GHID pentru studii universitare de licen Ńă Anul ... · Începând cu anul 2001/2002 a fost...

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Muzică

GHID

pentru studii universitare de licenŃă

Anul universitar 2006-2007

Specializarea

Pedagogie muzicală

2006

Prezentarea FacultăŃii

2

Facultatea de Muzică, înfiinŃată din anul 1991, asigură, prin specializarea

Pedagogie muzicală, nevoia de cadre specializate în domeniu. Facultatea funcŃionează în cadrul UniversităŃii Spiru Haret, instituŃie de învăŃământ superior acreditată prin Legea nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002. ÎnfiinŃarea FacultăŃii de Muzică a fost motivată de cererea de cadre didactice cu specializarea Pedagogie muzicală pentru întregul învăŃământ preuniversitar românesc, dar şi de cererea de cadre calificate pentru multe dintre instituŃiile de cultură ce au legătură cu formarea şi specializarea tinerilor cu aptitudini şi talent muzical.

LicenŃiaŃii în Pedagogie muzicală beneficiază de oportunităŃi de angajare într-o diversă arie culturală, în meserii de tradiŃie, racordate noilor exigenŃe: cadre didactice, cercetători ai fenomenului muzical, dar pot fi integraŃi şi în diverse alte tipuri de profesii: dirijori de formaŃii vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale, aranjori sau orchestratori pentru diverse formaŃii, membri sau solişti (canto clasic, muzică uşoară, populară, romanŃe, jazz) în ansambluri vocale sau instrumentale (orchestre) în instituŃii de anvergură naŃională sau la nivel comunitar, realizatori, redactori, maeştri de sunet, regizori muzicali, comentatori muzicali în presa scrisă şi vorbită.

Ca urmare a excepŃionalelor rezultate obŃinute an de an, ca şi a îndeplinirii integrale a prevederilor legale, Facultatea de Muzică a UniversităŃii Spiru Haret a fost acreditată prin Hot ărârea Guvernului României nr. 693/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 466 din 30 iunie 2003.

Pentru o mai accentuată specializare în zonele interpretării sau pedagogiei muzicale instrumentale sau vocale – respectiv instrument sau canto – studenŃii sunt selecŃionaŃi în funcŃie de talent, datele native şi nivelul pregătirii, mulŃi absolvenŃi ai liceelor sau şcolilor de artă optând pentru continuarea studiilor instrumentale în seria disciplinelor facultative.

Dacă în primii 10 ani de la înfiinŃare numărul studenŃilor s-a menŃinut relativ constant an de an, în ultimul timp se observă o mult mai accentuată afluenŃă a absolvenŃilor de liceu către Facultatea de Muzică a UniversităŃii Spiru Haret, fapt ce probează bunul renume câştigat în timp, atât de Universitate cât şi de Facultatea de Muzică. Actualmente Facultatea de Muzică are peste 1000 studenŃi din care circa 400 sunt studenŃi în anul I de studiu la cele 3 forme de învăŃământ: Zi, FrecvenŃă redusă şi ÎnvăŃământ la distanŃă.

MenŃionăm că cei peste 500 absolvenŃi şi licenŃiaŃi ai facultăŃii sunt astăzi cadre bine cotate la catedră sau în alte locuri de muncă având specific muzical teoretic, practic sau educaŃional, obŃinând excelente rezultate atât la concursurile de titularizare în învăŃământ, cât şi la diversele festivaluri, concursuri, competiŃii şcolare sau la manifestările artistice din viaŃa comunităŃii în municipiile, oraşele sau satele în care îşi desfăşoară activitatea.

Aceasta se datorează - în egală măsură - excelentului cadru academic ce le asigură formaŃia de specialişti cât şi muncii susŃinute de studenŃi şi cadrele didactice care le îndrumă devenirea. Tot la acest capitol menŃionăm şi susŃinuta

activitate de practică artistică, activitate concretizată în recitaluri, concerte, spectacole, emisiuni în direct sau înregistrate la TvRM. În ultimii ani, corul FacultăŃii de Muzică este o prezenŃă constantă în programe de concert, de televiziune, inclusiv pe podiumul de concert al unor reputate instituŃii din capitală sau filarmonici de tradiŃie din Ńară. În jurul acestui nucleu s-a centrat şi activitatea Corului UniversităŃii Spiru Haret.

Factorii acestor susŃinute şi continue succese trebuie căutate – în principal – în preocuparea conducerii facultăŃii pe direcŃia stabilirii coordonatelor unui învăŃământ de calitate, modern, flexibil şi dinamic, axat pe cerinŃele noutăŃii şi cerinŃele pe piaŃa muncii, a îmbunătăŃirii permanente, an de an, a planurilor de învăŃământ, după o documentare realizată pe zona de interes: programele de studiu la aceeaşi specializare în instituŃii de profil de renume european; aceasta cu atât mai mult acum, la reorganizarea specializărilor circumscrise unor domenii de studii de licenŃă, cu respectarea integrală a Legii ÎnvăŃământului, a Legii nr. 88/1993 cu privire la evaluarea academică şi acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior, a Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi a H.G. nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenŃă.

Conducerea facultăŃii s-a preocupat continuu de creşterea susŃinută a calităŃii procesului de instruire universitară, de racordarea acestuia la cerinŃele modernităŃii şi la opŃiunile studenŃilor, oferta programului de studiu fiind în permanentă remodelare, proces ce s-a derulat în paralel cu reducerea numărului de ore pe săptămână ca urmare a necesităŃii de a evita încărcarea programului studenŃilor atât sub aspectul factorului timp, cât şi al intensificării studiului individual.

Începând cu anul 2001/2002 a fost introdus sistemul creditelor transferabile la toate formele de învăŃământ, iar disciplinele au fost clasificate în discipline obligatorii, discipline opŃionale şi discipline facultative. Modalitatea de desfăşurare a examenelor, scris, oral (practic), ca şi pe baza programelor de evaluare computerizată, se propune pentru fiecare disciplină în parte de către titularul de disciplină, cel care asigură şi calitatea prelegerilor la cursurile de sinteză concepute special pentru învăŃământul cu frecvenŃă redusă. Pentru învăŃământul la distanŃă, studenŃii beneficiază de consultaŃii on-line prin internet, de sinteze de curs tipărite de Editura şi Tipografia FundaŃiei România de Mâine, de consultaŃii la TvRM precum şi de asistenŃă la disciplinele cu caracter practic sau teoretico-practic.

Din anul universitar 2004-2005, în cadrul FacultăŃii de Muzică, absolvenŃii studiilor universitare cu licenŃă urmează şi cursurile masteratului ARTA MUZICALĂ, masterat cu un număr de circa 50 masteranzi anual, interesaŃi să-şi continue pregătirea de specialitate prin cursuri universitare pe direcŃii de aprofundare, teoretice sau practice.

Corpul profesoral al FacultăŃii de Muzică este alcătuit din cadre didactice de elită, cu vastă experienŃă de predare, la curent cu cele mai noi orientări în domeniu şi cu fenomenul viu al artei muzicale inclusiv la nivel european şi extraeuropean – creaŃie, interpretare, educaŃie muzicală - compozitori,

3

muzicologi, dirijori, interpreŃi (canto, instrumente), cercetători în domeniul pedagogiei muzicale, autori de manuale, cursuri sau tratate. Din totalul de 25 cadre didactice titulare şi 4 cadre didactice asociate, 16 cadre didactice au obŃinut titlul ştiinŃific de doctor în muzică, 8 cadre didactice sunt doctoranzi; în acelaşi timp, datorită preocupărilor susŃinute în plan ştiinŃific, de creaŃie şi interpretativ, la nivelul corpului profesoral există 10 membri ai Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor - compozitori şi muzicologi recunoscuŃi în plan internaŃional, 8 membri ai SocietăŃii InternaŃionale de Muzică Contemporană, 1 membru al Uniunii Scriitorilor, 2 membre ARFA (AsociaŃia Română a Femeilor în Artă), 7 interpreŃi, 3 dirijori; 6 cadre didactice ale FacultăŃii de Muzică – (4 titulare, 2 asociate) sunt absolvenŃii FacultăŃii de Muzică a UniversităŃii Spiru Haret

În consecinŃă, în continuare, în oferta noastră de program de studiu, calitatea învăŃământului muzical care a impus Facultatea de Muzică a UniversităŃii Spiru Haret în peisajul cultural şi universitar românesc va răspunde exigenŃelor unui învăŃământ performant; creşteri semnificative vor putea fi constatate la finele ciclului cuprinzând şi masteratul, la capătul căruia se vor obŃine specialiştii de vârf pe câteva noi direcŃii.

Răspunzând nevoii acute de cadre didactice specializate – mai ales profesori de muzică şi de educaŃie muzicală – nevoie resimŃită în toate localităŃile României, licenŃiaŃii FacultăŃii de Muzică a UniversităŃii Spiru Haret vin să acopere un deficit constatat şi imposibil de asigurat doar prin licenŃiaŃi provenind din învăŃământul de stat.

Prof.univ.dr. Carmen Stoianov Decanul FacultăŃii de Muzică,

Bucureşti

Metodologia admiterii Această metodologie se particularizează pentru facultatea de muzică conform profilului ei vocaŃional prin aprecierea candidatului cu ajutorul unei Fişă chestionar. În această fişă candidatul menŃionează în scris:

- notele obŃinute în timpul liceului la disciplina MUZICĂ şi/sau alte discipline cu profil artistic;

- precizarea perioadei şi tipului de studii efectuate în domeniu (după caz- Şcoala de Artă, cursuri/cercuri la Case de Cultură, Palatul Copiilor etc);

- înclinaŃiile muzicale şi – după caz – experienŃă personală în domeniu (membru sau solist în diverse ansambluri, organizator de manifestări muzicale etc);

- premii sau distincŃii obŃinute la concursuri naŃionale sau internaŃionale În cazul în care candidatul optează pentru instrument/canto (muzică clasică, muzică populară, muzică uşoară), probele instrumentale /vocale se organizează la sediul FacultăŃii de Muzică în perioada 25-30 septembrie a fiecărui an. şi cuprind: a) pentru instrumentele din orchestra simfonică: spre exemplu :

Pian – un studiu la alegere - o piesă polifonică la alegere - o parte de sonată clasică; Vioară– un studiu la alegere - două părŃi de sonată preclasică - o parte de concert

b) pentru instrumente populare

- trei piese din repertoriul specific; c) pentru canto clasic:

- un lied din creaŃia universală - un cântec, lied din creaŃia românească - o arie de operă din repertoriul romantic;

d) pentru canto muzică populară: - trei piese din repertoriul specific;

e) pentru canto muzică uşoară: - trei piese din repertoriul specific.

Precizări:

1. Repertoriul va fi interpretat din memorie, în ordinea aleasă de candidat 2. La intrarea în sala de examinare candidaŃii vor prezenta în scris comisiei lista

lucrărilor ce urmează a fi interpretate 3. Decanatul îşi rezervă dreptul de a stabili criterii şi modalităŃi proprii de

desfăşurare a examinării ( audiŃia integrală sau parŃială a programului, durata desfăşurării probei, sondarea cunoştinŃelor candidatului).

4

PROGRAME ANALITICE Anul I

TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 1,2 MUSIC THEORY, SOLFEGE, DICTATION 1, 2 Disciplină obligatorie : sem 1+2; 2 ore săptămânal / învăŃământ de zi :2 +2 curs,2 +2

lucrări practice; total ore semestru 56+56;4 +4 credite; examen, examen

1. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Semestrul 1 I. NotaŃia (semiografia) muzicală a sistemului muzical egal-temperat. - înălŃime (acordaj temperat), durată, intensitate. - Scara generală, registre, sistemul octavelor. II. Raporturi de înălŃime între treptele scării muzicale egal-temperate: - ton, semiton ; intervalle simple/compuse - tetracord – acord – arpegiu - acorduri de 3 sunete (trison) în 5/3, 6/3, 6/4 - gamele model ale sistemului tonal ; trepte ; funcŃii – Do/la ; Sol/mi ; Fa/re. III. Ritmul ; măsurile sistmului ritmic măsurat -unităŃi de măsurare ; măsuri simple/compuse formule ritmice normale/excepŃionale formule metro-ritmice : contratimp, sincopă… Solfegii:

Semestrul 2 I.Acorduri de 4 sunete (tetrason) în SD şi răsturnări II.Gamele diatonice ale sistemului tonal: Re/si; La/fa diez; Si bemol/sol; Mi bemol/do; Mi/do diez, La bemol/fa. - raporturile dintre gamele tonalităŃilor sistemului muzical egal-temperat - diatonism/cromatism - cromatizarea gamelor sistemului tonal - elemente de sintaxă în melodia clasică: motiv – frază – perioadă - modulaŃia diatonică III.Termenii principali de agogică/dinamică (tempo- nuanŃe de intensitate) Solfegii:

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Giuleanu Victor: Teoria muzicii- curs însoŃit de solfegii aplicative.Editura FundaŃiei România de Mâine ,Bucureşti 2004.( vol.II-cap. 3, 5, 6, 7, 9, 10, 12, ) Giuleanu Victor-Victor Iusceanu: Teoria muzicii- curs însoŃit de solfegii aplicative. Editura FundaŃiei România de Mâine ,Bucureşti 2004.( vol.I-cap. 3, 4.5. 6, 7, 8 ) Giuleanu Victor:Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicală 1984, Partea I: cap.IV-XII, Partea III: cap.IV-VII Munteanu Gabriela: ExerciŃii muzicale de tip ludic. Editura FundaŃia România de Mâine, 2003; cap.Melodia clasică pag.12-25; Acordul tonal pag.44-63. Popescu CrinuŃa: Studiul practic melodico –ritmic, Editura FundaŃia România de Mâine, 2001 Rîpă Constantin: teoria superioară a muzicii-vol.I, Editura MediaMusica ,2001. ( cap.Sisteme tonale moderne- pag. 200), vol. II pag.74

ARMONIE 1,2

HARMONY 1,2 Disciplina obligatorie : sem 1+ 2 ;ore saptamanal - invatamant de zi :1 +1 curs,1+1

lucrari practice; total ore semestru 28+28;3 +3 credite; colocviu, examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Semestrul 1 Armonie- acord . Armonie la patru voci: ambitus, dublări, distanŃe între voci. Mişcările melodice ale vocilor. Categorii. Reguli. ÎnlănŃuirea treptelor principale. ÎnlănŃuirea treptelor principale în minorul armonic. Armonizarea unui bas dat în major Armonizarea unui sopran dat. în major Răsturnarea I într-un acord principal.

Semestrul 2 Răsturnarea a II-a a acordurilor principale. Septima pe dominantă. Nona pe dominantă

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

5

1. Petculescu Valentin , Armonie 1, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 2. Paşcanu Alexandru , Tratat de armonie, Ed. a II- a , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1999 3. Negrea MarŃian, Tratat de armonie, Ed Muzicală., Bucureşti, 1958 4. Buciu Dan, - Armonie tonală – Curs litografiat ,Universitatea NaŃională de Muzică 1988

CONTRAPUNCT 1,2 COUNTERPOINT 1,2

Disciplină obligatorie : sem 1+ 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi :1+1 curs,1 +1

lucrări practice; total ore semestru 28+28;3+3 credite; colocviu, examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Semestrul 1 Contrapunctul vocal al Renaşterii. 1. Preliminarii istorice. Ars antiqua. Ars nova. Giovanni Pierluigi da Palestrina şi Polifonia vocală a Renaşterii.Trăsăturile caracteristice ale stilului palestrinian. Melodia (intervale). Modurile. Durate şi configuraŃii ritmice. Contrapunctul cu cantus firmus. Intervalele armonice. Notele melodico-ornamentale disonante.Nota de pasaj.Broderia (nota de schimb). Nota cambiata. AnticipaŃia. DisonanŃele prin întârziere (expresive). DisonanŃa prin întârziere ornamentată.

Semestrul 2 Contrapunctul liber Raporturile între două voci contrapunctice cu structuri melodico-ritmice diferite. DisonanŃele. Întârzieri simple şi ornamentate. CombinaŃii între întârzieri şi note melodico-ornamentale. Contrapunctul la mai multe voci. Contrapunctul imitativ ImitaŃia.

Canonul. Motetul.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Liviu Comes, Doina NemŃeanu-Rotaru, Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977 2. Dumitru Bughici, DicŃionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978 3. Liviu Comes, Lumea polifoniei, Editura Muzicală, Bucureşti, 1985 4. Liviu Comes, Doina Rotaru, Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986 5. Liviu Comes, Palestrina et son heritage après 400 ans, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Bucureşti, 1994 6. Sorin Lerescu, Sinteze de contrapunct, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1,2 HISTORY OF MUSICAL UNIVERSALE 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi :2 +2 curs,1

+1 seminarii; total ore semestru 28+28;3 +3 credite; verificare pe parcurs +colocviu


Semestrul 1 Periodizarea istoriei muzicii Ipoteze şi investigaŃii privind originea muzicii. Metoda cercetării comparate. Tipuri de muzică tradiŃională. Instrumente. Cultura muzicală a epocilor preistorice. Culturile muzicale ale antichităŃii . Culturi muzicale în Evul Mediu est şi vest- european: genuri, creatori, instrumente Renaşterea: perspectivă istorică, genuri, reprezentanŃi, lucrări de referinŃă.

Semestrul 2 Cultura muzicală în baroc: caracteristici generale, genuri şi reprezentanŃi. ApariŃia operei. Înflorirea operei în principalele centre muzicale ale Europei. Prima mare sinteză muzicală la nivel european :J.S. Bach şi G.Fr. Haendel; genuri şi creaŃii definitorii. Cultura muzicală în clasicism: caracteristici generale, genuri, reprezentanŃi. CreaŃia principalilor reprezentanŃi ai clasicismului muzical: J. Haydn, W.A. Mozart, L. van Beethoven

6


1. Brumariu , Liviu , Clasicismul muzical, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2000

2. Ştefănescu, Ioana, O istorie a muzicii universale, Ed. FundaŃiei Culturale Române, Bucureşti

3. Brumaru, Ana, Vârstele Euterpei – Clasicismul, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1972 4. Papu, Edgar, Barocul ca tip de existenŃă, Ed. Minerva, Bucureşti, 1977

FOLCLOR MUZICAL 1,2 MUSICAL FOLKLORE 1,2 Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi : 1 +1 curs,1 +1

seminarii; total ore semestru 28+28;3 +3 credite; verificare pe parcurs +examen


Semestrul 1

Probleme generale ale folclorului Conceptul de folclor. Trăsături generale şi specifice ale folclorului. Interesul conştient pentru folclor. Privire istorică. ConcepŃii şi teorii despre folclor. Principii, metode şi tipuri de cercetare ale folclorului muzical. Morfologia cântecului popular românesc (partea I) Versul popular cântat – tipare metrice, legătura structurală dintre vers şi melodie, fenomene şi elemente lexicale apărute în timpul cântării.Ritmul cântecului popular românesc – criterii de sistematizare, ritmul giusto-silabic, parlando-rubato, aksak, ritmul copiilor, ritmul de dans.

Semestrul 2 Morfologia cântecului popular românesc (partea a II-a) Melodia populară românească – caracteristici, scări şi moduri muzicale folosite în cântecul tradiŃional românesc. Forma arhitectonică a melodiilor populare româneşti. Organologie populară Clasificarea şi descrierea instrumentelor muzicale tradiŃionale. FormaŃii instrumentale.


1. Alexandru, Tiberiu, Instrumentele populare ale poporului român, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1956 2. .Brăiloiu, Constantin, Opere, Ed. Muzicală, Bucureşti, vol.I(1967), vol.II (1969), vol. IV (1979), vol. V (1981) 3. Breazul, George, Pagini din istoria muzicii româneşti, Ed. Muzicală, Bucureşti,1981 4. Comişel, Emilia, Folclor muzical, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967 5. Oprea, Gheorghe, Folclor muzical românesc, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

DIRIJAT CORAL 1,2 CHORAL CONDUCTING 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi :1 +1 curs,1

+1 lucrari practice ; total ore semestru 28+28;4 +4 credite; examen, examen

1. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Semestrul 1 Scurt istoric introductiv al artei dirijorale. Definirea noŃiunii „a dirija”. Necesitatea organizării cântului. FuncŃia dirijorului: Genuri muzicale. Definirea partiturii dirijorale. Specificul artei dirijorale. Dirijorul – personalitate complexă (interpret, pedagog, organizator). Aptitudini naturale şi însuşite (dobândite). Tehnica conducerii ansamblului. Etapele studiului. Mijloace de exprimare dirijorală. Gimnastica pretactală. DefiniŃia şi funcŃiile bătăii dirijorale. Bătaia de pregătire sau auftactul. Figura de tact.. EvidenŃierea melosului sau a liniei dirijorale. Tactarea artistică şi exerciŃiile practice de tehnică dirijorală. Tipuri de închideri. RelaŃionarea cu corul. Producerea diverselor tipuri de atac vocal-coral. Tipuri de închideri. AplicaŃii practice pe lucrările din repertoriul semestrului.

Semestrul 2 Mijloace de exprimare dirijorală. Realizarea practică a următoarelor elemente de exprimare dirijorală: poziŃii şi mişcări dirijorale; auftactul şi elementele lui: figuri de tact fundamentale; tipuri de închideri; fermata; tactarea artistică; recului; tactarea descompusă; combinarea conturului bătăilor, unghiular şi rotunjit.; începeri şi terminaŃii pe timpi şi fracŃiuni de timpi; schimbări de tempo. Coroana. ModalităŃi de execuŃie din punct de vedere dirijoral.

7

Realizarea dirijorală practică a celor trei faze: pregătirea coroanei; efectuarea coroanei; ieşirea din coroană. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.


1. Botez, Dumitru, Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 ; Partea III, Cap. I – Dirijorul pag. 3 – 24. 2. Marin, Constantin , Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Discul II, Patentul Madrigal în construcŃia instrumentului coral cameral. 3. Drăgan, Ovidiu; Drăgan, Adriana , ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

ANSAMBLU CORAL 1,2 CHOIR ENSEMBLE 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi : 3 +3 lucrari

practice ; total ore semestru 42+42;4 +4 credite; examen, examen


Semestrul 1

Scurt istoric al artei corale universale şi româneşti. Vocea cântată. Emisia. RespiraŃia. FonaŃia. ArticulaŃia. PronunŃia. DicŃia. RelaŃia dintre textul vorbit şi cel cântat (frazarea şi accentuaŃia). Timbrul vocal. Rolul şi funcŃiile artei corale interpretative. Canto coral. SelecŃionarea vocilor. Clasificarea vocilor. Clasificarea formaŃiunilor corale. Producerea diverselor tipuri de atac. ExerciŃii de intonaŃie pe lucrări din programă. Precizarea sistemelor de intonaŃie. Acordajul. Omogenizarea timbrală. Vocalize. ExerciŃii şi aplicaŃii practice pe lucrările din repertoriul semestrului.

Semestrul 2 Omogenizarea timbrală pe vocale. Atacuri pe timp şi fracŃiuni de timp. Consolidarea lucrărilor în vederea concertului. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.


1. Botez, Dumitru , Tratat de cânt şi dirijat coral, vol. II, 1982, 1985 ; Cap. III. Corul, pag. 44 – 106. 2. Marin, Constantin , Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Disc. VII, Melosul popular, cântul bizantin şi cel gregorian. EsenŃele patrimoniului românesc. 3. Drăgan, Adriana; Drăgan, Ovidiu , ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

PIAN GENERAL 1,2 PIANO (ELEMENTARY) 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi : 1 +1 lucrari practice ; total ore semestru 14+14;2 +2 credite; colocviu +examen


Semestrul 1 Probleme specifice de tehnică pianistică. DiferenŃiat, în funcŃie de gradul de pregătire anterioară a studentului: NoŃiuni de cunoaştere a instrumentului; ExerciŃii tehnice de relaxare a braŃelor; ExerciŃii pentru independenŃa degetelor; Elemente pregătitoare pentru studiul gamelor Program obligatoriu pentru evaluare: un studiu, o piesă românească Exemplu de program minimal pentru evaluare (nivel începători) Herz,H. ExerciŃii tehnice (nr. 3 şi 4); Cernovodeanu ,Maria, Frunzişoară lozioară, cântec popular ;Cernovodeanu ,Maria, Stejarul după Gavril Musicescu Sau: Carl Czerny, Studiul nr 11 (din Studii şi piese pentru pian ,pag. 10); Alexandru Paşcanu, Vino să te prinzi în joc ( din Mici piese româneşti pentru pian , pag.1 ); Gama Do Major. pe două octave. Exemplu de program minimal pentru evaluare,( nivel mediu): -un studiu ,la alegere, din Studii şi piese pentru pian -o piesă din Album pentru Anna Magdalena Bach, (ex. Menuet din Stiudii şi piese pentru pian, pag 23); Sonatina de Carmen Petra Basacopol, Partea I-a (din Sonatine pentru pian de compozitori români, vol.I pag.11.)

Semestrul 2 Probleme specifice de tehnică pianistică. DiferenŃiat, în funcŃie de gradul de pregătire anterioară a studentului: NoŃiuni de cunoaştere a instrumentului. ExerciŃii tehnice de relaxare a braŃelor. ExerciŃii pentru independenŃa degetelor. Elemente pregătitoare pentru studiul gamelor Exemplu de program minimal pentru examen, nivel începători:

8

- gama Do Major pe două octave cu arpegiu şi acorduri; Gianbatista Martini Gavota (din Cernovodeanu, ); Maria Cernovodeanu, Ciobănaşul Exemplu de program minimal pentru nivelul mediu: gama Do Major , pe patru octave, cu arpegii şi acorduri.; Jean Philipe Rameau, Tamburina (din Piese preclasice şi clasice,pag; Carmen Petra Basacopol, Sonatina partea II-a şi a III-a


1. H.Herz, Culegere de exerciŃii, game şi arpegii Ed. FundaŃiei „România de Mâine”,2000 2. 2. Studii şi piese pentru pian, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, 2005. Mici piese româneşti pentru pian ,Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucuresti 3. Sonatine pentru pian de compozitori români,vol.I ,II, Ed. FundaŃiei „România de mâine” 2000; Album pentru Anna Magdalena Bach; Album de piese preclasice şi clasice, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucuresti, 2004

CANTO CORAL 1,2 CHORAL SINGING 1,2


practice ; total ore semestru 14+14;2 +2 credite; colocviu +examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1

Probleme specifice ale teoriei cântului: conduite fonatorice: Ńinută, atitudine, expresie; acŃiuni simultane adaptate actului fonator; respiraŃia (tipuri de respiraŃie, respiraŃia justă, exerciŃii respiratorii, gimnastică respiratorie); emisia (atacul sunetului, sprijin, rezonanŃă, registre, pasaje). Studii aplicative în vederea obŃinerii capacităŃii de execuŃie a repertoriului menŃionat în programă; Studii vocale, studii de consoane

Program obligatoriu pentru evaluare O arie din perioada preclasică. O arie sau un lied din perioada clasică. Arie sau lied românesc din sec. XIX din repertoriul parcurs. Cântece din marile culegeri folclorice: T. Brediceanu, S. Drăgoi, E. MonŃia, D.G. Kiriac, C. Porumbescu, Ed. Caudella etc.

Semestrul 2

Consolidarea deprinderilor de cânt adaptate actului fonator: respiraŃie; emisie vocală Consolidarea problemelor de dicŃie; Lărgirea şi aprofundarea problemelor de interpretare vocală individuală şi în grup.; Realizarea factorilor de tehnică vocală prin obŃinerea unui înalt grad de autocontrol. Program obligatoriu pentru evaluare

1. O arie antică, un lied sau o arie din stilul clasic. Studii acompaniate (melodii pe vocale sau pe cuvinte) în scopul impostaŃiei vocii din metodele: B. Lütgen (nr. 6-10), G. Concone nr. 25 (nr. 1-5), N. Vaccai (nr. 5-12), Bordogni, Panofka (1-3) etc.

Piese vocale din perioada preclasică de A. Vivaldi, D. Cimarosa, G.B. Pergolesi, J.S. Bach, Fr. Haendel, G. Ph. Telemann sau piese aparŃinând clasicismului: Ch. W.

Cluck, J. Haydn, W.A. Mozart. 2. O piesă românească din repertoriul studiat. Piese româneşti de compozitorii: T. Brediceanu, E. MonŃia, G.D. Kiriac, C. Brăiloiu, A. Zirra, I. Borgovan, G. Enescu etc.


1. Arii vechi pentru voce şi pian, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, Bucuresti, 1963 2. Album de piese muzicale româneşti pentru voce şi pian, Bucureşti, 1972 3. Ionescu, George , Unele probleme ale predării cântului, Bucureşti, 1972 4. Pop, Ioan, Cântul, Mod de comunicare, Ed. UniversităŃii NaŃionale de Muzică,

Bucuresti, 2004 5. Brediceanu, T.,Cântece şi doine, Editura Muzicală, Bucuresti,1972

CANTO CLASIC ( FACULTATIV) 1,2 CLASSICAL SINGING 1,2




Semestrul 1 Probleme de respiraŃie; Studii pe vocale şi consoane; Vocalize pe fragmentele dificile din repertoriu. Probleme de dicŃie aplicate în studiile acompaniate. Program obligatoriu pentru evaluare. 1. O arie din perioada preclasică. 2. O arie sau un lied din perioada clasică. Arii sau lieduri sau oratorii din perioada clasică: Ch. W. Gluck, J. Haydn, W.A. Mozart. 3. Arie sau lied românesc din sec. XIX din repertoriul parcurs. Piese româneşti din secolul XIX şi prima jumătate a secolului al XX-lea: Al. Flechtenmacher, Ed. Caudella, E. Mezzetti, G. Ştephănescu, C. Porumbescu, G. Cavadia, G.D. Kiriac, G. Dima, G. Enescu, A. Alessandrescu, S. Drăgoi, A. Zirra, I. Borgovan etc. Semestrul 2 Principii fundamentale ale tehnicii vocale.Locul sunetelor. RezonanŃă.Studii în vederea lărgirii ambitusului vocal.Studii de tehnică vocală aplicate pe pasaje dificile din piesele de studiat. Program obligatoriu pentru evaluare. 1. O arie din perioada preclasică.

9

2. O arie sau un lied din perioada clasică. Arii, lieduri sau oratorii din perioada clasică: Ch. W. Gluck, J. Haydn, W.A. Mozart.3. Arie sau lied românesc din sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX. Piese româneşti din secolul XIX şi prima jumătate a secolului al XX-lea: Al. Flechtenmacher, Ed. Caudella, E. Mezzetti, G. Ştephănescu, C. Porumbescu, G. Cavadia, G.D. Kiriac, G. Dima, G. Enescu, A. Alessandrescu, S. Drăgoi, A. Zirra, I. Borgovan etc.


1. Arii vechi pentru voce şi pian, Ed. Muzicală, 1963 2. Brediceanu, T.,Cântece şi doine, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1972 3. Burlui, Ada, Introducere în arta cântului, Iaşi, 1966 4. Bogdan I. Constantin, Foniatrie clinică – Vocea, Ed. ViaŃa Medicală

Românească, Bucureşti, 2001 5. Husson Raoul ,Vocea cântată, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1958 6. Pinghiriac, Emil; Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi interpretării vocale,

Ed. FundaŃia “România de Mâine”, Bucureşti, 2003 7. Tarneaud, J., Le chant, sa construction, sa destruction, Paris, 1946.

PIAN ( FACULTATIV) 1,2 INSTRUMENT PIANO 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+ 2; ore saptamanal - invatamant de zi : 1 +1 lucrari practice ;

total ore semestru 14+14;2 +2 credite; colocviu +examen

Semestrul 1 ExerciŃii tehnice, game majore şi minore (în terŃe, sexte, decime ), arpegii lungi, acorduri Studii de virtuozitate: într-o piesă preclasică, un preludiu şi o fugă , sau 2-3 părŃi dintr-o suită de J.S.Bach, o parte I-a (Allegro ) dintr-o sonată clasică, o lucrare contemporană românească Citire la prima vedere Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: un studiu de virtuozitate, J.S.Bach, Preludiu şi fugă, sau 3-4 părŃi de suită, Sonată clasică, partea I-a Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare : Frederic Chopin, Studiu nr.1,fa minor, (din ”Trei studii noi”), J.S.Bach, Preludiu şi Fuga nr V, Re Major (din „Clavecinul bine temperat”, caietul I ), Ludwig van Beethoven,Sonata op.49 nr.2,Sol Major, pI

Semestrul 2 Probleme specifice ale tehnicii pianistice superioare. Dezvoltarea tehnicii de tipul gamelor, arpegiilor şi acordurilor, ca şi a octavelor; Rezolvarea problemelor complexe de ritm şi poliritmie; PerfecŃionarea procedeelor de pedalizare şi aplicarea lor diferenŃiat în repertoriul pianistic.Probleme ale expresivităŃii interpretative la pian. Formarea şi consolidarea deprinderilor de citire la prima vedere. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: un preludiu şi o fugă , sau 3-4 părŃi dintr-o suită de J.S.Bach, sonata clasică, părŃile 2,3.(până la sfârşit), O lucrare românească Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare: Johann Sebastian Bach, Preludiu şi Fuga nr.V, Re Major, (din „ Clavecinul bine temperat,caietul I), Ludwig van Beethoven, Sonata op.49 nr.2,Sol Major, p II, MarŃian Negrea, ”Seara-n poartă”,(din suita „Impresii de la Ńară)

La sfârşitul anului I de studiu la specialitatea INSTRUMENT– PIAN, studenŃii vor putea susŃine un recital, corespunzător programei stabilite împreună cu profesorul disciplinei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Album de piese preclasice şi clasice pentru pian,Ed. FundaŃiei România

de Mâine 2005 2. C.Czerny, Studii op.740, 365 3. Fr.Chopin, Studii,op.10 şi 25, nocturne, poloneze, valsuri, balade 4. M.Burada, Piese şi studii pentru pian Ed.FundaŃiei România de Mâine 5. Fr.Liszt, Studii după Paganini, studii transcedentale, 6. J.S.Bach, Suite franceze,Suite engleze,Clavecinul bine temperat,vol.I,II. 7. W.A.Mozart, Sonate ( 5 sonate Ed. FundaŃiei România de Mâine) 8. Lv.Beethoven, Sonate (1-32), 32 VariaŃiuni, Concerte(1-5) 9. Sonatine pentru pian de compozitori români vol.I,II,Ed. FundaŃiei

România de Mâine, Bucuresti 10. Piese româneşti pentru pian din secolul XIX,v.1,2,3.Ed. FundaŃiei

România de Mâine, Bucuresti

VIOARA ( FACULTATIV) 1,2 INSTRUMENT- VIOLIN 1,2



Semestrul 1

ExerciŃii tehnice: pe modelele lui Sevcik op.1 caietele 1-2;op 2 caietele 1-2, Game majore şi minore(arpegii,duble coarde-terŃe,sexte,octave).Sol major şi sol minor Studii melodice: pe modelele date din Fr şi Ge Benda,numerele 5, P.Rode,numerele 2,5, Ch Dancla op.73,nr.1,4 Formarea deprinderii de interpretare a unui piese cu acompamniament de pian .(O sonată preclasică , una-două părŃi de concert, Citire la prima vedere Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: un studiu de virtuozitate, două părŃi dintr-o sonată preclasică cu acompaniament de pian, una, două părŃi de concert Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare : P.Rode- studiul nr.5 , A.Vivaldi- sonata în la major, J.Haydn-concertul în do major partea I (a II-a şi a III-a)

Semestrul 2 ExerciŃii tehnice: pe modelele lui Sevcik op.1 caietele 2-3;op 2 caietele 2-3;op 8, Game majore şi minore, arpegii, duble coarde.La major şi la minor Studii melodice pe modelele lui Benda nr.13,14;Dancla op 73 nr 6,8, O sonată clasică O piesă romantică, modernă sau românească, una, două părŃi de concert Citire la prima vedere ; Duete

10

Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: un studiu de virtuozitate , una,două părŃi de sonată sau o piesă, una,două părŃi de concert Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare: Rovelli-capriciul nr.2 , Enescu-Balada Bach,Concert in mi major părŃile a doua şi a treia

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Studii tehnice: R.Klenck, Studiul gamelor la vioară , K.Flesch-Game şi arpegii pentru vioara; M.Iftinchi, Schimburi de poziŃie în duble coarde Studii melodice, Benda nr.13-27; Dancla op 73 nr 5-12 Sonate preclasice, Corelli, Tartini, Locatelli, Bach, Biber Sonate clasice, Haydn, Mozart, Beethoven Concerte: Bach, Haydn, Mozart nr1,2, Bruch sol minor Duete: Leclair,Mozart

CANTO POPULAR ( FACULTATIV) 1,2 TRADITIONAL FOLK SINGING 1,2



Semestrul 1 Probleme de anatomie si fiziologie vocala ; procesul psihofiziologic de producere a sunetului; producerea si emiterea sunetului vocal (emisie: atacul sunetului, rezonanta, sprijin, sunete juste si naturale, etc.; dictie: pronuntie, articulatie, expresivitate); Formarea deprinderilor de studiere cu vocalize de determinarea atacului sunetului, a frazelor muzicale, de unificare a registrelor, studii pe vocale, studii pe consoane. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: un studiu de tehnica vocala; o vocaliza de tip clasic din metodele Concone Vaccai; o vocaliza in stil popular; Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare : un colind din zona etnografica de unde provine interpretul (studentul); o piesa fara acompaniament din cadrul genului neocazional – doina; un numar de 6 (sase) piese (cantece propriu-zise) din cadrul genului neocazional, cu acompaniament de pian, avand: genuri, tempouri, tematici diferite, specifice zonei etnografice pe care o reprezinta; descrierea elementelor de costum din zona etno-folclorica reprezentata

Semestrul 2 Probleme de articulatie, pronuntie, dictie, declamatie, emotie, trac, gest, mimica, miscare, tinuta scenica corespunzatoare unor studii universitare. Probleme de prezentare scenică a zonei etnografice Repertoriul de studiu al acestui semestru cuprinde aceleasi genuri muzicale ca si cele ce au constituit repertoriul semestrului 1.

Repertoriu obligatoriu pentru evaluare un studiu de tehnica vocala; o vocaliza de tip clasic din metodele Concone si Vaccai; o vocaliza in stil popular; Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare : un colind din zona etnografica de unde provine interpretul (studentul); o piesa fara acompaniament din cadrul genului neocazional – doina; n numar de 6 (sase) piese (cantece propriu-zise) din cadrul genului neocazional, cu acompaniament de pian, avand: genuri, tempouri, tematici diferite, specifice zonei etnografice pe care o reprezinta;

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Amzulescu, Al. I,Balade populare romanesti. Vol. I – III, E.P.L. Bucuresti, 1964; 2. Brediceanu, Tiberiu, 170 melodii populare din Maramures. ESPLA, Bucuresti, 1957; 3 .Cernea, Eugenia, Folclor Muzical din Salaj. Zona Sub – Mesesului si a Barcaului. C.I.C.P.M.A.M. Salaj, 1972; 4. Comisel, Emilia, Doina si Balada, Bucuresti – 1967 5. Cristescu, Octav, Cantul – probleme de tehnica si interpretare vocala

11

PROGRAME ANALITICE Anul II

TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU1,2 MUSIC THEORY, SOLFEGE, DICTATION 1, 2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal / invatamant de zi :2 +2 curs,2 +2 lucrari practice; total ore semestru 56+56;4 +4 credite; examen, examen


Semestrul 1 ModulaŃia în sistemul tonal la tonalităŃi depărtate (cromatică, enarmonică). Polisemia acordurilor. Fazele modulaŃiei tonale. Tipurile de modulaŃii după Cuclin. Clasificarea sistemelor muzicale intonaŃionale. Criteriul cantitativ: după numărul de sunete componente .Criteriul calitativ: după specificul relaŃiilor sunetelor din sistem . Sistemul modal. Modurile antice greceşti, gregoriene, bizantine. Modurile populare româneşti diatonice şi cromatice. Intervale şi structuri de organizare a modurilor: prin oligocordii, prin tetracorduri, prin pentacord, prin hexacord, în perimetrul unei octave. EvoluŃia formelor ritmului în arta muzicală a timpului – ritmurile poetice antice, gregoriene, medievale. Ritmuri specifice în muzica populară românească Semestrul 2 ModulaŃia în sistemul modal. Note melodice ornamentale.Apogiatura,mordentul,grupetul, trilul,tremolo, arpeggio,glissando, portamento, fioritura. TranspoziŃia. TranspoziŃia scrisă şi transpoziŃia orală ( fazele transpoziŃiei orale).

SOLFEGII V.Giuleanu – SOLFEGII – VOL.I –2003, 2004 – nr.301 – 330 V.Giuleanu – SOLFEGII – VOL.II – editat 2002, 2004 - pag.20-37, 52, 61, 62, 68, 71+75, 86, 92, 94, 95, 103, 104, 114-118, 136, 153, 176-190, 200-207, 212-214, 223, 224, 253, 254, 297, 304, 308, 350 – 362, 365, 366, 369-374, 382 – 397, 405-411, 437-440; V.Giuleanu – I.D.Chirescu – SOLFEGII VOL.III – editat 2002 – nr.139 a – h ; 140 –147 ; 150 – 152 ;nr.233-280; , nr.220-232 Solfegii pentru examen: V. Giuleanu – Vol.I – nr. 301, 303, 309, 317, 320, 321, 324; V. Giuleanu – Vol.II – pag. 115-116, 136, 153, 183-185, 200-201, 212, 250, 252, 297, 304, 308, 355, 357, 360, 373, 374, 382, 383, 386, 387, 389, 392, 407-408, 438(Chirescu), 440 (Pozzoli, Couperin).


1. Victor Giuleanu - Teoria muzicii. Curs însoŃit de solfegii - vol. I Editura Fundatiei România de Mâine, 2003,2004. 2. Victor Giuleanu - Teoria muzicii. Curs însoŃit de solfegii – vol.II- Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti 2002, 2004 3.Victor Giuleanu – Ioan D.Chirescu – SOLFEGII vol. III, Editura Fundatiei România de Mâine, 200.

12

ARMONIE 1,2 HARMONY 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs,1 +1

lucrari practice; total ore semestru 28+28;3 +3 credite;colocviu, examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 SemicadenŃele şi cadenŃele ObservaŃii la construirea unor acorduri ( dublări de voci, mişcări armonice, relaŃii între trepte) Tipuri de relaŃii dominantice. ObservaŃii la acordurile în răsturnarea a II-a Întârzierile, notele de pasaj, broderiile Semestrul 2 Treptele secundare RelaŃii armonice RelaŃii armonice în minor ModalităŃii de folosire a treptelor secundare. Rezolvarea septimelor mari. Mici şi micşorate.


1. Petculescu Valentin , Armonie1, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 2. Paşcanu Alexandru , Tratat de armonie, Ed. a II- a , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1999 3. Negrea MarŃian, Tratat de armonie, Ed Muzicală., Bucureşti, 1958 4. Buciu Dan, - Armonie tonală – Curs litografiat Universitatea NaŃională de Muzică 1988

CONTRAPUNCT 1,2 COUNTERPOINT 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs,1

+1 lucrari practice; total ore semestru 28+28;3 +3 credite; colocviu, examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Formule justificatoare a disonanŃelor în stilul bachian ImitaŃia şi canonul Ciclurile secvenŃiale nemodulante şi modulante SuperpoziŃia şi ranversabilitatea Inversiunea la doua voci Semestrul 2 Subiectul de Fugă bachiană Teoria Răspunsului Interludiu şi Divertisment


1. Comeş, Liviu – Lumea polifoniei, Bucureşti, Editura Muzicală, 1984 2. ToduŃă, Sigismund – Formele muzicale ale barocului în operele lui J.S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978. 3. Comeş, Liviu, NemŃeanu Rotaru Doina – Contrapunct,Manual pentru liceele de muzică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977

13

ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1,2 HISTORY OF MUSICAL UNIVERSALE 1,2


lseminarii ; total ore semestru 42+42 ;3 +3 credite; verificare pe parcurs, examen


Semestrul 1 Trăsăturile generale ale Romantismului muzical. Romantismul muzical timpuriu. Principalii reprezentanŃi: C.M. von Weber, Fr. Schubert, N. Paganini etc. Etapa de înflorire şi afirmare a Romantismului muzical: F. Mendelssohn-Batholdy, R. Schumann, Fr. Chopin, H. Berlioz, Fr. Liszt ş.a. Programatismul muzical. Muzicologia şi critica muzicală. Muzica de divertisment (J. Strauss). Opera romantică: franceză (Ch. Gounod, J. Offenbach, G. Bizet, J. Massenet, C. Saint-Saens); italiană (G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, G. Verdi ş.a.). Opera italiană după Verdi. Romantismul muzical târziu. Opera romantică germană – R. Wagner. Simfonismul francez (C. Franck, C. Saint-Saens), german (J. Brahms, G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner). Liedul german. Semestrul 2 Şcolile muzicale naŃionale: şcolile nordice (daneză, norvegiană – Ed. Grieg, finlandeză – J.Sibelius); rusă (Musorgski, Borodin, Rimski-Korsakov, Ceaikovski); cehă (Smetana, Dvorak); poloneză (Moniuszko); ungară (Ferenc); spaniolă (Albeniz, Granados); română (A.Pann, G. Stephănescu, C. Dimitrescu, Ed. Caudella ş.a.). Curente şi tendinŃe în muzica secolului al XX-lea. Impresionismul francez (Cl Debussy, M.Ravel); expresionismul-dodecafonismul-serialismul (A. Schonberg, A. Berg, A. Webern). Şcolile muzicale naŃionale în secolul al XX-lea: rusă (Stravinski, Prokofiev, Şostakovici, Haciaturian); cehă (L.Janacek); poloneză (K. Szymanowski); ungară (B. Bartok, Z. Kodaly); spaniolă ( M.de Falla), românească (G.Enescu ş.a.) Alte curente şi orientări componistice ale secolului al XX-lea: neoclasicismul, aleatorismul, muzica electronică, spectrală, structuralistă etc.


1. Brumariu, Liviu, Romantismul muzical, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, Bucureşti, 1995; 2. IliuŃ, Vasile, De la Wagner la contemporani, vol. 1, 2, 3, Editura Muzicală, Bucureşti, 1992, 1995, 1997; 3. Ştefănescu, Ioana ,O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura FundaŃiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, 2000.

FOLCLOR MUZICAL 1,2 MUSICAL FOLKLORE 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1

curs,1seminar ; sem 2 - 1 lucrari practice ;total ore semestru 28+14 ;3 +2 credite; examen,colocviu

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Folclorul ocazional (Folclorul obiceiurilor). Repertoriul vârstelor şi al obiceiurilor vieŃii de familie; Repertoriul muncilor şi al obiceiurilor de peste an calendaristic. Folclorul neocazional Doina.Balada.Cântecul propriu-zis, caracteristicile generale ale genului; Muzica jocurilor populare româneşti. Semestrul 2 NoŃiuni generale de analiza materialului muzical tradiŃional şi lucrări practice Analiză morfologică a cântecului tradiŃional vocal românesc. Analiză a jocului şi cântecului instrumental. Culegeri – metodologii de culegere şi interpretare a materialului muzical tradiŃional.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Alexandru, Tiberiu, Instrumentele populare ale poporului român, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1956 2. Brăiloiu, Constantin, Opere, Ed. Muzicală, Bucureşti, vol.I(1967), vol.II (1969), vol. IV (1979), vol. V (1981) 3. Breazul, George, Pagini din istoria muzicii româneşti, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1981 4. Comişel, Emilia, Folclor muzical, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967 5. Oprea Gheorghe, Folclor muzical românesc, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

14

FORME MUZICALE 2 MUSICAL FORMS 2

Disciplina obligatorie : sem 2; 1 ora saptamanal -invatamant de zi :1 curs 1;total

ore semestru 14 ;1,5credite; examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 2 Conceptul de formă muzicală şi conceptul de gen muzical Analiză a textului muzical din perspectiva morfologiei şi a sintaxei muzicale; elemente de bază ale discursului muzical Forme muzicale simple şi compuse Analiza unor texte muzicale în funcŃie de stil, epocă istorică, estetică


1.Ciobanu, Maia, Forme muzicale ,Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti 2005) 2. Niculescu, Ştefan, ReflecŃii despre muzică ,Editura Muzicală, Bucureşti, 1980 3. DicŃionar de termeni muzicali ,Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 4. Bentoiu, Pascal, Imagine şi sens ,Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,1973 5.Berger, Wilhelm Georg, Ghid pentru muzica instrumentală de cameră ,Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor Muzicologilor din R.S.R. 6.Timaru, Valentin, ObservaŃii asupra genului muzical in revista Muzica 1998 nr.2


Disciplina obligatorie : sem 1+2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 curs, 1

lucrari practice ;total ore semestru 28+28 ;4 +3 credite; examen,examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Tehnica dirijatului. Probleme metro-ritmice pentru lucrări cu metrică ternară. Aprofundarea tactării în tactele fundamentale (de 2, 3 şi 4 timpi). Aprofundarea tactării în tactarea derivată (de 5, 6 timpi) şi tactarea descompusă de 2, 3, 4 timpi. Forme şi genuri specifice muzicii corale. Tehnica de dirijare a madrigalului motetului, missei, coralului. Compozitori ai acestor genuri corale şi lucrările reprezentative. Mijloace de studiu şi de memorizare a partiturii. Etapele studiului. Mijloace de exprimare dirijorală. ObŃinerea în aplicaŃiile practice a interdependenŃei braŃelor. AplicaŃii practice – exerciŃi dirijorale pe lucrările din repertoriul semestrului. Semestrul 2 Mijloace de exprimare dirijorală cu dificultăŃi metro-ritmice. ModalităŃi de execuŃie a coroanei în diferite planuri de voci corale. ExerciŃii dirijorale pe lucrări din programă. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1.Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, cap. VI. Acordajul corului, pag. 171 – 224. Vol. II, 1982, 1985 ; Cap. V. Formarea sonorităŃii corale, pag. 137 – 171. 2. Marin, Constantin – Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Disc VI. Virtu Ńile şi servituŃile Renaşterii europene. 3. Drăgan, Ovidiu; Drăgan, Adriana – ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

15


Disciplina obligatorie : sem 1+2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi : 3 lucrari

practice ;total ore semestru 28+28 ;4 +3 credite; examen,examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Cultivarea vocii cântate( la adulŃi şi la copii) ArticulaŃia, pronunŃia şi dicŃia în cântul coral. Registre (timbruri) de emisie vocală. Registrul. Timbrul. Solfegierea unor lucrări din programa analitică. Semestrul 2 Impostarea.. Studiu practic pe lucrările din programă la repetiŃiile de partidă şi ansamblu. Studiul vocalelor. ParticularităŃi ale vocalelor. Coloritul vocalelor. Studiul consoanelor. ParticularităŃi ale consoanelor. Clasificarea consoanelor. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol. II, 1982, 1985 ; Cap. II, Introducere în tehnica tactării, InterdependenŃa braŃelor pag. 42 – 57. 2. Marin, Constantin – Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Disc VIII, Specificul clasicismului şi modernismului autohton. 3. Drăgan, Adriana; Drăgan, Ovidiu – Sinteze Anul I, ÎnvăŃământ la distanŃă, Curs de Dirijat cor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2005 4. Drăgan, Adriana; Drăgan, Ovidiu – ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

CITIRE DE PARTITURI 2 SCORE READING 2

Disciplina obligatorie : sem 2 ; 1 ore saptamanal -invatamant de zi : 1 ora lucrari

practice total ore semestru 14 ;2 credite; colocviu

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 4 Formarea capacităŃii de gândire rapidă, analitică şi sintetică: note scrise în diferite chei; linii melodico-armonico-ritmice dispuse simultan pe două portative (două voci); Formarea deprinderilor de manualitate pianistică specifice citirii armonice sau polifonice a unui text muzical pe două voci;


1. Grefiens, Vinicius , Curs practic pentru citire de partituri. Citire în chei, Bucureşti,

Ed. Muzicală,1966

2. Grefiens, Vinicius , Alexandru Velehorschi, Odăgescu, Irina , Studii practice pentru citire în chei la două voci, Bucureşti, Litografia Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, 1972 3. Grefiens, Vinicius , Velehorschi, Alexandru , Csire, Iosif, Staicu, Florin , Odăgescu, Irina Citire de partituri. Studiul cheilor corale, Bucureşti Litografia Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, 1983

16

TEORIA INSTRUMENTELOR 2 THEORY OF INSTRUMENTS 2

Disciplina obligatorie : sem 2 ; 1 ore saptamanal -invatamant de zi : 1 ora curs, total

ore semestru 14 ;1,5 credite; colocviu

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 2 ComponenŃa orchestrei simfonice moderne şi redactarea unei partituri generale; Clasificări ale instrumentelor muzicale: după natura vibraŃiei, după modalităŃi de emisie sonoră şi atac acordabile şi neacordabile; Scurt istoric asupra evoluŃiei ansamblului orchestral şi al grupelor de timbruri şi instrumente; NoŃiuni elementare de acustică cu aplicare la problematica orchestrei simfonice; Instrumentele de suflat din lemn; Instrumente de suflat din alamă


1. Casella, Alfredo, Mortari ,Virgilio, Tehnica orchestrei contemporane, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1965, pp.3-121

2. N. Rimski-Korsakov, Tratat de orchestraŃie Bucureşti, Editura Muzicală, 1959, vol. I, pp.3-27

3. Paşcanu, Alexandru, Despre instrumentele muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1980

4. Dănceanu, Liviu, Cartea cu instrumente, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003

PIAN GENERAL 1,2

PIANO (ELEMENTARY) 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi : 1 ora lucrari practice ;total ore semestru 14+14 ;2 +2 credite; colocviu,examen


Semestrul 1 ExerciŃii pentru formarea şi consolidarea deprinderilor şi priceperilor pianistice de bază. lucrări de referinŃă din principalele perioade ale creaŃiei muzicale. Probleme ale formării artistice, ale dezvoltării psiho-fizice şi pregătirii multilaterale a viitorului pedagog muzician Program obligatoriu pentru evaluare: un studiu; o piesă polifonică; o piesă românească Exemplu de program minimal pentru evaluare Carl.Czerny: unul din studiile publicate în Sinteze, 1,2,3. „Cimpoiul” din Album pentru Anna Magdalena Bach Liviu Comes una din piesele: Cântec de leagăn, Câte păsărele-n codru, Toate plugurile ară, Cântec de seceriş(din Sinteze). *** Mici piese româneşti pentru pian, Editura FundaŃiei „România de Mâine” Semestrul 2 ExerciŃiile tehnice axate pe probleme de ritm, metru şi tempo. Analize, pe partituri, a formei arhitectonice a pieselor în studiu Program obligatoriu pentru evaluare - o parte dintr-o sonatină,o mică piesă romantică sau contemporană, o gamă, la alegere, cu arpegiu şi acorduri Exemplu de program minimal pentru examen 1. Ludwig van Beethoven, Sonatina în Do major partea I-a sau J. Vanhal Sonatina partea I-a(din Sinteze) 2. Robert Schumann, CălăreŃul sălbatec ( din „Album pentru tineret” sau din volumul Studii şi piese pentru pian Ed. FundaŃiei „România de mâine” 2005 pag.25) 3. o gamă pe două octave, cu arpegiu şi acorduri.


1. Studii şi piese pentru pian,Editura FundaŃiei “România de Mâine”,2005 2.Piese româneşti pentru pian, din secolul al XIX-lea,vol.I-III,Editura FundaŃiei „România de Mâine”,2004. 3.Album pentru pian .Piese preclasice şi clasic, Editura FundaŃiei „România de Mâine”,2004 4 Herz, H. Culegere de exerciŃii, game ,arpegii.Ed FundaŃiei „România de Mâine” 5..Sonatine pentru pian de compozitori români,vol.I-II.Editura FundaŃiei „ România de Mâine” 6. Mici piese româneşti pentru pian, Editura FundaŃiei „România de Mâine” 7. Robert Schumann. Album pentru tineret.

17

CULTURA TRADITIONALĂ 1 TRADITIONAL CULTURE 1


practice ;total ore semestru 14+14 ;2 +2 credite; colocviu,examen

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Zonele si subzonele etnografice ale României ; Conceptele de: etnologie, etnografie, etnomuzicologie si etnocoreologie; Analiză asupra zonelor etno-folclorice - Muntenia, Oltenia, Moldova: conditiile naturale, ocupatii arhaice , traditii şi obiceiuri ; cantecul ocazional si neocazional; jocul (dansul popular) ; portul , arhitectura populara Analiză asupra zonelor etno-folclorice- Transilvania, Banat, Dobrogea: conditiile naturale, ocupatii arhaice; traditii si obiceiuri; cantecul; jocul (dansul popular); portul - (costumul traditional); arhitectura populara - (rurala).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Brailoiu, Constantin Opere I. Editura Muzicala, Bucuresti, 1967 2. Brailoiu, Constantin Opere II. Editura Muzicala, Bucuresti, 1969 3. Comisel, Emilia Folclor muzical.(Curs). Editura Didactica, Bucuresti, 1967 4. Oprea Gheorghe - Folclor muzical – Editura FundaŃiei România de Mâine, Buc, 1999

MUZICĂ BIZANTINĂ 1

BYZANTIN MUSIC 1

Disciplina obligatorie : sem 1; 2 ore saptamanal -invatamant de zi : 1 ora lucrari practice ;total ore semestru 14+14 ;2 +2 credite; colocviu,examen


Semestrul 1 Cap. 1. Imperiul bizantin- istoric, cultură, stil Cap. 2. Elementele constitutive şi caracteristicile melosului bizantin. Cap. 3. Periodizare şi sisteme de notaŃie ale muzicii bizantine. Cap. 4. ReprezentanŃi de seamă ai culturii muzicii bizantine. Cap. 5. Muzica bizantină după căderea imperiului. Cap. 6. Muzica Bizantină psaltică în cultura românească.


1. Gheorghe Ciobanu – Studii de etnomuzicologie şi bizantinologie, Ed. Muzicală, Buc. Vol I – 1970, vol. II- 1979, vol. III – 1992.

2. Victor Giuleanu – Melodica Bizantină - Ed. Muzicală, Buc.1981 3. Titus Moisescu – melodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, Ed.

Muzicală, Buc.1999 4. Grigore PanŃîru – notaŃia şi ehurile muzicii bizantine, Ed. Muzicală, Buc.1971

18

PIAN (FACULTATIV) 1,2

INSTRUMENT - PIANO 1,2



Semestrul 1 Tehnicii de execuŃie a gamelor, arpegiilor şi acordurilor, a octavelor; Probleme complexe de ritm şi poliritmie pianistică. Studiul nuanŃelor şi al frazării, elemente esenŃiale în muzica romantică Procedee speciale de pedalizare şi aplicarea lor diferenŃiat în repertoriul pianistic Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: o lucrare polifonică, o sonată – partea I-a, un studiu de virtuozitate, o lucrare românească Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare: Johann Sebastian Bach,: Preludiu şi Fugă nr.II ,la 3 voci,în do minor; Ludwig.van Beethoven,: Sonata op 49 nr.1,în sol minor, p I,Andante; Mihai Burada: Studiul nr7( din 12 Studii de Salon); Petru Stoianov:VariaŃiuni pe o temă de colind pag.1,2,3 Semestrul 2 Elemente de execuŃie armonică şi polifonică de dificultate sporită. Citire la prima vedere. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: preludiu şi fugă , o parte I-a dintr-o sonată clasică , o lucrare de un compozitor romantic, o lucrare românească Exemplu de repertoriu minimal evaluare: J.Seb.Bach, Preludiul şi Fuga nr II,do min.(perfecŃionată); L.van Beethoven,:Sonata op.49 nr1,sol min.p.II,Rondo; Fr.Chopin:Vals op.64nr1, sau Mazurca op.7 nr1, MarŃian Negrea: “Seara'n poartă”(din suita Impresii de la Ńară) La sfârşitul anului II de studiu la specialitatea INSTRUMENT– PIAN, studenŃii vor putea susŃine un recital, corespunzător programei stabilite împreună cu profesorul disciplinei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE *** Album pentru Pian ,Piese preclasice şi clasice, 2004,Ed. FundaŃiei România de Mâine *** Sonatine pentru pian de compozitori români,vol.I-II, 2000,Ed.FundaŃiei România de Mâine *** Piese româneşti pentru pian din sec.XIX-lea, vol I-III, 2004, Ed.FundaŃiei România de Mâine Chopin, Fr.

Sonatele (1-3); Baladele (1-4); Scherzo-uri (1-4); Nocturne (1-19); Poloneze (1-10); Valsuri (1-14), Mazurci (1-51), Preludii, op. 28 şi 45; Fantezia, op.49; Studii, op.10 şi op. 25; Tarantella, op. 43; Barcarola, op. 60; Berceuse, op. 57; Bolero, op.19; Allegro de concert, op. 46; Concertele pentru pian şi orchestră nr. 1, 2

Enescu, G.

Suita în stil vechi, op.3; Suita op. 10; Pièces impromptues; Suita a III-a, op.18; Sonata în fa diez minor, op.24, nr.1; Sonata în Re major, op.24, nr.3; Nocturna.

CANTO CORAL 1,2

CHORAL SINGING 1,2



Semestrul 1 Probleme de tehnică vocală: dicŃie, ornamentaŃie în stil preclasic, crescendo, descrescendo ObŃinerii stilului “bel canto” Probleme de interpretare a pieselor vocale aparŃinând diferitelor epoci de creaŃie. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: Piese vocale din perioada preclasică: J.S. Bach, Fr. Haendel, G. Ph. Telemann, D. Cimarosa., Lieduri sau arii de operă aparŃinând clasicismului: Ch. W. Gluck, J. Haydn, W.A. Mozart.; Lieduri sau arii de operă aparŃinând stilului romantic (bel canto): L. van Beethoven, G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, Fr. Schubert, R. Schumann, G. Meyerbeer, M. Glinka, S. Moniuszko etc.; Arii şi lieduri româneşti din secolul XIX şi prima jumătate a secolului al XX-lea: G. Enescu, E. Mezzetti, C. Porumbescu, G. Dima, A. Alessandrescu, I. N. Otescu, S. Drăgoi, C. Nottara, A. Zirra, I. Borgovan etc.

Program obligatoriu pentru evaluare: O arie din stilul clasic.O arie sau un lied din stilul romantic.O arie sau lied din repertoriul românesc menŃionat.

Semestrul 2 Vocaliza stilului clasic Vocalize ce cuprind intervale mari în vederea interpretării muzicii vocale a sec. XX. Studii în vederea interpretării repertoriului românesc. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare: Studii de tehnică vocală. Vocalize de concert.

Arii de operă şi lieduri aparŃinând clasicismului: Ch. W. Gluck, J. Haydn, W.A. Mozart.; Arii şi lieduri din stilul muzicii romantice de: G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, Fr. Schubert, R. Schumann, G. Meyerbeer, M. Glinka, Ch. Gounod, Fr. Chopin, H. Berlioz, Mendelsohn Bartholdy, Ed. Grieg etc.; Arii şi lieduri româneşti din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi I-a jumătate a sec. XX de: Al. Flechtenmacher, Ed. Caudella, E. Mezzetti, G. Ştephănescu, C. Porumbescu, G. Cavadia, G.D. Kiriac, G. Dima, G. Enescu, A. Alessandrescu, S. Drăgoi, A. Zirra, I. Borgovan etc.

Program obligatoriu pentru evaluare: O arie din stilul clasic.O arie sau un lied din stilul romantic. O arie sau lied din repertoriul românesc studiat.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1.Album de piese muzicale româneşti pentru voce şi pian, Ed. Consiliul Culturii şi EducaŃiei Socialiste, 1973 2.Arien – Album, Ed. Peters 3.Franz Schubert – Lieduri, Ed. Peters, 1992 4.Bogdan I. Constantin – Foniatrie clinică – Vocea, Ed. ViaŃa Medicală Românească, Bucureşti, 2001

5.Husson Raoul – Vocea cântată, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1958.

19

DIDACTICA SPECIALITĂłII 2 SPECIALITY DIDACTICS 2


practice ;total ore semestru 14+14 ;2 +2 credite; colocviu,examen


Semestrul 2 EducaŃia muzicală în contextul Curriculumului NaŃional(Palnul cadru, programele şcolare, tipurile de obiective pentru clasele I-XII, categorii de CDŞ, manualele alternative, materialele suport). Resursele umane ale procesului de educaŃie muzicală. (CompetenŃele speciale ale profesorului de educaŃie muzicală, dotarea şi muzicalitatea elevului, fişa psihopedagogică a elevului. Resursele metodologice ale procesului de învăŃământ. Metode specifice de predare-învăŃare-evaluare la ora de educaŃie muzicală. Evaluarea elevilor la ora de educaŃie muzicală. Instrumente clasice şi moderne de evaluare. Resursele materiale ale procesului de învăŃământ. Materiale şi mijloace didactice specifice orei de educaŃie muzicală. Formele de organizare a procesului de învăŃământ la nivelul activităŃii colectivului de elevi şi la nivelul procesului de învăŃământ. Proiectarea demersului didactic. Tipuri de planificări: planificarea calendaristică, planificarea unei unităŃi de învăŃare, proiectarea tipurilor de lecŃii în diverse variante. Probleme metodologice privind educaŃia muzicală vocal- instrumentală. Criterii de selecŃionare a cântecelor vocale, a pieselor instrumentale, succesiunea modulelor de sunete şi note, de valori de durată şi formule ritmice, probleme de scris-citit muzical.


1. Gabriela Munteanu- Didactica educaŃiei muzicale- Ed. FundaŃia România de Mâine-2005. 2. I.M.E.C.- Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din Aria Curriculară Arte, clasele I-XII-2003.

20

PROGRAME ANALITICE Anul III

TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 1,2 MUSIC THEORY, SOLFEGE, DICTATION 1, 2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal / invatamant de zi :2 +2 curs,2 +2 lucrari practice; total ore semestru 56+40;4 +4 credite; examen, examen


Semestrul 1 Sisteme muzicale intonaŃionale funcŃionale-sistemul tonal şi cel modal (scări, func- Ńionalitate, diatonism- cromatism, modulaŃie, aspecte noi provenind din creaŃia contemporană). ModalităŃi tradiŃionale şi moderne de dezvoltare a formelor ritmului. Procedee clasice şi procedee evoluate (ritmul cu valori adăugate, augmentarea şi diminuarea în aspecte noi, palindromia, tehnica personajelor, ritmul serial, modul de durate, stilul „oiseaux”, ritmul în muzica electronică); Organizări tradiŃionale şi moderne ale cadrului metric (polimetria, măsurile adăugate, metrica serială, cea în diagonală, elemente noi de măsurare a ritmului, ritmurile nemetrice);Tempoul şi agogica. Noi aspecte ale tempoului în creaŃia contemporană.

Semestrul 2 Dinamica muzicală şi marile stiluri componistice: principii. Lărgirea conceptului clasic de tonalitate şi mod (sisteme tono-modale de sinteză, politonalism, polimodalism, sistemul modal hexatonic) ; Atonalismul şi dodecafonismul. Tehnica serială. Aleatorismul; Alte sisteme neomodale din creaŃia contemporană. Moduri cu transpoziŃie limitată. ModulaŃia: aspecte noi provenind din creaŃia contemporană). Sinteza elementelor de melodică, metro-ritmică, tempo, dinamică, construcŃie, în analiza pe solfegiu. Solfegii sem I. Victor Giuleanu-Teoria muzicii,curs însoŃit de solfegii aplicativ Solfegii de la paginile: 181,183,186 188 , 200 ,203 ,209 ,304 ,308 ,382 ,384-ediŃii noi,după 2002 (sau pag: 189,191 ,194 ,196 ,209 ,212 ,218 ,320 ,324 ,394 ,396-ediŃii mai vechi) Ioan D Chirescu şi Victor Giuleanu –Solfegii, numerele:113,133,140,151 - CrinuŃa Popescu-Studiu practic melodico-ritmic. Solfegiile numerele:60ab,61ab,70ab,73 Solfegii sem II. Teoria muzicii, curs însoŃit de solfegii aplicative-Victor Giuleanu , Solfegii paginile:162,163,164,246,257,268,335,374,419,420 –ediŃii noi, după 2002 sau pag 168,169,170,256,267,280,349,386,430,431 –ediŃii vechi Solfegii- Ioan D Chirescu,Victor Giuleanu –Solfegiile cu numerele: 160,221, ColecŃie de solfegii- Victor Giuleanu –Solfegiile cu numerele: 2, 4, 6.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Victor Giuleanu -Teoria muzicii, curs însoŃit de solfegii aplicative –Editura FundaŃiei” România de Mâine” a UniversităŃii Spiru Haret, Bucureşti 2005 ; 2. Ioan D. Chirescu, Victor Giuleanu –Solfegii ,Editura Fundatiei” România de Mâine” Bucureşti;1999 ; CrinuŃa Popescu- Studiu practic melodico-ritmic ,Editura FundaŃiei ”România de Mâine”, Buc.2001

ARMONIE 1,2 HARMONY 1,2


lucrari practice; total ore semestru 28+20;2+2 credite;colocviu, examen


Semestrul 1 Note melodice efectiv disonante Variantele modale ale majorului şi minorului Marşuri armonice ( secvenŃe)

Semestrul 2 ModulaŃia diatonică, cromatică şi enarmonică Aranjamente corale


1. Petculescu Valentin , Armonie1, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 2. Paşcanu Alexandru , Tratat de armonie, Ed. a II- a , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1999 3. Negrea MarŃian, Tratat de armonie, Ed Muzicală., Bucureşti, 1958 4. Buciu Dan, - Armonie tonală – Curs litografiat Universitatea NaŃională de Muzică 1988

21

ISTORIA MUZICII ROMÂNE ŞTI 1,2

HISTORY OF ROMANIAN MUSIC 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :2 +2 curs,1 +1 seminar; total ore semestru 42+30;3 +3 credite;colocviu, examen


Semestrul 1

Muzica în perioada străveche şi veche. Arta traco-dacilor. Muzica în Dacia romană. Etnogeneza muzicii româneşti. Repere ale muzicii creştine. Muzica în epoca medievală. Muzica la intersecŃia secolelor XVIII – XIX. Mediul primelor încercări de abordare folclorică. Elementul folcloric la compozitorii precursori; crearea unei tradiŃii componistice

Semestrul 2 Repere enesciene. George Enescu – situarea creaŃiei în plan naŃional şi universal. CreaŃia enesciană – confluenŃa deplină cu matca folclorică DirecŃii privind orientarea culturii muzicale româneşti în secolul XX şi orizonturile secolului XXI.


1.Stoianov, Carmen – Stoianov, Petru –Istoria muzicii româneşti, Sinteze III, sem I. pag. 89-126, sem II pag. 126-144. Bucureşti Ed. FundaŃiei România de mâine, 2004 2. Stoianov, Carmen – Repere în neoclasicismul muzical românesc, Bucureşti Ed. FundaŃiei România de mâine, 2000 3. Stoianov, Carmen – Neoclasicism muzical românesc, Bucureşti Ed. FundaŃiei România de mâine, 2001 4.Stoianov, Carmen – Stoianov, Petru –Istoria muzicii româneşti, Bucureşti Ed. FundaŃiei România de mâine, 2005 5.Stoianov, Petru –ModalităŃi de abordare a folclorului în creaŃia muzicală românească, Bucureşti, Ed. Muzicală , 2004

FORME MUZICALE 1,2 MUSICAL FORMS 1,2




Semestrul 1 Forme cu refren: rondo-ul. Rondo-ul ca formă şi ca gen muzical. Forme variaŃionale: tema cu variaŃiuni, tehnica de tip variaŃional Sonata – formă muzicală şi gen muzical Structura formei de sonată: secŃiunile obligatorii (expoziŃia, dezvoltarea, repriza) şi secŃiunile facultative (introducerea şi coda). Tehnici de dezvoltare tipice formei de sonată. Variante ale formei de sonată PrezenŃa formei de sonată în alte genuri muzicale, diferite variante ale formei şi genului de sonată

Semestrul 2 Specificul formelor polifonice Forme polifone de tip variaŃional: Passacaglia şi Ciaccona. Structura variaŃională a formei de passacaglie şi de ciacconă. PrezenŃa passacagliei şi a ciacconei în diverse genuri muzicale Fuga – formă muzicală şi gen muzical . ImportanŃa formei de fugă. SemnificaŃii estetice şi filosofice. Structura şi caracteristicile formei de fugă.PrezenŃa formei de fugă în alte genuri muzicale


1. Sinteze anul III, Editura FundaŃiei România de Mâine, Buc. 2004 Berger, Wilhelm Georg : Muzica simfonică barocă – clasică , Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din R.S.R., 1967 2. Petecel Teodoru, Despina: De la mimesis la arhetip Editura Muzicală, Bucureşti, 2003

22

ESTETICĂ MUZICAL Ă 1 MUSICAL EASTHETICS 1

Disciplina obligatorie : sem 1 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 curs; total ore

semestru 14;2 credite; examen


Semestrul 1 Obiectul esteticii generale şi al esteticii muzicale. Categorii estetice. Frumosul – categorie obiectivă sau/şi subiectivă. Valoare estetică; gust estetic. ConcepŃiile despre muzică în Antichitate. În arta creştină, concepŃii estetice din Evul Mediu. Artistul renascentist şi arta sa Estetica Barocului. Gândirea polifonică bachiană. Estetica echilibrului Clasic. Formele muzicale clasice, principiul simetriei, al repetabilităŃii, al contrastelor etc. Expansiunea expresivităŃii romantice. Amplificarea formelor muzicale, programatismul muzical. Modernitatea secolului al XX-lea. Curente, direcŃii şi stiluri: impresionism, expresionism, serialism, neoclasicism, aleatorism, muzici electronice, spectrale, structuraliste, concrete etc. Postmodernismul o nouă modernitate sau întoarcerea la tradiŃii .

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Bentoiu, Pascal ,Gândirea muzicală, Editura Muzicală, Bucureşti, 1975; 2. Cuclin, Dimitrie ,Tratat de estetică muzicală, Editura Oltenia, 1933; 3. Gilbert/Kuhn , Istoria esteticii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972; 4. Tatarkiewicz, Wladyslaw ,Istoria esteticii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1978.

STILISTIC Ă MUZICAL Ă 2 MUSICAL STYLISTICS 2

Disciplina obligatorie : sem 2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 curs; total ore semestru 14;2 credite ; examen


Semestrul 2 Obiectul stilisticii muzicale. Conceptul de stil. Stiluri muzicale în Antichitate, orientale şi europene: egiptean, indian, chinez, grec . Cap. Stilurile muzicale în Evul Mediu (creştin). Stilul muzical bizantin; stilul muzical gregorian. Stiluri muzicale polifonice: Ars antiqua şi Ars nova. Stilul polifonic vocal al Renaşterii (Ockeghem, J. Des Pres, Marenzio, O. di Lasso, Palestrina ş.a.). Stiluri muzicale în Baroc (Preclasicism): stiluri vocale, stiluri instrumentale (Monteverdi, Scarlatti, Vivaldi, J.S.Bach ş.a.). Stiluri muzicale în Clasicism. Formele şi genurile muzicale clasice. Clasicismul vienez şi stilurile celor trei mari clasici vienezi: Haydn, Mozart, Beethoven. Stiluri muzicale în Romantism. Câteva stiluri muzicale individualizate: Schubert, Chopin, Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner, Verdi etc. TendinŃe şi stiluri în muzica secolului al XX-lea: impresionism, expresionism, neoclasicism, serialism, aleatorism, muzică electronocă, spectrală, concretă etc.


1. Berger, Wilhelm Georg ,Muzica simfonică barocă-clasică, vol.1, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967; 2. Berger, Wilhelm Georg ,Muzica simfonică romantică, vol.2, Editura Muzicală, Bucureşti, 1972; 3. Berger, Wilhelm Georg , Muzica simfonică romantică-modernă, vol.3, Editura Muzicală, Bucureşti, 1974; 4. Berger, Wilhelm Georg , Muzica simfonică modernă-contemporană, vol.4, Editura Muzicală, Bucureşti, 1976; 5. IliuŃ, Vasile ,O carte a stilurilor muzicale, vol.1, Editura Academiei de Muzică din Bucureşti, 1996, partea a III-a – stilul muzicii clasice.

23

SISTEME DE EDUCAłIE 2 SYSTEMS OF MUSICAL EDUCATION 2

Disciplina opŃională : sem 2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 curs; total ore

semestru 10;2 credite;colocviu, examen


Semestrul 2 Clasificarea educaŃiei muzicale. 1. Clasificare pe criteriul obiectivelor urmărite(obiective cadru- competenŃe generale). 2. Clasificare pe criteriul cantitativ şi calitativ al scărilor şi ritmurilor muzicale utilizate în repertoriul şcolar. 3. Clasificare pe criteriul apartenenŃei la tipul de educaŃie muzicală, vocală sau instrumentală. Resurse noi în educaŃia muzicală.1. Jocul muzical dramatizat. 2. AudiŃia muzicală activă. Repertoriul muzical şi sistemele de educaŃie muzicală. 1.Probleme legate de corespondenŃa dintre ambitusul pieselor muzicale, diapazonul vocii elevilor şi diapazonul instrumentelor muzicale.SolmizaŃia relativă de la Guido d Arezzo la John Curwen şi Zoltan Kodaly. EducaŃia muzicală în sistem de educaŃie computerizată.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Csire Iosif- EducaŃia muzicală din perspectiva creativităŃii. Academia de Muzică, Buc. 1998 2. Munteanu Gabriela – Jocul didactic muzical, Academia de Muzică, Buc. 1997 3. Munteanu Gabriela – De la didactică la educaŃie muzical, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Buc. 1997 4. Urmă De, Acustica şi muzica , Editura ştiinŃifică 1986 5. Stoian Ion, Istoria pedagogiei, Editura Didactică şi pedagogică, 1994



lucrari practice; total ore semestru 28+20;4 +4 credite;examen, examen


Semestrul 1 Mijloace de exprimare dirijorală. Gestul, element dinamic în conducerea dirijorală. PoziŃii şi mişcări dirijorale. Tehnica conducerii. Probleme metro-ritmice. ExerciŃii pentru tactare în ritmuri aksak în metrii alternativi, tactarea măsurilor de 6, 9, 12 timpi prin descompunerea valorilor.

Semestrul 2

Probleme dirijorale specifice formelor şi genurilor muzicii vocal-simfonice. Cantata. Compozitori şi opere reprezentative. Oratoriul. Compozitori şi opere reprezentative. Patimile. Requiemul. PerfecŃionarea tehnicii dirijatului, a interdependenŃei braŃelor, a adresărilor şi a expresivităŃii. Realizarea practică a exerciŃiilor dirijorale propuse, urmărind schimbări de tempo şi modificări agogice. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Botez, Dumitru, Tratat de cânt şi dirijat coral, vol. II, 1982, 1985 ; Cap. III, Tactarea artistică, pag. 59 – 84. 2. Marin, Constantin ,Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Disc. IX. Gândire şi limbaj muzical în creaŃia contemporană românească. 3. Drăgan, Ovidiu; Drăgan, Adriana, ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

24


Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :3 +3 lucrari

practice; total ore semestru 28+20;3 +3 credite;colocviu, examen


Semestrul 1 SonorităŃi corale. Specificul sonorităŃii corale. Exersarea emisiei vocale, a auzului muzical şi integrarea acestora în rezultanta sonoră. Întinderea vocilor. IntonaŃie şi acordaj în cântul coral. AplicaŃii pe lucrările din programa analitică. Tensionalitatea, consecinŃa intonaŃiei şi a acordajului.

Semestrul 2 RelaŃia text vorbit – text cântat; accentele tonic şi logic în vorbire şi în cânt. Tipuri de accent. Analiza textului vorbit. Analiza prozodică a textului literar. Ritmuri prozodice şi tiparul metric. Recitarea artistică pe ritmica prozodică. Repertoriul şi numărul lucrărilor corale, vor fi fixate în fiecare semestru de către profesorul titular de curs.


1. Botez, Dumitru, Tratat de cânt şi dirijat coral, vol. I, 1982, 1985 Cap. XVIII, Forme, frazare, expresie, pag. 291 – 356. 2. Marin, Constantin ,Arta construcŃiei şi interpretării corale. Tratat discografic. Disc IV, ConcepŃie, stil, interpretare. 3. Drăgan, Adriana; Drăgan, Ovidiu ,ColecŃie de coruri, vol. I, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti 2002, 2004, 2005

CITIRE DE PARTITURI 1,2

SCORE READING 1,2

Disciplina obligatorie : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs practic individual; total ore semestru 14+10;4 +4 credite;examen, examen


Semestrul 1 1.Citirea în toate cheile (Sol, Fa, Do) pe trei voci în diferite combinaŃii de chei.

Semestrul 2 2.Citirea în toate cheile (Sol, Fa, Do) pe patru voci în diferite combinaŃii de chei. 3.TranspoziŃia orale la toate intervalele, în baza deprinderilor deja dobândite.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Grefiens, Vinicius, Curs practic pentru citire de partituri. Citire în chei, Bucureşti, Ed. Muzicală,1966 2. Csire, Iosif, Tratat de citire de partituri (3 vol.), Bucureşti, Litografia Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, 1972

25

TEORIA INSTRUMENTELOR ŞI ORCHESTRAłIE 1,2 THEORY OF INSTRUMENTS AND ORCHESTRATION 1,2




Semestrul 1 Instrumente de suflat din alamă (trombon şin tubă) Instrumente de percuŃie şi culoare Instrumente cu claviatură şi electronice Instrumente cu corzi şi arcuş Voci umane Studiul sonorităŃilor şi principii generale de orchestraŃie în orchestra simfonică Principii generale de orchestraŃie

Semestrul 2 Individualizarea compartimentelor orchestrale:echilibru orchestral, complementaritate, diversitate timbrală, dublaj etc. Analiza exemplelor muzicale omologate

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Rimski-Korsakov N.A. ,Principii de orchestraŃie, vol. I-II, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1959, (vol. I , pp.39-90, vol. II – exemplele corelative volumului I) 2. Cassela Alfredo, Mortari Virgilio ,Tehnica orchestrei contemporane, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1965 3. Paşcanu Alexandru, Despre instrumentele muzicale, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1980

ETNOMUZICOLOGIE 1 ETHOMUSICOLOGY 1

Disciplina obligatorie : sem 1 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs; total

ore semestru 14;2 credite;colocviu

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul 1 Delimitări conceptuale . Principii şi legi ale folclorului în etnomuzicologie. Metodologii moderne de culegere şi cercetare a muzicii tradiŃionale. Elemente de morfologie muzicală a cântecului vocal tradiŃional. Elemente de morfologie muzicală a melodiilor instrumentale tradiŃionale. Folclor urban. Istoric.Elemente de antropologie muzicală. Elemente de teoria comunicării..

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) 2. Comişel, Emilia, Folclor muzical, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967, p. 5-180 (curs) 3. Oprea, Gheorghe, Studii de etnomuzicologie, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 1998 4. SuliŃeanu, Ghizela, Psihologia folclorului muzical, Bucureşti, Editura Academiei, 19

26

ISTORIA LITERATURII INSTRUMENTALE 1 HISTORY OF INSTRUMENTAL LITERATURE 1

Disciplina opŃională : sem 1 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs; total ore

semestru 14;2 credite;colocviu


Semestrul 1 Instrumente şi ansambluri specifice epocilor: Evul Mediu, Renaştere, Baroc Evul Mediu – viela, psalterion, rebec, ansambluri eterogene, eminamente vocale, lăuta, whole consort şi broken consort, cori spezzati, ansamblu a cappella, orgă, clavecin, blockflöte, solist şi basso continuo, orchestră solişti şi cor Literatura dedicată acestora: Evul Mediu – anonimi, Machaut, Adam de la Halle, Vitry, Landini ; Renaştere – Lawes, Gabrieli, Lasso, Palestrina, Ockeghem; Baroc – Monteverdi, A. Scarlatti, Lully, Haendel, Schütz, Bach Forme şi genuri specifice. Evul Mediu – motet, muzică de dans, estampie, cânt gregorian, hoquet, missa, balada, virelai, chanson polifonic; Renaştere – ricercar, toccata, fantezia, canzona, variaŃiuni pe un ground, madrigal, missa, songs; Baroc – suita, sinfonia, concerto grosso, concert pentru instrument solo, arie cu basso continuo, cantata, oratoriu, operă seria, tragedia lirică, comedie-balet, măşti Instrumente şi ansambluri specifice epocilor: Preclasicism - Clasicism – pianoforte, traverso, cvartet, orchestra simfonică, voce cu pianoforte, voce cu orchestră ; Romantism – clarinet, pian, ansambluri de suflători, orchestra simfonică romantică, voce cu pian, voce cu orchestră romantică; Secolul XX – percuŃie, ansambluri eterogene, instrumente electronice, electroacustice, voce cu diferite ansambluri Literatura dedicată acestora Preclasicism - Clasicism – C. Ph. Em. Bach, Mozart, Haydn, Gluck ; Romantism – Beethoven, Paganini, Liszt, Brahms, Bruckner, Schubert, Schumann, Brahms, Wagner, R. Strauss ; Secolul XX – Debussy, Ravel, Schoenberg, Berg, Varese, Bartok, Enescu, Messiaen Forme şi genuri specifice: Preclasicism - Clasicism – sonata, stil galant, sensibil, trio cu pian, cvartet, simfonie, liedul vienez, operă comică, Singspiel, oratoriu, missa ; Romantism – piesa scurtă pt. pian, poem simfonic, muzică de balet, lied, verism, drama muzical; Secolul XX – lucrări libere, sonată, simfonie, lied, operă

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Alexandru Paşcanu, Instrumentele din orchestra simfonică, Ed. Muzicală 1959 2. Aurel Popa, Instrumente de percuŃie, Ed. Muzicală 1972 3. Aurel Popa, De la jazz la muzica simfonică (3 vol.), Ed. Muzicală 1972

PIAN GENERAL 1, 2 PIANO ELEMENTARY 1,2

Disciplina optională : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs individual ; total ore semestru 14+10;2 +2 credite;colocviu, examen


Semestrul 1 NotaŃia grafică în partiturile contemporane pentru pian Probleme specifice ale tehnicii pianistice superioare Probleme ale expresivităŃii interpretative la pian Tuşeul pianistic şi diferenŃierile expresive ale tuşeului; Tipuri de atacuri sonore şi corelarea lor cu duratele sunetelor. Repertoriu obligatoriu pentru evaluare :ExerciŃii tehnice progresive, Game majore şi minore cu arpegii şi acorduri, Două studii de virtuozitate, O lucrare preclasică, Două lucrări de J.S.Bach, Partea I-a dintr-o sonată (clasică, romantică sau contemporană), O lucrare de un compozitor romantic, O lucrare din creaŃia compozitorilor secolului XX, O lucrare din creaŃia compozitorilor români Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare : J.Seb.Bach,:Preludiu şi Fuga nr.VI,re minor,la3 voci din C.1 , Mihai Burada: Studiul nr1 (din 12 Studii de Salon,op.10), W.A. Mozart: Sonata Facile ,Do Major,p.I Allegro, Sabin Drăgoi : Hodoroaga (din Suita de dansuri populare)

Semestrul 2 Citire la prima vedere a partiturilor cu notaŃie contemporană pentru pian Polimetrie şi poliritmie pianistică. . ImprovizaŃie pianistică. Citirea la prima vedere a repertoriului pianistic din programele şcolare pentru clasele I-VIII Repertoriu obligatoriu pentru evaluare Două studii de virtuozitate: Două lucrări de J.S.Bach; Sonata - părŃile următoare, până la sfârşit; O lucrare din creaŃia unui compozitor din secolul XX; O lucrare din creaŃia compozitorilor români; ExerciŃii de citire la prima vedere (studenŃii vor parcurge în special materialul necesar viitoarei activităŃi ca profesor de pian la clasele I-VI Exemplu de repertoriu minimal evaluare J.Seb.Bach,: Preludiu şi Fuga nr VI, în re min.(perfecŃionată) W.A.Mozart,:Sonata Facile părŃile II,Andante şi III, Rondo O piesă la alegere din compozitorii sec.XX. O piesă de virtuozitate

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Coman N., Două sonate; Piese pentru pian; Concert ptr. pian şi orch. 2. Comes L., Sonata, Sonatine; Miniaturi; Melopee.. 3. Constantinescu P.,Trei piese pentru pian; Concert ptr. pian şi orch. 4. Copland A., Sonata, Concert ptr. pian şi orch.Liszt Fr,Studii după Paganini;Studii de execuŃie transcedentală; Studii de concert; Ani de pelerinaj vol.1-3; "Mephisto

27

Walzer";Armonii poetice religioase; Rapsodii ungare (1- 19);Rapsodia spaniolă; Rapsodia română;

VIOARĂ (FACULTATIV) 1,2 INSTRUMENT - VIOLIN 1,2

Disciplina opŃională : sem 1+2 ; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs

individual; total ore semestru 14+10;2 +2 credite;colocviu, examen


Semestrul 1 ExerciŃii tehnice M.I ftinchi, Schimburi de poziŃie în duble coarde Game şi arpegii majore şi minore, duble coarde, terŃe, sexte, octave, decime. Do major şi la minor Studii melodice din după modelul Dont Citire la prima vedere Repertoriu pentru evaluare -un studiu de virtuozitate -una,două părŃi de sonată -una,două părŃi de concert Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare Dont-Studiul nr.8 Tartini-Sonata în sol minor(Didona) Wienieawski-Concertul nr.2 partea 1

Semestrul 2 Game şi arpegii majore şi minore ,duble coarde.Re major şi si minor Studii melodice după modelul Dont şi Wieniawski CerinŃele interpretării în formaŃii camerale Repertoriu pentru evaluare: un studiu de virtuozitate , o sonată sau o piesă , una,două părŃi de concert Exemplu de repertoriu minimal pentru evaluare Wieniawski-Studiul nr.2 Enescu-Impromptu concertant Lalo-Simfonia spaniolă partea I Bibliografie Game: K.Flesch Studii melodice: Dont op.35 nr.10-14 Wieniawski-nr.2-4 Sonate: Mozart, Beethoven ,Schumann, Brahms, Enescu Concerte: Lalo Saint-Saens Wieniawski

CANTO CLASIC 1, 2 CLASSSICAL SINGING 1,2

Disciplina optională : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs

individual; total ore semestru 14+10;2 +2 credite;colocviu, examen


Semestrul 1 Probleme de tehnică vocală clasică Probleme ale interpretării muzicii moderne Program obligatoriu pentru evaluare O arie din creaŃia vocală a sec. XIX: G. Verdi, A. Boito, A. Ponchielli, P. Mascagni, R. Leoncavallo, C. Franck, G. Bizet, J. Massenet, R. Wagner, J. Brahms, H. Wolf, B. Smetana, E. Grieg, P. I. Ceaikovski, J. Strauss, J. Offenbach. O arie sau un lied din muzica vocală a sec. XX. O arie sau lied din creaŃia românească din a doua jumătate a sec. XX din repertoriul studiat.

Semestrul 2 Probleme specifice ale teoriei cântului: conduite fonatorice, respiraŃia, emisia Studii pe vocale, studii pe consoane Program obligatoriu pentru evaluare O arie din perioada preclasică. O arie sau un lied din perioada clasică. Arie sau lied românesc din sec. XIX din repertoriul parcurs.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Arii vechi pentru voce şi pian, Ed. Muzicală, 1963 Brediceanu, T.,Cântece şi doine, Editura Muzicală, 1972 Cristescu, Octav,Cântul, probleme de tehnică şi interpretare vocală, Bucureşti, 1963 Arii şi studii vocale de autori recomandaŃi pentru semestrul respectiv Pinghiriac Emil, Arta cântului vocal, Ed. FundaŃiei “România de Mâine”, Bucureşti 1999

28

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1,2 PRACTICAL PEDAGOGIC 1,2

Disciplina opŃională : sem 1+2 ; 3 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs; total

ore semestru 42+42;5 +5 credite;colocviu în sem II


Semestrul 1 În urma efectuării practicii pedagogice la şcoala de aplicaŃie (trei ore săptămânal) , studenŃii trebuie să alcătuiască un POTOFOLIU ce va cuprinde următoarele documente. Acestea vor fi înscrise în CAIETUL de PRACTICĂ PEDAGOGICĂ care se poate procura de la librăria sediului central din Bucureşti , de la biblioteca FacultăŃii de Muzică sau din sediile teritoriale din Ńară.

Portofoliul va cuprinde : trei fişe de asistenŃă la orele de educaŃie muzicală (vezi pag.13-16 din CAIET),o planificare calendaristică pentru clasa a V-a ,proiectul unei unităŃi de învăŃare pentru clasa a VI-a ,modele cu probe de evaluare pentru clasa VII,VIII şi IX , două proiecte de lecŃie de tipuri diferite, o fişă psihopedagogică completată cu teste de aptitudini muzicale. Semestrul 2

Portofoliul va cuprinde: două fişe şi grile de asistenŃă la orele de educaŃie muzicală, o planificare calendaristică pentru clasa a VIII-a şi a IX –a ,proiectul unei unităŃi de învăŃare pentru clasa a VII-a , modele cu probe de evaluare pentru clasa V,VI, VII,VIII, IX şi X ,proiectul unei ore educative, proiectul unei serbări şcolare ,trei proiecte de lecŃie de tipuri diferite, proiectul unui opŃional, propuneri de repertoriu muzical şi de audiŃie muzicală. PRECIZARE: pentru completarea în notă personală a CAIETULUI de PRACTICĂ există modele pentru fiecare componentă în lucrarea DIDACTICAC EDUCAłIEI MUZICALE prezentată în bibliografia obligatorie. Numărul de ore pentru practica din şcoli este de 56 de ore pe semestru.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Munteanu Gabriela, Didactica educaŃiei muzicale, Ed. FundaŃiei România de Mâine, pag: 143-145; 150-193. / 2. C N C .Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din Ara Curriculară ARTE clasele I-XII C N C 2003, pag: 31-40

CANTO POPULAR 1, 2 TRADITIONAL FOLK SINGING 1,2

Disciplina optională : sem 1+2; 2 ore saptamanal -invatamant de zi :1 +1 curs,1 +1 lucrari practice; total ore semestru 14+10;2 +2 credite;colocviu, examen


Semestrul 1

Stilurile muzicale traditionale Stilurile muzicale zonale (dialectele muzicale si literare care le definesc). Program obligatoriu pentru evaluare: un studiu de tehnica vocala; o vocaliza de tip clasic din metodele Concone si Vaccai; o vocaliza in stil popular; un colind din zona etnografica de unde provine interpretul (studentul); interpretarea fara acompaniament a 2 (doua) piese, respectiv doina si balada; interpretarea unei romante din repertoriul de studiu; interpretarea unui cantec de petrecere din repertoriul de studiu; un numar de 8 (opt) piese (cantece propriu-zise) din cadrul genului neocazional, cu acompaniament de pian; interpretarea a 3 (trei) piese dintr-o alta zona etno-folclorica decat cea reprezentata;

Semestrul 2 Rolul documentar, artistic, educatv al folclorulu); FuncŃiile cantului in actul cântării Program obligatoriu pentru evaluare : un studiu de tehnica vocala; o vocaliza de tip clasic din metodele Concone si N. Vaccai; o vocaliza in stil popular; un colind din zona etnografica de unde provine interpretul (studentul); interpretarea fara acompaniament a 2 (doua) piese, respectiv doina si balada; interpretarea unei romante din repertoriul de studiu (la alegerea cadrului didactic); interpretarea unui cantec de petrecere din repertoriul de studiu (la alegerea cadrului didactic);un numar de 8 (opt) piese (cantece propriu-zise) din cadrul genului neocazional, cu acompaniament de pian, avand: genuri, tempouri, tematici diferite, specifice zonei etnografice pe care o reprezinta; interpretarea a 3 (trei) piese dintr-o alta zona etno-folclorica decat cea reprezentata, la alegerea cadrului didactic.

29

14. Pregătirea practică a studenŃilor ( modul de organizare si desfăşurare a practicii)

ÎnvăŃământul muzical din România este supus în momentul de faŃă unei reforme

centrate pe conjugarea activităŃilor practice cu motivaŃia teoretică, cercetarea ştiinŃifică şi stimularea creativităŃii studenŃilor .

Practica de specialitate-artistică şi pedagogică oferă studenŃilor şansa de a-şi exersa deprinderile vocaŃionale (muzicale) şi cele pedagogice âncât la terminarea studiilor aceştia să fie în măsură să proecteze, să organizeze şi să selecŃioneze conŃinuturi, resurse repertoriale pentru activităŃi conforme cu specializarea facultăŃii noastre : pedagogie muzicală.

Cele două ipostaze ale practicii (cea artistică şi cea pedagogică) au în facultatea de muzică următoarele particularităŃi : practica artistică va fi realizată individual sau pe formaŃii şi constă în participarea studentului în fiecare semestru la manifestări artistice ( la alegere ) la nivelul comunităŃii universitare sau locale din care face parte.

PrezenŃa sa va fi confirmată de un reprezentant al instituŃiei organizatoare a respectivelor manifestări artistice în caietul de practică, prin completarea rubricii aferente semestrului de studiu cu semnătură şi ştampilă. Se va menŃionea deasemenea în caietul de practică artistică conŃinutul activităŃilor desfăşurate, însoŃit de o apreciere privind modul de realizare şi calitatea participării studentului la practica artistică.

Separat de acest caiet, studentul va întocmi un memoriu de practică artistică în volum de 5-7 pagini (tehnoredactat pe computer) eventual însoŃit de fotografii etc, asemănător unui portofoliu.

Practica pedagogică se va efectua la o şcoală de aplicaŃie unde a fost arondat studentul. În urma activităŃii studenŃii trebuie să alcătuiască un PORTOFOLIU cu documente de practică pedagogică. Acestea vor fi înscrise în CAIETUL de PRACTICĂ PEDAGOGICĂ pe care studenŃii îl pot procura de la librăria sediului central din Bucureşti, de la biblioteca FacultăŃii de Muzică sau din sediile teritoriale din Ńară.

Portofoliul va cuprinde: fişe şi grile de asistenŃă la orele de educaŃie muzicală, o planificare calendaristică ,proiectul unei unităŃi de învăŃare, modele cu probe de evaluare pentru clasa V,VI, VII,VIII, IX şi X ,proiectul unei ore educative, proiectul unei serbări şcolare ,trei proiecte de lecŃie de tipuri diferite, proiectul unui opŃional, propuneri de repertoriu muzical şi de audiŃie muzicală, o fişă psihopedagogică completată cu teste de aptitudini muzicale.

PRECIZARE : pentru completarea în notă personală a CAIETULUI de PRACTICĂ

există modele pentru fiecare componentă în lucrarea DIDACTICA EDUCAłIEI MUZICALE prezentată în bibliografia obligatorie. ObŃinerea certificatului de competenŃă lingvistică. Certificatul de competenŃă lingvistică, necesar pentru înscrierea la

examenul de licenŃă , se eliberează contra cost studenŃilor facultăŃilor în care limba străină este facultativă. Precizarea perioadei în care se fac opŃiunile În cazul disciplinelor opŃionale şi al celor facultative , opŃiunea studenŃilor se exprimă în scris, cu o lună înaintea încheierii semestrului al II-lea al anului universitar precedent. StudenŃii anului I fac această opŃiune în primele două săptămâni de la începerea anului universitar.

Art. 14.În cazul disciplinelor opŃionale şi al celor facultative , opŃiunea studenŃilor se exprimă în scris, cu o lună înaintea încheierii semestrului al II-lea al anului universitar precedent. StudennŃii anului I fac această opŃiune în primele două săptămâni de la începerea anului universitar. Transferul de credite în interiorul UniversităŃii Spiru Haret

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret planurile de învăŃământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează încărcarea studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, examene, activitate practică/stagii clinice etc-, suficientă şi necesară pentru a asigura promovarea la disciplina respectivă.

Art. 41.Studentul (a) obŃine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin promovarea acesteia (nota minimă de promovare). Creditele nu măsoară calitatea pregătirii studentului, aceasta fiind evidenŃiată prin notele obŃinute. Biblioteca FacultăŃii de Muzică este în incinta Palatului Sporturilor şi Culturi, din Bucureşti, sector 4, etaj 1,cu program zilnic între orele 9,00- 18,00 şi sâmbăta între orele 9, 00- 12, 00. Biblioteca are în dotare cărŃi de specialitate muzicală: istoria muzicii universale şi româneşti, teoria muzicii, etnomuzicologie, armonie, contrapunct şi fugă, forme muzicale, teoria instrumentelor şi orchestraŃiei, partituri pentru pian canto(clasic, popular), ansamblu coral cât şi cărŃi de pedagogie , psihologie , sociologie, management şi didactica specialităŃii, mare parte din ele fiind editate de editura şi tipografia FundaŃiei România de Mâine Accesul la biblioteca virtuală a UniversităŃii Spiru Haret se face pe baza unui formular de înscriere şi a codului numeric personal. Programe de studii de masterat la specializările din cadrul facult ăŃii Masteratul „ Arta muzicală” cu trei semestre, are în vedere continuarea şi aprofundarea traseelor studiate în programul specializării „Pedagogie muzicală”, de aşa manieră ca licenŃiaŃii să îşi poată valorifica la maxim cunoştinŃele dobândite prin programul de studiu abordat, dar să îşi continue pregătirea în sensul lărgirii orizontului în domeniul definirii artei muzicale în plan teoretic şi teoretico-practic cu directă trimitere către zonele superioare ale actului artistic.

În acest sens, cursurile de specialitate cu o bogată bază de opŃiuni, pe plan didactic – strategii moderne în comunicarea didactică; interpretativ - arta interpretării dirijorale, stilistica interpretării vocal/instrumentale, artele spectacolului şi dramaturgiei muzicale sau aplicativ în sens creator- Sinteze muzicologice, studii şi limbaje compoziŃionale, Semantica muzicală generală şi aplicarea în mass media , ocupând circa 1/3 din programul de studii, se conjugă cu platforma cursurilor interdisciplinare (Analiza muzicală şi strategia structurării ei, Arhetipuri şi studii în creaŃia muzicală, Retorica artei muzicale, Teoria superioară a ritmului muzical)- 1/3 din programul de studii şi cu cea a cursurilor

30

interdisciplinare (Teorii moderne asupra muzicii, Spiritualitatea bizantină în creaŃia muzicală românească, Morfologii şi sintaxe în limbajul muzical, RelaŃia artelor temporale muzică-dans, O posibilă hermeneutică muzicală oglindită în evoluŃia semiografiei muzicale, Sonorul în orizont biblic texte sacre şi reevaluări muzicale contemporane) 1/3 din programul de studii. Un spaŃiu optim ( 6 ore de lucrări practice în fiecare din cele 10 săptămâni ale ultimului semestru este alocat documentării şi elaborării disertaŃiei, lucrarea definindu-se pe parcursul celorlalte 4 săptămâni ale ultimului semestru). Numărul de credite pe fiecare semestru este de 30 iar formele de evaluare sunt de regulă examen dar şi colocvii pentru documentarea şi elaborarea disertaŃiei, ca şi pentru cursurile de specialitate şi cele intradisciplinare în primul semestru. Admiterea la Masteratul Arta Muzicală se face prin interviu ca şi prin elaborarea de către candidat a curriculumu-lui.

Centre şi colective de cercetare

În cadrul FacultăŃii de Muzică, toŃi membri colectivului didactic sunt antrenaŃi în cercetarea ştiinŃifică, urmărind câteva coordonate importante pentru domeniul muzical : cercetarea muzicologică, istoriografică, didactică, etnomuzicologică, estetică şi stilistică, teoretică şi interpretativă.

Colective de cercetare, coordonate de cele mai experimentate cadre didactice ale facultăŃii noastre, au în obiectivul studiului ştiinŃific câteva teme preferenŃiale, elaborând comunicări, studii şi sinteze pe aceste coordonate grupate în şase mari categorii. Acestea sunt: l. PermanenŃe enesciene – coordonator prof.univ.dr. Carmen Stoianov şi prof.univ.dr. H.C. Victor Giuleanu; 2.Treasee componistice contemporane – coordonatori prof.univ.dr. Carmen Stoianov şi prof.univ.dr. Petru Stoianov; 3. Strategii moderne de educaŃie muzicală – coordonator prof.univ.dr. Gabriela Munteanu; 4. DirecŃii în etnomuzicologia contemporană – coordonator lect.univ.dr. Otilia Pop-Miculi; 5. Repere stilistice în interpretarea muzicală: a) Interpretare pianistică – coordonator prof.univ.dr. Georgeta Ştefănescu-Barnea; b) Interpretare canto – coordonator conf.univ. Cornelia Angelescu; c) Interpretare canto popular şi instrumente populare – coordonatori asist.univ.drd. Viorica Barbu-Iuraşcu şi lect.asoc. Aurel MustăŃea; 6. Modele muzicale bizantine în creaŃia românească – coordonator conf.univ.dr. Mihaela Marinescu. Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în sesiunile ştiinŃifice ale Catedrei şi ale FacultăŃii de Muzică, precum şi în simpozioanele încadrate în manifestările “Zilelor muzical-ştiinŃifice ale FaculzăŃii de Muzică”, având prespective de a fi tipările în Analele facultăŃii.

Cercetarea ştiinŃifică teoretică este strâns legată de cercetarea în domeniul practic interpretativ, astfel că, de cele mai multe ori, recitalurile şi concertele profesorilor şi/sau studenŃilor sunt însoŃite de comunicări ştiinŃifice adecvate programelor abordate. Pe aceeaşi linie, cadrele didactice şi studenŃii FacultăŃii de Muzică participă la emisiuni muzicale televizate, în programele TVRM. Cercetarea ştiin Ńifică studenŃească se efectuează în cadrul Cercurilor ştiinŃifice studenŃeşti, care sunt în număr de opt:

1.Teoria superioară a muzicii – coordonatori prof.univ.dr. DHC Victor Giuleanu şi lector univ.dr. Adriana Stănoiu, student responsabil Stăncioi Ionela; 2. Muzicologie – coordonatori prof.univ.dr. Carmen Stoianov şi asist.univ.drd. LuminiŃa Pogăceanu. În cadrul cercului de Muzicologie s-au constituit trei colective de cercetare: a) Colectivul 1 – coordonator prof.univ.dr. Carmen Stoianov, student responsabil Saulea Camelia. Colectivul dezbate următoarele teme: InstituŃii muzicale şi perspective de reorientare repertorială; Istoricul Operei Române din Bucureşti; Filarmonica de Stat Oltenia din Craiova; Corala Academică Divina Armonie. b) Colectivul 2 – coordonator prof.univ.dr. Carmen Stoianov, student responsabil Bratu Teodor. Colectivul dezbate următoarele teme: CreaŃii româneşti reprezentative pentru perioada ultimelor decenii: compozitori – Anatol Vieru, Pascal Bentoiu, Adrian Iorgulescu, Maia Ciobanu, Sorin Lerescu, Valentin Petculescu, Petru Stoianov. c) Colectivul 3 – coordonator conf.univ.dr. Mihaela Marinescu, student responsabil Neculai Elena. Colectivul dezbate următoarele teme: ConfluenŃa culturilor muzicale în secolul XX; Noile şcoli naŃionale la nivel european; Strategii componistice ale şcolii Americane; Muzica continentului Australian. 3. Etnomuzicologie – coordonatori lect.univ.dr. Otilia Pop-Miculi şi asist.univ.drd. Viorica Barbu-Iuraşcu. În cadrul cercului de Etnomuzicologie s-au constituit două colective de cercetare, împletindu-se cercetarea ştiinŃifică teoretică efectuată de studenŃi cu cercetarea etnomuzicologică de teren, fiind organizate până în prezent trei astfel de culegeri, în zone folclorice diverse. Colectivele de cercetare sunt: a) Colectivul de etnologie – coordonator lect.univ.dr. Otilia Pop-Miculi, student responsabil Gheorghe Polina. Colectivul dezbate următoarele teme: Folclor din Câmpia Găvanu-Burcaş; Monografia satului Coveş-Valea Hârtibaciului; Folclor din zona Rona de sus din judeŃul Maramureş; Folclor din zona Pădureni; Folclor din zona dunăreană a câmpiei RomanaŃi. b) Colectivul de etnomuzicologie – coordonatori lect.univ.dr. Otilia Pop-Miculi, asist.univ.drd. Viorica Barbu-Iuraşcu şi lect.asoc. Aurel MustăŃea, student responsabil Melinte Puiu Ana Maria. Colectivul dezbate următoarele teme: Maneaua; Ritualuri şi obiceiuri sârbeşti din Caraş Severin; Folclor muzical din Maramureşul istoric; Obiceiuri de iarnă din zona Vaslui; Folclor din zona Buzău. 4. Didactică muzicală – coordonator prof.univ.dr. Gabriela Munteanu, student responsabil Constantin Carmen 5. Estetică şi stilistică muzicală – coordonator conf.univ.dr. Mihaela Marinescu, student responsabil StoichiŃă Ban Camelia. 6. Interpretare muzicală canto clasic – coordonator conf.univ. Cornelia Angelescu, student responsabil Gavrilă IonuŃ 7. Interpretare muzicală pian – coordonator prof.univ.dr. Georgeta Ştefănescu-Barnea, student responsabil Braşov Gabriel 8. Interpretare canto şi instrumente populare – coordonatori asist.univ.drd. Viorica Barbu-Iuraşcu şi lect.asoc. Aurel MustăŃea, student responsabil Matus Ileana

Cele mai bune comunicări ştiinŃifice ale studenŃilor şi ale masteranzilor sunt promovate în cadrul sesiunilor ştiinŃifice şi al “Zilelor muzical-ştiinŃifice ale FacultăŃii de muzică”.

31

Activitarea de cercetare ştiinŃifică a studenŃilor facultăŃii este permanent legată de activitatea practică, materializată prin recitaluri şi concerte susŃinute de studenŃii claselor de canto şi aintrumente clasice, de canto şi instrumente populare, de ansamblu şi dirijat coral. Astfel s-au evidenŃiat numeroşi solişti care au fost promovaŃi în emisiunile postului de televiziune TVRM, la fel ca şi Corala FacultăŃii de Muzică, formaŃia de instrumente populare şi grupurile vocale, care au susŃinut concerte, atât în cadrul facultăŃii, cît şi în cadrul larg, la cele mai importante manifestări festive ale UniversităŃii “Spiru Haret”, precum şi pe scene de concert ale capitalei şi ale oraşelor din Ńară unde au fot invitaŃi să concerteze. Corala FacultăŃii de Muzică, pregătită de lector univ.dr. Adriana Drăgan şi lect.univ.dr. Ovidiu Drăgan, a primit Diploma Festivalului de muzică corală - Ploieşti, 2005. Cabinet de învăŃământ şi cercetare:

- Cabinet de etnomuzicologie şi folclor – Sala P 25 dotat cu instrumente populare şi bibliotecă de specialitate şi discotecă de specialitate

- Cabinet de muzicologie – sala 10 – dotat cu bibliotecă şi discotecă de specialitate

- Cabinet de didactica educaŃiei muzicale – Sala 108- dotat cu manuale, programe culegeri de solfegiu şi cântece, ediŃii vechi şi noi şi casete audio pentru uzul practicii pedagogice

GHID pentru studii universitare de licen Ńă Anul ... · Începând cu anul 2001/2002 a fost...

Documents

Transcript of GHID pentru studii universitare de licen Ńă Anul ... · Începând cu anul 2001/2002 a fost...