7/25/2019 Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau.doc

1/5

Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau

Prezentare

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor

Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Sunt marginiti la nordde depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina

Mestecanisului si Obcina eredeului, spre est de Obcina !oronetului, iar spre sud-est de

muntii Stanisoarei. "n sudul lor se afla muntii Bistritei# in sud-vest depresiunea $ara %ornelor,

stra&uita de masivul vulcanic al Calimanului# in vest Obcina Suhardului si muntii bargaului,

iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor Rodnei. Muntii Rarau-

Giumalau sunt delimitati la nord-vest de valea 'utnei si de saua sau pasul Mestecanisului,

care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata de

Obcina !oronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie( sandru si Slatioara.

Spre sud-est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura 'rislopului si paraul )ogea se

desfasoara culmile prelungi ale muntilor Stanisoarei. *a est, valea Bistritei +urii constituie

limita spre Obcina Suhardului, iar la sud, de la confluenta cu raul %orna, valea Bistritei separacele doua masive de muntii Bistritei. Bazinul depresionar 'o&orata si depresiunea Campulung

Moldovenesc se onscriu in aria geografica a muntilor Rarau-Giumalau, delimitandu-" de

Obcinele Bucovinei. "n aceste limite, muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de circa

/mp. %istantele cele mai mari sunt pe directia nord-sud, 01 /m, intre !atra %ornei si 'o&orata,

si pe directia vest-est, 02 /m, intre "acobeni si Slatioara.+ltitudinile ma3ime se afla in

muntele Giumalau-12m si in muntele Rarau-141m.

Acces

'e calea ferata(

Bucuresti-!icsani, la Suceava# acest tronson trece pe la limita de nord a muntilor Rarau-

Giumalau, intre Campulung Moldovenesc si !alea 'utnei si pe cea de vest, intre !alea 'utnei

si !atra %ornei

statia Campulung 5st, cu trenul personal

statia Campulung Moldovenesc, la numai 6 /m de Campulung 5st si 7 /m de Suceava

statia Sadova, cu strabaterea vaii Moldovei prin Cheile Stra&ii

statia !alea 'utnei, la 1 /m de Campulung Moldovenesc

statia Mestecanis, la 01 /m de Campulung Moldovenesc

statia "acobeni, la 0 /m de Campulung Moldovenesc

statiile !atra %ornei si !atra %ornei-Bai

'e cale rutiera(

%8 1 Suceava-!atra %ornei

%rumuri forestiere(

!alea 'utnei-'oiana "tcani-paraul 'utna Mare, pana la cabana de vanatoare

+rgestru-paraul +rgestru-Obcina Mare-paraul Chilia-!atra %ornei

Rusca-valea Giumalau-cabana Giumalau

*ocalitati de acces( Campulung Moldovenesc 41-4m, !atra %ornei 79-299m, cele mai

importante, "acobeni 29-249m, !alea 'utnei 209-799m, 'o&orata 99-69m, Rusca 29-

299m, Chiril 0-299m, Slatioara 99-299m.

7/25/2019 Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau.doc

2/5

Clima

Regiunea muntilor Rarau-Giumalau se caracterizeaza, in ansamblul sau, printr-o clima

continentala cu nuante de e3cesivitate, dar imbracand o nuanta ceva mai moderata in

depresiunile si culoarele care-" incon&ura. "ernile sunt lungi, bogate in zapezi# verile suntscurte, racoroase si umede# temperaturile medii anuale prezinta valori scazute, precipitatiile

atmosferice sunt bogate. Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna, iar vremea cea mai

instabila, variabila intr-un timp relativ scurt, se inregistreaza in timpul primaverii, cauza

constand in circulatia maselor de aer ale ciclonilor si maselor de aer polar, de la Oceanul

+tlantic sau dinspre tropic, avand ca punct de convergenta tocmai partea de nord a tarii.

$emperaturile medii anuale variaza de la 0 gradeC la statia meteo Rarau, la circa gradeC la

!atra %ornei si 4,2 gradeC la Campulung Moldovenesc, fiind printre cele mai coborate din

Moldova si din tara. *una cea mai friguroasa este ianuarie, cand se inregistreaza o

temperatura medie de , gradeC la Rarau, -4 gradeC la !atra %ornei si , gradeC la

Campulung Moldovenesc, iar cele mai calde, iulie, cu o temperatura medie de 14,6 gradeC la

Campulung Moldovenesc, 1 gradeC la !atra %ornei si august, cu 11,2 gradeC la Rarau.recventa temperaturilor medii diurne sub 9 gardeC variaza de la 199 zile in depresiunea

Campulung Moldovenesc, la 19 zile in Giumalau, iar in culoarul Bistritei chiar pana la 129

zile. $emperaturi sub 9 gradeC se inregistreaza, insa, timp de 0: din durata anului. recventa

zilelor de iarna variaza de la 109 la 19 si chiar 129 de zile pe culmile cele mai inalte. "ernile

sunt lungi si aspre in Rarau si Giumalau si ceva mai moderate in depresiunile de la nord si

sud-vest. 'rima zi cu inghet se semnaleaza inainte de 1 octombrie, iar ultima zi cu inghet dupa

1 mai. 'recipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei

vestice, de origine atlantica. !aloarea precipitatiilor medii anuale oscileaza intre 40 mm la

!atra %ornei, 424 mm la Campulung Moldovenesc si 704 mm pe Rarau si peste 1999 mm pe

Giumalau. Cea mai mare parte de precipitatii cade in perioada de vara. +stfel, la Rarau, in

intervalul iunie-septembrie, se inregistreaza peste 1; din cantitatea anuala, dar luna cea mai

ploioasa este mai, cand cad 16 mm, fata de 1, mm in iunie, 104 mm in iulie, 117, mm in

august si doar 7, mm in septembrie. *unile cu cele mai putine precipitatii sunt noiembrie-

,0 mm, decembrie-,7 mm si ianuarie-4,1 mm pe Rarau si decembrie-0,6 mm, ianuarie-

0, mm si februarie-09, mm la !atra %ornei. *unile favorabile turismului de vara in muntii

Rarau-Giumalau raman iulie, august, septembrie si partial octombrie. 8ebulozitatea medie

anuala este de 4,-,9 zecimi din bolta cereasca la peste 1099 m si ceva mai scazuta in valea

Moldovei, ,-4,9 zecimi. 8umarul mediu annual de zile cu cer senin este sub 69, iar al

acelora cu cer acoperit, peste 169. Cea mai mare frecventa o au vanturile din sectoarele vestic

si nord-vestic, urmate de cele din est, viteza medie anuala fiind de 2-19 m:s. recventa

calmului poate atinge chiar 69;, mai ales in depresiuni, datorita adapostului. 'e vai, inspecial pe cele ale Bistritei si Moldovei, se inregistreaza si influenta brizelor, de munte si de

vale, usor de sesizat, fie la Campulung Moldovenesc, fie la !atra %ornei, acestora datorindu-

li-se aerul curat si bine ozonat al celor doua statiuni.

Flora

!egetatia muntilor Rarau-Giumalau este alcatuita din pa&isti si paduri# in general, covorul

vegetal este eta&at pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea.

'rima mare asociatie vegeatla o constituie pa&istile montane secundare de paius rosu, iarba

vantului si taposica

7/25/2019 Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau.doc

3/5

de rasinoase predomina molidul

7/25/2019 Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau.doc

4/5

apele care isi au obarsiile in cele doua masive apartinand de doua bazine hidrografice-Bistrita

si Moldova, ambele tributare Siretului. Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar

Moldova pe cele din nordul si estul celor doua masive. Bistrita, cu izvoarele in muntii Rodnei,

cu o lungime totalaa de 022 /m, suprafata de 476 /mp, limiteaza cele doua masive pe

laturile de vest si de sud. Bistrita +urie primeste, din Giumalau, o serie de afluenti(paraul

ierului-izvoraste de pe versantul vestic al Muntelui *at si are o lungime de circa /m, paraul+rgestru-izvoraste de la nord de 'oiana 'entenilor si are o lungime de 2 /m, paraul Chilia-isi

are obarsia in 'oiana Obcinei Mici si are o lungime de 19 /m, paraul Gheorghiteni-izvoraste

din Obcina Mica si are o lungime de 6 /m, paraul Biliceni-cu izvoarele in muntele Corhana

Gheorghitenilor, paraul Rusca-isi are obarsia pe versantele de nord-est ale muntelui Obcina

Mica si are o lungime de 2 /m, paraul Stanisoara-cu izvoarele in muntele +rsita, paraul

Calinesti-care izvoraste din muntele Bobeica parul Colbu-cu obarsia in Munceii Raraului si

are o lungime de 4 /m, paraul +rama-cu obarsia in %ealul $oancelor, paraul Chiril-izvoraste

din Curmatura 'rislopului si are o lungime de 4 /m. Moldova traverseaza in lung culoarul

depresionar al Campulungului Moldovenesc, are o lungime totala de 0 /m si o suprafata de

614 /mp# are ca afluenti pe( raul 'utna-izvoraste de sub varful Giumalau si are o lungime de

09 /m, "zvoru Giumalaului-isi are izvoarele in saua undu Colbului si are o lungime de 19/m, paraiele 'rasca, Stra&ii, Mesteacan, !alea Seaca, "zvorul +lb, *impedea, izvorul Malului,

!alea Caselor, Sandru. %e pe versantele de rasarit ale Raraului izvoraste paraul Slatioara, cu o

lungime de 19 /m si o suprafata de 0 /mp. "n ceea ce priveste apele subterane, acestea sunt

bogate si dau nastere la numeroase si abundente izvoare cu apa cristalina, mai cu seama la

contactul calcarelor si al conglomeratelor cu sisturile cristaline marginoase ale flisului

cretacic. 'e flancurile de vest, sud-vest si nord-vest ale Giumalaului e3ista o mare abundenta

de ape minerale care sunt folosite in cadrul statiunii !atra %ornei.

Rezervatii

Rezervatia forestiera Codrul secular Slatioara, de 26,9 ha, se afla pe versantul estic al

masivului Rarau, respectiv al varfurilor 'opii Raraului, $odirescu si +rsita Rea, prelungindu-

se spre est atat pe culmile Batca *esi, Batca cu 'lai si Batca 8eagra, cat si pe vaile 'araului

lui "on, 'araul ?rsului, 'araul Ciurgau si 'araul Slatioara# rezervatia este eta&ata intre 299m si

109m. Codrul secular al Slatioarei are o structura floristica bogata in esente-molid, brad, tisa,

pin, fag, carpen, paltin, iar dintre flori( papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumita,

foaia grasa.

Rezervatia forestiera Codrul secular Giumalau-!alea 'utnei, se afla pe versantul nord-

vestic al muntelui Giumalau, in bazinul superior al paraului 'utna, pe teritoriul comunei

'o&orata, cuprinzand o suprafata de 16,09 ha# padurea este dominata de molid, cu e3emplare

in varsta de pana la 19 de ani# stratul ierbaceu este dominat de afin si merisor, iar poienile

sunt acoperite cu un covor floral alcatuit din degetarut, clopotei, cretisoare, cinci degete etc.

Rezervatia botanica $odirescu se afla pe muntele cu acelasi nume, la o altitudine de 109-1679m si se intinde pe o suprafata de 66 ha, avand caracter floristic.5lementele floristice sunt

bogate in specii( trifoistea, iarba campului, arnica, volovaticul si cupele, aiul de munte,

margarete.

Rezervatiile geologice si geomorfologice sunt si ele numeroase, conservandu-se atat fosile si

roci, cat si macro si microforme de relief( stancile ruiniforme 'ietrele %oamnei, aflate la

inaltimea de 146m# 'iatra Aimbrului, la 129m, in apropiere de 'ietrele %oamnei# 'iatra

Buhei, situata pe valea paraului "zvorul +lb, cu o suprafata de 0 ha# Cheile Moara %racului,

aflate pe valea paraiasului cu acelasi nume, cu o suprafata de 19 ha# Cheile Augrenilor sau

Cheile Bistritei.

Rezervatia paleontologica Stratele de 'o&orata este situata in cheia de la 'iatra Stra&ii, cu o

suprafata de 1 ha. 'iatra Soimului, stanca situata la apus de hotelul Rarau, are o suprafata de 1 ha.

7/25/2019 Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau.doc

5/5

Geologie

Structura geologica este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita din sisturi cristaline.

Giumalaul este alcatuit in intregime din sisturi cristaline, iar in dreptul celor mai mari

inaltimi, dintr-o banda de roca dura ce strapunge acest masiv. Rocile cristaline, paleozoice

reprezinta fundamentul Raraului si alcatuiesc in intregime masivul Giumalau. Sisturile

cristaline epizonale sunt compuse din sisturi cloritice, sericitice, apoi din cuartite, porfiroide,calcare cristaline si gnaisuri oculare numite de Raraua. ormatiunile rocilor sedimentare

mezozoice se suprapun si muleaza cristalinul cuvetei Raraului prin stratele de roci triasice.

+cestea sunt reprezentate, in succesiune de sedimentare prin conglomerate, gresii cuartitice,

alb-galbui sau rosietice, si calcare dolomitice. %olomitele mai apar si pe valea "zvorului +lb si

pe !alea Seaca. ormatiunile geologice &urasice sunt alcatuite din calcare si gresii pe valea

paraului 'o&orata, din &aspuri rosii pe valea "zvorului +lb, pe valea Seaca si in vaile afluente,

intovarasite de calcare, gresii, sisturi si calcare marnoase. ?ltimele formatiuni mezozoice ce

domina cuveta marginala a Raraului sunt rocile cretacice. ?mplutura cuvetei este alcatuita din

ildflis, peste care se succed breccii, conglomerate si argile cu blocuri din !alea Seaca si

paraul "zvorul Malului. +cestea sunt urmate de gresii si conglomerate de corali pe valea

paraului "zvorul +lb, pe !alea Seaca etc. 'este aceste sedimente se succed in continuitatestratigrafica calcarele recifale din varful $odirescu si stancile 'ietrele %oamnei# acestora le

sunt asociate depozite detritice din sedimentele cuvetei Raraului, in !alea Seaca, "zvorul +lb,

peste care apar marne cu amoniti.Cretacicul superior are si un facies de sisturi negre, alcatuit

din sferosiderite, argile negre-cenusii, gresii silicioase glaucoitice si gresii moi, foarte

micacee.

Harta