces de învăŃământ şi dau o perspectivă realistă şi fundamentată ştiinŃific muncii noastre viitoare. Prin acest mod de alcătuire şi prin flexibilitatea planului de învăŃământ şi a programelor analitice,

prin calitatea organizării şi desfăşurării procesului de formare a specialiştilor în psihologie şi pedagogie se asigură, în prezent şi pe viitor, o gamă variată de şanse pentru exercitarea profesiei.

Profilul facultăŃii permite efectuarea unui larg dialog şi schimb de opinii, de experienŃă cu specialişti din Ńară şi străinătate, asigurând, pe această cale, formarea specialiştilor noştri în concordanŃă cu transformările înregistrate în Europa. Facultatea valorifică plenar concluziile şi perspectivele deschise de procesul Bologna 2000, la care Universitatea Spiru Haret este parte activă. Până în prezent facultatea de Psihologie-Pedagogie a realizat importante contacte cu instituŃii şi personalităŃi de prestigiu din Italia, FranŃa, Germania, Japonia, precum şi cu reprezentanŃi ai instituŃiilor europene de profil, pregătind terenul pentru noi programe şi colaborări în perioada următoare.

Acreditarea facultăŃii şi dezvoltarea noilor profile educaŃionale în cadrul învăŃământului superior de licenŃă deschide perspectiva derulării unor programe mai riguroase de colaborare internă şi internaŃională, îndeosebi prin deschiderea oportunităŃilor de accesare a unor domenii de interes pentru integrarea europeană, inclusiv prin participare la programe finanŃate de Uniunea Europeană, programe la care Facultatea de Psihologie este deja parte, sub autoritatea UniversităŃii “Spiru Haret”

Facultatea dispune de specialişti în proiectarea unor programe cu finanŃare externă, atât din rândul cadrelor didactice tinere, cât şi din rândul studenŃilor performanŃi, ori aflaŃi la a doua specializare. În rândul acestora se manifestă un deosebit interes pentru participare la programe şi mobilităŃi de nivel european şi mondial.

Pe plan naŃional, facultatea colaborează strâns cu facultăŃile de profil ale marilor universităŃi, îndeosebi din Bucureşti, Braşov şi Sibiu, atât prin schimbul de cadre didactice, cât şi prin participarea reciprocă la activităŃi ştiinŃifice şi programe de cercetare. Facultatea colaborează, de asemenea, cu institutele de profil ale Academiei Române, prin programele de cercetare ale doctoranzilor, precum şi prin prezenŃa specialiştilor acestora la activităŃile de învăŃământ şi cercetare din facultate.

Inspectoratele şcolare judeŃene, primăriile, instituŃiile şi organizaŃiile neguvernamentale de ocrotire a minorilor şi bătrânilor, cele de asistenŃă a persoanelor defavorizate ori cu disabilităŃi, organizaŃiile juridice şi de ordine publică, penitenciarele, precum şi unităŃile militare sunt partenerii noştri tradiŃionali în desfăşurarea învăŃământului şi cercetării ştiinŃifice.

2. Planurile de învăŃământ şi programele analitice ale disciplinelor 2.1. Planurile de învăŃământ şi programele analitice pentru specializarea Psihologie Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PSIHOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul I

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT Începând cu anul universitar 2007 – 2010

Nr. Crt.

Denumirea disciplinei Nr. ore * - ÎnvăŃământ de zi Forma de evaluare

Credite

Semestrul I Semestrul II

Ore săptămână Ore săptămână (E, Cv, C) sem I

sem II

C S Lp/L Total C S Lp/L Total sem. I

sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Fundamentele psihologiei I

(Introducere în psihologie) 2 2 4 E 8

2. Neuropsihologie 2 2 4 E 4 3. Fundamentele pedagogiei 2 2 4 E 4 4. Psihologia vârstelor (Psihologia

copilului şi adolescentului) 2 2 4 E 8

5. Logica 2 2 4 E 6 6. Fundamentele psihologiei II (Mecanisme

psihice) 2 2 4 E 8

7. Metodologia cercetării psihologice şi pedagogice I

2 2 4 E 4

8 Psihologia personalităŃii 2 2 4 E 6 9. Psihologia educaŃiei 2 2 4 Cv 4 10. Psihologia vârstelor II (Psihologia adultului şi

vârstnicului) 2 2 4 E 8

B. DISCIPLINE OPłIONALE

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 11. Teoria metodologiei curriculumului 2 1 3 E 2

Total ore pe săptămână (A+B) 10 10 20 10 10 20 Total credite 30 30

Legendă: C = ore de curs; S= seminar; Lp = lucrări practice; L = laborator; E = examen; V = verificare pe parcurs; Cv = colocviu. * Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ cu frecvenŃă redusă (F.R.) se organizează lecŃii de sinteză. ** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ la distanŃă (I.D.) forma de evaluare este examenul. *** Dintre disciplinele opŃionale se alege una din cele două şi devine obligatorie ****Discipline obligatorii din Modulul DPPD

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 1 (Introducere în psihologie)

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 8 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Psihologia ca ştiinŃă şi profesie - Obiectul psihologiei - Lege şi explicaŃie în psihologie - Natura psihicului uman - Organizarea structural dinamică a psihicului - Stările modificate ale conştiinŃei - Abordarea sistemică şi sinergetică a psihicului - Stadiile dezvoltării psihice - Personalitatea – problemă centrală a psihologiei - Temperamentul şi cunoaşterea lui - Aptitudinile - Caracterul - Creativitatea – dimensiune integrativă a personalităŃii - Analiza complexă a comportamentului uman

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Allport G. – Structura şi dezvoltarea personalităŃii – EDP, Bucureşti 1981 Golu, M., Fundamentele psihologiei, vol. I, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 Zlate, Mielu – Introducere în psihologie – Ed. Polirom – 2000

NEUROPSIHOLOGIE



- Organismul uman ca sistem termodinamic - Celula ca sistem termodinamic - Neuronul – celula excitabilă şi secretorie - Procese electronice la nivelul membranei neuronale - Neuronul componentă a sistemului cibernetic elementar - Arcul reflex ca sistem cibernetic - RelaŃii interneuronale încadrul arcurilor reflexe - Centrii nervoşi - FormaŃiuni ganglionare - Activitatea integratoare a organelor nervoase - Privire generală asupra analizatorilor - Integrarea endocrină - Sferele integrării fiin Ńei umane

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

Kandel, - Princeps of neuroscience, 2 nd edition, Ed. Elsevier, E.R. Shwartz, New York, 1985 Stanciu, C., Introducere în psihofiziologie. Integrarea neuroendocrină, Ed. F.R.M. , Bucureşti, 2005

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI



- Obiectul de studiu al pedagogiei - Pedagogia si sistemul stiintelor educatiei - Caracteristicile si structura educatiei - Formele si continuturile educatiei - Dimensiunile educatiei - „Noile educatii ” – provocarile contemporaneitatii - Educatia permanenta si autoeducatia - Coordonatele educatiei pentru viitor - Caracteristicile sistemul educational institutionalizat - Aportul mediilor educationale complementare - Educabilitatea – perspective psihopedagogice - Educatia si dezvoltarea armonioasa a personalitatii umane - Influente educationale nocive

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Cerghit, I; Neacsu,I; Negret,I; Panisoara O-„Prelegeri pedagogice”, Ed Polirom, Iasi, 2001 Cristea,S - „Dictionar de pedagogie”, Ed Litera International, Buc-Chisinau, 2000 Fontana D - Psychology for Teachers, Second edition, The British Psychological Society, Macmillan Publishers Ltd., 1991 Serdean, I – „ Pedagogie ”, Ed. FRM, Buc. 2002 Vaideanu,G – „ Educatia la frontiera dintre milenii”, Ed. Politica, Buc, 1988

PSIHOLOGIA VÂRSTELOR 1 (Psihologia copilului şi adolescentului)



- Obiectul psihologiei vârstelor - Metodele psihologiei vârstelor - Teorii asupra naturii dezvoltării fiin Ńei umane - Stadialitatea şi evoluŃia umană - Dezvoltarea prenatală - Naşterea - Caracteristici bio – psiho – somatice ale primei copilării - Teoriile învăŃării în prima copilărie - Dezvoltarea psiho – fizică a preşcolarului - Nişa de dezvoltare - Noile achiziŃii ale perioadei şcolare mici - Climatul familial – factor principal al adaptării şcolare - Autodezvoltare – integrare – socializare în perioada pubertăŃii - Imaginea de de sine la preadolescent

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Debesse, N., Psihologia copilului de la naştere la adolescenŃă, EDP, Bucureşti, 1970 Piaget, J., Judecata morală la copil, EDP, Bucureşti, 1980 Sion, GraŃiela, Psihologia vârstelor, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 Verza , E., Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucureşti, 1993

LOGIC Ă Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen


- Logica şi formele gândirii - Caracterizarea generală a noŃiunilor - OperaŃii logice cu noŃiuni - Caracterizarea generală a propoziŃiilor - InferenŃe immediate - Caracterizarea generală a raŃionamentului - RaŃionamente inductive - RaŃionamente deductive. Silogismul - Figurile şi modurile silogismului - Caracterizarea generală a propoziŃiilor compuse - FuncŃiile de adevăr ale propoziŃiilor compuse - DemonstraŃia - Argumentarea - Principiile fundamentale ale logicii


Aristotel, Organon IV, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1963. Ion Botezatu, Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976; Petre Botezatu, Introducere în logică, Editura “Polirom”, Iaşi, 1997 Gheorghe Enescu, Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti Nae Ionescu, Curs de logică, Editura Humanitas, 1993 Cornel Lazăr, Logică, Curs practic, Editura Psihomedia, 2003 Mihai, Gheorghe; Papaghiuc, Ştefan, Încercări asupra argumentării. Editura "Junimea", Iaşi, 1985

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI II

(Mecanisme psihice)



- Sensibilitatea - PercepŃia - Reprezentarea - Gândirea - Limbajul - Memoria - ImaginaŃia - Activitatea umană - MotivaŃia - Afectivitatea - VoinŃa - AtenŃia - Stres şi relaxare - EvoluŃie şi stadialitate


Allport G. – Structura şi dezvoltarea personalităŃii – EDP, Bucureşti 1981 Golu, M., Fundamentele psihologiei, vol. I, II, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 Zlate Mielu – Fundamentele Psihologiei, Ed. Prohumanitate, 2000

METODOLOGIA CERCET ĂRII PSIHOLOGICE ŞI PEDAGOGICE I



- ParticularităŃi teoretice şi metodologice ale ştiinŃelor sociale - Constituirea metodelor în psihologie - Teoria şi paradigma cadru de referinŃă al cercetării ştiinŃifice - Tipuri de cercetări ştiinŃifice - Problematica psihologică a formelor de comunicare implicate în cercetarea ştiinŃifică - Bariere de comunicare în cercetarea ştiinŃifică - Etapele unei cercetări - Generarea şi formulara problemelor de cercetare - Eşantionare definire şi tipuri - ObservaŃia - Ancheta pe baza de chestionar - Interviul metodă a ştiinŃelor sociale - Interviul clinic

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Chelcea, S. (1998) Cercetarea sociologica. Metode şi tehnici Editura Destin, Deva Richelle, M., Parot,F.(1995) Introducere în psihologie. Istoric şi metode Editura Humanitas Mărginean, I. (2000) Proiectarea cercetării sociologice Editura Polirom, Iaşi Radu, I., (1993) Metodologie psihologică de analiza datelor, Editura Sincron Cluj

PSIHOLOGIA PERSONALIT ĂłII



- Conceptul de personalitate. Teorii şi perspective de abordare a personalităŃii - Psihologia analitică – C.G. Jung - Psihologia individuală – A. Adler - Psihologia interpersonală – K. Horney - Teoria trăsăturilor de personalitate – G. Allport - Teoria constructelor personale – G. Kelly - Analiza factorială a personalităŃii – H.J. Eysenck - Analiza factorială a personalităŃii – R.B. Cattell - Perspectiva structural – sistemică a personalităŃii - Temperamentul – subsistem dinamico – energetic al personalităŃii - Aptitudinile – subsistem instrumental – operaŃional - InteligenŃa – subsistem rezolutiv – productiv - Caracterul – subsistem relaŃional – valoric şi de autoreglaj - Creativitatea – dimensiune transformativ – constructivă a personalităŃii - Eul în structura personalităŃii

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Allport, G., Structura şi dezvoltarea personalităŃii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 Jung, C.G., Tipuri psihologice, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 Golu, M., Fundamentele psihologiei (vol. II), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 Zlate, M., Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti, 2002

PSIHOLOGIA EDUCA łIEI

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 4 credite; Colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Obiectul şi problematica psihologiei educaŃiei - Strategii şi metode de cercetare în psihologia educaŃiei - Personalitatea didactică - Personalitatea educatului – cunoaştere şi dezvoltare - ModalităŃi de abordare a diferenŃelor individuale în cadrul educaŃiei - EducaŃia pentru carieră - Instrumente de caracterizare psihosocială a elevului - EducaŃia de excelenŃă - RelaŃia dintre educaŃiei şi dezvoltare - Comunicarea educaŃională - Reuşita vs. eşecul şcolar - Managementul clasei de elevi - Perspective psihosociale ale educaŃiei - Sistemul asistenŃei educaŃionale în România

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Andronic, Răzvan şi Andronic, Anca. (2006). Psihologia educaŃiei. Sibiu: Editura Psihomedia. Cosmovici, Andrei şi Iacob, LuminiŃa. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Editura Polirom. Drăgan, Ion şi Petroman, Pavel. (1998). Psihologie educaŃională. Timişoara: Editura Mirton. Golu, Pantelimon şi Golu, Ioana. (2003). Psihologia educaŃiei. Bucureşti: Editura Miron. Monteil, Jean-Marc. [1989] (1997). EducaŃie şi formare. Perspective psihosociale. Iaşi: Editura Polirom. Radu, Nicolae, Goran, Laura, Ionescu, Angela, Vasile, Diana. (2004). Psihologia educaŃiei. Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine.

PSIHOLOGIA VÂRSTELOR II (Psihologia adultului şi vârstnicului)



- AdolescenŃa – tranziŃia de la copilărie la maturitate - Climatul familial – factor important în dezvoltarea adolescentului - Conflictul dintre responsabilităŃile profesionale şi familiale din perspectiva ComunităŃii Europene - Identitate şi personalitate la adolescenŃi - Factori de risc ai dezvoltării personalităŃii adolescentului - Comportament deviant şi delincvent în adolescenŃă - Perioada adultă – tablou general - Caracteristici ale gândirii şi învăŃării în perioada adultă - Familie – profesie – mediu social - Dinamica şi tranziŃia rolurilor în perioada adultă - Tablou general – vârstele de regresie - Probleme de natură bio – psiho – afectivă şi comportamentală - Marea batrâneŃe – longevitatea

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Debesse, N., Psihologia copilului de la naştere la adolescenŃă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 2. Piaget, J., Judecata morală la copil, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 3. Sion GraŃiela, Psihologia vârstelor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 4. Verza , E., Psihologia vârstelor, Editura Hyperion XXI, Bucureşti, 1993

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

Disciplină facultativă; semestrul 2; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 2 credite; examen


- Teoria curriculumului in sistemul stiintelor educatiei - Conceptul si tipurile de curriculum - Continuturile educatiei - Criterii in selectia continuturilor educationale - Modalitati inovative de organizare a continuturilor - Piramida finalitatilor educationale - Tipuri de obiective - Metodologia elaborarii obiectivelor operationale - Curriculum si evaluare educationala - Produsele curriculare - Reforma curriculara in Romania - Aspecte generale ale proiectarii didactice - Transpozitia didactica - Contradictia intre curriculumul informal si intentiile formative directe ale scolii

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE CreŃu, C - Teoria curriculumului şi conŃinuturile educaŃiei, Editura UniversităŃii Al.I.Cuza, Iaşi, 1999 Cristea,S - Dictionar de pedagogie, Editura Litera International, Bucureşti - Chisinau, 2000 MEN , Curriculum National, Cadru de referinta, Bucureşti, 1998 Paun, E.; Potolea, D. - Pedagogie fundamentari teoretice si demersuri applicative, Editura Polirom, Iasi, 2002 Şerdean I. - Pedagogie. Compendiu, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PSIHOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul II


Nr. Crt.


Credite



sem II


sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Metodologia cercetării psihologice şi

pedagogice II 2 2 4 E 4

2. Psihologie socială I (Introducere în psihologie socială)

2 2 4 E 5

3. Psihologia învăŃării 2 2 4 E 6 4. Psihologie experimentală 2 2 4 E 8

5. Statistică psihologică şi prelucrarea informatizată a datelor

2 2 4 E 5

6. Psihologie socială II (Dinamica grupurilor)

2 2 4 E 5

7 Istoria psihologiei 2 2 4 E 5 8. Psihologie cognitivă 2 2 2 E 4 9. Bazele teoretice ale evaluării psihologice 2 2 3 Cv 5

10. Psihopatologie 2 2 2 E E 5 11. Practica de specialitate 2 2 2 2 E Cv 4


12. Limba străină – engleză / franceză 1 1 2 1 1 2 Cv Cv 2 2 C. DISCIPLINE FACULTATIVE

13. Teoria şi metodologia instruirii şi evaluării

2 1 3 E 4

14. Didactica specialităŃii 2 1 3 E 4 Total ore pe săptămână (A+B) 10 10 20 11 11 20 Total credite 30 30


METODOLOGIA CERCET ĂRII PSIHOLOGICE ŞI PEDAGOGICE II


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Focus grup - Testul psihologic ca instrument fundamental - Teste de grup - Teste individuale - Tipuri de design experimental - Experimentul - Studiul de caz - Metoda produselor activităŃii - Metoda biografică şi anamneza - Analiza documentelor - Sociometria metodă de cercetare a grupului - Metoda incidentului critic - Prelucrare date - Raportul de cercetare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Chelcea, S. (1998) - Cercetarea sociologica. Metode şi tehnici Editura Destin, Deva Mărginean, I. (2000) - Proiectarea cercetării sociologice Editura Polirom, Iaşi Mitrofan, N., Mitrofan, L. (2005) - Testarea psihologică Editura Polirom Iaşi Richelle, M., Parot,F. (1995) - Introducere în psihologie. Istoric şi metode Editura Humanitas Radu, I. (1993) - Metodologie psihologică de analiza datelor, Editura Sincron Cluj

PSIHOLOGIE SOCIAL Ă I (INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIA SOCIAL Ă)


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Psihologia Socială: specific şi domeniu de studiu - Etape în evoluŃia Psihologiei Sociale - Teorii în psihologia socială - Metodologia cercetării în psihologia socială - Personalitatea în context social - PercepŃia socială - Atitudini, valori, comportament - InfluenŃa socială (I) - InfluenŃa socială (II) - Tehnici de influenŃă interpersonală - RelaŃiile interpersonale - Comportamentul prosocial - Comportamentul antisocial - Elemente de psihologie socială şcolară


Andronic, Răzvan-Lucian [2006] (2007). Elemente de psihologie socială (ediŃia a II-a). Braşov,

Sibiu: Editura Psihomedia. Neculau, Adrian (coord.) (1998). Psihologie socială. Aspecte contemporane. Iaşi: Editura

Polirom Monteil, Jean-Marc. [1989] (1997) EducaŃie şi formare. Perspective psihosociale. Iaşi: Editura

Polirom. Radu, I, IluŃ, P., Matei, L. (1994). Psihologie socială. Cluj-Napoca: Editura EXE SRL. Radu, Nicolae (cood.). (1998). Psihologie socială. Bucureşti: Editura FundaŃiei “România de

Mâine”.

PSIHOLOGIA ÎNV ĂłĂRII

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 6 credite; Examen


- Obiectul şi problematica psihologiei învăŃării - RelaŃia dintre învăŃare şi dezvoltare - Teorii ale învăŃării - Procese fundamentale în învăŃarea elementară - ConŃinuturi şi forme ale învăŃării - ÎnvăŃarea şcolară - ParticularităŃi ale învăŃării la adulŃi - Strategii de învăŃare - Stiluri de învăŃare - Managementul informaŃiilor şi al învăŃării - Eşecul la învăŃătură şi prevenirea lui - Creativitate şi învăŃare - Aspecte motivaŃionale ale învăŃării - Abordări actuale ale învăŃării


Cerghit, Ioan. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Bucureşti: Editura Aramis Cosmovici, Andrei şi Iacob, LuminiŃa. (1999). Psihologie şcolară. Iaşi: Editura Polirom.

Golu, Pantelimon şi Golu, Ioana. (2003). Psihologia educaŃiei. Bucureşti: Editura Miron.

Negovan, Valeria. (2007). Psihologia învăŃării. Bucureşti: Editura Universitară.

PSIHOLOGIE EXPERIMENTAL Ă Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore 56; 8 credite; examen


- Modelarea experimentală; - Valoarea cercetării experimentale; - Ipoteze; - Tipuri de experiment; - Test şi experiment; - Tehnici psihofiziologice în psihologie; - Elemente de psihofizică; - InterocepŃia; - RecepŃia gustativă şi olfactivă; - RecepŃia vizuală, RecepŃia auditivă; - RecepŃia însuşirii spaŃiale a obiectelor; - AtenŃia; - Gândirea şi limbajul; - Memoria


AniŃei, Mihai Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Chelcea, Septimiu Experimentul în psihosociologie, Editura ştiinŃifică şi enciclopedică,

Bucureşti, 1982 Golu, Mihai Fundamentele psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2001 Lungu, Nicolae Psihologie experimentală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2003 Minulescu, Mihaela Teorie şi practică în psihodiagnoză, Editura FundaŃiei România de

Mâine, Bucureşti, 2003

STATISTICA PSIHOLOGIC Ă ŞI PRELUCRAREA INFORMATIZAT Ă A DATELOR


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Organizarea colectiei de date - Frecventa - Indicii statistici de start: media, mediana, modulul brut - Masuri ale variabilitatii fata de tendinta centrala - Utilitatea cvartilelor si gradarea pe curba - Inferenta statistica - Studiul corelatiei - Coeficientii de corelatie neparametrici - Analiza factoriala - Metoda centroida a lui Thurstone - Analiza de clusteri - Problema predictiei in psihologia aplicata - Analiza de varianta (ANOVA) - Utilizarea calculatorului in prelucrarea datelor

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Gheorghiu D. (2004) Statistica pentru psihologi. Editura Trei, Bucuresti Ilut P. (1999) Abordarea calitativa a socioumanului. Editura Polirom, Iasi Radu I. (1993) Metodologie psihologica si analiza datelor. Editura Sincron, Cluj-Napoca Voineagu V. (2000) Statistica – notiuni fundamentale si aplicatii. Editura Fundatia Romania Maine, Bucuresti Voineagu M. (2001) Statistica aplicata. Editura Fundatia Romania Maine, Bucuresti

PSIHOLOGIE SOCIAL Ă II ( DINAMICA GRUPURILOR)


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Grupul: definire şi caracteristici - Scurt istoric al teoriilor despre grup - Taxonomiile grupului - RelaŃia individ – grup- societate - Grupul şi socializarea - Liderii şi dinamica grupurilor - Rolul grupurilor în perceperea realităŃii sociale - Metode de cunoaştere şi activare a grupurilor sociale (I) - Metode de cunoaştere şi activare a grupurilor sociale (II) - Grupurile şcolare - Grupurile de muncă - Elemente de psihologie socială a organizării grupurilor - Psihologia socială a comunităŃilor umane - Psiholosociologia grupurilor mari

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Andronic, Răzvan-Lucian [2006] (2007). Elemente de dinamica grupurilor (ediŃia a II-a).

Braşov, Sibiu: Editura Psihomedia. Monteil, Jean-Marc. [1989] (1997) EducaŃie şi formare. Perspective psihosociale. Iaşi: Editura Polirom. Neculau, Adrian (coord.) (1998). Psihologie socială. Aspecte contemporane. Iaşi: Editura

Polirom Radu, I, IluŃ, P. şi Matei, L. (1994). Psihologie socială. Cluj-Napoca: Editura EXE SRL. Radu, Nicolae (cood.). (1998). Psihologie socială. Bucureşti: Editura FundaŃiei “România de

Mâine”.

ISTORIA PSIHOLOGIEI

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Premise gnoseologice ale gândirii divergente în Psihologie - IdeaŃia psihologică în cadrul filosofiei antice - Evul mediu şi Renaşterea - Gândirea psihologică în perioada „ materialismului francez” din secolul al-XVIII-lea. - Paradigmele psihologiei moderne : asociationismul - Paradigmele psihologiei moderne: structuralismul psihologic - Paradigmele psihologiei moderne: funcŃionalismul - Paradigmele psihologiei moderne: behaviorismu - Psihologia gestaltistă - Psihanaliza - Psihologia umanistă americană - Istoria psihologiei în România - TendinŃe contemporane în psihologia românească. - Şcoala psihologică românească.


Mânzat, Ion, Istoria psihologiei universale, Editura Titu Maiorescu, 1994 Nicola, Gr., Istoria psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001 Pavelcu, V., Drama Psihologiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

PSIHOLOGIE COGNITIV Ă


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Psihologia şi ştiinŃele cognitive - Prelucrarea informaŃiei vizuale - Categorizarea - Imagistica mentală - Sistemele mnezice - Reprezentarea şi organizarea cunoştinŃelor - Arhitectura sistemului cognitiv uman


Anderson, J.R. 1995. Cognitive psychology and its implications, New York: Freeman.

Eysenck, M.W. and Keane, M.T. 1995. Cognitive psychology: A student's handbook Lawrence Erlbaum Associates.

Miclea, M., 1994. Psihologie cognitivă. Cluj-Napoca, Casa de Editură Gloria. Miclea, M., 1994. Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Iaşi, Polirom. Zlate, M., 1999. Psihologia mecanismelor cognitive. Iaşi, Polirom

BAZELE TEORETICE ALE EVALUARII PSIHOLOGICE

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; colocviu

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Notiuni introductive de evaluare in psihologie 2. Deontologie in evaluarea psihologica 3. Metode de evaluare in psihologie 4. Testul psihologic – instrument de baza in evaluarea psihologica 5. Strategii de construire a testelor psihologice 6. Caracteristici psihometrice 7. Modalitati de investigare a personalitatii 8. Metode calitative de evaluare psihologica: observatia 9. Metode calitative de evaluare psihologica: interviul 10. Alte metode de evaluare: anamneza, convorbirea, analiza produselor activitatii 11. Organizarea evlauarii si raportul psihologic

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

1. Albu, M. (2000). Metode si instrumente de evaluare in psihologie. Cluj-Napoca:

Editura Argonaut.

2. Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Brasov: Editura Universitatii Transilvania.

3. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observatia si

interviul. Iasi: Polirom.

4. Minulescu, M. (2005). Teorie si practica in psihodiagnoza (Ed.II ed.). Bucuresti:

Editura Fundatiei Romania de Maine.

5. Schiopu, U. (1976). Introducere in psihodiagnostic. Bucuresti: Tipografia Universitatii

Bucuresti.

PSIHOPATOLOGIE



- Normalitate şi sănătate psihică. - Modele de clasificare a tulburărilor psihice. Simptoame, sindroame, boli psihice. - Personalitate normală şi patologică. -Tulburările de percepŃie, de memorie, de gândire, de atenŃie şi de comunicare. -Tulburările de voinŃă, de conştiinŃă, de conduită motorie şi ale afectivităŃii. - Comportamente agresive în tulburări psihice. - Întârzierea mintală şi tulburările organice - Tulburările anxioase şi afective. - Tulburările delirante şi schizofrenia. - Toxicomaniile şi alcoolismul. - Psihosomatică şi somatizare. - Farmacologia şi intervenŃiile psihoterapeutice. - Examinarea pacientului cu tulburări psihice. - ActualităŃi în psihopatologie


Iamandescu, B. (sub. redac.), (1999), Elemente de psihosomatică generală şi aplicată, Bucureşti, Ed. Infomedica. Ionescu, G. (1997), Tulburările personalităŃii, Bucureşti, Ed. Asklepios. Tudose, F., ş.a. (2002), Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Bucureşti, Ed. Infomedica. * * * (1993), DSM III R, Bucureşti, Editat de AsociaŃia Psihiatrilor Liberi din România. * * * (1994), Tratat de psihiatrie Oxford, Bucureşti, editat de AsociaŃia Psihiatrilor Liberi, Geneva, Initiative on Psychiatry. NOTĂ: Pentru conŃinutul Practicii de Specialitate, vezi secŃiunea 3. din prezentul ghid

LIMBA ENGLEZ Ă

Disciplină opŃională; sem. 3 şi 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 1 curs; 1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; colocviu


Teme de comunicare • formule de salut, informatii asupra identitatii, familiei, conversatii despre vreme, programul

cotidian, cariera profesionala, timp liber, sanatate; • texte despre istoria si traditiile Marii Britanii si ale Statelor Unite ale Americii ; • definirea psihologiei ; • tipuri de psihologi; • psihologia – stiinta?; • Abordari in psihologie; • Metode de cercetare in psihologie; • Memoria; • Personalitatea; • Inteligenta; • Anormalitatea; • Psihologia sociala.

Cunostinte gramaticale Verb – prezent simplu si continuu, viitor simplu si continuu, trecut simplu si continuu,

prezent perfect simplu si continuu, concordanta timpurilor; Pronume; Substantiv – pluralul si genitivul; Articol; Adjectiv – grade de comparatie, constructii speciale; Vorbire directa/indirecta; Diateza pasiva; Modul condiŃional;

Deprinderi de comunicare Dialogul complex de prezentare; prezentarea unui CV, scrisoarea de intentie; redactarea

unei scrisori de acceptare/refuz, întelegerea unui text oral/scris cu tematica mai sus mentionata; redactarea unei scrisori personale/oficiale; povestirea, redactarea unui document oficial, exprimarea unei opinii, exprimarea posibilitatii, ipotezei, dezbateri pro si contra.


Munteanu, Ana, English for Psychology, Psihomedia, Sibiu, 2005 Stefan, R., Marcoci,S.,Vasilescu, R.,Beldea, E., Come Along, ed. Fundatiei ‘Romania de Maine’, Bucuresti ,2002

LIMBA FRANCEZ Ă

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 1 curs; 1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; colocviu

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI ConŃinuturi

-viaŃă personală şi socială ; învăŃământ, sănătate, familie ; -viaŃă cotidiană şi timp liber ; călătorii, loisir ; -societate : inovaŃii tehnologice, drepturile omului, cultură şi mass-media ; -mediul înconjurător : protecŃia mediului şi poluarea ; -Comunitatea europeană şi spaŃiul francofon : instituŃii, evenimente, valori specifice ;

Acte de vorbire : -a oferi şi a solicita informaŃii ; -a-şi exprima opinia ; -a descrie, a identifica locuri, obiecte, persoane ; -a se situa în timp şi spaŃiu ; -a face o expunere pe o temă dată ; -angaja, continua, a termina o conversaŃie; -a da o informaŃii, instrucŃiuni, sfaturi ; -a formula un raŃionament, relaŃionând cauze, consecinŃe ipoteze ; -a redacta o scrisoare personală, a completa un formular ;

ConŃinuturi lingvistice -sinonime, antonime, omonime; -câmp lexical, semantic, familii de cuvinte; -substantivul şi determinanŃii săi; -pronumele; -verbul şi construcŃiile impersonale; -tipuri şi forme de frază asertivă, interogativă, exclamativă.


1. Emilia Bondrea, Gabriela IliuŃã: “Le français en situations – discours quotidien”, Ed.

Fundaþiei România de Mâine, Buc. 2006 2. E. Bondrea, S.Drãgoi: “Le français en situations – discours quotidien”,

Ed. Fundaþiei România de Mâine, Buc. 2005 3. Cristea T., Bondrea E.: “Eléments de grammaire française”, Ed. FundaŃiei România de

Mâine, Buc.2004 4. Sebastian Cirimbu : “L’entreprise en situations – discours financier-comptable”, Ed.

Fundaþiei România de Mâine, Buc. 2006 5. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Gramatica practicã a limbii franceze”, Ed. Ştiinþificã şi

enciclopedicã”, Buc.1976

6. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Limba francezã – curs practic”, Ed. Teora, Buc. 1995 7. Bondrea E., GhiuŃã G., Sterian D: “Discours institutionnel UE et diplomatique” 8. Bondrea E., Burcea R., Florea G., Sterian D., Diaconescu C.: “L’entreprise en situations

– discours économique, applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006

9. Bondrea E., GraŃianu O.: “Initiation de la langue française – applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006

TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII

Disciplină facultativă; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen


- Devenirea pedagogiei ca stiinta - Introducere in teoria si metodologia instruirii - Evolutia didacticii - Analiza instruirii din perspectiva paradigmei moderne si postmoderne - Invatare si instruire - Educatie si dezvoltare - Teoriile invatarii - Modelele instruirii - Conversia teoriilor invatarii in modele de instruire - Teoria si practica predarii - Interdependenta predarii cu procesul de invatare si evaluare - Strategiile de instruire - Relatia stiluri didactice si tipologia personalitatii - Instruire si comunicare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Cerghit, I; Neacsu,I; Negret,I; Panisoara O - Prelegeri pedagogice, Ed Polirom, Iasi, 2001 Cerghit,I - Sisteme de instruire alternative si complementare.Structuri, stiluri, strategii, Ed Aramis, Buc, 2002 Cucos, C - Pedagogie, Ed Polirom, Iasi, 2002 Neacsu,I - Instruire si invatare, Ed Didactica si Pedagogica, Buc, 1999 Panturu, S - Elemente de TMI, Ed Univ Transilvania, Brasov, 2002

DIDACTICA SPECIALIT ĂłII

Disciplină facultativă; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen


- Rolul şi importanŃa predării psihologiei în şcoala modernă - Obiectivele predării – învăŃării psihologiei în liceu - Optimizarea comunicării didactice - Managementul clasei de elevi - Modele de acŃiune didactică: forme de organizare a activităŃii de predare – învăŃare la

disiplina psihologie - Strategii expozitive de predare – învăŃare - Strategii algoritmice şi euristice de predare – învăŃare - Strategii care încurajează exprimarea personalităŃii elevului - Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea lecŃiei - Predarea diferenŃiată a conŃinuturilor didactice - SituaŃii de criză educaŃională - NuanŃări în predarea psihologiei determinate de dezvoltarea mijloacelor de învăŃământ - Elemente de docimologie didactică - Dezvoltarea creativităŃii la elevi în cadrul orei de psihologie

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Albulescu, I. Albulescu, M., (2000) - Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane. Iasi:

Editura Polirom Cerghit, I. (1983). Perfectionarea lectiei in scola moderna. Bucuresti EDP. Cucos, Ctin. (1998). Pedagogie. Iasi: Editura Polirom. Radu. I.T. (1995). Didactica moderna. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Salavastru, D. (2002). Didactica psihologiei. Perspective teoretice si metodice. Iasi: Editura

Polirom.

Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PSIHOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul III


Nr. Crt.


Credite



sem II


sem. II

1. Bazele psihoterapiei 2 2 4 E 7 2. Testarea psihologică I (Psihodiagnoza

aptitudinilor şi inteligenŃei) 2 2 4 E 7

3. Defectologie şi logopedie 2 2 4 E 4 4. Psihologia familiei 2 2 4 E 5 5. Psihologie organizaŃională şi

managerială 2 2 4 E 5

6. Testarea psihologică II (Psihodiagnoza personalităŃii)

2 2 4 E 5

7. Etica şi deontologie 2 2 4 E 6 8 Psihologie juridică 2 2 4 E 6 9. Psihologia creativităŃii 2 2 4 E 4 10. Consiliere educaŃională şi a carierei 2 2 4 E 5 11. Practica de specialitate 2 2 Cv 2


12. Limba străină – engleză / franceză 1 1 2 1 1 2 Cv Cv 2 2 C. DISCIPLINE FACULTATIVE

13. Sociologia educaŃiei 2 2 4 Cv 4 14. Management educaŃional 2 1 3 2 2 Cv 4

Total ore pe săptămână (A+B) 10 10 20 10 8 2 20 Total credite 30 30


BAZELE PSIHOTERAPIEI Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru: 56 ; 7 credite; examen I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Obiectul si problematica psihoterapiei

- Principalii factori care intervin în psihoterapie - Aspecte diferenŃiale ale psihoterapiei - Orientarea analitică (dinamică) în psihoterapie - Orientarea cognitiv-comportamentalistă în psihoterapie - Orientarea umanist-experienŃialistă în psihoterapie - Psihoterapia de grup II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Dafinoiu, Ion (2000) - Elemente de psihoterapie integrativă, Iaşi, Ed. Polirom Holdevici, Irina (1996) - Elemente de psihoterapie, Bucuresti, Ed. All. Ionescu, Angela (2003) – Psihoterapie. Notiuni introductive. Bucuresti, Ed. Fundatiei Romania de Maine. Mitrofan, Iolanda, (coord.) (2000) – Orientarea experienŃială în psihoterapie, Bucuresti, Ed. SPER.

TESTAREA PSIHOLOGIC Ă I (PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR ŞI INTELIGEN łEI)

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru: 56 ; 5 credite; examen I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Notiuni introductive de psihodiagnoza - Psihodiagnoza inteligentei: Teoriile inteligentei - Teste de inteligenta verbala - Teste de inteligenta nonverbala - Evaluarea psihodiagnostica a varstelor mici - Teste de motricitate, inteligenta spatiala, aptitudini tehnice, mecanice - Testele de atentie - Testele de memorie - Teste de creativitate - Bateria de evaluare cognitiv-aptitudinala II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Brasov: Editura Universitatii Transilvania.

Minulescu, M. (2005). Teorie si practica in psihodiagnoza (Ed.II ed.). Bucuresti: Editura

Fundatiei Romania de Maine.

Mitrofan, N. M., L. . (2005). Testarea psihologica.. Inteligenta si aptitudinile. Iasi: Editura

Polirom.

Popescu-Neveanu, P. (2000). Psihodiagnostic - cadru teoretic si profesional. Bucuresti:

Editura Pro Humanitate.

Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iasi: Editura Polirom.

DEFECTOLOGIE ŞI LOGOPEDIE

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total

ore semestru 56; 5 credite; examen


- Clarificări conceptuale - LegislaŃie internaŃională - LegislaŃie internă - Metode şi mijloace de investigaŃie psihopedagogică - DeficienŃele mentale - DeficienŃe senzoriale - DeficienŃe de auz - DeficienŃe de văz - DeficienŃe motorii - Tulburări de limbaj - Tulburări de comunicare şi relaŃionare – autismul - Tulburări de comportament

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Boşcaiu, Emilia. 1983. Bâlbâiala. Prevenire şi tratament. Bucureşti, EDP. NeamŃu, Cristina şi GherguŃ, Alois. 2000. Psihopedagogie specială. Polirom. Verza, Emil. 1988. Probleme de defectologie. Bucureşti. Univ. Bucureşti. Verza, Emil 1993. Psihopedagogie specială. Bucureşti. EDP RA Manual cl. a XIII-a şcoli normale.

PSIHOLOGIA FAMILIEI

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestrul 56; 5 credite; examen


- Abordarea complexă a familiei - Problematica familiei - perspective în studierea ei - Structura familiei - Căsătoria - izvor al familiei - Rudenia – izvor al familiei - AdopŃia - FuncŃia biologică şi sanitară a familiei - FuncŃia economică a familiei - FuncŃia educativă şi de socializare şi integrare socială - FuncŃia de solidaritate familială - DisoluŃia familiei - Modele familiale alternative - Ciclurile vieŃii familiale - Cercetarea românească pe problemele vieŃii de familie . - Statul şi familia


Beker, G., - O abordare economică a comportamentului uman, Ed. All, 1994 Mitrofan, I. şi Mitrofan, N. - Familia de la A la Z, Ed. ŞtiinŃifică, 1991 Voinea, M., - Sociologia familiei, Ed. Polirom Iaşi, 2003

PSIHOLOGIE ORGANIZA łIONAL Ă ŞI MANAGERIAL Ă


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Obiectul şi problematica psihologiei organizaŃionale şi manageriale - Abordări teoretice ale organizaŃiilor - Comportamentul organizaŃional - Conducerea ca proces organizaŃional - Comunicarea organizaŃională - Cultura organizaŃională - Managementul organizaŃiilor şi problematica leadershipului - Dinamica rolurilor în cadrul organizaŃiilor - Conflictul organizaŃional - Decizia managerială - Memorie şi învăŃare organizaŃională - Negocierea organizaŃională - Diagnoza organizaŃională - Elemente de design organizaŃional II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Andronic, Răzvan-Lucian. (2006). Elemente de psihologie organizaŃională. Sibiu, Braşov:

Editura Psihomedia. Bogáthy, Zoltán. (1999). Negocierea în organizaŃii. Timişoara: Editura Eurostampa. Bogáthy, Zoltán. (coord.). (2004). Manual de psihologia muncii şi organizaŃională. Iaşi:

Editura Polirom. Chirică, Sofia. (1996). Psihologie organizaŃională. Modele de diagnoză şi intervenŃie. Cluj-

Napoca: Casa de Editură şi ConsultanŃă Studiul Organizării. Omer, Ioana. (2003). Psihologia muncii. Bucureşti: Editura FundaŃiei „România de Mâine”.

PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII (TESTAREA PSIHOLOGICA II – PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII)



1. Psihodiagnoza personalitatii: notiuni introductive si metode de investigare 2. Diagnosticul caracterologic si al temperamentelor 3. Abordarea factoriala a personalitatii: chestionarele Eysenck 4. Abordarea factoriala a personalitatii: chestionarele Cattell 5. Chestionarele de tip ‚Big Five’, Inventarul de personalitate Myers - Briggs 6. Chestionarul de personalitate California (C.P.I.) 7. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (M.M.P.I.) 8. Chestionare de investigare a tendintelor psihopatologice 9. Tehnicile proiective in evaluarea personalitatii 10. Testul culorilor (Luscher) 11. Testul arborelui, testul persoanei umane, testul familiei 12. Testele de aperceptie tematica (T.A.T, C.A.T) 13. Testul petelor de cerneala (Rorschach) 14. Testul pulsiunilor (Szondi) 15. Raportul psihologic


1. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observatia si

interviul. Iasi: Polirom.

2. Dumitrascu, N. (2005). Tehnicile proiective in evaluarea personalitatii. Bucuresti, Ed.

Trei

3. Minulescu, M. (2005). Psihodiagnoza moderna. Chestionarele de personalitate (Ed.II

ed.). Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestrul 56; 5 credite; examen


- Etica, disciplină filosofică a moralei - Morala socială - Categoriile eticii - Progresul moral - Virtutea morală - Datoria morală - Deontologia şi etica autorităŃii - Fundamentele deontologiei - Deontologie şi psihologie. Codul deontologic al psihologului - Deontologie şi pedagogie. Codul deontologic al cadrului didactic - ExigenŃe pedagogice în educaŃia deontologică - Perspective în etica şi deontologia secolului XXI


Aristotel. Etica nicomahică, Editura ştiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988. Allport W . Gordon, Structura şi dezvoltarea personalităŃii , Editura ştiinŃifică, Bucureşti, 1968. Cătineanu,Tudor, Elemente de etică, vol.I, II, Editura “Dacia”, Cluj - Napoca, 1982 - 1983. Gânju,Traian Discurs despre morală, Editura “Junimea”, Iaşi, 1986. Morar, Ioan, Personalitatea morală, Editura ştiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982. Herseni, Traian, Sociologie şi etică , Editura ştiinŃifică.

PSIHOLOGIE JURIDIC Ă

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 6 credite; examen I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : - Delimitări conceptuale. Investigarea potenŃialului delincvenŃial: posibilităŃi şi limite. - Scurt istoric al psihologiei judiciare româneşti şi mondiale. Stadiul psihologiei judiciare în

plan mondial - Analiza psihologică a actului infracŃional. Teorii psihologice şi nepsihologice privind

etiologia actului infracŃional / criminal. - Conceptul de personalitate în psihologia judiciară. - Agresivitate şi violenŃă. Tipologii ale infractorilor . - Victima şi victimologia. - ParticularităŃi specifice ale categoriilor de victime. Strategii de protecŃie împotriva

victimizării. - Problematica psihologică a mărturiei judiciare şi a martorului - Martorul mincinos. Criterii de verificare a veridicităŃii mărturiei. - Ancheta judiciară din perspectivă psihologică. - Modele de conduită în ancheta judiciară. Tipuri de anchetatori. - BiodetecŃia judiciară. Stimulare şi disimulare: tehnici şi mijloace de evidenŃiere şi

investigare. - Aspecte psihologice privind delincvenŃa juvenilă. Modele teoretice ale comportamentului

deviant.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Banciu, D., Rădulescu , S. M. & Voicu, M. – Introducere în sociologia devianŃei, ESE, 1985 Bogdan T. – Probleme de psihologie judiciară. Bucureşti, Ed. ŞtiinŃifică. 1973 Buş, I., - Psihologie judiciară, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca Mitrofan, N., Zdrenghea, V. & Butoi, T., - Psihologie judiciară, Casa de Ed. Şi Presă, Şansa

SRL, Bucureşti, 1992

PSIHOLOGIA CREATIVIT ĂłII

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 6 credite; examen I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : - Creativitatea – o perspectivǎ nouǎ asupra umanului şi procesului de învǎŃǎmânt; mişcarea creatologicǎ de dupǎ 1950; tradiŃii originale româneşti în conceperea şcolii creatoare şi în înŃelegerea procesului de creaŃie. - Creativitatea în definirea celor patru P, - proces, produs, personalitate şi pressing social. Problematici distincte în cele patru sectoare, traiecte ale progresului cercetǎrii. - Tehnici de gândire creativǎ. ValenŃele lor formative şi încercǎri de “creativizare” a procesului instructiv – educativ. Şcoala de la Iaşi de creatologie. - Creativitatea individualǎ şi de grup. ExperienŃa româneascǎ. - Programe experimentale de aplicare a creatologiei în şcoalǎ. Douǎ tendinŃe de definire şi realizare a învǎŃǎmântului creativ. - Diagnoza potenŃialului şi evaluarea performanŃelor creative. - Stilul cognitiv şi creativitatea. Instrumente pentru identificare. Raportarea la conceptul mai larg de “gândire divergentǎ”. - Metodologia construirii, administrǎrii şi validǎrii sarcinilor divergente, - o perspectivǎ a lǎrgirii practicii învǎŃǎrii creative. Contexte psihosociale pentru excelenŃǎ şi carierǎ de succes.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Lepădatu, Ioana şi Ticuşan, Marilena (2007). Incursiune în creativitate. Sibiu: Editura

Psihomedia. Moraru, I. (1997). Psihologia creativităŃii. Bucureşti: Editura Hyperion. Nicola, I. (2005). Comportament şi creativitate. Sibiu: Editura Psihomedia.

CONSILIERE EDUCATIONALA SI A CARIEREI Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen


1. Notiuni introductive de consiliere 2. Rolul şi sarcinile consilierului 3. Etapele unui proces de consiliere 4. Abilitati de baza ale consilierului: Deprinderile fundamentale de asistare si ascultare in

consiliere 5. Abilitati de baza ale consilierului: Deprinderile fundamentale de influentare in

consiliere 6. Domenii aplicative ale consilierii. 7. Aspecte generale în consilierea şi orientarea carierei 8. Teorii ale consilierii şi orientării carierei 9. Metode şi tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei 10. Tehnici de căutare a unui loc de muncă 11. Cariera şi genul persoanelor consiliate 12. Utilizarea tehnologiilor informatice în orientarea carierei: sistemul de evaluare Profiles

International 13. Elemente de etică şi deontologie în consilierea şi orientarea carierei


1. Ivey, A.E., Gluckstern, N., Ivey, M.B. (2002) Abilitatile consilierului. Abordare din perspective microconsilierii. Editura Universitatii din Oradea

2. Tomsa, G. (2003). Consilierea si orientarea scolara. Universitatea din Bucuresti, Editura Credis.

3. Jigau, M. (2001), Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma NOTĂ: Pentru conŃinutul Practicii de Specialitate, vezi secŃiunea 3. din prezentul ghid

LIMBA ENGLEZ Ă



Teme de comunicare • The British Psychological Society • The American Psychological Association • The American Psychological Foundation • A Code Of Conduct For Psychologists • Ethical Principles For Conducting Research With Human Participants • Guidelines for psychologists working with animals • Guidelines for advertising services offered by psychologists • Email English – introduction, basics, applying for jobs • Education and work • People and relationships • Thinking and feeling • About S. Freud, J. B. Watson, B. F. Skinner, A. Bandura, Carl Rogers

Cunostinte gramaticale Verb – diateza activa, concordanta timpurilor; Substantivul; Articol; Adjectivul; Vorbire directa/indirecta; Diateza pasiva; Modul condiŃional; Participle clauses, relative clauses, clauses of concession, clauses of result, clauses of purpose.

Deprinderi de comunicare CV, scrisoarea de intentie; redactarea unei scrisori de acceptare/refuz, sustinerea unui interviu pentru obtinerea unui loc de munca, întelegerea unui text oral/scris cu tematica mai sus mentionata; redactarea unei scrisori personale/oficiale; povestirea, redactarea unui document oficial, exprimarea unei opinii, exprimarea posibilitatii, dezbateri pro si contra.



LIMBA FRANCEZ Ă



-viaŃa personală şi socială: identitate(CV), carieră, idealuri şi proiecte; -personalitate, caracter, viaŃă afectivă; -voinŃa, acŃiunea şi comunicarea; -familie, toleranŃa, discriminare, reacŃii emoŃionale; -societate, politică, instituŃii administrative; -cultură, sport, loisir.

Acte de vorbire -a se prezenta pe sine în circumstanŃe diverse; -a da /a solicita informaŃii practice; -a-şi exprima o opinie argumentată; -a exprima o judecată pozitivă sau negativă; -a susŃine o expunere pe o temă de interes profesional; -a emite ipoteze, a relata un eveniment; -a redacta un eseu de specialitate; -a traduce un text de specialitate.

ConŃinuturi lingvistice -sinonime, antonime, omonime; -câmp lexical/semantic -familii de cuvinte, limbaj specializat; -conotaŃii/denotaŃii; -folosirea modurilor şi a timpurilor în fraza complexă.



FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 2. E. Bondrea, S.Drãgoi: “Le français en situations – discours quotidien”, 3. Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2005 4. Cristea T., Bondrea E.: “Eléments de grammaire française”, Ed. FundaŃiei România de


FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 6. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Gramatica practicã a limbii franceze”, Ed. Ştiinþificã şi

enciclopedicã”, Buc.1976 7. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Limba francezã – curs practic”, Ed. Teora, Buc. 1995

8. Bondrea E., GhiuŃã G., Sterian D: “Discours institutionnel UE et diplomatique” 9. Bondrea E., Burcea R., Florea G., Sterian D., Diaconescu C.: “L’entreprise en situations –

discours économique, applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 10. Bondrea E., GraŃianu O.: “Initiation de la langue française – applications par tests”, Ed. FundaŃiei

România de Mâine, Buc. 2006

SOCIOLOGIA EDUCA łIEI

Disciplină facultativă; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Sociologia educatiei in sistemul stiintelor educatiei - Constituirea sociologiei educatiei – istoric - Intemeietorii sociologiei si aportul teoretic al acestora in planul educatiei - Schimbarile sociale si crizele educationale - Modele de interpretare a factorilor care au conditionat crizele educationale - Delimitari si clasificari conceptuale in sociologia curriculumului - Idealul educationale – viziune comparativa din perspectiva evolutiei societatii - Discursul educational – exigente actuale - Scoala si societate : interconditionare sub raport axiologic - ( teorii ) - Consideratii asupra efectelor educationale ale curriculumului ascuns - Descolarizarea societatii si retelele cunoasterii - Explozia informationala si atitudinea gnoseologica - Relatia profesor – elev: standardele comunicarii - Clasa de elevi din perspectiva organizationala


Bauman, Zygmunt. 1987. Legislators asns Interprets. On modernity, Post- modernity and Intellectuals. Cambridge: Polity Press. Mahler, Fred (coord.). 1977. Sociologia educaŃiei şi învăŃământului. Editura Didactică şi Pedagogică. Stănciulescu, Elisabeta. 1996. Teorii sociologice ale educaŃiei. Polirom *** Legea învăŃământului Nr. 85, 1995.

MANAGEMENT EDUCA łIONAL

Disciplină facultativă; sem. 5; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 1 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu


- ConŃinutul şi problematica managementului educaŃional. - Profesorul, manager al educaŃiei. - Procesul instructiv-educativ ca proces managerial. - Factorii care asigură succesul în managementul educaŃional. - ParticularităŃi ale activităŃii manageriale a profesorului în câmpul educaŃional. - Stilul şi competenŃa managerială a profesorului.


Albu, G. Introducere într-o pedagogie a libertăŃii. Despre libertatea copilului şi autoritatea

adultului, Editura “Polirom”, Iaşi, 1998. Antonesei, Managementul universitar. De la viziunea conducerii la misiunea de succes,

Editura “Polirom”, Iaşi, 2000. Barna, A., AutoeducaŃia. Probleme teoretice şi metodologice, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1995. Băncilă, G., Zamfir, Gh., Algoritmul succesului. Repere actuale în învăŃământul preuniversitar,

Editura “Polirom”, Iaşi, 1999.

2.2. Planurile de învăŃământ şi programele analitice pentru specializarea Pedagogie Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PEDAGOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul I


Nr. Crt.


Credite



sem II


sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Fundamentele psihologiei I

(Introducere în psihologie) 2 2 4 E 8

2. Neuropsihologie 2 2 4 E 4 3. Fundamentele pedagogiei 2 2 4 E 4 4. Psihologia vârstelor (Psihologia

copilului şi adolescentului) 2 2 4 E 8

5. Logica 2 2 4 E 6 6. Fundamentele psihologiei II (Mecanisme

psihice) 2 2 4 E 8

7. Metodologia cercetării psihologice şi pedagogice I

2 2 4 E 4

8 Psiholohgia personalităŃii 2 2 4 E 6 9. Psihologia educaŃiei 2 2 4 Cv 4 10. Psihologia vârstelor II (Psihologia adultului şi

vârstnicului) 2 2 4 E 8


C. DISCIPLINE FACULTATIVE 11. Teoria metodologiei curriculumului 2 1 3 E 2

Total ore pe săptămână (A+B) 10 10 20 10 10 20 Total credite 30 30


NOTĂ: Pentru conŃinutul programelor analitice vezi secŃiunea 2.1., anul I.

Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PEDAGOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul II


Nr. Crt.


Credite



sem II


sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Teoria instriurii 2 2 4 E 7 2. Metodologia cercetării 2 2 4 E 5 3. Istoria pedagogiei 2 1 4 E 5 4. Paradigme sociologice în educaŃie 2 1 4 E 5 5. Metode şi tehnici de învăŃare 2 2 3 E 4 6. Filosofia educaŃiei 2 1 3 E 2 7. Instruire asistată de calculator (I.A.C.) 2 2 4 E 4 8. Teoria şi metodologia evaluării 2 2 4 E 5 9. Antropologie culturală şi pedagogică 2 2 4 E 5 10. Sociologia educaŃiei 2 2 4 E 5 11. Statistica şi aplicaŃiile ei în pedagogie 2 1 3 E 3 12. Pedagogia învăŃământului preşcolar şi

primar 2 1 3 E 6


13. Limba străină – engleză / franceză 1 1 2 1 1 2 2 Cv Cv 2 2 C. DISCIPLINE FACULTATIVE

Total ore pe săptămână (A+B) 12 10 22 12 8 2 18 Total credite 30 30


TEORIA INSTRUIRII



- Devenirea pedagogiei ca stiinta - Introducere in teoria instruirii - Evolutia didacticii - Analiza instruirii din perspectiva paradigmei moderne si postmoderne - Invatare si instruire - Educatie si dezvoltare - Teoriile invatarii - Modelele instruirii - Conversia teoriilor invatarii in modele de instruire - Teoria si practica predarii - Interdependenta predarii cu procesul de invatare si evaluare - Strategiile de instruire - Relatia stiluri didactice si tipologia personalitatii - Instruire si comunicare


Cerghit, I; Neacsu,I; Negret,I; Panisoara O - Prelegeri pedagogice, Ed Polirom, Iasi, 2001 Cerghit,I - Sisteme de instruire alternative si complementare.Structuri, stiluri, strategii, Ed

Aramis, Buc, 2002 Cucos, C - Pedagogie, Ed Polirom, Iasi, 2002 Neacsu,I - Instruire si invatare, Ed Didactica si Pedagogica, Buc, 1999 Panturu, S - Elemente de TMI, Ed Univ Transilvania, Brasov, 2002

METODOLOGIA CERCET ĂRII


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Focus grup - Testul psihologic ca instrument fundamental - Teste de grup - Teste individuale - Tipuri de design experimental - Experimentul - Studiul de caz - Metoda produselor activităŃii - Metoda biografică şi anamneza - Analiza documentelor - Sociometria metodă de cercetare a grupului - Metoda incidentului critic - Prelucrare date - Raportul de cercetare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Chelcea, S. (1998) - Cercetarea sociologica. Metode şi tehnici Editura Destin, Deva Mărginean, I. (2000) - Proiectarea cercetării sociologice Editura Polirom, Iaşi Mitrofan, N., Mitrofan, L. (2005) - Testarea psihologică Editura Polirom Iaşi Radu, I. (1993) - Metodologie psihologică de analiza datelor, Editura Sincron Cluj Richelle, M., Parot,F. (1995) - Introducere în psihologie. Istoric şi metode Editura Humanitas

ISTORIA PEDAGOGIEI



- Obiectul de studiu al pedagogiei - ParticularităŃi ale culturii şi civilizaŃiei popoarelor antice. - EducaŃia în Evul Mediu - Renaşterea şi Reforma – momente de referinŃă pentru noi sisteme educaŃionale - Constituirea primelor teorii moderne cu privire la educaŃie - Momente de început în constituirea pedagogiei ca ştiinŃă - “EducaŃia nouă” – o necesitate obiectivă - Şcoala şi pedagogia românească în perioada interbelică - Inovarea procesului instructiv-educativ din perspectiva noilor cercetări psihologice - Diversificarea cercetărilor în pedagogia românească în a doua jumătate a secolului

XX - Pedagogia “prospectivă” (Gaston Berger, Ch. Hummel, B. Suchodolski ş.a.). - ConcepŃia lui Ad. Ferrière cu privire la rolul “şcolii active” în formarea

personalităŃii tânărului.


David, E., Istoria pedagogiei, Ed. Mira Design, Sibiu, 2001.

DuŃu, M., EducaŃia şi problemele lumii contemporane, Ed. Albatros, Buc, 1989.

*** Clasicii pedagogiei universale şi gândirea pedagogică românească, Buc 1996.

PARADIGME SOCIOLOGICE ÎN EDUCA łIE

Disciplină obligatorie; sem 3 ; ore săptămână – învăŃământ de zi: curs 2; seminar 1; total ore Semestru 56 ; 5credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Rolul paradigmelor în cunoaşterea ştiinŃifică - Paradigme socioculturale - Paradigma normativă - Paradigma interpretativă (a postmodernităŃii) - Stiluri explicative: empirist vs. comprehensiv - ConsecinŃele paradigmelor sociale în practica educaŃională - Paradigme şi inovaŃie în sistemul educaŃional românesc


Chelcea, Septimiu (1994). Personalitate şi societate în tranziŃie. Bucureşti, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică Păun, Emil (1999). Şcoala: o abordare sociopedagogică. Iaşi, Editura Polirom. Păun, Emil şi Potolea, Dan. (2002). Pedagogie. Iaşi, Editura Polirom. Stănciulescu, Elena (1996). Teorii sociologice ale educaŃiei. Iaşi, Editura Polirom. Ungureanu, Ion. (1990). Paradigme ale cunoaşterii societăŃii. Bucureşti, Editura Humanitas.

METODE ŞI TEHNICI DE ÎNV ĂłARE



- Invatarea scolara-factori,dinamica si procesualitate - Modele explicative ale invatarii - Metode si tehnici de invatare bazate pe conditionare - Metode si tehnici de invatare prin cooperare - Metode si tehnici de invatare bazate pe opozitie si conflict - Metode de invatare bazate pe rezolvarea de probleme - Invatarea prin comunicare - Invatarea prin experienta - Metoda focus-grup - Metoda studiului de caz - Metoda proiectelor - Instruirea programata si invatarea electronica - Metode de invatare prin modelare si simulare - Metode de studiu si lectura rapida

II. BIBLIOGRAFIA MINIMALA OBLIGATORIE

Bacos,M.(2002),Instruirea interactiva,Cluj-Napoca,Editura Presa Universitara

Clujeana2.Cerghit,I.(2006),Metode de invatamint,Iasi,Editura Polirom

Dumitru,I.Al.(2000),Dezvoltarea gindirii critice si invatarea eficienta,Timisoara ,Editura de

Vest

Iucu,R.B.(2001),Instruirea scolara.Perspective teoretice si practice,Iasi,Editura Polirom

Jinga,I,Negret ,I.(1995),Invatarea eficienta,Bucuresti,Editura Edist

Krueger,R.A.,Casey,M.A.(2005),Metoda focus-grup,Iasi,Editura Polirom

Neacsu,I.(1990),Metode si tehnici de invatare eficienta,Bucuresti,Editura Militara

Neacsu,I.(1999),Instruire si invatare,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica

Yin,K.R.(2005),Studiul de caz,Iasi,Editura Polirom

FILOSOFIA EDUCA łIEI



- Filosofia educaŃiei – teorie a fundamentelor culturale ale actului educaŃional. - EvoluŃia concepŃiilor filosofice despre educaŃie I - EvoluŃia concepŃiilor filosofice despre educaŃie II - Paradigme filosofice ale educaŃiei I - EvoluŃia concepŃiilor filosofice despre educaŃie II - Gnoseologie şi educaŃie - Metodologie şi educaŃie - Valoare şi educaŃie. Premise axiologice ale educaŃiei - Cultură şi educaŃie. Cultură şi civilizaŃie în actul educaŃional - Omul-obiect al educaŃiei. SemnificaŃia filosofică a sintagmei „educaŃie umanistă” - Etică şi educaŃie. Rolul valorilor morale în educaŃie - Religie şi educaŃie. Paradigme religioase ale educaŃiei - Estetică şi educaŃie. Frumosul-valoare majoră a educaŃiei - Praxiologie şi educaŃie. Aspecte ale teoriei educaŃiei eficiente


Călin, Marin, Filosofia educaŃiei, Editura Paideia, 2005

Lazăr, Cornel Axiologie, Editura Psihomedia, Sibiu, 2004

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR (I.A.C.)

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs ; 2 seminar; total ore semestru 56; 4 credite; examen


- Obiectul instruirii asistate de calculator - Tehnologii moderne de instruire si educare - Utilizarea generala a computerului - Gestionarea fisierelor - Programul de editare de text WORD – partea I - Programul de editare de text WORD – partea II - Programul de editare de text WORD – partea III - Programul de editare de text WORD – partea IV - Programul de calcul tabelar EXCEL – partea I - Programul de calcul tabelar EXCEL – partea II - Programul de design POWERPOINT – partea I - Programul de design POWERPOINT – partea II - Programul de design POWERPOINT – partea III - Aplicativitate in psihologie si pedagogie


*** Bazele reŃelelor de calculatoare, Ed. Teora, Bucureşti,1999

CreŃu, C. (1994) Instruirea asistată de calculator. ExperienŃe şi perspective – în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradul II, Ed. Spiru Haret, Iaşi Mareş, D. (2000) Bazele informaticii, Ed. Fundatiei Romania de .Maine., Bucureşti Panturu, S. (1997) Didactica. Universitatea Transilvania, Brasov

Eder, Berhard, W. şi Kodym, F.L. (2001) Computer Driving License – WORD. Ed. Bic All

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALU ĂRII



- Introducere în teoria şi practica evaluării - Constituirea şi evoluŃia teoriei şi sistemului evaluării în educaŃie - Evaluarea rezultatelor şcolare – componentă a procesului de învăŃământ - FuncŃiile evaluării - Elemente definitorii ale strategiei reformei sistemului de evaluaredin Ńara noastră - Strategii de evaluare a randamentului şcolar - Tipuri de rezultate şcolare şi evaluarea acestora - Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare - ReferenŃialul de evaluare - Descriptorii de performanŃă - Probele (instrumentele) de evaluare şi calitatea acestora - Distorsiuni în evaluarea şcolară - Deontologia examinării şi evaluării

II. BIBLIOGRAFIA GENERAL Ă A DISCIPLINEI:

Barbier, J.M, 1985, L’Évaluation en formation, PUF, Paris Bomboir Ana, 1972, La docimologie, Paris, P.U.F. Holban Ion, 1995, Teste de cunoştinŃe, EDP, R.A. Landsheere Gilbert de, 1975, Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP Lisievici Petru, 1997, Calitatea învăŃământului, EDP, R.A, Bucureşti Meyer Geneviève, 2 000, De ce şi cum evaluăm, Polirom *** M.E.N.- Ghid de evaluare pentru învăŃământul primar, Bucureşti, 1999

ANTROPOLOGIE CULTURAL Ă ŞI PEDAGOGICĂ


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Antropologia culturală şi socială – privire generală - Şcoli, curente şi reprezentanŃi I:Marea Britanie, SUA - Şcoli, curente şi reprezentanŃi II: FranŃa, Germania - Cercetarea antropologică. Teme, domenii, metode - Cultura – ordinea simbolică a lumii. Teoriile simbolului - Cultura – ordinea simbolică a lumii. Ordine şi ordine simbolică.Complex cultural.

Categoriile înŃelegerii. - Teme centrale ale A.C.S. I : mituri, rituri, ceremonii, sărbători - Teme centrale ale A.C.S. II: Religia: InterdicŃii. Clasificări - Teme centrale ale A.C.S. III: Sisteme de schimb simbolic - Teme centrale ale A.C.S. IV: Sisteme ale eficacităŃii simbolice - Teme actuale ale antropologiei I: Identitate.NaŃiune - Teme actuale ale antropologiei II: Localizare şi globalizare - Teme actuale ale antropologiei III: Viziuni tradiŃionale/viziuni stereotipizate asupra lumii - Curente şi idei ale antropologiei româneşti.


Claudia Buruiană, Antropologie culturală, note de curs, Editura FundaŃiei România de Mâine

Georges Dumézil: Mit şi epopee, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1993 Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993 ***Dic Ńionar de etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992 Ernest Cassirer, Eseu despre om, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

SOCIOLOGIA EDUCA łIEI



- Sociologia educatiei in sistemul stiintelor educatiei - Constituirea sociologiei educatiei – istoric - Intemeietorii sociologiei si aportul teoretic al acestora in planul educatiei - Schimbarile sociale si crizele educationale - Modele de interpretare a factorilor care au conditionat crizele educationale - Delimitari si clasificari conceptuale in sociologia curriculumului - Idealul educationale – viziune comparativa din perspectiva evolutiei societatii - Discursul educational – exigente actuale - Scoala si societate : interconditionare sub raport axiologic - ( teorii ) - Consideratii asupra efectelor educationale ale curriculumului ascuns - Descolarizarea societatii si retelele cunoasterii - Explozia informationala si atitudinea gnoseologica - Relatia profesor – elev: standardele comunicarii - Clasa de elevi din perspectiva organizationala


Bauman, Zygmunt. 1987. Legislators asns Interprets. On modernity, Post- modernity and Intellectuals. Cambridge: Polity Press. Mahler, Fred (coord.). 1977. Sociologia educaŃiei şi învăŃământului. Editura Didactică şi Pedagogică. Pratt, David. 1994. Curriculum Planning. A Handbook for Professionals. Harcourt Brace College Publishers Stănciulescu, Elisabeta. 1996. Teorii sociologice ale educaŃiei. Polirom *** Legea învăŃământului Nr. 85, 1995. .

STATISTICA ŞI APLICA łIILE EI ÎN PEDAGOGIE


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Organizarea colectiei de date - Frecventa - Indicii statistici de start: media, mediana, modulul brut - Masuri ale variabilitatii fata de tendinta centrala - Utilitatea cvartilelor si gradarea pe curba - Inferenta statistica - Studiul corelatiei - Coeficientii de corelatie neparametrici - Analiza factoriala - Metoda centroida a lui Thurstone - Analiza de clusteri - Problema predictiei in pedagogia aplicata - Analiza de varianta (ANOVA) - Utilizarea calculatorului in prelucrarea datelor

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Gheorghiu D. (2004) Statistica pentru psihologi. Editura Trei, Bucuresti Ilut P. (1999) Abordarea calitativa a socioumanului. Editura Polirom, Iasi Radu I. (1993) Metodologie psihologica si analiza datelor. Editura Sincron, Cluj-Napoca Voineagu V. (2000) Statistica – notiuni fundamentale si aplicatii. Editura Fundatia Romania Maine, Bucuresti Voineagu M. (2001) Statistica aplicata. Editura Fundatia Romania Maine, Bucuresti

PEDAGOGIA ÎNV ĂłĂMÂNTULUI PRE ŞCOLAR ŞI PRIMAR


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Obiectul pedagogie prescolare - Fundamentele psihologiei si ale pedagogiei prescolare psihogeneza si psihodinamica in

evolutia vietii psihice - Fundamentele psihologiei si ale pedagogiei prescolare: tabloul psihologic al varstelor

premergatoare scolaritatii - Fundamentele psihologiei si ale pedagogiei prescolare: rolul educatiei in personogeneza - Aspecte psihopedagogice ale varstelor premergatoare scolarizari: jocul - activitate

fundamentala la varstele copilariei - Aspecte psihopedagogice ale varstelor premergatoare scolarizarii: creativitate si creatie la

prescolar - Prescolarul si familia - Institutiile prescolare cu functii explicit educative - Finalitatile educatiei prescolare - Procesul instructiv- educativ in isntitutia prescolara forme de organizare a activitatii - Metode si mijloace utilizate in educatia prescolara - Dimensiunile educatie prescolare: intelectuala, morala si estetica - Dimensiunile educatie prescolare: corporala, vocationala. - Managementul educational si managementul institutional in prescolaritate


Niculescu R.M., „ Pedagie Prescolara” Ed. Prohumanitate, Bucuresti, 1999 Vincent,R., „ Cunoasterea Copilului ” E.D.P. Buc 1972 Debess, M. „ Psihologie copilului de la nastere la adolescenta”, E.D.P. Buc. 1970 Fletcher,P., Garman,M., - „ Language Acquisition” Cambridge University Press, London,

1979

LIMBA ENGLEZ Ă



Teme de comunicare • formule de salut, informatii asupra identitatii, familiei, conversatii despre vreme, programul

cotidian, cariera profesionala, timp liber, sanatate; • texte despre istoria si traditiile Marii Britanii si ale Statelor Unite ale Americii ; • definirea psihologiei ; • tipuri de psihologi; • psihologia – stiinta?; • Abordari in psihologie; • Metode de cercetare in psihologie; • Memoria; • Personalitatea; • Inteligenta; • Anormalitatea; • Psihologia sociala.

Cunostinte gramaticale Verb – prezent simplu si continuu, viitor simplu si continuu, trecut simplu si continuu,

prezent perfect simplu si continuu, concordanta timpurilor; Pronume; Substantiv – pluralul si genitivul; Articol; Adjectiv – grade de comparatie, constructii speciale; Vorbire directa/indirecta; Diateza pasiva; Modul condiŃional;

Deprinderi de comunicare Dialogul complex de prezentare; prezentarea unui CV, scrisoarea de intentie; redactarea

unei scrisori de acceptare/refuz, întelegerea unui text oral/scris cu tematica mai sus mentionata; redactarea unei scrisori personale/oficiale; povestirea, redactarea unui document oficial, exprimarea unei opinii, exprimarea posibilitatii, ipotezei, dezbateri pro si contra.



LIMBA FRANCEZ Ă



-viaŃă personală şi socială ; învăŃământ, sănătate, familie ; -viaŃă cotidiană şi timp liber ; călătorii, loisir ; -societate : inovaŃii tehnologice, drepturile omului, cultură şi mass-media ; -mediul înconjurător : protecŃia mediului şi poluarea ; -Comunitatea europeană şi spaŃiul francofon : instituŃii, evenimente, valori specifice ;

Acte de vorbire : -a oferi şi a solicita informaŃii ; -a-şi exprima opinia ; -a descrie, a identifica locuri, obiecte, persoane ; -a se situa în timp şi spaŃiu ; -a face o expunere pe o temă dată ; -angaja, continua, a termina o conversaŃie; -a da o informaŃii, instrucŃiuni, sfaturi ; -a formula un raŃionament, relaŃionând cauze, consecinŃe ipoteze ; -a redacta o scrisoare personală, a completa un formular ;

ConŃinuturi lingvistice -sinonime, antonime, omonime; -câmp lexical, semantic, familii de cuvinte; -substantivul şi determinanŃii săi; -pronumele; -verbul şi construcŃiile impersonale; -tipuri şi forme de frază asertivă, interogativă, exclamativă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Emilia Bondrea, Gabriela Iliuþã: “Le français en situations – discours quotidien”, Ed.

FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 2. E. Bondrea, S.Drãgoi: “Le français en situations – discours quotidien”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2005 3. Cristea T., Bondrea E.: “Eléments de grammaire française”, Ed. FundaŃiei România de

Mâine, Buc.2004

4. Sebastian Cirimbu : “L’entreprise en situations – discours financier-comptable”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006

5. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Gramatica practicã a limbii franceze”, Ed. ştiinþificã şi enciclopedicã”, Buc.1976

6. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Limba francezã – curs practic”, Ed. Teora, Buc. 1995 7. Bondrea E., Ghiuþã G., Sterian D: “Discours institutionnel UE et diplomatique” 8. Bondrea E., Burcea R., Florea G., Sterian D., Diaconescu C.: “L’entreprise en situations –

discours économique, applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 9. Bondrea E., Graþianu O.: “Initiation de la langue française – applications par tests”, Ed. FundaŃiei

România de Mâine, Buc. 2006

Facultatea: PSIHOLOGIE – PEDAGOGIE, BRAŞOV Domeniul de studii universitare de licenŃă Specializarea : PEDAGOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor(nr. credite): 3 ani (180) Anul III


Nr. Crt.


Credite



sem II


sem. II

1. Managementul clasei de elevi şi educaŃional

2 1 4 E 6

2. Consiliere psihopedagogică 2 2 4 E 7 3. EducaŃie interculturală 2 1 3 E 5 4. EducaŃia adulŃilor 2 1 3 E 4 5. Anomie şi devianŃă comportamentală 2 1 3 E 5 6. Pedagogie comparată 2 1 3 E 5 7. Psihodiagnoza personalităŃii 2 2 3 E 4 8. Consiliere familială 2 1 3 E 6 9. Psihopedagogia creativităŃii 2 1 3 E 4 10. EducaŃia copiilor cu cerinŃe educative

speciale 2 1 3 E 6

11. Practica pedagogică 4 4 E 4 4 C. DISCIPLINE OPłIONALE 12. Limba străină – engleză / franceză 1 1 4 1 1 Cv Cv 2 2

Total ore pe săptămână (A+B) 11 12 20 11 9 Total credite 30 30


MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI ŞI EDUCAłIONAL


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : - Problematica generală a managementului clasei de elevi.

- Rolurile manageriale ale cadrului didactic.

- Personalitatea profesorului – abordare din perspectiva managementului clasei de elevi.

- Dimensiunile managementului clasei de elevi.

- Dimensiunea ergonomică.

- Dimensiunea psihologică.

- Dimensiunea socială.

- Dimensiunea normativă.

- Dimensiunea operaŃională.

- Dimensiunea inovatoare.

- SituaŃiile de criză educaŃională

- Strategii de intervenŃie ale csadului didactic în situaŃiile de criză educaŃională

- Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice din perspectiva managementului

clasei de elevi.


Iucu, B. RomiŃă. (1999). Managementul clasei de elevi. Bucureşti: Editura FundaŃiei Culturale

“Dimitrie Bolintineanu”.

Bârzea, Cezar. (1995). Arta şi ştiinŃa educaŃiei. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

Barna, Andrei. (1989). În puterea noastră autoeducaŃia. Bucureşti: Editura Albatros.

Cerghit, loan. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi

strategii. Bucureşti: Editura Aramis.

Cornelius, H., Faire, S. (1996). ŞtiinŃa rezolvării conflictelor. Bucureşti: Societatea ŞtiinŃă şi

Tehnică SA.

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGIC Ă

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămână – învăŃământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 4credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : - Notiuni introductive de consiliere - Etapele unui proces de consiliere - Abilitati de baza ale consilierului: Deprinderile fundamentale de asistare si ascultare in

consiliere - Abilitati de baza ale consilierului: Deprinderile fundamentale de influentare in consiliere - Strategii de identificare si schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative - Strategii de identificare si schimbare a comportamentelor indezirabile sau inadecvate - Domenii aplicative ale consilierii

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Ivey, A.E., Gluckstern, N., Ivey, M.B. (2002) Abilitatile consilierului. Abordare din perspective microconsilierii. Editura Universitatii din Oradea Mitrofan, I., Nuta A. (2005). Consilierea psihologica. Cine, ce si cum ? Bucuresti, Editura SPER Tomsa, G. (2003). Consilierea si orientarea scolara. Universitatea din Bucuresti, Editura Credis.

EDUCAłIE INTERCULTURAL Ă


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI - Dimensiunea culturală a educaŃiei - Dimensiunea interculturală a educaŃiei ; - Comunicare şi comunicare interculturală ; - Prevenirea conflictelor interetnice şi interculturale; - Perspectiva paradigmei interculturale în România ; - ÎnvăŃământul românesc în perspectiva educaŃiei interculturale.


Liviu Antonesei - Paideia. Fundamentele culturale ale educaŃiei, Ed. Polirom, Iaşi, 1991 Gh. Bunescu - Şcoala şi valorile morale, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998 C. Cucoş - EducaŃia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000 E. Faure - A învăŃa să fii , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974 L. Iacob, O. Lungu - Imagini identitare, Ed. Eurocart, Iaşi, 1999 G. Văideanu - EducaŃia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988

EDUCAłIA ADUL łILOR



- EducaŃia adulŃilor: - Obiectul de studiu; - Conceptul de educaŃia adulŃilor; - Preocupări pentru educaŃia adulŃilor. - Principiile educaŃiei adulŃilor. - EducaŃia adulŃilor în lume: - S.U.A - Anglia - Danemarca - Suedia - Finlanda - Germania - Israel - ÎnvăŃarea la adulŃi. - Metodologia educaŃiei adulŃilor. - Evaluarea în educaŃia adulŃilor. - Cercetarea în educaŃia adulŃilor.


De Peretti, A. – EducaŃia în schimbare, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1996;

Salade, Dumitru – EducaŃie şi personalitate, Ed. Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj-Napoca,

1995.

SchifirneŃ, C. – EducaŃia adulŃilor în România, în Revista de Pedagogie nr. 9/1992;

VinŃanu, N. – EducaŃia adulŃilor , E.D.P, Bucureşti, 1998.

ANOMIE ŞI DEVIAN łĂ COMPORTAMENTAL Ă



- Comportamentul uman din perspectiva abordărilor generale ale personalităŃii (psihanalitică, behavioristă, factorială, cognitivă şi umanistă) - Comportamentul uman în viziune sistemică - Fenomenele de devianŃă comportamentală şi delicvenŃă juvenilă (delimitări conceptuale, tipologie, minoritatea penală) - Metodologia investigării fenomenelor de devianŃă comportamentală - Teorii cu privire la etiologia devianŃei comportamentale - Forme tipice de manifestare a devianŃei comportamentale la minori (defectele copilului, taxonomia tulburărilor comportamentale la minori etc) - Profilaxia devierilor comportamentale la minori

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Adler, A.Psihologia şcolarului greu educabil, Bucureşti, I.R:I: 1995 Banciu, D. şi alŃii – AdolescenŃii şi familia, Bucureşti, E.S.E., 1987 Dragomirescu, V.T. - Psihosociologia comportamentului deviant, Bucureşti, E.S.E., 1976 Mitrofan, N. şi alŃii – Psihologie juridică, Bucureşti, şansa S:R:L:, 1992, p. 267 – 299 Rădulescu, S. M. Stanciu, R.M.- Anomie, devianŃă şi patologie socială, Bucureşti, Ed.

Hyperion, 1991. Răşcanu, R. – Psihologia comportamentului deviant, Bucureşti, Ed. UniversităŃii Bucureşti,

1994

PEDAGOGIE COMPARAT Ă


- Pedagogia compartă. Problematica generală; obiectul de studiu. Istoricul

Pedagogiei Comparate. - Specificul abordării comparative în educaŃie. - EducaŃia în FranŃa. - EducaŃia în Germania. - EducaŃia în Marea Britanie. - EducaŃia în Italia. - EducaŃia în Spania. - EducaŃia în Belgia. - EducaŃia în Olanda. - EducaŃia în Suedia. - EducaŃia în ElveŃia. - EducaŃia în Danemarca. - EducaŃia în S.U.A. - EducaŃia în Japonia.


Bereday, Z.F.G.(1964) – Comparative Method in Education, Holt, Rinhart and

Winston, New-York Chicago; Gariddo Garcia, J.L.(1995) – Fundamente ale educaŃiei comparate (trad.) E.D.P.

Bucureşti; Hans, N.(1965) – Educazione comparata; studio delle tradizione dei fattori educativei,

Armando e Armando Edizioni Roma; Iliescu, V.(1976) – Abordarea comparativă în pedagogie, E.D.P. Bucureşti; Stoian, S.(1970) – Metodologia comparativă în educaŃie şi învăŃământ, Pedagogia

Comparată, E.D.P. Bucureşti; Ungureanu, D. (2001) – Pedagogie comparată (Note de curs), Editura Mirton,

Timişoara.

CONSILIERE FAMILIALA



1. Notiuni introductive de consiliere familiala 2. Relatia copil - scoala - familie 3. Comunicarea in familie 4. Legile comunicarii emotionale 5. Familia disfunctionala 6. Abordarea de tip comunicational a familiei 7. Abordarea structurala a familiei 8. Abordarea sistemica a familiei 9. Abordarea integrativa a familiei 10. Elemente de etică şi deontologie


1. Mitrofan, I., Vasile, D. (2001) Terapii de familie. Editura SPER, Bucuresti 2. Nuta. A. (2002) Psihologia comunicarii in cuplu. Editura SPER, Bucuresti

PSIHOPEDAGOGIA CREATIVIT ĂłII


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI : - Creativitatea – o perspectivǎ nouǎ asupra umanului şi procesului de învǎŃǎmânt; mişcarea

creatologicǎ de dupǎ 1950; tradiŃii originale româneşti în conceperea şcolii creatoare şi în înŃelegerea procesului de creaŃie.

- Creativitatea în definirea celor patru P, - proces, produs, personalitate şi pressing social. Problematici distincte în cele patru sectoare, traiecte ale progresului cercetǎrii.

- Tehnici de gândire creativǎ. ValenŃele lor formative şi încercǎri de “creativizare” a procesului instructiv – educativ. Şcoala de la Iaşi de creatologie.

- Creativitatea individualǎ şi de grup. ExperienŃa româneascǎ. - Programe experimentale de aplicare a creatologiei în şcoalǎ. Douǎ tendinŃe de definire şi

realizare a învǎŃǎmântului creativ. - Diagnoza potenŃialului şi evaluarea performanŃelor creative. - Stilul cognitiv şi creativitatea. Instrumente pentru identificare. Raportarea la conceptul mai

larg de “gândire divergentǎ”. - Metodologia construirii, administrǎrii şi validǎrii sarcinilor divergente, - o perspectivǎ a

lǎrgirii practicii învǎŃǎrii creative. Contexte psihosociale pentru excelenŃǎ şi carierǎ de succes.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE Lepădatu, Ioana şi Ticuşan, Marilena (2007). Incursiune în creativitate. Sibiu: Editura

Psihomedia. Moraru, I. (1997). Psihologia creativităŃii. Bucureşti: Editura Hyperion. Nicola, I. (2005). Comportament şi creativitate. Sibiu: Editura Psihomedia.

EDUCAłIA COPIILOR CU CERIN łE SPECIALE


I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI :

- Delimitări conceptuale, legislaŃie şi metode de intervenŃie în educaŃia şi asistenŃa persoanelor cu CES.

- Delimitari conceptuale si elemente de legislaŃie naŃională şi internaŃională. - Metode şi mijloace de investigaŃie psihopedagogică a copiilor cu CES. - Clasificarea internaŃională a deficienŃelor, incapacităŃilor, handicapurilor – etiologie,

prezentare clinică şi psihopedagogică. - DeficienŃele mintale; - DeficienŃele senzoriale; - DeficienŃele fizice, tulburările de limbaj, autismul. - Copii supradotaŃi – aspecte generale, modalităŃi de instruire si evaluare a copiilor

supradotaŃi. - Strategii psihopedagogice de optimizare a învăŃării la copii cu CES. - ModalităŃi de ameliorare a învăŃării în clasă - Resurse de ameliorare a performanŃelor învăŃării – cunoaşterea personalităŃii

elevilor, a climatului psihosocial; - Perspectiva psihologica, pedagogica şi socială asupra integrării; - Posibile soluŃii privind integrarea şcolară pentru principalele categorii de copii cu

CES. - Prevenirea deficienŃelor, incapacităŃilor şi handicapurilor (prevenŃia primară,

sedundară, terŃiară, protecŃia socială a copiilor CES);


1. HUDIłEANU A., DevianŃa comportamentală la elevi. Editura Psihomedia Sibiu 2001 2. NEAMłU, Cristina şi GHERGUł, Alois, Psihopedagogie specială, Ed. Polirom, Iaşi 2000. 3. PURCIA, Sever. Ocrotirea şi integrarea copiilor handicapaŃi, Editura Psihomedia, Sibiu

2003 4. RĂŞCANU Ruxandra, Neuropsihofiziologia devianŃei la adolescenŃi şi tineri, Editura

Actami. Bucureşti 1999. 5. VERZA, Emil. Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei. Ed.

Univ. Bucureşti. 1987. 6. VERZA, Emil.. Probleme de defectologie, Ed. Univ. Bucureşti. 1988 7. VERZA, Emil. Psihopedagogie specială, EDP RA Manual cl. a XIII-a şcoli normale.

Bucureşti1993. 8. *** 1973. Psiho-pedagogie specială. Bucureşti. Institutul de ştiinŃe pedagogice.

LIMBA ENGLEZ Ă



Teme de comunicare • The British Psychological Society • The American Psychological Association • The American Psychological Foundation • A Code Of Conduct For Psychologists • Ethical Principles For Conducting Research With Human Participants • Guidelines for psychologists working with animals • Guidelines for advertising services offered by psychologists • Email English – introduction, basics, applying for jobs • Education and work • People and relationships • Thinking and feeling • About S. Freud, J. B. Watson, B. F. Skinner, A. Bandura, Carl Rogers

Cunostinte gramaticale Verb – diateza activa, concordanta timpurilor; Substantivul; Articol; Adjectivul; Vorbire directa/indirecta; Diateza pasiva; Modul condiŃional; Participle clauses, relative clauses, clauses of concession, clauses of result, clauses of purpose.

Deprinderi de comunicare CV, scrisoarea de intentie; redactarea unei scrisori de acceptare/refuz, sustinerea unui interviu pentru obtinerea unui loc de munca, întelegerea unui text oral/scris cu tematica mai sus mentionata; redactarea unei scrisori personale/oficiale; povestirea, redactarea unui document oficial, exprimarea unei opinii, exprimarea posibilitatii, dezbateri pro si contra.



LIMBA FRANCEZ Ă



-viaŃa personală şi socială: identitate(CV), carieră, idealuri şi proiecte; -personalitate, caracter, viaŃă afectivă; -voinŃa, acŃiunea şi comunicarea; -familie, toleranŃa, discriminare, reacŃii emoŃionale; -societate, politică, instituŃii administrative; -cultură, sport, loisir.

Acte de vorbire -a se prezenta pe sine în circumstanŃe diverse; -a da şi a solicita informaŃii practice; -a-şi exprima o opinie argumentată; -a exprima o judecată pozitivă sau negativă; -a susŃine o expunere pe o temă de interes profesional; -a emite ipoteze, a relata un eveniment; -a redacta un eseu de specialitate; -a traduce un text de specialitate.

ConŃinuturi lingvistice -sinonime, antonime, omonime; -câmp lexical/semantic -familii de cuvinte, limbaj specializat; -conotaŃii/denotaŃii; -folosirea modurilor şi a timpurilor în fraza complexă.



FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 4. E. Bondrea, S.Drãgoi: “Le français en situations – discours quotidien”,

Ed. Fundaþiei România de Mâine, Buc. 2005 10. Cristea T., Bondrea E.: “Eléments de grammaire française”, Ed. FundaŃiei România de


FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006 12. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Gramatica practicã a limbii franceze”, Ed. Ştiinfificã şi

enciclopedicã”, Buc.1976 13. Saraº M., Ştefãnescu M.: “Limba francezã – curs practic”, Ed. Teora, Buc. 1995

14. Bondrea E., Ghiuþã G., Sterian D: “Discours institutionnel UE et diplomatique” 15. Bondrea E., Burcea R., Florea G., Sterian D., Diaconescu C.: “L’entreprise en situations

– discours économique, applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006

16. Bondrea E., GraŃianu O.: “Initiation de la langue française – applications par tests”, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2006

PREGĂTIREA PRACTIC Ă DE SPECIALITATE A STUDEN łILOR În cadrul FacultăŃii de Psihologie-Pedagogie, practica studenŃilor se desfăşoară în două

forme: practica de specialitate (pentru studenŃii anilor II şi III) şi practica pedagogică (ca parte a pregătirii pentru cariera didactică).

Rolul şi obiectivele generale ale practicii studenŃeşti

Practica studenŃească face parte integrantă din procesul de învăŃământ şi are rolul de a asigura consolidarea cunoştinŃelor dobândite la cursuri şi seminarii, precum şi trecerea de la cunoaşterea teoretică la deprinderi practice pentru îndeplinirea cerinŃelor profesiunii, desfăşurarea învăŃământului de specialitate şi a cercetării ştiinŃifice.

Obiectivele generale ale practicii studenŃeşti sunt: - formarea şi dezvoltarea la studenŃi a deprinderilor de studiu şi cercetare sistematică

a informaŃiei ştiinŃifice din domeniul psihologiei şi pedagogiei; - antrenarea studenŃilor în rezolvarea unor probleme şi situaŃii problematice specifice

profesiunilor pentru care se pregătesc; - dezvoltarea la studenŃi a cunoştinŃelor şi abilităŃilor de cerecetare ştiinŃifică

individuală şi în echipă pe domeniile proprii psihologiei şi pedagogiei; - formarea la studenŃi a deprinderilor specifice pentru activitatea didactică în

specialităŃile psihologice şi pedagogice.

Organizarea practicii studenŃeşti. Practica studenŃească în Facultatea de Psihologie-Pedagogie este obligatorie şi se

desfăşoară pe durata a 30 ore anual. Coordonatorul activităŃii de practică organizează studenŃii în grupe de practică, conduse de un şef de grupă, sub îndrumarea unui cadru didactic. Fiecare grupă de practică desfăşoară activitatea în cadrul unei organizaŃii desemnate pe bază de contract. OrganizaŃia în care se efectuează practica desemnează, la rândul său, un îndrumător de practică din rândul specialiştilor în domeniile de interes pentru studenŃi. StudenŃii care, din motive întemeiate, nu pot participa în grupe de practică, pot desfăşura practica de specialitate individual, în localitatea de reşedinŃă, cu aprobarea coordonatorului de practică.

ConŃinutul şi evaluarea practicii studenŃeşti ConŃinutul practicii de specialitate se stabileşte de Consiliul FacultăŃii pe semestre şi ani de învăŃământ.

Practica pentru anul II de studii Practica de specialitate pentru anul al doilea de studii este practică de constatare şi recoltare de date din unităŃile de învăŃământ şi cele de asistenŃă psihopedagogică

Obiective

• Antrenarea studenŃilor în desfăşurarea activităŃilor de cercetare şi asistenŃă de specialitate ; • Aplicarea cunoştinŃelor teoretice şi metodologice în analiza fenomenelor şi proceselor

caracteristice în unităŃile de învăŃământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, în centrele de plasament, case de copii, şcoli ajutătoare, azile de bătrâni etc.

• Participarea la activităŃile desfăşurate în aceste unităŃi pentru familiarizarea cu cerinŃele de lucru.

• Familiarizarea cu analizele de documente existente în unităŃile de învăŃământ şi de documente ce urmează a fi prezentate unităŃilor respective:

- protocol de observaŃie - studiu de caz - programe individuale de dezvoltare (PID) etc.

În funcŃie de tipul de organizaŃie în care va fi efectuată practica de specialitate, vor fi

urmărite următoarele conŃinuturi : • Pentru unităŃile preşcolare:

- dinamica activităŃii în grupurile de preşcolari - comunicarea interindividuală şi evoluŃia ei - probleme de inserŃie în activitatea grădiniŃei a copiilor cu CES. - identificarea problemelor reale cu care se confruntă copiii în grădiniŃe.

• Pentru ciclul primar: - aptitudinile pentru şcoală şi identificarea lor - dinamica adaptării elevilor la cerinŃele şcolii şi factorii care o influenŃează - preocupări pentru “centrele de performanŃă” reale - influenŃa mijloacelor mediatice pe linie informativă şi formativă

• Pentru ciclul gimnazial: - probleme de studiu individual diferenŃiat pe discipline - problematica educaŃiei sanitare şi sexuale, antidrog şi antitabac - identificarea formelor şi cauzelor agresivităŃii în spaŃiile şcolare - probleme ale orientării şcolare - problematica educaŃiei ecologice

• Pentru ciclul liceal - specificul învăŃării la adolescent - problematica adolescentului în raporturile cu familia şi şcoala - problematica opŃiunilor şcolare şi profesionale - expansiunea personalităŃii şi comportamentului

• Pentru adulŃi - evoluŃia indicatorilor de calitate a vieŃii - condiŃii, cerinŃe şi consecinŃe ale învăŃării permanente la diferite categorii socio –

profesionale • Pentru vârstele de regresie

- protecŃia socială legală şi reală a vârstnicilor - consecinŃele instituŃionalizării vârstnicilor - familiarizarea studenŃilor cu persoane aflate în stadiul terminal

• Pentru persoanele cu CES - familiarizarea cu tipul de cerinŃă - particularităŃile educaŃiei incluzive - alcătuirea programelor de intervenŃie personalizat (PIP) ş.a.m.d.

FORMA DE EVALUARE: La sfârşitul semestrului IV studenŃii vor susŃine un colocviu în cadrul căruia vor prezenta activităŃile de practică care au fost efectuate. Fiecare student va elabora în acest sens un dosar de practică, a cărui conŃinut va fi precizat prin grija secretarului ştiinŃific al facultăŃii şi va fi avizat de coordonatorul de practică.

Practica pentru anul III de studii

Practica de specialitate pentru anul III, se desfăşoară în cadrul integrat al unor echipe de cercetare coordonate de Secretarul ştiinŃific al FacultăŃii de Psihologie, pe baza Planului de cercetare ştiinŃifică. StudenŃii fac parte din echipele de cercetare ştiinŃifică mixte, formate împreună cu cadrele didactice. În cadrul echipelor de cercetare mixte pot activa studenŃi din orice an de studiu, în funcŃie de interesul şi abilităŃile de cercetare ale acestora.

Obiective: 1. Cunoaşterea de către studenŃi a serviciilor de asistenŃă psihopedagogică şi socială din

zona Braşov; 2. Aplicarea cunoştinŃelor dobândite sub forma unor proiecte de cercetare individuală sau

de grup; 3. Dobândirea abilităŃilor specifice dezvoltării unor programe de intervenŃie psiho-socială

pentru grupurile sociale defavorizate. ConŃinut: - Participarea studenŃilor în cadrul echipelor de cercetare (minim 30 ore); - Realizarea unui proiect de intervenŃie (individual sau de grup) în legătura cu activitatea

de cercetare la care au participat.

FORMA DE EVALUARE: La sfârşitul semestrului VI studenŃii vor susŃine un colocviu în cadrul căruia vor prezenta activităŃile de cercetare la care au participat şi proiectul de intervenŃie realizat. Fiecare student va elabora în acest sens un dosar de practică, a cărui conŃinut va fi precizat prin grija secretarului ştiinŃific al facultăŃii şi va fi avizat de coordonatorul de practică.

ObligaŃii privind desfăşurarea practicii de specialitate: Coordonatorul practicii studenŃeşti (pentru fiecare an în parte):

- organizează şi conduce întreaga activitate de practică studenŃească; - încheie, în numele FacultăŃii de Psihologie-Pedagogie, contracte de practică cu instituŃii

de profil; - repartizează studenŃii, pe ani şi grupe , pentru desfăşurarea practicii studenŃeşti; - instruieşte îndrumătorii şi şefii grupelor de practică asupra obligaŃiilor ce le revin pentru

buna desfăşurare a activităŃii; - organizează colocviile de practică; - prezintă informări în Consiliul FacultăŃii, asupra desfăşurării practicii studenŃeşti; - avizează dosarele de practică ale studenŃilor pe care îi coordonează.

Cadrul didactic îndrumător al grupei de practică:

- conduce şi îndrumă practica studenŃilor din grupa repartizată; - Ńine legătura permanentă cu instituŃia în care se desfăşoară practica - instruişte studenŃii asupra obligaŃiilor ce le revin pe timpul practicii; - Ńine evidenŃa prezenŃei şi a comportamentului studenŃilor pe timpul practicii; - evaluează continuu activitatea de practică şi face propuneri privind notarea studenŃilor; - Prezintă rapoarte asupra desfăşurării practicii coordonatorului activităŃii de practică

studenŃească.

Studentul şef al grupei de practică: - urmăreşte prezenŃa studenŃilor grupei la locurile de practică; - informează cadrul didactic îndrumător asupra comportamentului şi activităŃii studenŃilor

din grupă, asupra observaŃiilor acestora ori ale reprezentantului instituŃiei gazdă.

Studentul care desfăşoară practica: - desfăşoară practica la locul stabilit, potrivit instructajului făcut de cadrul didactic

îndrumător şi indicaŃiilor date de reprezentantul instituŃiei; - face zilnic observaŃii şi interpretări individuale, pe care le consemnează în documentele-

tip de practică; - informează imediat şeful de grupă asupra unor cazuri de forŃă majoră, motivate

temeinic, care-l împiedică să participe la activităŃile stabilite; - întocmeşte documentele finale de practică şi susŃine colocviul de practică.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTIC Ă Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, Facultatea în colaborare cu

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenŃilor interesaŃi şi Pro-gramul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional unitar de formare iniŃială a personalului didactic, C.O.M.Ed.C. nr. 4343/17.06.2005, care prevede studiul Psihologiei educaŃiei, Funda-mentelor pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, Metodica specialităŃii, Practica pedagogică, Sociologia educaŃiei şi Management educaŃional.

StudenŃii înscrişi la Program au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Programul de studii psihopedagogice, în vederea obŃinerii certificatului de absolvire a D.P.P.D., permite exercitarea profesiei didactice şi este structurat în două module:

1. Modulul I (30 credite): a) Se efectuează în cursul semestrelor ciclului universitar de licenŃă, pe durata programului

de studii pentru anii I – III / IV; b) Absolvirea modulului I se finalizează cu obŃinerea unei „AdeverinŃe de absolvire”, care va avea ca

anexă situaŃia şcolară, eliberate de D.P.P.D. şi avizate de rectoratul UniversităŃii; c) AdeverinŃa de absolvire conferă dreptul de a exercita temporar profesia didactică, până la obŃinerea

definitivatului.

2. Modulul II (30 credite): a) Se efectuează după obŃinerea diplomei de licenŃă şi anterior susŃinerii examenului

de definitivat; b) Absolvirea modulului II se finalizează cu obŃinerea „Certificatului de absolvire”, care asimilează şi

înlocuieşte adeverinŃa de absolvire eliberată anterior şi conferă dreptul de exercitare a profesiei didactice pe durată nedeterminată.

Absolvirea Programului oferă: • şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul reprezentând un

domeniu vast, care, prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenŃii studiilor universitare de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ;

• oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii.

Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenŃilor la secretariatele facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

InformaŃii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camerele 510 şi 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: [email protected].

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN łĂ LINGVISTIC Ă, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICEN łĂ

Certificatul de competenŃă lingvistică se elibereaz ă gratuit de c ătre Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facul-tăŃilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăŃământ (ZI/FR/ID).

Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facultăŃilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează:

studenŃii de la forma de învăŃământ ZI pot urma cursuri de limbă străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea UniversităŃii, în grupe de 15-20 studenŃi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenŃă lingvistică;

studenŃii de la formele de învăŃământ ID/FR, care nu au susŃinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susŃine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează contra unei taxe;

studenŃilor, de la formele de învăŃământ ZI/FR/ID, care au sus-Ńinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică în urma achitării unei taxe;

punctele b şi c se aplică studenŃilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăŃământ.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZ Ă PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE

OPłIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în planul de învăŃământ al semestrului/anului următor. • studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada

1-15 septembrie 2007 (pentru semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea); • studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul al II-lea

optează pentru disciplinele opŃionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 1-15 septembrie 2007 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);

• în acelaşi mod studenŃii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul III.

StudenŃii optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale.

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe. TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNI-VERSIT ĂłII SPIRU HARET se

poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul facultăŃilor în condiŃiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei aceeaşi, apropiată sau

compatibilă.

Biblioteca Biblioteca FacultăŃii de Psihologie dispune de o dotare adecvată specializării, asigurând

sursele bibliografice necesare însuşirii fiecărei discipline din planul de învăŃământ, având inclusiv publicaŃii şi abonamente la periodice româneşti şi străine. Biblioteca lucrează în două schimburi, iar personalul încadrat este cu studii superioare.

Biblioteca dispune de o sală de lectură cu o suprafaŃa de 63,50 m., ceea ce permite studiul bibliografiei în condiŃii optime de către studenŃi şi asigură un spaŃiu minim de 1,4 m.p. pentru fiecare student şi un număr de 60 locuri, asigurând astfel pentru cel puŃin 5% din numărul studenŃilor posibilităŃi de studiu.

Fondul de carte existent în bibliotecă este de 522 de titluri cu un număr total de 1478 volume. Biblioteca acoperă cu bibliografie disciplinele din planurile de învăŃământ . Există posibilitatea de a achiziŃiona în următorii ani peste 3000 de volume, pe măsura noilor apariŃii editoriale şi a manualelor de autori ale titularilor de cursuri.

StudenŃii pot beneficia de abonamente la Biblioteca JudeŃeană Braşov.

Accesul la Biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet ToŃi studenŃii înmatriculaŃi la Universitatea Spiru Haret au acces la Biblioteca virtuală.

Pentru aceasta accesează în INTERNET site-ul www.spiruharet.ro , din bară selectează Universitate, Biblioteca virtuală, după care urmează instrucŃiunile pentru înscrierea în baza de date. Accesul la INTERNET este liber, pentru orice persoană, iar accesul la Biblioteca virtuală se face pe baza codului numeric personal şi a unei parole, stabilite prin completarea instrucŃiunilor la prima accesare. Pentru accesarea acestor resurse este necesară prezneŃa unor abilităŃi minime de operare pe calculator.

Programe de studii de masterat Facultatea de Psihologie organizează studii universitare de masterat cu durata de 3

semestre, în specializarea Consiliere psihologică şi educaŃională. Odată cu absolvirea primei promoŃii de 3 ani, durata masteratului se va mări la 4 semestre, în conformitate cu principiile reformei învăŃământului universitar. Începând cu anul universitar 2008 – 2009 proiectăm organizarea şi desfăşurarea unor programe de pregătire prin studii universitare de masterat pe alte domenii, specifice specializării Psihologie şi Pedagogie.

Colective de cercetare

Facultatea desfăşoară cercetarea ştiinŃifică în cadrul a două colective de cercetare, astfel:

1. Şeful colectivului de cercetare: Conf. univ. dr. CORNEL LAZĂR Tema generală a cercetării : Deontologie şi autoritate

Cercetări privind impactul codului deontologic al psihologilor şi al cadrelor didactice asupra muncii de cercetare, asistenŃă, terapie şi educaŃie. Membrii colectivului de cercetare: Conf. univ. dr. David Eugen

Lect. univ.drd. Vancea Florin Lect. univ. drd. Dima Gabriela Mod de finanŃare: Planul intern al universităŃii 2. Şeful colectivului de cercetare: Lector.univ.drd ANDRONIC RĂZVAN-LUCIAN

Tema generală a cercetării : Psihologia comunităŃii Colectiv de cercetare: Conf. univ. dr. Lazăr Cornel

Lector univ. dr. Lepădatu Ioana Lector univ. drd. Anca Andronic StudenŃii, în cadrul practicii de specialitate Mod de finanŃare: Planul intern al universităŃii, contracte, programe europene

Laboratoare de învăŃământ şi cercetare

Facultatea trei laboratoare de învăŃământ şi cercetare (laborator de psihologie experimentală, laborator de psihodiagnostic şi laborator de tehnologie didactică) şi are acces la trei laboratoare ale centrului universitar Braşov al UniversităŃii Spiru Haret.

1. Laboratoare proprii ale facultăŃii: 2. Laboratoare în care studenŃii au acces:

- Laborator de limbi străine - Laborator de informatică - Laborator pentru implementarea calităŃii şi eficienŃei învăŃământului

Cercuri ştiin Ńifice studenŃeşti Facultatea de Psihologie - Pedagogie organizează anual trei cercuri ştiinŃifice

studenŃeşti, care-şi prezintă rezultatele activităŃii ştiinŃifice în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinŃifice studenŃeşti, în fiecare an universitar.

Cercurile ştiinŃifice studenŃeşti pe anul universitar 2007-2008 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Numele cercului ştiinŃific

Conducător, cadru didactic

Pedagogie contemporană Conf.univ.dr. Eugen David

Valoare şi educaŃie Conf.univ.dr. Cornel Lazăr

Psihologia comunităŃii Lect.univ.drd. Răzvan-Lucian Andronic

Sesiunile de comunicări ştiinŃifice studenŃeşti se desfăşoară pe secŃiuni, în care se

prezintă sub îndrumarea conducătorilor de cercuri ştiinŃifice studenŃeşti şi a celorlalte cadre didactice, cele mai reuşite teme elaborate în cadrul acestor cercuri sau în cadrul activităŃilor didactice.

CENTRELE TERITORIALE I.D.

Nr. crt.

Centrul teritorial ID

Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail la sediul Centrului

1. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 (CCS)

0258/832199 (telefon şi fax) [email protected]

2. ALEXANDRIA Str. LibertăŃii nr. 202A, Imobil nr. A5, parter şi etaj


3. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis (CCS)

0257/270.242 (telefon şi fax) [email protected]

4. BACĂU Str. Mărăşeşti, nr. 5


5. BAIA MARE Bdv. IndependenŃei, nr.4 (CCS)

0262/211.770 (telefon şi fax) 0362/801 027 (telefon) [email protected]

6. BISTRIłA NĂSĂUD

Str. Vasile Conta, nr.1 (Sala Polivalentă)

0263/230.672 (telefon şi fax) 0363/401.130 (telefon) [email protected]

7. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr. 80

0258/711231 – tel 0258/711868 – fax [email protected]

8. BRASOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437 – tel. (0268)427432 – fax [email protected]

9. BRĂILA Calea Călăraşilor, nr. 15, etaj 2


10. BOTOŞANI Str. Arhimandrid Markian, nr. 9 (CCS)


11. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 (CCS)


12. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13, sec.3, cod poştal 030045021

314.00.76/176 –

13. CÂMPULUNG MUSCEL

Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]

14. CĂLĂRAŞI Str. Lalelelor (Anexa scolii nr. 10)


15. CLUJ NAPOCA

Bdv. 21 Decembrie 1989, nr. 74

0264/431.944 (telefon şi fax) 0264/590.993 (telefon şi fax) 0364/401.720 – tel 0364/401.721 – tel [email protected]

16. CONSTANTA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 (telefon şi fax) 0241/541.490 (telefon şi fax) 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]

17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4

0251/599.282 – tel 0251/423.395 – fax 0351/180.1013 – tel [email protected]

18. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A (I.C. Cepromin)

0254/214.433 (telefon şi fax) 0254/ 213.915 – tel 0354/402.710 – tel [email protected]

19. DROBETA TR. SEVERIN

Str. Antoninii, nr. 2 (C. N. Decebal)

0252/324.728 (telefon şi fax) 0352/401.232 – tel. [email protected]

20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 14 (CCS)


21. GALA łI Str. Brăilei,nr. 134 (CCS)


22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 (L. T. Nicolae Cartojan)


23. IAŞI Bdv. Carol I, nr. 8 (Academia Română)


24. MIERCUREA CIUC

P-Ńa LibertăŃii, nr. 16 (CCS)


25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 (C. Mihai Eminescu)


26. PIATRA NEAMł

Bdv. Republicii, nr. 15 (CCS)


27. PITEŞTI PiaŃa Vasile Milea, nr. 3 (CCS)

0248/213.118 (telefon şi fax) 0348/807.636 – tel [email protected]

28. PLOIE ŞTI Str. DemocraŃiei, nr. 17 0244/546.788 (telefon şi fax) [email protected]

29. RM. VÂLCEA Bvd. Grl. Praporgescu, nr.22

0350/401.626 (telefon şi fax) 0250/733074 – tel [email protected]

30. REŞIłA Bdv. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7 (L. Traian Lalescu)


31. SATU MARE Bdul Transilvania, nr. 3 (CCS)


32. SFÂNTU GHEORGHE

P-Ńa Mihai Viteazul, nr. 15 (CCS)


33. SIBIU

Str. Emil Cioran, nr. 1A (CCS)


34. SIGHETUL MARMA łIEI

Str. Iuliu Maniu, nr. 31 0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]

35. SLATINA Str. IndependenŃei, nr. 1 (CCS)

0249/415.552 (telefon şi fax) 034/9408.570 [email protected]

36. SLOBOZIA Bdv. Chimiei, nr. 10 (Clubul Tineretului)


37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2 (CCS )


38. TÂRGU JIU Bd. Eroilor, nr. 6 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]

39. TÂRGU MUREŞ

Str. Cuza Vodă, nr. 22 (CCS)


40. TÂRGOVI ŞTE PiaŃa Mihai Viteazul, nr. 1 (CCS)

0245/640.328 (telefon si fax) [email protected]

41. TIMI ŞOARA Str. Odobescu, nr. 2 0256/201.223 (telefon şi fax) 0256/220.097 (telefon şi fax) [email protected]

42. TULCEA Str. PiaŃa IndependenŃei, nr.1 (CCS.)


43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, 0235/312.279 (telefon şi fax)

nr. 19 (L.T. Mihail Kogălniceanu)

0335/402.143 – tel. [email protected]

44. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 (CCS)


45. CHIŞINĂU Str. Sfatul łării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]

46. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, NY 11377

001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]

47. MADRID

CALLE/RODRIGUEZ SAN PEDRO NO.7, MADRID

0034/91.593.98.89 (telefon) 0034/91.447.89.99 (fax) ush_madrid @spiruharet.ro [email protected]

48. TEL AVIV Shlomo Hamelech St., No. 60/7, Tel Aviv

972.545.418.423 – tel [email protected]

49. TORONTO 7 Cadillac Crescent Brampton – Toronto, Ontario L7A 3B3

001-905.495.4828 (telefon) [email protected]

50. PARIS ch. 219, Fondation, Hellenique, 47B bd., Jourdan, 75014, Paris

0033(0)15812174

51. ROMA Piazza Delle Coppelle, 72/B Roma

0039/0668215744 (telefon şi fax) 0039/0668583902 – tel

52. VIENA A-1220, Wien, Meissnergasse 5/1/1

0043(0)195.879.40 (telefon şi fax) 0043(0)676.977.35.91 – tel 0043(0)676.977.35.96 – tel

EXTRASE DIN REGULAMENTUL

PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONAL Ă A STUDENłILOR Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăŃilor aduc la cunoştinŃa studenŃilor

disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştin Ńelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului universitar, precum şi criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepŃia ultimului semestru al anului terminal, care, având în vedere examenul de licenŃă, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de consiliile facultăŃilor (dar nu mai puŃin de 11 săptămâni).

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinŃelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanŃă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 22. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinŃelor, prevăzute în planul de învăŃământ al unui an de studiu, se susŃin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 23. StudenŃii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaŃiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaŃiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanŃă, cazarea la cămin etc.).

Art. 32. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiŃia obŃinerii de către acesta(aceasta), în anul universitar precedent, a cel puŃin 50% din totalul punctelor de credit prevăzute în planul de învăŃământ al anului de studiu (disciplinele obligatorii şi opŃionale).

Art. 34. Studentului(ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 35. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susŃine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăŃii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori , cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii.

Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăŃii, studentul(a) poate susŃine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaŃia în care studentul(a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consem-nează, în catalogul disciplinei, nota mărită obŃinută şi menŃionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraŃie prima notă de promovare obŃinută, şi nu cea mărită.

Art. 38. La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăŃământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează, volumul de muncă al studentului(ei) -, participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 40. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obŃinute la disciplinele obligatorii şi opŃionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenŃă.

Art. 41. Sunt declaraŃi absolvenŃi ai facultăŃii şi se pot înscrie la examenul de licenŃă numai studenŃii care au promovat toate examenele din toŃi anii de studiu, obŃinând cele 180 de credite necesare. (...)

Art. 45. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenŃilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituŃii de învăŃământ superior, se face până la data de 25 septembrie a anului calendaristic, în condiŃiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenŃii proprii (art. 32), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaŃia susŃinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenŃă. Transferul se aprobă de Preşedintele UniversităŃii.

Art. 46. În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, studenŃii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăŃământ la alta (zi, frecvenŃă redusă, învăŃământ la distanŃă) în cadrul aceleiaşi facultăŃi, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă. Cererile de transfer se depun, cu cel puŃin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăŃilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăŃii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăŃii care îl(o) primeşte. Art. 49. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăŃă-mântul de zi, de la învăŃământul cu frecvenŃă redusă sau învăŃământul la distanŃă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia,

fără a se considera repetenŃie, cu aprobarea decanului facultăŃii. SituaŃia şcolară a acestor studenŃi se încheie cu menŃiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ · educa Ńiei, filosofiei, ştiin Ńelor comunic...

Documents

Transcript of GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ · educa Ńiei, filosofiei, ştiin Ńelor comunic...