Ghid MAE aNEXA NR 5

7/23/2019 Ghid MAE aNEXA NR 5

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-mae-anexa-nr-5 1/19

Tradus și revizuit de IER A 1178-a reuniune - 17-18 septembrie 2013Anexa 5(Punctul 4.2d)Set de instrumente pentru informarea funcţionarilor publici cu privire la obligaţiile statului în conformitate cuConvenţia europeană a drepturilor omului(adoptat de către omitetu! "ini#tri!or !a 18 septembrie 2013$ %n cadru! ce!ei de a 1178-a reuniuni a &e!e'ai!or"ini#tri!or)

OBIEC1. Prezentul set de instrumente are ca scop să ofere funcţionarilor publici din statele părţi la Convenţia europeană adrepturilor omului (denumită în continuare „Convenţia) informaţii !i orientări de ordin practic care să îi a"ute sărespecte drepturile conferite de Convenţie persoanelor cu care interacționează !i să îndeplinească obli#aţiile ce revinstatelor în temeiul Convenţiei pentru a preveni$ pe c%t posibil$ încălcări ale Convenţiei.C!I SE A"#ESEA$% SE!& "E I'S#!(E'E)2. &etul de instrumente se adresează în principal funcţionarilor publici an#a"aţi în sistemul "udiciar !i celor însărcinaţicu menţinerea ordinii !i e'ecutarea pedepselor privative de libertate. cesta îi vizează mai e'act (dar nu e'clusiv) peagenţii de poliţie* funcționarii din penitenciare* funcţionarii din domeniul imigrării +i personalul din cadrulunităţilor de psi,iatrie cu regim înc,is sau al altor instituţii care au în gri-ă persoane vulnerabile.. *n linii #enerale$ setul de instrumente se adresează oricărui funcţionar care are relaţii cu publicul !i ale cărui acţiuniar putea ridica probleme le#ate de drepturile #arantate prin Convenţie$ ca de e'emplu asistenţii sociali* ofiţerii destare civilă +i funcţionarii însărcinaţi cu eliberarea permiselor .

4. &etul nu se adresează ma#istraţilor$ avocaţilor sau înalţilor funcţionari$ ci se adresează mai de#rabă funcţionariloraflaţi „în prima linie. cesta nu necesită cuno!tinţe "uridice prealabile.CO'.E'/IA 0I 1!'C/IO'A#EA ACESEIA+. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului +i a libertăţilor fundamentale (titlul oficial) este un tratatinternaţional înc,eiat între statele (în prezent în număr de 4-) membre ale Consiliului Europei (a nu se confunda cuniunea /uropeană). *nfiinţat în urma celui de al 0oilea ăzboi ondial$ Consiliul /uropei este o or#anizaţieinternaţională av%nd ca misiune promovarea democraţiei$ a drepturilor omului !i a statului de drept. Convenţia a fostadoptată în 13+.5. Prin ratificarea Convenţiei$ statele devin parte la aceasta !i se an#a"ează să respecte obli#aţiile ce decur# dinaceasta. 6oate statele membre au ratificat Convenţia.-. Convenţia are un număr de protocoale facultative care se adau#ă dispoziţiilor acesteia$ complet%nd drepturilefundamentale #arantate de Convenţie. &tatele membre pot accepta protocoalele facultative ratific%ndu7le8 nu toatestatele au acceptat toate protocoalele facultative. Protocoalele adiţionale care au fost ratificate de statul

dumneavoastră trebuie verificate pe site7ul 9iroului de 6ratate al Consiliului /uropei.:. &tatele au dreptul de a formula dero#ări de la unele obli#aţii din Convenţie. ceastă decizie se ia la nivel#uvernamental. Cu e'cepţia cazului în care autorităţile statului dumneavoastră v7au informat că o dero#are este învi#oare$ se presupune că at%t Convenţia$ c%t !i protocoalele facultative relevante se aplică inte#ral.3. Cea dint%i răspundere pentru asi#urarea punerii în aplicare a Convenţiei în plan intern le revine statelor părţi (a sevedea in*ra$ pct. 14). ;e#ile !i politicile acestora ar trebui să fie încadrate$ !i toţi funcţionarii publici ar trebui să7!ie'ercite atribuţiile astfel înc%t să acorde efect deplin Convenţiei. 0e asemenea$ statele trebuie să asi#ure un sistemde căi de atac în ceea ce prive!te încălcările Convenţiei. <umai în cazurile în care căile de atac interne pentru opretinsă încălcare au fost folosite !i considerate ine'istente sau inadecvate$ o victimă are posibilitatea de a sesizaCurtea Europeană a "repturilor Omului 2denumită în continuare 3Curtea4.1. olul Curţii este de a asi#ura respectarea$ de către statele părţi$ a obli#aţiilor corespunzătoare Convenţiei !iprotocoalelor la aceasta. Curtea se compune din c%te un "udecător pentru fiecare stat membru !i are sediul la&trasbour#. ceasta are competenţă să se pronunţe cu privire la cererile oricărei persoane care se consideră victima încălcării$ de către unul sau mai multe state părţi la Convenţie$ a drepturilor sale pe care i le #arantează Convenţia (!isă se pronunţe cu privire la liti#iile interstatale$ c,iar dacă aceste cauze sunt rare !i fără relevanţă în conte'tulprezentului set de instrumente). &tatele se anga-ea6ă să se conforme6e ,otăr7rilor definitive ale Curţii în litigiile în care acestea sunt părţi$ ceea ce implică$ în #eneral$ obli#aţia de a plăti despă#ubirile acordate de către Curte$precum !i de a readuce$ pe c%t posibil$ victima în poziţia în care aceasta se afla anterior încălcării$ iar$ adeseori$obli#aţia de a modifica le#islaţia sau practica naţională pentru a evita încălcări similare în viitor. =rice încălcare aConvenţiei de către un funcţionar public poate implica a!adar consecinţe foarte #rave pentru statul respectiv ca !i$desi#ur$ pentru victimă.11. >iecare cauză este e'aminată în funcţie de circumstanţele sale concrete dar$ în cadrul procedurii$ Curtea estefrecvent c,emată să dea o interpretare mai lar#ă dispoziţiilor Convenţiei !i să stabilească principii pentru aplicareaacesteia în conformitate cu evoluţia consensului european în materie de drept !i de politici. v%nd în vedere "urisprudenţa Curţii$ Convenţia se impune statelor părţi$ iar instanţele interne o aplică în dreptul intern. 0in acest motiv$setul de instrumente face frecvent referire la anumite ,otăr%ri din "urisprudenţă$ care arată cum dispoziţiile Convenţieiau fost aplicate !i trebuie să #,ideze acţiunile funcţionarilor publici.1O&OSI#EA SE!&!I "E I'S#!(E'E12 &etul de instrumente are trei părţi?



adresează prezentul set de instrumente sunt tratate mult mai detaliat dec%t cele care sunt invocate rar. &etul deinstrumente nu urmăre!te să acopere$ după modelul unui manual de drept$ toate c,estiunile care ar putea apărea$ cise concentrează selectiv asupra c,estiunilor cele mai importante !i cele mai frecvente.8artea a II9a conţine întrebări !i liste de control care evidenţiază aspectele ce trebuie luate în considerare pentru a7ia"uta pe funcţionarii publici să stabilească dacă o situaţie ar putea ridica o problemă în raport cu Convenţia. ceastaeste completată cu o sc,emă.8artea a III9a conţine te'tul dispoziţiilor Convenţiei !i protocoalelor referitoare la drepturile #arantate.8A#EA I : "#E8!#I&E 0I OB&I;A/II&E CE "EC!#; "I' CO'.E'/IE 0I 8#OOCOA&E&E &A ACEASACO'.E'/IA

Obligaţia de a respecta drepturile omului 2art< =1. Principala obli#aţie a statelor păr ți constă în faptul că „ înaltele părţi contractante recunosc oricărei persoaneaflate sub -urisdicţia lor drepturile +i libertăţile definite în titlul I al pre6entei convenţii (ceea ce include$ pentrustatele părţi la diversele protocoale$ obli#aţia de a recunoa!te drepturile !i libertăţile definite în protocoalelerespective).14. /'presia „oricărei persoane este foarte lar#ă?7 persoanele care nu sunt cetăţeni ai statului respectiv sunt vizate în e#ală măsură cu cele care au naţionalitateastatului8 drepturile nu se aplică e'clusiv cetăţenilor acelui stat87 persoanele "uridice (ca de e'emplu societăţile$ or#anizaţiile ne#uvernamentale !i asociaţiile) sunt vizate în e#alămăsură cu persoanele fizice (at%t indivizii$ c%t !i #rupurile de persoane).1+. /'presia „aflate sub -urisdicţia lor înseamnă$ în #eneral$ „aflate pe teritoriul statului$ însă Curtea a e'tins în "urisprudenţa sa această definiţie pentru a include cazurile e'cepţionale în care funcţionarii publici (de e'empludiplomaţii sau membrii forţelor armate) prezenţi pe un teritoriu străin e'ercită control !i autoritate asupra altora$ sau în

cazul în care un stat e'ercită$ printr7o acţiune militară$ un control efectiv asupra altui teritoriu dec%t cel naţional."#E8!#I&E 0I &IBE#%/I&E 1!'"A(E'A&E15. Semnificaţia anumitor expresii te,nicermătoarele e'presii folosite în prezentul #,id au o semnificaţie deosebită în conte'tul Convenţiei?> drepturile absolute nu pot fi puse în balanţă cu nevoile altora sau cu interesul public #eneral. cestea pot faceobiectul unor e'cepţii specifice$ ca de e'emplu$ în cazul dreptului de a nu fi privat de libertate$ prevăzut la art. +$ saunu admit nicio e'cepţie în cazul în care sunt definite ca drepturi absolute$ de e'emplu dreptul de a nu fi supustorturii$ prevăzut la art. 8> drepturile relative sunt drepturi care pot face obiectul unei in#erinţe pentru a prote"a drepturile altora sau$ în linii mailar#i$ interesul #eneral$ ca de e'emplu dreptul la respectarea vieţii private !i de familie$ prevăzut la art. :8> obligaţiile negative impun autorităţilor statului obli#aţia de a se abţine de la anumite acţiuni pentru a nu cauza oin#erinţă ne"ustificată în drepturile prevăzute de Convenţie. a"oritatea drepturilor din Convenţie sunt formulate astfel8> obligaţiile po6itive impun autorităţilor statului obli#aţia de a lua măsuri pentru apărarea drepturilor din Convenţie. *n

ma"oritatea cazurilor$ acestea nu sunt menţionate e'plicit în te't$ ci au fost deduse de către Curte în "urisprudența sa.

"reptul la viaţă 2art< ?1-. Art< ? @ = prevede că „dreptul la viaţă al oricărei persoane este prote-at prin lege< (oartea nu poate ficau6ată cuiva în mod intenţionat AB. cest principiu admite o e'cepţie în cazul unei sentinţe capitale$ care nu seaplică în statele părţi la Protocolul nr. 5 (abolirea pedepsei cu moartea cu e'cepţia cazului în care aceasta esteprevăzută de le#islaţia naţională pentru acte săv%r!ite în timp de război) sau Protocolul nr. 1 (abolirea totală apedepsei cu moartea). Art< ? @ ? prevede trei e'cepţii limitative la interdicţia de a cauza moartea cuiva în modintenţionat.1:. Curtea a precizat că obli#aţia pozitivă a statelor !i funcţionarilor acestora de a apăra viaţa necesită măsuripreventive în numeroase situaţii$ ca de e'emplu?7 pentru a apăra o persoană împotriva actelor de violenţă din partea terţilor 8 totu!i$ aceasta poate fi invocatănumai dacă autorităţile cunosc sau ar fi trebuit să cunoască e'istenţa unui risc real !i imediat !i nu au luat măsurile

care erau de a!teptat din partea lor pentru a7l preveni. 0e e'emplu$ această obli#aţie a fost încălcată într7o situaţie încare o persoană arestată preventiv a fost ucisă de un cole# de cameră care avea antecedente de violenţă !i de boalămintală (,otăr%rea /dDards împotriva e#atului nit). ceasta mai poate surveni în cazurile în care e'istauantecedente de violenţă în familie87 pentru a apăra efectiv viaţa unei persoane aflate sub controlul lor87 pentru a apăra o persoană împotriva actelor de automutilare$ de e'emplu atunci c%nd se !tie că unele persoaneprivate de libertate prezintă tendinţe sinuci#așe87 pentru a apăra persoanele care locuiesc în apropierea unor 6one industriale periculoase* de e'emplu într7osituaţie în care s7a produs o e'plozie letală la o instalaţie de evacuare despre care se !tia că prezintă riscuri dee'ploatare (,otăr%rea =nerEildiz împotriva 6urciei)$ ori pentru a preveni catastrofe naturale previzibile.13. stfel$ obli#aţia de a prote"a viaţa nu impune doar adoptarea unor prevederi le#ale$ ca de e'emplu$ pentru aincrimina omuciderea. ceasta cuprinde protecţia martorilor !i a informatorilor$ precum !i obli#aţia persoanelor aflatela conducerea penitenciarelor$ a centrelor de detenţie$ a centrelor medicale !i a unităţilor



de psi,iatrie de a prote"a persoanele aflate în #ri"a lor împotriva oricărei vătămări cauzatoare de moarte săv%r!ite decătre un terţ sau de către propria persoană.2. #ecurgerea la forţă letală de către agenţi ai statului? rt. 2 F 2 enumeră situaţiile limitate în care recur#erea laforţa letală nu constituie o încălcare a dreptului de a nu cauza moartea cuiva în mod intenţionat. cestea sunt cazurile în care recur#erea la forţă este necesară?a) pentru a asi#ura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ile#ale8b) pentru a efectua o arestare le#ală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane le#al deţinute8c) pentru a reprima$ conform le#ii$ tulburări violente sau o insurecţie.21. Această lista de excepţii este una ex,austivă +i nu doar exemplificativă. *nainte de a recur#e la forţa letală$

statul trebuie să îndeplinească anumite condiţii foarte stricte. ecur#erea la forţa letală trebuie să fie absolutnecesară pentru atin#erea unuia sau mai multora dintre scopurile urmărite !i să fie strict proporţională cu scopurilerespective. <u este suficientă punerea în balanţă a dreptului individual !i a interesului #eneral. stfel$ de e'emplu$Curtea a ,otăr%t că faptul că s7au tras + de focuri de armă în timpul intervenţiei la domiciliul unui presupus teroristdepă!ea cu mult limita apărării le#itime !i "ustificabile a a#enţilor de poliţie implicaţi (,otăr%rea Gul împotriva 6urciei$2).22. Obligaţia procedurală de a efectua anc,ete privind decesele ? Curtea a introdus această obli#aţie pe calea "urisprudenţei sale. nc,eta ar trebui declan!ată automat de către autorităţi. ceasta trebuie desfă!urată în mod rapid$eficace !i public !i$ totodată$ independent de or#anul care a recurs la forţa letală în acel caz. 0e asemenea$ seimpune o anc,etă în cazul în care decesul survine în urma unor acte ale unor ter ți. *n mod normal$ aceasta trebuiedesfă!urată la cel mai înalt nivel$ însă personalul de e'ecuţie trebuie să se pre#ătească pentru această eventualitate$de e'emplu păstr%nd datele primite în le#ătură cu e'istenţa unui risc pentru viaţă sau informaţii detaliate privindsuprave#,erea riscurilor de suicid în timpul detenţiei etc. embrii personalului trebuie să coopereze pe deplin !i în

mod onest în cadrul anc,etelor care$ în caz contrar$ ar putea să nu fie conforme normelor prevăzute de Convenţie.2. 0reptul la viaţă mai poate fi invocat în cazurile de expul6are +i extrădare$ dacă persoana este trimisă într7o ţară în care riscă realmente să fie supusă pedepsei capitale. /'pulzarea sau e'trădarea rezultă$ de re#ulă$ în urma unei,otăr%ri "udecătore!ti sau a unei dispoziţii ministeriale$ însă personalul autorităţilor pentru imigrări !i ceilalţiintervenienţi trebuie să con!tientizeze această eventualitate !i să se informeze înainte de a trimite un potenţialimi#rant într7o ţară terţă în care ar putea fi e'pus acestui risc.Inter6icerea torturii +i a tratamentelor inumane ori degradante 2art< 24. Art< prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii* nici pedepselor sau tratamentelor inumane oridegradante.2+. cesta este un drept absolut. *n acest caz$ lucru rar înt%lnit în dispoziţiile Convenţiei$ articolul nu prevede nicioexcepţie !i nicio condiţie$ iar Curtea nu a dedus din acesta nicio e'cepţie sau condiţie implicită. ceasta înseamnă cănici interesul #eneral$ nici drepturile terţilor$ nici acţiunile victimei$ indiferent de #radul de periculozitate sau #ravitateafaptelor sale penale$ nu pot "ustifica tratamentele interzise prin acest articol.

25. rt. a fost invocat în situaţii foarte diverse$ însă conte'tul cel mai frecvent se referă la tratamentul persoanelorprivate de libertate. Prin urmare$ agenţii de poliţie !i celelalte persoane care au în pază persoane private delibertate (agenţii de penitenciare* personalul autorităţilor pentru imigrări +i personalul din cadrul centrelor dedetenţie sau al unităţilor de psi,iatrie cu regim înc,is) au în special sarcina de a ve#,ea la evitarea oricărei încălcări a acestui articol. /ste prudent să se facă o evaluare prealabilă a riscului de rele tratamente$ în special pentrucate#oriile vulnerabile (presupu!i pedofili$ minorităţi etc.).2-. „ortura a fost definită ca „tratamente inumane intenţionate* cau6atoare de suferinţe extrem de grave +icrude. Gradul de suferinţă constituie principala diferenţă dintre un act de tortură !i un tratament inuman$ însă actultrebuie să fie totodată intenţionat$ de e'emplu$ să fie aplicat cu scopul de a obţine informaţii sau de a intimida. <.9.?>aptul că informaţia poate salva vieţi nevinovate nu "ustifică tortura. Curtea a considerat$ în specia$l că reprezintă actede tortură violurile* ameninţările cu violenţa împotriva membrilor familiei* legarea la oc,i +i simularea uneiexecuţii. &uferinţa cauzată poate fi fizică sau psi,ică. Pra#ul torturii pro#resează? acte care nu erau considerate actede tortură acum de ani pot fi considerate ca atare în prezent$ deoarece normele devin mai stricte (,otăr%rea

&elmouni împotriva >ranţei$ av%nd ca obiect loviturile aplicate unui suspect). cela!i lucru este valabil și pentrutratamentul inuman.2:. 3ratamentul inuman4 trebuie să atingă un nivel minim de gravitate +i 3să cau6e6e fie le6iuni corporale* fiegrave suferinţe mentale4. <u este obli#atoriu să fie intenţionat !i nici aplicat într7un anume scop. *n cazul specific alvătămărilor cauzate în timpul arestului preventiv$ în care o persoană aflată într7o bună stare de sănătate anteriorarestării sau privării sale de libertate prezintă ulterior semne de vătămare dovedite$ autorităţilor le revine sarcina de adovedi că nu s7a făcut uz de forţă sau că aceasta nu a fost e'cesivă ori a fost "ustificată de acţiunile persoanei încauză. @mobilizarea abuzivă a unei persoane private de libertate sau a unui pacient internat într7o unitate de psi,iatriepoate constitui$ de asemenea$ un tratament inuman.23. 3ratamentul degradant4 implică umilire sau în-osire mai de#rabă dec%t suferinţe fizice ori mentale. Ca !i încazul tratamentului inuman$ tratamentul de#radant nu trebuie neapărat să fie intenţionat. Cel mai frecvent$ condiţiilede detenţie sunt cele care constituite tratamente de#radante$ de e'emplu în cazul unei îndelun#ate privări de libertatecaracterizate prin condiţii insalubre !i supraa#lomerare în celule (,otăr%rea Halas,niIov împotriva usiei). celea!i

condiţii pot fi încadrate ca inumane dacă depă!esc un anumit #rad de #ravitate. 8erc,e6iţiile corporale$ c,iar dacăsunt "ustificate din motive de securitate$ pot fi de#radante dacă sunt efectuate desconsider%nd demnitatea umană$ dee'emplu în public sau în prezenţa unor persoane de se' opus. "etenţia în i6olare nu este neapărat inumană sau



face o comparaţie între două cauze în care s7a recurs la o intervenţie medicală pentru recuperarea unor dro#uri în#,iţite de persoane bănuite de trafic de dro#uri. *n cauza Jallo, împotriva Germaniei$ s7a administrat forţat unvomitiv pentru a obţine probele$ în pofida unei opoziţii considerabile. odul în care s7a acţionat era de#radant !iimplica riscuri pentru sănătate. &7a constatat încălcarea art. . *n cauza 9o#umil împotriva Portu#aliei$ s7a efectuat ointervenţie c,irur#icală$ la recomandarea medicului !i sub suprave#,ere medicală$ pentru e'tra#erea unui plic decocaină din stomacul reclamantului mai de#rabă pentru salvarea vieţii acestuia dec%t pentru obţinerea unor probe. <us7a constatat nicio încălcare. rebuie subliniată în mod deosebit importanţa coordonării dintre agenţii dinunităţile de detenţie +i medici în astfel de situaţii< @mobilizarea cu cătu!e nu constituie un tratament de#radantdacă este o necesitate rezonabilă$ de e'emplu$ pentru a evita ca persoana în cauză să fu#ă ori să rănească alte

persoane$ dar poate constitui tratament de#radant dacă persoana imobilizată cu cătu!e necesită în#ri"iri medicale saueste e'pusă privirilor publicului ori este înfăţi!ată astfel în instanţă.. "iscriminarea$ de e'emplu pe motive etnice$ în cazul în care se cumulează cu rele tratamente dovedite$ poateconstitui o încălcare a art. $ de e'emplu într7o situaţie în care ni!te suspecţi romi sunt trataţi cu ostilitate sau într7unmod de#radant de către autorităţile "udiciare !i administrative (oldovan împotriva om%niei nr. 2).1. Expul6area sau extrădarea unei persoane către o ţară terţă în care riscă realmente să fie supusă unortratamente ce contravin art. poate constitui o încălcare a acestui articol de către ţara care a efectuat e'pulzarea. Ca!i în cazul art. 2$ decizia de e'pulzare se pronunţă în ma"oritatea cazurilor de către instanţele de "udecată sauautorităţile administrative. *nsă condiţiile e'pulzării intră adesea în sarcina a#enţilor de poliţie sau a personaluluiautorităţilor pentru imi#rări. &e impune #arantarea unui tratament uman în permanenţă$ iar o persoană a cărei starede sănătate nu îi permite să călătorească nu trebuie să fie obli#ată la acest lucru.2. Obligaţii po6itive care decurg din art< ? obli#aţia de prevenire a tratamentelor contrare art. îi revine înprincipal Guvernului prin intermediul adoptării unor acte cu putere de le#e !i norme administrative. *nsă această

obli#aţie poate viza totodată personalul cu funcţii de e'ecuţie !i poate fi invocată$ de e'emplu$ într7o situaţie în careasistenţii sociali nu au luat măsuri rezonabile pentru prote"area unor minori împotriva ne#li"enţei #rave din parteapărinţilor despre care aveau sau ar fi trebuit să aibă cuno!tinţă (,otăr%rea K împotriva e#atului nit). tunci c%ndeste vorba despre cate#orii vulnerabile 7 ca de e'emplu copii$ alienaţi mintal sau persoane private de libertate 7obli#aţia statului de a preveni relele tratamente este !i mai mare.. Obligaţia procedurală de a efectua anc,ete? ca !i în cazul dreptului la viaţă (art. 2)$ în cazul în care se invocă încălcarea art. $ e'istă obli#aţia de a efectua o anc,etă independentă$ efectivă !i rapidă. 0e e'emplu$ rănile trebuiesă facă obiectul unui e'amen medical c%t mai repede posibil pentru a stabili cum au fost cauzate. #enţii de poliţie !iceilalţi a#enţi trebuie să ţină la zi re#istre detaliate !i e'acte cu acţiunile lor !i$ dacă sunt acuzaţi de rele tratamente$ săcoopereze în totalitate la efectuarea anc,etei.Inter6icerea sclaviei* aservirii +i a muncii forţate 2art< 4. 3Sclavia4 este 3starea sau condiţia unei persoane asupra căreia se exercită atributele dreptului deproprietate sau unele dintre acestea4. *ntr7o cauză în care era vorba despre o t%nără adusă din ţara ei natală !i

constr%nsă să lucreze multe ore fără a fi remunerată în serviciul unei familii !i să locuiască la domiciliul acesteia fărăposibilitatea de a sc,imba situaţia$ Curtea a considerat că aceasta nu era sclavă (deoarece nu era „proprietateafamiliei)$ dar că ea se afla în stare de aservire (,otăr%rea &iliadin împotriva >ranţei) deoarece locul de !edere !i loculde muncă i7au fost impuse împotriva voinţei sale.+. 3(unca forţată sau obligatorie4 corespunde situaţiei în care o persoană trebuie să muncească ori să ofereservicii sub ameninţarea unei sancţiuni. lin. de la art. 4 enumeră trei situaţii care nu sunt considerate „muncăforţată sau obli#atorie în sensul acestui articol?a) orice muncă impusă unei persoane supuse detenţiei în condiţii le#ale8b) orice serviciu cu caracter militar (ori servicii ec,ivalente recunoscute)8c) orice muncă sau serviciu care face parte din obli#aţiile civile normale (de e'emplu$ rolul de "urat).5. Obligaţia po6itivă de a efectua anc,ete se aplică !i în cazul acestui articol$ mai ales în cazurile de e'ploatare apersoanelor !i de aservire domestică. nc,eta trebuie să îndeplinească acelea!i cerinţe de transparenţă$ eficacitate !iindependenţă sus7menţionate în le#ătură cu art. 2 !i (a se vedea supra$ pct. 2).

"reptul la libertate +i la siguranţă 2art< 5-. 0reptul de a nu fi privat de libertatea persoanei fără motiv le#al constituie unul dintre pilonii sistemului Convenţiei. stfel$ art. + stabile!te de la bun început o pre6umţie în favoarea libertăţii$ at%t pozitivă$ c%t !i ne#ativă? „=ricepersoană are dreptul la libertate !i la si#uranţă. <imeni nu poate fi privat de libertatea sa$ cu e'cepţia următoarelorcazuri !i potrivit căilor le#ale AB.:. 8rivarea de libertate are două elemente? detenţia într7un loc anumit pe o durată considerabilă !i lipsaconsimţăm%ntului persoanei private de libertate. cest lucru nu implică înc,iderea fizică într7un loc. *n paralel$controlarea$ în anumite situaţii$ a unui mare număr de persoane din motive de securitate nu ec,ivalează cu o privarede libertate în sensul art. +$ ca de e'emplu controlarea unei mulţimi de oameni în timpul evenimentelor sportive saupe drumurile publice în urma unui accident. Curtea a considerat de asemenea că$ în anumite împre"urări$ art. + nu seaplică atunci c%nd manifestanţii$ inclusiv cei violenţi$ au fost izolaţi de un cordon format de forţele de ordine într7uncartier timp de c%teva ore (ustin !i alţii împotriva e#atului nit).3. Curtea a subliniat că protecţia împotriva arbitrariului constituie punctul central al art. +$ care conferă dreptul la

si#uranţă !i la libertate !i impune respectarea căilor le#ale în toate cazurile. stfel$ într7o situaţie în care un cetățeanstrăin era dat în urmărire pentru crimă într7o ţară dar nu putea fi e'trădat în acea ţară din motive "uridice$ acesta afost arestat de poliţi!ti !i dus cu forţa într7o ma!ină p%nă la frontiera cu ţara 9$ din care putea fi e'trădat. Curtea a



drept admite +ase excepţii clare !i ex,austive$ enumerate la F 1 lit. a)7f). /ste deosebit de important ca a#enţiiforţelor de ordine$ în special cei care au atribuţii în materie de arestare !i reţinere$ să respecte cu stricteţe limitelestabilite la lit. a)7f) !i să supună de îndată controlului "udecătoresc acţiunile !i deciziile lor.41. Cele +ase excepţii în care este permisă privarea de libertate sunt următoarele?a) dacă persoana este deţinută le#al pe baza condamnării pronunţate de către o instanţă competentă8 b) o persoanăpoate fi deţinută pentru nesupunerea la o ,otăr%re pronunţată de o instanţă competentă ori în vederea #arantăriie'ecutării unei obli#aţii prevăzute de le#e8c) o persoană poate fi arestată !i reţinută în vederea aducerii sale în faţa autorităţii "udiciare competente$ atunci c%nde'istă motive verosimile de a se bănui că a săv%r!it o infracţiune sau c%nd e'istă motive temeinice de a crede în

necesitatea de a o împiedica să săv%r!ească o infracţiune sau să fu#ă după săv%r!irea acesteia8d) un minor (însemn%nd o persoană cu v%rsta sub 1: ani) poate fi deţinut pentru a se asi#ura că acesta beneficiazăde educaţie sau în a!teptarea unei proceduri "udecătore!ti de altă natură dec%t penală Ade e'emplu pentru a7lconstr%n#e pe minor să primească în#ri"iri$ procedurile penale fiind declan!ate prin lit. c)8e) o persoană susceptibilă să transmită o boală conta#ioasă$ un alienat$ un alcoolic$ un to'icoman sau un va#abondpot fi deținuți8f) o persoană poate fi arestată sau deţinută pentru a o împiedica să pătrundă în mod ile#al pe un teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de e'pulzare ori de e'trădare.42. Cele !ase situaţii sunt subordonate condiţiei ca detenţia să fie legală. sta înseamnă nu numai că trebuie să fie înconformitate cu dispoziţiile dreptului intern !i cu o procedură$ care trebuie să fie accesibile !i previzibile$ ci !i căaplicarea dreptului intern trebuie să fie conformă cu Convenţia$ respectiv să urmărească unul dintre obiectivelemenţionate la lit. a)7f).4. 0etenţia pentru garantarea respectării unei obligaţii prevă6ute de lege Alit. b) include situaţii precum

supunerea la un bara" rutier$ la un alcooltest sau la verificarea identităţii în mod inopinat$ precum !i alte e'erciţiicurente ce fac parte din prero#ativele poliţiei. =rice măsură de detenţie trebuie decisă în ultimă instanţă$ după cepersoanei i s7a acordat posibilitatea de a se conforma voluntar măsurii. 0e asemenea$ aceasta trebuie să fieproporţională !i menită să impună respect mai de#rabă dec%t o sancţiune.44. Arestarea urmată de detenţie sub bănuiala săv7r+irii unei infracţiuni de către persoana în cauză Alit. c)constituie situaţia e'cepţională cea mai frecventă !i cea care ridică probleme cel mai frecvent. restarea trebuie să fie "ustificată de o suspiciune întemeiată$ scopul fiind acela de a urmări penal persoana respectivă$ mai de#rabă dec%tde a căuta informaţii susceptibile să conducă la urmărirea sa penală. *nsă Curtea admite că detenţia pe durataintero#atoriului este permisă$ această durată put%nd fi mai mare în anumite cazuri$ ca de e'emplu în cazul unorsuspiciuni le#ate de un act terorist$ din cauza dificultăţii str%n#erii de probe concrete pentru susţinerea acuzaţiilor.4+. Curtea nu a definit termenul „alienat Alit. e) deoarece opiniile !i practicile medicale sunt în continuă evoluţie.&in#ura metodă si#ură de lucru pentru a#enţi constă a!adar în a nu dispune plasamentul (!i menţinerea) persoanelor în detenţie dec%t în temeiul unui aviz medical autorizat$ obiectiv !i recent. ;ocul !i condiţiile în care o persoană stă în

detenţie trebuie să fie pe măsura situaţiei acesteia. Plasamentul unui alienat într7o instituţie socială poate ec,ivala cuo privare de libertate.45. eferitor la alienaţi* alcoolici* toxicomani +i vagabon6i Alit. e)$ Curtea impune ca reacţia să fie proporţionalăcu comportamentul persoanei în cauză. *ntr7o cauză în care o persoană aflată sub influenţa alcoolului !i7a pierdutstăp%nirea de sine în interiorul unui oficiu po!tal$ poliţi!tii au condus7o la un centru de trezire unde a fost ţinută maimult de !ase ore. <u s7a stabilit că acea persoană reprezenta o ameninţare pentru sine sau pentru terţi8 mai mult$aceasta nu avea antecedente. Poliţi!tii aveau alte opţiuni (ca de e'emplu să o conducă la domiciliul său). PotrivitCurţii$ „privarea de libertate este o măsură at%t de #ravă înc%t nu se "ustifică dec%t dacă alte măsuri$ mai puţin severe$au fost luate în considerare !i considerate insuficiente pentru apărarea interesului personal sau public (,otăr%reaLitold ;itDa împotriva Poloniei).4-. 0etenţia unei persoane împotriva căreia se află în curs o procedură de expul6are ori extrădare Alit. f) se poaterealiza într7un centru de detenţie special conceput pentru soluţionarea rapidă a acestor cazuri$ însă numai pentru oscurtă perioadă de timp (o durată de - zile a fost considerată acceptabilă în ,otăr%rea &aadi împotriva e#atului nit).

&e poate vorbi de detenţie c,iar !i în afara centrelor de detenţie recunoscute ca atare? s7a constatat o încălcare într7ocauză în care solicitanţii de azil au fost înc,i!i în zona de tranzit a unui aeroport timp de 2 de zile înainte de a fie'pulzaţi. 6eoretic$ ace!tia erau liberi să plece$ însă practic nu aveau unde să se ducă !i nu beneficiau de asistenţă "udiciară ori socială. Garanţiile prevăzute la art. + nu au fost respectate (,otăr%rea muur împotriva >ranţei).4:. rt. + @ ? prevede că orice persoană arestată trebuie să fie informată* în termenul cel mai scurt +i într9olimbă pe care o înţelege* asupra motivelor arestării sale +i asupra oricărei acu6aţii aduse împotriva sa . /ste o#aranţie elementară ca o persoană să fie informată despre motivele pentru care este arestată$ în termeni simpli$ nufoarte te,nici$ pentru a putea contesta infracţiunea sau măsura privativă de libertate$ după caz$ folosind o cale de atac "urisdicţională (a se vedea supra$ art. + F 4). ;imba necesară poate fi o limbă străină sau$ de e'emplu$ limba"ulsemnelor$ dacă persoana arestată este surdo7mută. Condiţia informării „ în termenul cel mai scurt poate depinde decircumstanţele cauzei$ însă Curtea a precizat că informaţia ar trebui comunicată persoanei private de libertate „înc%teva ore de la arestarea sa. 0e asemenea$ nivelul de detalii necesar poate diferi? în unele cazuri în care e'istaubănuieli de terorism$ Curtea a admis că motivele puteau fi concise !i mai puţin clare dec%t în cazurile obi!nuite$ pentru

a evita divul#area prea multor informaţii despre ceea ce autorităţile !tiu sau nu. *n cazuri e'cepţionale$ informaţiapoate fi comunicată reprezentantului persoanei arestate (de e'emplu în cazul în care starea mintală a persoanei o împiedică să înţelea#ă).



sau un funcţionar în domeniul "ustiţiei$ cu condiţia ca aceasta persoană să fie independentă de autorităţi !i părţileimplicate !i$ totodată$ să fie imparţială. /ste necesar ca această persoană să aibă competenţa să se pronunţe asuprafondului cererii$ să verifice că arestarea !i detenţia se bazează pe motive suficiente !i$ în caz contrar$ să dispunăeliberarea. /'presia „de îndată poate avea diverse interpretări$ însă$ în #eneral$ înseamnă ziua următoare. Curtea aconsiderat că 4 zile constituie termenul ma'im$ de!i este posibil ca unele termene mai scurte să fie$ totu!i$ contrareConvenţiei. 0ecizia de punere în libertate pe cauţiune poate fi luată în acest stadiu sau imediat după acesta. Curteadispune ca necesitatea arestării preventive să fie stabilită (de e'emplu ca urmare a riscului ca persoana deţinută săfu#ă) ţin%nd seama de circumstanţele fiecărui caz în parte$ în temeiul prezumţiei #enerale în favoarea libertăţii. /stesarcina inisterului Public$ a instanţelor !i poliţiei să procedeze astfel înc%t cauza să se "udece într7un termen

rezonabil. Cu toţii trebuie să7!i coordoneze eforturile în acest scop.+. Art< 5 @ constituie dispoziţia de „,abeas corpus a Convenţiei$ acesta conferind persoanei arestate sau deţinutedreptul să introducă o cale de atac în faţa unui tribunal* pentru ca acesta să statue6e într9un termen scurtasupra legalităţii deţinerii sale +i să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală . cest drept nu poate fifolosit pentru a contesta o pedeapsă privativă de libertate pronunţată printr7o sentinţă penală Aart. + F 1 lit. a).Procedura trebuie să fie contradictorie$ iar e#alitatea armelor între cele două părţi trebuie să fie #arantată$ ceea ceimplică faptul că persoanele private de libertate !i reprezentanţii lor trebuie să aibă acces la documente esenţiale$ înbaza cărora se solicită privarea de libertate. /'presia „într7un termen scurt înseamnă că nu ar trebui să e'iste vreo înt%rziere ne"ustificată în cursul procedurii "udiciare (de e'emplu? înt%rziere cauzată de traducerea documentelorfolosite în procedură). 0acă privarea de libertate a fost dispusă de către o instanţă$ acest drept este considerat$ în#eneral$ ca fiind respectat. cest drept implic$ă de obicei$ un drept de a declan!a periodic o procedură de control alle#alităţii măsurii privative de libertate.+1. Art< 5 @ 5 #arantează dreptul la reparaţie al oricărei persoane care este victima unei arestări sau a unei

deţineri în condiţii contrare dispo6iţiilor art< 5. /'ercitarea efectivă a acestui drept aparţine altor persoane dec%tfuncţionarii cu atribuţii în materie de arestare !i reţinere. 6otu!i$ această dispoziţie trebuie să constituie un stimulentputernic pentru ca ace!tia din urmă să respecte drepturile conferite prin art. +. *n caz contrar$ statul poate avea multde plătit."reptul la un proces ec,itabil 2art< +2. Principala dispoziţie a art. 5$ respectiv prima teză de la F 1$ este următoarea? „Orice persoană are dreptul la -udecarea în mod ec,itabil* în mod public +i într9un termen re6onabil a cau6ei sale* de către o instanţăindependentă +i imparţială* instituită de lege* care va ,otărî fie asupra încălcării drepturilor +i obligaţiilor salecu caracter civil* fie asupra temeiniciei oricărei acu6aţii în materie penală îndreptate împotriva sa.+. 0reptul la un proces ec,itabil este o #aranţie fundamentală în orice societate democratică$ acest articol constituinduna dintre cele mai importante dispoziţii ale Convenţiei !i una dintre cele mai frecvent invocate. Cauzele av%nd caobiect dreptul la un proces ec,itabil sunt mai numeroase dec%t cele referitoare la orice altă c,estiune.esponsabilitatea de a ve#,ea la respectarea dreptului la un proces ec,itabil revine într7o măsură mai mare

"udecătorilor$ inisterului Public !i le#iuitorilor dec%t funcţionarilor aflaţi în le#ătură directă cu publicul$ cărora li seadresează prezentul set de instrumente. *nsă agenţii de poliţie (care$ în unele sisteme de drept$ pot "uca rolulinisterului Public) !i agenţii de penitenciare î!i asumă responsabilităţi în dosarele penale$ în vreme ce alţifuncţionari M funcţionarii din sistemul -uridic* asistenţii sociali* funcţionarii însărcinaţi cu eliberarea permiselor+i ofiţerii de stare civilă M pot avea responsabilităţi !i în dosarele civile.+4. *ntruc%t Convenţia trebuie aplicată în numeroase state ale căror sisteme "uridice diferă semnificativ$ Curtea aprecizat semnificaţia „autonomă în sistemul Convenţiei a numero!i termeni din acest articol. cesta este în specialcazul termenilor „penal$ „acuzaţie !i „drept cu caracter civil. ce!ti termeni nu au neapărat aceea!i semnificaţie ca în sistemele interne.8rocedurile civile++. *n principiu$ art. 5 se aplică în #eneral tuturor liti#iilor civile$ cu anumite e'cepţii stabilite de mai mult timp. *npractică$ cel mai simplu este să se enumere anumite cazuri în care Curtea a stabilit că se aplică art. 5$ precum !i altecazuri în care nu se aplică acest articol. Cu toate acestea$ trebuie remarcat că listele de mai "os nu sunt e',austive !i

că practica este în continuă evoluţie?&itigiile în care s9a aplicat art< D liti#ii referitoare la dreptul de proprietate$ ca de e'emplu liti#iile în materie de amena"are a teritoriului8 decizii de acordare a unor permise$ ca de e'emplu licenţe profesionale sau de comercializare a băuturilor8 proceduri în materie de dreptul familiei$ ca de e'emplu proceduri de adopţie$ de înapoiere transfrontalieră a copiilor!i de plasament în familie sau într7un centru de primire8 cereri de reparaţie formulate împotriva autorităţilor publice$ în special a spitalelor8 cereri de prestaţii sociale în măsura în care e'istă un drept$ cu alte cuvinte$ prestaţia nu este pur discreţionară8 proceduri disciplinare împotriva ma#istraţilor !i liti#ii referitoare la funcţia publică.

&itigii în care nu s9a aplicat art< D liti#ii în materie de imi#rație !i naţionalitate8 liti#ii în materie de fiscalitate între contribuabil !i autorităţile fiscale8

liti#ii le#ate de dreptul electoral$ ca de e'emplu dreptul de a candida la o funcţie electivă.

+5. *n toate cauzele civile în care se aplică$ art. 5 F 1 prevede în mod expres?



o ,otăr7re pronunţată în mod public$ cu alte cuvinte ,otăr%rea trebuie să fie disponibilă public$ c,iar dacă nu afost pronunţată într7o !edinţă publică.

+-. Curtea a dedus de la art< @ = următoarele drepturi? accesul (at%t fizic$ c%t !i procedural) la o instanţă8 repre6entarea în -ustiţie în cauzele civile Aalin. lit. c) prevede de"a acest drept în cadrul cauzelor penale$ a sevedea mai "os8 dreptul de a participa efectiv$ de e'emplu prin intermediul unei proceduri contradictorii în care probele de caredispune una dintre părţi sunt comunicate părţii adverse !i e#alitatea armelor este #arantată$ adică fiecare dintre părţi

are realmente posibilitatea de a7!i prezenta poziţia8 obli#aţia instanţei de a ţine seama în totalitate !i în mod e#al de cele două părţi implicate în cauză8 dreptul la o ,otăr7redeci6ie motivatăF obligaţia statului de a executa o sentinţă civilă în timp util +i în mod efectiv 8 securitatea -uridică$ incluz%nd caracterul definitiv al ,otăr%rilor "udecătore!ti.+:. Principalul efect pentru a#enţii publici este acela că persoanele care se ocupă de litigii civile av7nd ca obiectart< trebuie să veg,e6e la respectarea dreptului la un proces ec,itabil* fie în stadiul deci6iei administrative*fie ulterior în stadiul controlului -urisdicţional. cest lucru îi vizează mai ales pe asistenţii sociali care se ocupă decauze av%nd ca obiect adopţia sau plasamentul copiilor$ funcţionarii din domeniul urbanistic care se ocupă de cererilepentru certificate de urbanism$ autorităţile însărcinate cu eliberarea autorizaţiilor !i or#anismele profesionale careeliberează certificate profesionale$ funcţionarii din domeniul serviciilor sociale în contact cu solicitanţii etc.8rocedurile penale+3. *n ceea ce prive!te procesele av%nd ca obiect o acuzaţie în materie penală$ #aranţiile procedurale sunt mai stricte

dec%t în cazul celorlalte proceduri "udiciare. 6ermenul „penal are o semnificaţie aparte în temeiul Convenţiei !i poateinclude procedurile disciplinare$ administrative sau fiscale dacă acestea pot conduce la condamnarea persoaneirespective.5. Pe l%n#ă drepturile menţionate la F 1$ orice persoană urmărită pentru o faptă penală are totodată drepturilespecifice menţionate la F 2 !i lit. a)7f)?> 8re6umţia de nevinovăţie 2@ ?< =rice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată p%nă cevinovăţia sa va fi le#al stabilită. /'istă dreptul la tăcere !i dreptul de a nu se autoincrimina. >uncţionarii publici pot încălca acest drept dacă declară ori dau de înţeles în public$ de e'emplu prin mass media$ că o persoană esterăspunzătoare de o infracţiune înainte ca o instanţă să o declare vinovată. ceastă dispoziţie nu împiedică efectuareaunor verificări preliminare precum analiza s%n#elui !i a urinei !i nici emiterea unor dispoziţii pentru prezentareadocumentelor.

> "reptul de a fi informat* în termenul cel mai scurt +i într9o limbă pe care o înţelege* despre natura +i cau6a

acu6aţiei aduse împotriva sa G@ lit< aH. ceastă dispoziţie este comparabilă cu dreptul prevăzut la art. + F 2 (a sevedea supra)$ însă obiectul acesteia este diferit. =biectul art. + este de a permite unei persoane să conteste arestareasau detenţia sa$ pe c%nd cel al art. 5 este de a7i permite să7!i pre#ătească apărarea. ceastă sarcină revine în#eneral poliţiei$ funcţionarilor din cadrul instanţelor sau celor din cadrul inisterului Public. Persoana trebuie să fie înmăsură să înţelea#ă informaţia$ inclusiv$ după caz$ oferindu7i7se posibilitatea unei traduceri Ape c,eltuiala statului$ a sevedea in*ra F lit. e). *n cazul în care acuzatul suferă de un ,andicap (ca de e'emplu cecitate$ surditate sau o boalămintală) care implică dificultăţi de înţele#ere$ poate fi necesară o asistenţă specială.

> "reptul de a dispune de timpul +i de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale G@ lit< bH . 6impul necesardepinde de comple'itatea cauzei$ însă înlesnirile includ întotdeauna$ în ceea ce prive!te persoanele arestatepreventiv$ posibilitatea de a primi vizita propriilor avocaţi$ cu care trebuie să se poată conversa confidenţial$ fără a fiascultaţi de către a#enţii de poliţie sau a#enţii de penitenciar.

> "reptul să se apere el însu+i sau să fie asistat de un apărător ales de el +i să poată fi asistat gratuit de unavocat din oficiu atunci c7nd interesele -ustiţiei o cer G@ lit< cH< Problemele le#ate de accesul avocaţilor laacuzat aparţin tot acestui drept. Curtea a considerat că asistenţa acordată de un avocat trebuie să fie concretă !iefectivă$ mai ales în stadiul procedurii preliminare !i în cadrul !edinţei de "udecată. stfel$ într7o cauză în care în careun deţinut notoriu a fost intero#at timp de aproape - zile fără să i se permită consultarea unui avocat$ s7a constatate'istenţa unei încălcări pe motiv că apărarea acestuia risca să fie compromisă iremediabil. *n aceea!i cauză$ întruc%tdosarele erau foarte voluminoase$ două vizite a c%te o oră pe săptăm%nă nu au fost considerate suficiente pentru a7ipermite acuzatului să7!i pre#ătească apărarea (,otăr%rea Ncalan împotriva 6urciei). 0e asemenea$ întrevederiletrebuie să se desfă!oare în afara razei auditive a funcţionarilor. Ca re#ulă #enerală$ asistenţa avocatului estenecesară încă de la primul intero#atoriu efectuat de poliţie.

> "reptul să adrese6e întrebări sau să solicite ascultarea martorilor acu6ării +i să obţină citarea +i ascultareamartorilor apărării G§ lit< dH< *n cazul în care o mărturie este decisivă pentru stabilirea vinovăţiei acuzatului$acestuia din urmă trebuie să i se acorde posibilitatea confruntării cu martorul$ sub suprave#,erea unui avocat dacăeste necesar.> "reptul să fie asistat în mod gratuit de un interpret dacă nu înţelege sau nu vorbe+te limba folosită în



e'emplele prezentate$ durata procedurilor depinde în special de eficacitatea cercetărilor efectuate de poliţie. Curteainclude faza cercetării penale pentru a evalua dacă durata este una rezonabilă.'icio pedeapsă fără lege 2art< 52. ceastă dispoziţie inter6ice aplicarea retroactivă a dreptului penal. ceasta include dreptul de a nu fi "udecatori sancţionat pentru o faptă care nu constituia infracţiune în momentul în care a fost săv%r!ită. Organele de poliţietrebuie să verifice dacă infracţiunile +i pedepsele erau prevă6ute de legislaţia în vigoare la data faptelorpentru care persoanele au fost arestate +i urmărite penal< 0in nou$ trebuie precizat că termenul „penal are osemnificaţie aparte în temeiul Convenţiei !i poate include procedurile disciplinare$ administrative sau fiscale dacăacestea pot conduce la condamnarea persoanei respective.

Art< J 9 ==5. ceste patru articole (care se referă la respectarea vieţii private +i de familieF libertatea de g7ndire* decon+tiinţă +i de religieF libertatea de exprimareF !i libertatea de întrunire +i de asociere) prezintă c%tevacaracteristici comune? toate consacră drepturi relative8 acestea sunt structurate în două alineate8 primul alineat menţionează dreptul consacrat$ iar al doilea alineatstabile!te împre"urările în care se poate "ustifica o in#erinţă8 elementele specifice celui de al doilea alineat diferă$ însă acestea conţin trei cerinţe comune pentru a putea -ustifica o ingerinţă în exercitarea dreptului respectiv.

54. Kn primul r7nd$ in#erinţa trebuie să fie prevă6ută de lege. 6ermenul „le#e include actele cu putere de le#e !iactele administrative$ „common laD !i dreptul niunii /uropene în ţările subordonate acestor tipuri de ordine "uridică$precum !i prevederile statutare ale or#anismelor profesionale$ ale universităţilor etc. ;e#ea trebuie să facă parte dintr7

o ordine "uridică naţională. 0e asemenea$ aceasta trebuie să fie accesibilă$ adică pusă la dispoziţia publicului$ !iprevi6ibilă$ adică suficient de clară pentru a permite unei persoane să7!i modifice conduita pentru a se conforma le#ii. *ntr7una din numeroasele cauze referitoare la ascultarea convorbirilor telefonice în privinţa cărora a fost sesizată$Curtea a concluzionat că o le#e nu conţinea dispoziţii suficient de clare !i e'acte$ mai ales în raport cu #ravitateain#erinţei !i #radul de sofisticare cresc%nd a te,nolo#iei (Hruslin împotriva >ranţei).5+. Kn al doilea r7nd$ in#erinţa trebuie să urmărească un scop legitim. >iecare dintre cele două alineate prezintă olistă de scopuri specifice autorizate$ care diferă de la un articol la altul$ precum „prevenirea faptelor penale$ „apărareaordinii$ prote"area sănătăţii sau a moralei publice$ ori „prote"area drepturilor !i libertăţilor altora.55. Kn al treilea r7nd$ in#erinţa trebuie să constituie una dintre acele „măsuri necesare* într9o societatedemocratică pentru îndeplinirea scopului respectiv. 6ermenul „necesar nu se înţele#e nici ca „indispensabil$ pe deo parte$ nici ca doar „rezonabil$ pe cealaltă parte. *nseamnă că Guvernul trebuie să demonstreze e'istenţa unei„nevoi sociale imperioase a acestei in#erinţe !i proporţionalitatea ei cu scopul urmărit. 0e!i termenul„proporţionalitate nu apare propriu7zis în te'tul Convenţiei$ acesta constituie punctul central al interpretării lui de către

Curte. stfel$ c,iar !i o politică sau un act ce urmăre!te un scop le#itim nu se consideră acceptabile dacă mi"loacelefolosite sunt e'cesive$ arbitrare sau inec,itabile. Convenţia impune autorităţilor naţionale să #ăsească un ec,ilibru "ust între respectarea drepturilor persoanelor !i preocuparea pentru interesul #eneral8 de asemenea$ uneori poate fi vorbade punerea în balanţă a unor drepturi individuale concurente. Curtea a recunoscut că este în principal sarcinaautorităţilor naţionale să #aranteze apărarea drepturilor omului !i realizarea unui ec,ilibru potrivit$ precum !i căacestea sunt în #eneral mai bine plasate dec%t Curtea ca să evalueze necesitatea unei in#erinţe. *n consecinţă$aceasta a elaborat un principiu conform căruia statele au o oarecare latitudine în acest domeniu pe care îl denume!te„mar-ă de apreciere$ admiţ%nd circumstanţele sociale !i alte diferenţe între ţări$ ca !i soluţiile locale. ceastălatitudine este totu!i limitată !i răm%ne subordonată controlului e'ercitat de către Curte. ceastă mar"ă de apreciereva fi mai mare dacă practica diferă semnificativ de la o ţară europeană la alta$ dec%t dacă e'istă un consens care nueste circumscris politicii sau practicii unui stat. !a cum comportamentele sociale se sc,imbă$ "urisprudenţa Curţiievoluează în paralel cu aceste comportamente."reptul la respectarea vieţii private +i de familie 2art< J

5-. *n conformitate cu art. : @ =$ orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private +i de familie* adomiciliului său +i a corespondenţei sale. Curtea a reţinut o interpretare lar#ă a tuturor acestor termeni$ depă!indsensul lor obi!nuit în numeroase sisteme "uridice naţionale. utorităţile trebuie să con!tientizeze acest lucru !i să nupresupună că sensul Convenţiei va fi asemănător cu cel cu care sunt ele obi!nuite.5:. 3.iaţa privată4 trebuie considerată într7un sens mai lar# dec%t intimitatea (care constă$ în principal$ în dreptul laconfidenţialitate !i dreptul de a trăi separat de restul lumii). ceasta include$ în special$ identitatea personală$orientarea se'uală !i activitatea se'uală$ identitatea de #en$ protecţia datelor$ dreptul de a nu suporta poluarea fonicăsau to'ică !i dreptul de a nu fi victima ,ărţuirii.53. „.iaţa de familie4 este o noţiune la fel de amplă$ în sistemul Convenţiei$ care depă!e!te noţiunea de cuplu clasic M căsătorit$ cu copii. ceasta include cuplurile necăsătorite (sub rezerva că acestea trebuie să demonstreze o relaţiestabilă de mai mult timp)$ cuplurile de acela!i se' !i transse'ualii$ precum !i părinţii$ ca !i bunicii !i nepoţii$ fraţii !isurorile. *n acest caz$ este vorba de a demonstra e'istenţa unor le#ături personale str%nse. ceastă noţiune a fostdeseori aplicată în cauzele av%nd ca obiect e'pulzarea$ pentru a permite persoanelor cu le#ături de familie să răm%nă

pe un teritoriu$ c,iar dacă au săv%r!it o infracțiune ori dacă !ederea lor a depă!it data valabilităţii autorizaţiei deintrare pe respectivul teritoriu.-. 3"omiciliul4 impune victimei unei încălcări să demonstreze o le#ătură suficientă !i constantă cu locul pe care îl



-1. 3Corespondenţa4 include nu numai po!ta (încep%nd cu cea a persoanelor private de libertate)$ ci !i convorbiriletelefonice$ po!ta electronică !i mesa"ele telefonice scrise.-2. 3#espectarea4 impune obligaţii at7t negative* c7t +i po6itive? obli#aţia ne#ativă de a nu comite o in#erinţăarbitrară în drepturile altora !i obli#aţia pozitivă$ de e'emplu$ de a lua măsuri pentru a #aranta respectarea vieţiiprivate !i de familie$ nu numai în relaţiile dintre stat !i persoane$ ci !i în sfera relaţiilor dintre persoane. stfel$ într7oserie de cauze referitoare la persoane transse'uale$ problema nu avea le#ătură cu faptul că statele respective împiedicaseră operaţia c,irur#icală prin care respectivele persoane î!i puteau sc,imba se'ul (din contră$ ofacilitaseră)$ ci cu faptul că ulterior au refuzat să le sc,imbe actele de identitate$ precum certificatele de na!tere$pentru ca acestea să reflecte noua lor identitate. Proced%nd astfel$ statele nu se conformaseră obli#aţiei lor ne#ative

de respectare a vieţii private (GoodDin împotriva e#atului nit). Cauzele av%nd ca obiect poluarea mediului se referă!i ele$ în principal$ la o obli#aţie pozitivă. *n plus$ în toate deciziile referitoare la copii$ interesul superior al copiluluieste un considerent primordial.-. Art< J @ ? urmează modelul menţionat mai sus$ neautoriz%nd nicio in#erinţă în acest drept dec%t dacă esteprevăzută de le#e !i necesară$ într7o societate democratică$ pentru a urmări un scop le#itim. rt. : permite urmărireaurmătoarele scopuri? securitatea naţională* siguranţa publică +i bunăstarea economică a ţăriiF apărarea ordinii +i prevenirea faptelor penaleF prote-area sănătăţii sau a moraleiF prote-area drepturilor +i libertăţilor altora<

-4. 0e fiecare dată c%nd un reclamant se pl%n#e de o in#erinţă$ Curtea e'aminează cazul în funcţie de trei întrebări? este prevă6ută de lege?

urmăre+te un scop legitim) este necesară* într9o societate democratică* urmărirea acestui scop* cu alte cuvine : nu este acesta excesiv*arbitrar sau inec,itabil)

-+. @ată un exemplu al modului în care procedează Curtea? într7o cauză av%nd ca obiect colectarea !i păstrareadatelor cu caracter personal de către poliţie$ au fost prelevate mostre de 0< !i amprentele di#itale ale reclamanţilor$acuzaţi de fapte penale. lterior$ în privinţa acestora s7a dispus ac,itarea sau încetarea urmăririi penale$ însămostrele au fost păstrate. Păstrarea mostrelor era prevăzută de le#e !i urmărea un scop autorizat$ și anumeprevenirea infracţionalităţii. Curtea a considerat însă că măsura nu era „necesară într7o societate democraticădeoarece acea dispoziţie #enerală era disproporţională !i nu prevedea nicio e'cepţie pentru persoanele bănuite desăv%r!irea unei infracţiuni !i ac,itate ulterior (& !i arper împotriva e#atului nit).-5. Autorităţile trebuie să9+i pună acelea+i întrebări înaintea unei ingerinţe în drepturile consacrate de art< J $pentru a avea certitudinea că nu se comite o in#erinţă fără "ustificare. cest articol este unul dintre cele cărora

or#anele administrative le aduce atin#ere cel mai frecvent. /ste imposibil să se ia în considerare nenumăratelemoduri în care a fost aplicat. @ată c%teva exemple (bazate pe cauze în care s7a pronunţat Curtea) de situaţii în careanumite categorii de autorităţi trebuie să dea dovadă de mai multă atenţie 2'<B< aceste exemple nu suntex,austiveD8oliţiaD perc,eziţia la domiciliul unei persoane8 prelevarea sau conservarea de mostre fizice ori luarea !i păstrarea dedocumente.Serviciile de securitateD punerea sub ascultare a telefonului unei persoane8 instalarea unui dispozitiv de ascultare ladomiciliul acesteia sau la birourile sale$ păstrarea datelor.8ersonalul din sistemul penitenciarD verificarea corespondenţei unei persoane private de libertate sau in#erinţa încorespondenţa acesteia$ mai ales cea dintre acesta !i avocaţii săi ori instanţe8 perc,eziţia corporală a vizitatorilorpentru a verifica dacă transportă dro#uri etc.8 in#erinţa în drepturile la vizită8 sancţiuni aplicate deţinuţilor condamnaţi.Ofiţerii de stare civilăD restricţii impuse la ale#erea unui prenume$ sc,imbarea numelui sau modificarea actelor destare civilă ulterior sc,imbării se'ului.

Asistenţii socialiD luarea copiilor în în#ri"ire$ plasamentul copiilor într7o familie #azdă sau o familie adoptivă (suntindispensabile informarea !i consultarea părintelui naturalOpărinţilor naturali8 este necesar să se evite ca durataacestor perioade să afecteze iremediabil relaţiile părinţi7copii etc.)8 facilitarea contactului unui copil cu părintele carenu a obţinut tutela.Agenţii colectivităţilor localeD aplicarea unor norme de urbanism pre"udiciabile vieţii de familie !i domiciliuluipersoanelor8 folosirea publică a unor sisteme de suprave#,ere video ce permit stabilirea identităţii unei persoane8administrarea unor instalaţii care sunt sursă de poluare sub formă de z#omot sau emisii to'ice (precum cele pentrutratarea de!eurilor).(ediciiD tratament care implică un consimţăm%nt informat.8ersonalul autorităţilor pentru imigrăriD e'aminarea cazurilor persoanelor susceptibile de e'pulzare (ca dee'emplu persoane aflate în situaţie de ile#alitate după e'pirarea termenului de valabilitate a permisului lor de !edere$delincvenţi condamnaţi în vederea e'ecutării pedepsei) care au le#ături de familie cu persoanele rezidente în aceaţară.

Kn situaţiile menţionate anterior* art< J nu se opune obligatoriu acţiunii respective* ci impune să se veg,e6e lagarantarea -ustificării +i proporţionalităţii acţiunii< Kn unele ca6uri* agenţii trebuie să verifice obţinereaîncuviinţării -udecătore+ti necesare<



un drept relativ const7nd în libertatea de a9+i manifesta religia sau convingerea în mod individual sau încolectiv$ în public sau în particular$ prin cult$ învăţăm%nt$ practici !i îndeplinirea ritualurilor.

<umai cel de al doilea drept este supus limitărilor prevăzute la F 2.-:. Curtea a evitat să definească „reli#ia !i convin#erea !i a admis numeroase definiţii ale acestora8 nu s7a limitat lamarile reli#ii consacrate în lume$ precum cre!tinismul$ iudaismul !i islamul$ ci a luat în considerare !i credinţe mairecente$ precum martorii lui @e,ova !i scientolo#ia. *n r%ndul convin#erilor$ a admis pacifismul$ ve#etalismul !i opoziţiafaţă de avort$ însă nu !i promovarea sinuciderii asistate.-3. *n principiu$ protecţia se acordă manifestărilor directe ale unei reli#ii sau convin#eri$ precum purtarea crucii$

turbanului sau vălului islamic ori consumarea m%ncărurilor Ios,er$ nu manifestărilor indirecte$ precum distribuirea debro!uri pacifiste în r%ndul soldaţilor$ spre deosebire de proclamarea unor principii pacifiste.:. Art< L @ ? se prezintă în forma clasică e'plicată mai sus (referitor la art. :711 M a se vedea supra$ pct. -7-+).:1. =rice restr%n#ere aplicată acestui drept trebuie să fie prevă6ută de lege. Prin urmare$ întreruperea fără temeile#al a unei adunări a martorilor lui @e,ova în sedii înc,iriate le#al constituie o încălcare a acestui drept (Huznetsov împotriva usiei).:2. &copurile le#itime enumerate sunt siguranţa publică* protecţia ordinii* a sănătăţii sau a moralei publice*precum +i prote-area drepturilor +i libertăţilor altora.:. 8rintre restr7ngerile a căror -ustificare a fost recunoscută se numărăD interdicţia ca o infirmieră să poarte o cruce care poate constitui un risc pentru sănătatea pacienţilor8 restricţii aplicate ţinutelor reli#ioase$ în special purtării vălului islamic în unităţile !colare sau universitare8 Curteaacordă Guvernului o mar"ă de apreciere e'tinsă$ motivată de prote"area drepturilor !i libertăţilor altora8 interdicţia ca un deţinut să efectueze rituri reli#ioase care îi deran"ează pe ceilalţi deţinuţi.

:4. 8rintre restr7ngerile a căror -ustificare nu a fost recunoscută se numărăD urmărirea penală începută împotriva unei persoane pentru „prozelitism$ c%t timp aceasta încerca doar să îi convin#ăpe alţii de virtuţile convin#erilor sale8 interdicţia de a purta cruce impusă unui a#ent de înre#istrare al unei companii aeriene în temeiul politicii companieirespective8 respin#erea cererii unui deţinut de acordare a unui re#im alimentar fără carne.

:+. C,estiunile referitoare la convingere +i manifestările acesteia sunt adesea controversate +i delicate* maiales într9o societate tot mai pluralistă< Autorităţile trebuie să fie sigure* pe de o parte* că pot acţiona în numeleunei -ustificări legale clare înainte de a impune restr7ngeri +i* pe de altă parte* că urmăresc un scop legitim într9un mod proporţional<&ibertatea de exprimare 2art< =M

:5. Art< =M @ = este redactat după cum urmea6ăD 3Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare< Acestdrept cuprinde libertatea de opinie +i libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amesteculautorităţilor publice +i fără a ţine seama de frontiere< 8re6entul articol nu împiedică statele să supunăsocietăţile de radiodifu6iune* de cinematografie sau de televi6iune unui regim de autori6are<4:-. ;ibertatea de e'primare reprezintă o piatră de temelie a democraţiei !i un element esenţial pentru a beneficia denumeroase alte drepturi. 0reptul prote"at trebuie considerat într7un sens foarte lar#$ care depă!e!te sfera libertăţiipresei. cesta include discursul politic$ discursul comercial !i e'presia artistică. Curtea a subliniat valoareaconstituţională a acestuia !i a declarat că o ingerinţă poate fi -ustificată numai de necesităţi imperioase +i căexcepţiile ar trebui să facă obiectul unei interpretări restr7nse. Pe de altă parte$ Curtea a precizat că formulaprote"ată prin F 1 3este valabilă nu numai pentru Ninformaţiile sau Nideile acceptate ori considerate dreptinofensive GPH* ci +i pentru cele care lovesc* +oc,ea6ă sau nelini+tesc statul sau un segment oarecare alpopulaţiei4. =piniile care pot fi considerate e'treme !i !ocante$ precum !i arta care poate fi considerată obscenă$ potfi a!adar e'primate !i prezentate$ sub rezerva e'cepţiilor limitative prevăzute la F 2$ care se pretează la o interpretare

restr%nsă. &ibertatea de exprimare beneficia6ă de o pre6umţie favorabilă<::. Art< =M @ ? precizează caracterul relativ al acestui drept conform modelului obi!nuit e'plicat mai sus? restr%n#erilecare i se aplică trebuie (i) să fie prevăzute de le#e$ (ii) să urmărească un scop autorizat !i (iii) să fie necesare într7osocietate democratică$ proporţionale !i nediscriminatorii (a se vedea supra$ pct. -7-+). *nsă articolul recunoa!tetotodată că e'ercitarea libertăţii de e'primare „comportă îndatoriri !i responsabilităţi. ce!ti termeni au fost folosiţi deCurte$ de e'emplu$ pentru a "ustifica restr%n#erile impuse participării funcţionarilor la activităţi politice (,med împotriva e#atului nit).:3. &copurile autorizate ale acestor restricţii$ formalităţi$ condiţii ori sancţiuni sunt următoarele? securitatea naţională* integritatea teritorială sau siguranţa publicăF apărarea ordinii +i prevenirea faptelor penaleF protecţia sănătăţii sau a moraleiF protecţia reputaţiei sau a drepturilor altoraF împiedicarea divulgării de informaţii confidenţialeF

garantarea autorităţii +i imparţialităţii puterii -udecătore+ti.

3. Printre numeroasele cauze le#ate de libertatea de e'primare în care s7a pronunţat Curtea$ sunt rare cele în care



în care există motive întemeiate de a proceda astfel în urmărirea unuia dintre scopurile formulate* sub re6ervaca această restr7ngere să fie proporţională +i nediscriminatorie< C,iar dacă ideile incriminate sunt e'treme$suprimarea lor necesită o "ustificare solidă. 6rebuie să se dea dovadă de o mare prudenţă atunci c%nd se emit !i see'ecută mandate de perc,eziţie la sediile unor instituţii de presă? "urnali!tii au dreptul de a7!i prote"a sursele.&ibertatea de întrunire +i de asociere 2art< ==31. rt. 11 #arantează două drepturi la acţiune colectivă împreună cu alte persoane.32. &ibertatea de întrunire include întrunirile publice sau private$ mar!urile$ procesiunile$ manifestaţiile !i adunărilede tip sit-in. =biectul acestora poate fi politic$ reli#ios sau spiritual$ social etc.8 acesta nu poate fi supus niciuneilimitări$ însă orice întrunire trebuie să fie pa+nică. /'istenţa unor acte de violenţă cone'e nu înseamnă că o întrunire

încetează să mai fie prote"ată$ cu e'cepţia cazului în care aceasta are un obiectiv perturbator.3. Obligaţii po6itiveD statul are obli#aţia de a prote"a persoanele care î!i e'ercită dreptul de întrunire pa!nică împotriva oricărui act de violenţă din partea unor contra7manifestanţi. *ntr7o cauză$ forţele de poliţie au format uncordon pentru a7i separa pe contra7manifestanţi$ dar nu au putut împiedica a#resiunile fizice !i daunele materiale.Curtea a constatat că poliţia nu luase măsuri suficiente pentru a permite desfă!urarea pa!nică a unei manifestaţiile#ale (=r#anizaţia acedoneană nită @linden !i @vanov împotriva 9ul#ariei).34. #estr7ngerea sau inter6icerea întrunirilor necesită o -ustificare în conformitate cu art< == @ ?$ după modelulobi!nuit e'plicat mai sus? restr%n#erile trebuie (i) să fie prevăzute de le#e$ (ii) să urmărească un scop autorizat !i (iii)să fie necesare într7o societate democratică$ proporţionale !i nediscriminatorii (a se vedea supra$ pct. -7-+).&copurile autorizate sunt următoarele? securitatea naţională sau siguranţa publicăF apărarea ordinii +i prevenirea faptelor penaleF protecţia sănătăţii sau a moraleiF

prote-area drepturilor +i libertăţilor altora<3+. utorităţile dispun de o mar"ă de apreciere considerabilă atunci c%nd evaluează dacă o întrunire propusă prezintăun risc pentru si#uranţa publică sau pentru alt scop dintre cele formulate$ care ar putea "ustifica o in#erinţă8 însă o întrunire pa+nică beneficia6ă de o pre6umţie favorabilă care trebuie să determine autori6area ei. >aptul de asolicita o notificare sau autorizare prealabilă nu este contrar e'ercitării acestui drept$ însă refuzul autorizării constituieo in#erinţă$ care trebuie "ustificată prin criteriile stricte menţionate la F 2. Poate avea loc o încălcare c,iar !i în cazul încare întrunirea are loc cu încălcarea unei interdicţii (9aczIoDsIi împotriva Poloniei).35. utorităţile trebuie să se asi#ure cu meticulozitate că restr%n#erile nu sunt discriminatorii. >aptul că or#anizatoriiunei întruniri reprezintă un #rup de persoane nepopular nu constituie un motiv suficient pentru interzicerea ei. efuzulde a autoriza 9iserica /van#,elică să desfă!oare un serviciu reli#ios într7un parc pe motiv că acesta s7ar putea să nufie pe placul adepţilor reli#iei ma"oritare în re#iune implică$ a!adar$ o încălcare a acestui drept. *ntr7o astfel de situaţie$autorităţile trebuiau să dea dovadă de „pluralism$ toleranţă !i mentalitate desc,isă. celea!i principii sunt aplicabile !i

#rupurilor etnice sau politice minoritare$ ca !i altor minorităţi$ precum lesbienele$ ,omose'ualii$ bise'ualii !itransse'ualii (;G96 M !esbiennes$ 'a+s$ bise,ue!!es et transse,ue!!es) care doresc să desfă!oare mar!uri !imanifestaţii.3-. *ntruc%t decizia de a autoriza ori nu o manifestaţie$ de e'emplu$ aparţine în #eneral forţelor de poliţie$ aceastădispoziţie este foarte importantă. Criteriul esenţial este$ în principiu$ riscul de violenţă$ fie că este voluntară sau nu./'istenţa acestui risc poate "ustifica impunerea unor restricţii$ în vreme ce ine'istenţa lui face ca o restricţie să fiefoarte #reu de "ustificat.3:. &ibertatea de asociere este dreptul de a se asocia cu alte persoane în vederea constituirii de or#anisme pentruurmărirea colectivă a unor obiective comune. ceasta include$ în special$ dreptul de a constitui sindicate pentruapărarea intereselor membrilor acestora. Pe l%n#ă sindicate$ o importanţă deosebită o prezintă două tipuri de asocieri?partidele politice !i grupările religioase.33. @nterdicţia sau restricţiile aplicate partidelor politice sunt #reu de "ustificat. Curtea a subliniat că pluralitateapartidelor este primordială într7o societate democratică !i că interzicerea unuia dintre ele necesită motive

convin#ătoare !i imperioase. >aptul că pro#ramul unui partid dore!te să dezbată situaţia unui se#ment al populaţieiunui stat nu face inacceptabilă interzicerea lui pe fondul ameninţării pe care o reprezintă pentru inte#ritatea teritorialăa ţării (Partidul Comunist nificat din 6urcia împotriva 6urciei). Considerente similare se aplică în cazul respin#erii înre#istrării unui partid politic$ care seamănă cu o interdicţie.1. eferitor la grupările religioase$ art. 11 coroborat cu art. 3 lasă de înţeles că apartenenții la cultul reli#iosrespectiv se pot asocia liber$ fără intervenţia statului. Ca !i în cazul partidelor politice$ statul are obli#aţia de a se arătaneutru !i imparţial. espin#erea$ fără motive întemeiate$ a cererii de înre#istrare a unei biserici în urma modificăriile#islaţiei este contrară art. 11 (0ivizia din oscova a rmatei &alvării împotriva usiei).11. Sindicatele au dreptul de ne#ociere colectivă !i de participare la acordurile colective (0emir !i 9aEIara împotriva6urciei). Curtea a tratat restricţiile aplicate acţiunilor revendicative ca fiind in#erinţe în libertatea de asociere pe carestatul trebuie să le "ustifice în conformitate cu F 2. Printr7o excepţie specială de la art< == @ ?$ e'ercitarea drepturilorconsacrate de art. 11 poate face obiectul unor restricţii în cazul membrilor forţelor armate$ ai poliţiei sau aiadministraţiei statului. = astfel de restricţie va fi interpretată în sens strict de către Curte.

12. a"oritatea cauzelor av%nd ca obiect libertatea de asociere sunt îndreptate împotriva le#islaţiei unui stat sau aacţiunilor înalţilor funcţionari ori ale instanţelor. *nsă funcţionarii din cadrul poliţiei +i serviciilor de autori6are aflaţi în le#ătură cu asociaţii viitoare sau e'istente$ încep%nd cu sindicatele$ partidele politice !i #rupările reli#ioase$ trebuie



14. rticolul se aplică e'clusiv căsătoriei$ nu concubina"ului sau parteneriatului civil. Pe de altă parte$ acesta esteaplicabil e'clusiv căsătoriei ,eterose'uale? Convenţia nu impune vreunui stat să acorde cuplurilor de acela!i se'dreptul la căsătorie. Persoanele transse'uale pot$ totu!i$ să se căsătorească în funcţie de noul lor se'. ;e#islaţiareferitoare la căsătorie poate diferi de la un stat la altul$ de e'emplu$ în privinţa unor c,estiuni precum căsătoria întrerude apropiate !i căsătoria între persoane de acela!i se'.1+. C,estiunile le#ate de acest articol prezintă o probabilitate redusă de a crea probleme forţelor de poliţie$ ci maide#rabă ofiţerilor de stare civilă !i personalului din sistemul penitenciar . 0e!i Curtea recunoa!te dreptul lacăsătorie al persoanelor private de libertate$ aceasta nu a statuat e'istenţa$ în temeiul art. 12$ a unui drept la vizităcon"u#ală al persoanelor private de libertate pentru a le permite să întemeieze o familie (însa acest drept este

recunoscut de "umătate dintre statele membre). Cauzele av%nd ca obiect despărţirea unui cuplu în baza dispoziţiilorreferitoare la e'pulzare sau imi#rare sunt tratate$ în #eneral$ în raport cu art. :$ nu cu art. 12."reptul la un recurs efectiv 2art< =15. Art< = impune punerea la dispo6iţie a unor căi de atac interne efective în ca6ul încălcării unui dreptconsacrat de Convenţie<1-. Capetele de cerere invocate în raport cu acest articol determină în #eneral Curtea să e'amineze re#imuldreptului intern pentru a cerceta dacă acesta prevede o cale de atac în circumstanţele cauzei !i dacă acea cale deatac este una efectivă8 astfel$ sunt vizaţi le#iuitorul !i "udecătorul$ mai de#rabă dec%t funcţionarii aflaţi în contact cupublicul. rticolul prevede în mod concret punerea la dispoziţie a unei căi de atac „c,iar !i atunci c%nd încălcarea s7ardatora unor persoane care au acţionat în e'ercitarea atribuţiilor lor oficiale8 prin urmare* o legislaţie naţională careacordă imunitate funcţionarilor publici contravine Convenţiei.Inter6icerea discriminării 2art< =1:. Art< = prevede că 3exercitarea drepturilor +i libertăţilor recunoscute de pre6enta convenţie trebuie sa fie

asigurată fără nici o deosebire ba6ată* în special* pe sex* rasă* culoare* limbă* religie* opinii politice sau oricealte opinii* origine naţională sau socială* apartenenţa la o minoritate naţională* avere* na+tere sau orice altăsituaţie4<13. rt. 14 nu consacră un drept autonom. cesta poate doar să fie coroborat cu un alt drept #arantat deConvenţie (sau protocoalele ratificate ale acesteia). cesta poate face totu!i obiectul unei in#erinţe în cazul în careeste coroborat cu un alt drept care nu suferă el însu!i nicio încălcare. <.9.? Protocolul nr. 12 acordă un drept autonom în acelea!i condiţii ca art. 14$ care l7ar face aplicabil pe o scară mai lar#ă$ dar în prezent nu este ratificat de mai multestate (a se vedea mai "os).11. &ista motivelor de discriminare nu este ex,austivăD e'presiile „în special !i „orice altă situaţie au doarvaloare de e'emplu. 0e asemenea$ Curtea a admis că obiecţiunea pe motive de con+tiinţă* ,andicapul*ilegimitatea +i orientarea sexuală constituie alte motive de discriminare interzise8 la acestea mai pot fi adău#atealtele.111. "iscriminarea este mai greu de -ustificat pentru unele motive dec7t pentru alteleD de!i toate motivele sunt

importante$ Curtea a precizat că discriminarea bazată pe se'$ orientare se'uală$ rasă$ culoare$ naţionalitate(e'cept%nd imi#rarea)$ nele#itimitatea !i reli#ia nu pot fi "ustificate dec%t pentru motive foarte solide.112. Ce este discriminarea) /ste tratarea în mod diferit a unor persoane aflate într9o situaţie similară sautratarea în mod identic a unor persoane aflate în situaţii diferite* fără o -ustificare obiectivă +i re6onabilă. !adar$ nu toate tratamentele diferite constituie o discriminare. n deţinut !i o persoană aflată în libertate$ dee'emplu$ nu se află într7o situaţie similară$ astfel înc%t o diferenţă de tratament poate fi "ustificată. Cele două situaţiiprincipale pot fi ilustrate astfel? faptul că unei lesbiene nu i se permite adoptarea unui copil e'clusiv din cauza orientăriisale se'uale$ în vreme ce unor persoane necăsătorite li se permite acest lucru$ constituie o încălcare (tratarea în moddiferit a unor persoane aflate într7o situaţie similară) (/9 împotriva >ranţei)8 în sc,imb$ faptul de a considera că unmartor al lui @e,ova condamnat pentru refuzul de a purta uniformă nu îndepline!te condiţiile necesare profesiei decontabil constituie de asemenea o încălcare în măsura în care$ în pofida condamnării sale pentru un delict minor$acesta este tratat în mod identic cu alte persoane aflate într7o situaţie complet diferită dat fiind că au fost condamnatepentru fraudă !i înșelăciune (6,limmenos împotriva Greciei).

11. >ormularea 3-ustificare obiectivă +i re6onabilă4? în "urisprudenţa sa$ Curtea a introdus acest concept la fel cae'cepţiile autorizate prevăzute la F 2 de la art. :711? statului îi revine sarcina de a demonstra "ustificarea măsurii$ care$pe de altă parte$ trebuie aplicată în mod proporţional (a se vedea supra$ pct. -7-+).114. Actele de violenţă motivate de o discriminare sunt deosebit de #rave !i este necesar ca funcţionarii statuluiautorizaţi să facă uz de forţă (ca de e'emplu forţele de poliţie sau forţele armate) să evite să comită asemeneaacte. *ntr7o cauză av%nd ca obiect acte de violenţă săv%r!ite de a#enţi de poliţie împotriva unui rom în timpul unorciocniri rasiste dintr7un stat$ Curtea a constatat o încălcare în măsura în care s7a demonstrat că acele acte eraumotivate de considerente rasiste (&toica împotriva om%niei). *ntr7o altă cauză în care doi recruţi romi au fost omor%ţide poliţie$ Curtea a considerat că nu a e'istat nicio încălcare a art. 14 coroborat cu art. 2 deoarece motivarea rasistă aacestui act nu a fost demonstrată suficient$ dar că statul nu !i7a respectat obligaţia procedurală de a efectua oanc,etă corespunzătoare în cazurile în care recur#erea la forţă de către funcţionarii statului putea fi motivată de odiscriminare (<ac,ova împotriva 9ul#ariei). >aptul că statul tolerează actele de violenţă discriminatorii săv%r!ite depersoane particulare poate constitui de asemenea o încălcare$ ca de e'emplu în cazul în care o adunare a membrilor

unei #rupări reli#ioase este a#resată cu violenţă de către adepţii altei confesiuni iar autorităţile refuză să intervinăpentru a le pune capăt !i nu se preocupă să înceapă urmărirea penală a autorilor actelor respective (embriiCon#re#aţiei artorilor lui @e,ova din Gldani !i alţii împotriva Geor#iei).



115. "iscriminarea ba6ată pe unul dintre motivele definite de art< = sau de către Curte poate surveni înpractic toate situaţiile în care funcţionarii sunt în contact cu publicul în domenii care se circumscriudrepturilor +i libertăţilor garantate de Convenţie< 1uncţionarii publici trebuie să se arate deosebit de atenţi +ivigilenţi ca să evite orice tratament diferit care seamănă cu o discriminare<"reptul de a sesi6a Curtea prin cereri individuale 2art< 11-. /ste vorba despre o dispoziţie procedurală care #arantează oricărei persoane$ or#anizaţii ne#uvernamentalesau #rupări de persoane fizice care se consideră victime ale încălcării drepturilor lor #arantate de Convenţie sauprotocoalele acesteia dreptul de a introduce o cerere la Curte. „=rice persoană include alienaţii mintal !i minorii. cest drept este menţionat aici deoarece conţine o obli#aţie materială pentru state „să nu împiedice prin nicio

măsură exerciţiul efectiv al acestui drept. cest lucru este deosebit de important în cazul persoanelor private delibertate. cestora nu li se poate opune niciun obstacol la introducerea unei cereri la Curte.11:. 0e asemenea$ Curtea poate indica unui stat p%r%t măsuri provi6orii pe care acesta ar trebui să le ia pentrumenţinerea situaţiei$ inclusiv capacitatea reclamantului de a7!i e'ercita efectiv dreptul la introducerea unei cereriindividuale$ în a!teptarea deciziei Curţii în respectiva cauză. Curtea nu va dispune asemenea măsuri dec%t atuncic%nd consideră că e'istă un risc real de pre"udiciu ireparabil #rav dacă acestea nu sunt aplicate. stfel$ măsurileprovizorii sunt comparabile cu ordinele de încetare emise de instanţele naţionale. 0e re#ulă$ statele au obli#aţia să seconformeze măsurilor. 0e cele mai multe ori$ acestea sunt dispuse în cazul în care reclamantul contestă e'pulzareasau e'trădarea sa pe motivul unor rele tratamente pe care le riscă în statul de destinaţie. 0acă un stat nu pune înaplicare o măsură provizorie dispusă de către Curte$ de e'emplu$ e'pulz%nd totu!i persoana într7o altă ţară$ acest faptpoate constitui o încălcare a obli#aţiilor ce decur# din art. 4.8#OOCO&!& '#< =8rotecţia proprietăţii 2art< =

113. cest articol formulează un principiu #eneral$ urmat de două dispoziţii speciale menite să prote"eze dreptul deproprietate.8rincipiu generalD 3orice persoană fi6ică sau -uridică are dreptul la respectarea bunurilor sale4<12. 6ermenul 3bunuri4 include acţiunile$ brevetele$ licenţele$ concesiunile !i prestaţiile sociale (sub rezerva cabeneficiul real al acestora să rezulte dintr7un drept prevăzut de le#e !i nu dintr7o putere discreţionară). Curtea aconsiderat în mai multe cauze av%nd ca obiect bunuri e'propriate de fostele re#imuri politice din /uropa de /st căsupravieţuirea dreptului reclamantului în le#islaţia naţională este primordială !i că simpla speranţă la restituireabunului confiscat este insuficientă.121. 3#espectarea4 include dreptul de acces la un bun. &tatul poate fi supus obli#aţiei pozitive de a prote"arespectarea drepturilor de proprietate$ de e'emplu asi#ur%nd în mod convenabil întreţinerea instalaţiilor periculoaseaflate în apropierea unor zone locuite.122. *n cazul unei in#erinţe în drepturile de proprietate care nu face obiectul uneia dintre cele două dispoziţii specialeenunţate mai "os$ Curtea aplică principiul #eneral !i e'aminează situaţia în raport cu un criteriu de „ec,ilibru "ust între

interesul particular !i interesul #eneral (a se vedea mai "os).8rima dispo6iţie specialăD privarea de proprietate12. Privarea de proprietate este permisă numai? în condiţiile prevăzute de le#e8 pentru cauză de utilitate publică8 în condiţiile prevăzute de principiile #enerale ale dreptului internaţional8 sub rezerva caracterului proporţional într7un mod rezonabil (criteriile „ec,ilibrului "ust).

124. &tatele dispun de o e'tinsă mar"ă de apreciere a „utilităţii publice. /ste acceptabil ca$ sub rezerva urmăririi unuiscop le#itim$ precum "ustiţia socială$ anumite persoane să beneficieze de avanta"e$ iar altele să suporte anumiteinconveniente.12+. 3Criteriul ec,ilibrului -ust4 aplicat de Curte este mai puţin strict dec%t cel prevăzut la art. : 7 11 din Convenţie$!i anume faptul că o măsură trebuie să fie „necesară într7o societate democratică. cesta impune statului să

demonstreze că a realizat un ec,ilibru "ust între respectarea dreptului persoanei respective !i a interesului #eneral. cesta nu se aplică dacă persoana fizică sau "uridică este supusă unei constr%n#eri e'cesive sau dacă aceasta nudispune de nicio cale de atac$ sau măcar de căi de atac limitate$ pentru a contesta privarea de proprietate la care afost supusă.A doua dispo6iţie specialăD reglementarea folosinţei bunurilor125. *n conformitate cu al doilea paragraf $ statele pot 3reglementa folosinţa bunurilor conform interesuluigeneral sau GPH asigura plata impo6itelor ori a altor contribuţii* sau a amen6ilor4. ceastă re#lementare poatesă prevadă$ de e'emplu? confiscarea unor active de către instanţă sau inspectorii fiscali ori cei vamali8 obli#area la folosinţa unui bun într7un anumit mod$ de e'emplu prin re#lementarea urbanismului sau c,iriilor8 retra#erea unei autorizaţii$ de e'emplu cea de comercializare a băuturilor alcoolice.

12-. e#lementarea trebuie?

să fie prevăzută de le#e8 să fie făcută în interesul #eneral ori ca să asi#ure plata impozitelor sau amenzilor8 să respecte un „ec,ilibru "ust.



constituie cazul în care un re#im de control al c,irilor$ în vi#oare timp de 11 ani$ îi obli#ă pe proprietarii particulari larestricţii semnificative (utten7CzapsIa împotriva Poloniei).Obligaţiile funcţionarilor publici123. ăsurile de confiscare sau celelalte măsuri care constituie o in#erinţă în drepturile de proprietate sunt în #eneralluate de le#iuitor$ înalţi funcţionari !i instanţe$ însă este posibil ca inspectorii vamali +i cei fiscali* funcţionarii dincadrul serviciilor de acordare a autori6aţiilor sau de control asupra c,iriilor +i alţi agenţi publici să fie nevoiţisă7!i e'ercite atribuţiile în acest domeniu. stfel$ ace!tia trebuie să se asi#ure că măsura lor?1. are temei le#al8 2. urmăre!te un scop de interes #eneral8 . atin#e un ec,ilibru "ust între interesul particular !iinteresul #eneral.

"reptul la instruire 2art< ? 1. 3'imănui nu i se poate refu6a dreptul la instruire4$ care corespunde în modconcret dreptul de acces la instruire pe care statul s7a an#a"at să îl asi#ure$ conform re#lementării alese de statulrespectiv. ceastă re#lementare poate$ de e'emplu$ să impună obli#ativitatea instruirii p%nă la o anumită v%rstă$ săautorizeze ori să interzică !colarizarea la domiciliu !i să permită unităţilor !colare e'matricularea elevilor indisciplinaţi. rticolul nu impune un anumit sistem de învăţăm%nt !i cu at%t mai puţin accesul la o anumită unitate de învăţăm%nt. cesta este neutru faţă de învăţăm%ntul public !i cel privat !i a fost interpretat ca o #aranţie a libertăţii de a înfiinţa!coli private.

11. @nstruirea asi#urată$ indiferent că este publică sau privată$ trebuie să respecte convin#erile reli#ioase !i filozoficeale părinţilor. C%t timp pro#ramele !colare !i cursurile sunt obiective !i pluraliste$ faptul că acestea pot fi contrare

convin#erilor anumitor părinţi nu constituie o încălcare.



1. rticolul nu impune un anumit sistem electoral$ iar statele au o amplă mar"ă de apreciere în re#lementareaale#erilor$ în special a condiţiilor pe care trebuie să le respecte un candidat la un mandat. Principiul votului universaleste însă foarte strict$ iar statele sunt obli#ate să "ustifice interzicerea dreptului de vot în cazul anumitor persoane saucate#orii de persoane$ precum persoanele private de libertate.8#OOCO&!& '#< Inter6icerea privării de libertate pentru datorii 2art< =3'imeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligaţiecontractuală4<14. >ormularea 3pentru singurul motiv4 este importantă? articolul nu interzice în fapt privarea de libertate în cazul

în care intervin alţi factori$ precum frauda sau ne#li"enţa. cesta interzice privarea de libertate motivată doar de faptulcă nu s7a plătit o datorie contractuală ori nu s7a respectat o altă obli#aţie contractuală.&ibertatea de circulaţie 2art< ?1+. cest articol e'primă două drepturi?=< oricine se găse+te în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber +i să9+i aleagă înmod liber re+edinţa saF?< orice persoană este liberă să părăsească orice ţară* inclusiv pe a sa<

15. estricţiile aplicate acestor drepturi sunt permise în acelea!i condiţii ca cele prevăzute la art. : 7 11 dinConvenţie$ respectiv? să fie prevăzute de le#e8 să fie necesare$ într7o societate democratică$ pentru îndeplinirea anumitor scopuri$ !i anume? securitatea naţională$ si#uranţa publică !i ordinea publică8 prevenirea faptelor penale8 protecţia sănătăţii sau a

moralei8 prote"area drepturilor !i libertăţilor altora.

1-. 6ermenul „oricine îi include pe cetățenii străini$ la fel ca art. 1 din Convenţie.1:. estricţiile aplicate libertăţii de circulaţie sunt mai puţin stricte dec%t cele aplicate privării de libertate$ care faceobiectul art. + din Convenţie. Poate fi vorba$ în specia$l de arestul la domiciliu$ anumite ore obli#atorii pentru întoarcerea la domiciliu$ limitarea sau interzicerea !ederii într7un ora! sau într7o re#iune anume din ţară !i obli#aţia dea se prezenta periodic în faţa autorităţilor. Printre motivele care admit impunerea unor asemenea restricţii se numărăriscul ca un suspect să fu#ă în străinătate$ să divul#e secrete de stat ori să se reunească cu complicii (e'emplu valabil în cazul membrilor mafiei).13. =rice restricţie trebuie să fie proporţională cu scopul urmărit permis. *n diverse cauze în care s7a pronunţat$Curtea a concluzionat că restricţiile aplicate libertăţii de circulaţie$ care puteau fi "ustificate iniţial$ deveneaune"ustificate atunci c%nd erau menţinute timp de mai mulţi ani (ca de e'emplu în cauza ;abita împotriva @taliei).14. estricţiile aplicate libertăţii de circulaţie sunt$ de re#ulă$ dispuse de către instanţă$ însă e'ecutate de către

poliţie$ care trebuie să se asi#ure că "ustificarea iniţială este !i răm%ne valabilă.Inter6icerea expul6ării propriilor cetăţeni 2art< 141. Acesta este un drept absolut +i necondiţionat al oricărei persoane de a nu fi expul6ată de pe teritoriulstatului al cărui cetăţean este<142. /'pulzarea nu include extrădarea. ceasta survine în cazul în care o persoană este constr%nsă să părăseascădefinitiv teritoriul unui stat al cărui cetăţean este$ fără a mai avea posibilitatea de a reveni acolo ulterior. Calitatea de„cetăţean în sensul acestei dispoziţii este stabilită prin dreptul intern al statului respectiv.Inter6icerea expul6ărilor colective de străini 2art< 14. Aceasta este o inter6icere absolută +i necondiţionată a expul6ărilor colective de străini<144. &ensul termenului „e'pulzare este identic cu cel de la art. de mai sus. /'pulzarea unui #rup de persoane nueste „colectivă dacă autorităţile au e'aminat în mod rezonabil !i obiectiv cazul fiecărui străin din #rupul respectiv.8#OOCOA&E&E '#< +i '#< =Abolirea pedepsei cu moartea

14+. Protocolul nr. 5 abole!te pedeapsa cu moartea în timp de pace$ însă autorizează statele să prevadă aplicareaacesteia în timp de război sau de pericol iminent de război. Protocolul nr. 1 mer#e mai departe !i abole!te completpedeapsa cu moartea.8#OOCO&!& '#< ;aranţii procedurale în ca6ul expul6ărilor de străini 2art< =145. cest articol îi #arantează unui străin care î+i are re+edinţa în mod legal pe teritoriul unui stat că nu poate fiexpul6at dec7t în temeiul executării unei ,otăr7ri luate conform legii !i sub re6erva dreptului? de a prezenta motivele care pledează împotriva e'pulzării sale8 de a cere e'aminarea cazului său8 de a fi reprezentat în acest scop în faţa autorităţii competente.

14-. 6ermenul „e'pulzare are acela!i sens cu sensul de la art. din Protocolul nr. 4? nu include e'trădarea. rticolulnu interzice e'pulzarea străinilor$ ci doar le acordă anumite #aranţii procedurale. &trăinii care riscă e'pulzarea mai pot

invoca !i alte drepturi din Convenţie$ ca de e'emplu cele de la art. 2$ $ +$ 5 !i : din aceasta !i art. 4 din Protocolul nr.4.Cu toate acestea$ în cazuri e'cepţionale în care e'pulzarea este necesară în interesul ordinii publice ori se întemeiază



143. &tatele beneficiază de o amplă mar"ă de apreciere în punerea în aplicare a acestei dispoziţii$ sub rezerva de a nuaduce atin#ere înse!i substanţei acestui drept. cestea nu sunt obli#ate$ a!adar$ să prevadă posibilitatea de a ataca o,otăr%re pe fond$ pot limita acest drept la e'aminarea unor probleme de drept !i pot impune încuviinţarea prealabilă aintroducerii căii de atac."reptul la despăgubiri în ca6 de eroare -udiciară 2art< 1+. cest articol prevede e'clusiv dreptul la despă#ubiri atunci c%nd o condamnare a fost anulată sau c%nd esteacordată #raţierea pentru că un fapt nou sau recent descoperit dovede!te că s7a produs o eroare "udiciară."reptul de a nu fi -udecat sau pedepsit de două ori 2art< 1+1. ceastă dispoziţie interzice o nouă "udecare sau pedepsire a unei persoane pentru o infracţiune pentru care a

fost de"a ac,itată sau condamnată. rt. 4 F 2 prevede e'cepţii pentru cazul în care e'istă fapte noi sau recentdescoperite ori un viciu fundamental în cadrul procedurii. Pot apărea situaţii comple'e atunci c%nd o serie de fapteconduc la mai multe infracţiuni sau mai multe proceduri$ ca de e'emplu atunci c%nd o persoană este condamnatăpentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice !i i se retra#e permisul de conducere într7un stadiu ulterior alprocedurii8 cea de a doua sancţiune se consideră ca făc%nd parte din sancţiunea aplicată pentru infracţiune (<ilsson împotriva &uediei). ezultă o încălcare numai dacă două infracţiuni diferite se bazează pe fapte care sunt identice sau în esenţă acelea!i.Egalitatea între soţi 2art< 51+2. cest articol recunoa!te soţilor e#alitatea în drepturi cu caracter civil$ între ei !i în relaţiile cu copiii lor pe duratacăsătoriei !i în cazul desfacerii acesteia. rticolul nu împiedică statele să ia măsurile necesare în interesul copiilor(care pot determina pl%n#eri întemeiate pe art. :).8#OOCO&!& '#< =?1+. cest protocol reiterează inter6icerea generală a discriminării în termeni identici cu cei de la art. 14 din

Convenţie$ însă cu o diferenţă esenţială? îi conferă acestui drept un caracter autonom* care nu este legat dedomeniul de aplicare a altui drept din Convenţie. *n prezent$ numărul statelor părţi la acest protocol este mic$ iar "urisprudenţa în materie este rară$ astfel înc%t este #reu de oferit clarificări privind efectele lui probabile.8A#EA A II9A : &ISA 8!'CE&O# "E .E#I1ICA "E C%#E 1!'C/IO'A#II 8!B&ICIAceastă listă de puncte de verificat are scopul de a orienta funcţionarii publici către articolele cele mairelevante +i către anumite c,estiuni pe care trebuie să le ia în considerare în diversele situaţii cu care seconfruntă în activităţile lor< 8unctele enumerate nu sunt ex,austive< 8entru considerente mai ample desprefiecare articol* a se vedea supra 8A#EA I< rimiterile la numerele articolelor le desemnea6ă pe cele dinConvenţie* cu excepţia ca6ului în care se preci6ea6ă că este vorba de un protocol<8rintre drepturile +i c,estiunile pe care trebuie să le iau în considerare în exercitarea atribuţiilor mele senumărăD#ecurgerea la forţă rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. : M respectarea vieţii private !i de familie$ art. 14 M interzicerea

discriminării. &e "ustifică recur#erea la forţă (le#itimă apărare$ apărarea altei persoane$ arestare$ reprimarea unor tulburăriviolente)Q >orţa folosită este strict necesară !i proporţională cu scopul urmărit ori este posibilă obţinerea rezultatului estimatrecur#%nd la o forţă mai redusăQ ecur#erea la forţă ec,ivalează cu tortură sau tratament inumanQ /ventualele leziuni au fost e'aminate rapid de către un medicQ e#istrele ţinute corespunzător permit$ dacă este necesar$ efectuarea unei anc,ete asupra circumstanţelorrecur#erii la forţăQ

8rote-area terţilor împotriva actelor de violenţă* a lovirilor +i vătămărilor* precum +i împotriva punerii vieţiialtora în pericol rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. : M respectarea vieţii private !i de familie$ art. 14 M interzicerea

discriminării8 Protocolul nr. 1$ art. 1 M protecţia proprietăţii. m sau ar trebui să am cuno!tinţă de riscurile sau ameninţările cu violenţă$ inclusiv violenţă domestică$ la adresaaltei persoane pe care am obli#aţia să o prote"ez (de e'emplu în calitatea mea de a#ent de poliţie)Q = persoană privată de libertate sau un pacient internat la psi,iatrie riscă să se rănească ori să fie victima lovirii !ivătămării sale de către terţiQ u fost luate măsurile rezonabile !i necesare pentru evaluarea stării de sănătate a persoanei$ în special în cazul încare anumite elemente su#erează că ar fi putut fi rănităQ @nstalaţiile avute în responsabilitate (ca de e'emplu instalaţia municipală pentru tratarea de!eurilor) prezintă unpericol pentru ,abitat sau viaţa persoanelor care locuiesc în apropiereQ

8reluarea în responsabilitate a persoanelor private de libertate 2indiferent de context rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. + M dreptul la libertate$ art. : M respectarea vieţii private !i defamilie$ art. 14 M interzicerea discriminării$ art. 4 M dreptul la cerere individuală8 Protocolul nr. 4$ art. 2 M libertatea de

circulaţie. u fost avute în vedere !i luate în considerare măsuri mai puţin stricte dec%t privarea de libertateQ &unt corespunzătoare condiţiile de detenţie în ceea ce prive!te curăţenia$ ,rana !i locul de dormit$ precum !i lipsa



Persoanele private de libertate considerate că prezintă risc de automutilare sunt suprave#,eate periodicQ Persoanele private de libertate sunt prote"ate împotriva actelor de violenţă comise de co7deţinuţiQ Persoanele private de libertate vulnerabile (din cauza unei boli$ a unui ,andicap$ a v%rstei$ a orientării se'uale etc.)beneficiază de în#ri"iri !i de o protecţie corespunzătoareQ Persoanele private de libertate au dreptul la corespondenţă$ în special cu avocatul lor !i instanţeleQ @n#erinţa în acest drept este le#ală$ urmăre!te un scop le#itim autorizat !i este proporţionalăQ 0reptul persoanelor private de libertate de aplicare a Convenţiei europene a drepturilor omului este împiedicat învreun felQ cuzaţii au primit informaţii complete despre natura !i temeiul acuzaţiei formulate împotriva lorQ

u dispus ace!tia de timp suficient !i de mi"loace suficiente pentru a7!i pre#ăti apărarea$ în special pentru a seconsulta în privat cu avocatul lorQ

Arestarea +i detenţia persoanelor bănuite de săv7r+irea unei infracţiuni rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. + M dreptul la libertate$ art. - M nicio pedeapsă fără le#e$ art. : M respectarea vieţii private !i de familie$ art. 14 M interzicerea discriminării8 Protocolul nr. 4$ art. 2 M libertatea decirculaţie.8e l7ngă întrebările generale care re6ultă din orice privare de libertate +i care sunt pre6entate mai sus* seridică următoarele întrebăriD restarea a fost autorizată în temeiul art. +$ în special art. + F 1 lit. c) !i f)Q Persoanele arestate au fost informate de îndată ce este posibil despre drepturile lor !i despre motivul arestăriiQ /'istă o procedură care permite ca ace!tia să fie rapid deferiţi "ustiţieiQ u avut ace!tia acces la un avocat înainte de începerea intero#atoriuluiQ

*n situaţii specifice precum infracţiunile în care sunt implicaţi copii !i infracţiuni privitoare la viaţa se'uală$ s7a luat înconsiderare necesitatea aplicării unor proceduri de intero#atoriu specialeQ @nfracţiunea pentru care s7a făcut arestarea era prevăzută de le#e în momentul săv%r!irii acesteiaQ

ratamentul candidaţilor la imigrare rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. + M dreptul la libertate$ art. : M respectarea vieţii private !i defamilie$ art. 14 M interzicerea discriminării$ art. 4 M dreptul la cerere individuală8 Protocolul nr. 4$ art. 48 Protocolul nr.-$ art. 1.8e l7ngă întrebările generale care re6ultă din orice privare de libertate +i care sunt pre6entate mai sus* seridică următoarele întrebăriD restarea sau reţinerea se "ustifică în raport cu art. + F 1 lit. f)Q Candidaţii la imi#rare sunt deţinuţi separat de persoanele private de libertate în cursul procedurilor penale sau depersoanele condamnateQ

&unt respectate condiţiile specifice de cazare a familiilor$ femeilor !i copiilorQ ecur#erea la forţă pentru temperarea unei persoane e'pulzate reticente este moderată !i proporţionalăQ *n cazul în care candidaţii la imi#rare au rude în ţara respectivă$ dreptul lor la viaţa de familie a fost luat înconsiderare !i respectatQ *n cazul în care este necesară e'pulzarea unor #rupuri de străini$ a fost e'aminat fiecare caz în parteQ >iecare persoană căreia i se aplică măsura e'pulzării a beneficiat de #aranţiile procedurale prevăzute la art. 1 dinProtocolul nr. -Q

&uarea în îngri-ire a pacienţilor internaţi în unități de psi,iatrie rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. + M dreptul la libertate$ art. : M respectarea vieţii private !i defamilie$ art. 4 M dreptul la cerere individuală.8e l7ngă întrebările generale care re6ultă din orice privare de libertate +i care sunt pre6entate mai sus* seridică următoarele întrebăriD

@nternarea a fost autorizată corespunzător în baza unui aviz medicalQ <ecesitatea medicală a internării este verificată periodicQ ecur#erea la forţă pentru temperarea pacientului a fost autorizată din punct de vedere medical !i proporţională cunecesităţileQ Pacientul sau familia acestuia dispun de o posibilitate satisfăcătoare de a contesta necesitatea menţinerii măsuriiprivative de libertateQ u fost ace!tia informaţi despre drepturile respectiveQ

Interceptarea ori supraveg,erea secretă a comunicaţiilor rt. : 7 respectarea vieţii private !i de familie$ a domiciliului !i a corespondenţei. @nterceptarea ori suprave#,erea este autorizată de le#eQ rmăre!te aceasta un scop le#itim autorizat$ ca de e'emplu securitatea naţională sau prevenirea faptelor penaleQ ăspunde aceasta unei „nevoi sociale imperioaseQ

/ste aceasta proporţională cu scopul urmărit !i nediscriminatorieQ ;imitele !i durata in#erinţei au fost autorizate de o instanţăQ @nterceptarea ori suprave#,erea$ astfel cum au fost efectuate$ sunt conforme cu limitele !i durata autorizateQ



@n#erinţa în viaţa de familie este prevăzută de le#e$ urmăre!te un scop autorizat (ca de e'emplu apărarea drepturilorcopilului) !i este proporţională cu acest scopQ @nteresul superior al copilului a fost luat în considerare în mod corespunzătorQ Părinţii !i celelalte părţi implicate au fost informate în amănunt !i în timp util !i au avut posibilitatea de a lua parte ladeciziile privind viitorul copiilor$ în special în cazul în care acestea sunt irevocabile sau dificil de anulatQ Părinţii !i terţii au posibilitatea de a contesta decizia în faţa unei instanţe independente !i imparţialeQ u fost ace!tia informaţii despre acest drept la contestaţie !i de termenul pentru a proceda astfelQ &unt copiii e'pu!i riscului ca$ alături de părinţii sau tutorii lor$ să sufere un pre"udiciu care face ca plasamentul lor săfie indispensabilQ

Autori6area întrunirilor +i manifestaţiilor sau menţinerea ordinii publice pe durata desfă+urării lor rt. 2 M dreptul la viaţă$ art. M interzicerea torturii$ art. 3 M libertatea de reli#ie$ art. 1 M libertatea de e'primare$ art.11 M libertatea de întrunire !i de asociere. &7a aplicat prezumţia favorabilă dreptului la libertate de e'primareQ /'istă un motiv le#itim (ca de e'emplu menţinerea ordinii publice sau riscul unor acte violente) pentru a respin#eautorizarea unei întruniri sau manifestaţiiQ @n#erinţa într7unul dintre drepturile consacrate de cele trei articole menţionate este prevăzută de le#e$ urmăre!te unscop autorizat !i este proporţională cu acest scopQ *n cazul în care se or#anizează o întrunire în scopuri reli#ioase$ sunt respectate drepturile consacrate de art. 3Q u fost luate măsurile necesare pentru prote"area manifestanţilor$ în special atunci c%nd au loc simultan !i contra7manifestaţiiQ

Soluţionarea cererilor în domeniul urbanismului rt. 5 M dreptul la un proces ec,itabil$ art. : M respectarea vieţii private !i de familie$ precum !i a domiciliului$ art. 14 Minterzicerea discriminării8 Protocolul nr. 1$ art. 1 M protecţia proprietăţii. @n#erinţa în dreptul unei persoane la respectarea domiciliului este prevăzută de le#e$ urmăre!te un scop autorizat(ca de e'emplu apărarea drepturilor altora) !i este proporţionalăQ *n cazul în care decizia în materie de urbanism aduce atin#ere dreptului de proprietate sau dreptului la respectareavieţii de familie a unei persoane$ are aceasta din urmă posibilitatea de a o contesta în faţa unei instanţe independente!i imparţialeQ &7a adus atin#ere dreptului unei persoane la respectarea bunurilor saleQ 0acă da$ in#erinţa conduce la un ec,ilibru "ust între respectarea dreptului persoanei respective !i interesul #eneralQ *n cazul în care persoana ale cărei drepturi au suferit o in#erinţă este membră a unui #rup vulnerabil$ ca de e'empluromi sau nomazi$ este aceasta tratată diferit !i$ dacă da$ se "ustifică această diferenţă de tratament într7un modobiectiv !i rezonabilQ

&uarea unor deci6ii care aduc atingere dreptului unei persoane de a desfă+ura o activitate comercială sau oprofesie rt. 5 M dreptul la un proces ec,itabil8 Protocolul nr. 1$ art. 1 M protecţia proprietăţii. 0ecizia are temei le#alQ 0ecizia are utilitate publicăQ 0ecizia conduce la un ec,ilibru "ust între respectarea drepturilor persoanei respective !i interesul #eneralQ Persoana în cauză are posibilitatea de a contesta decizia în faţa unei instanţe independente !i imparţialeQ



"IA;#A(% Aveţi de9a face* în exercitarea atribuţiilor dumneavoastră* cu unul dintre drepturileconsacrate de Convenţie)"A '!Există o victimă) < .erificaţi încă o dată :

amintiţi9vă că domeniul deaplicare a drepturilor

consacrate de Convenţie esteamplu"A"reptul consacrat deConvenţie poate face* în modlegitim* obiectul uneiingerinţe)

'! Acest fapt poate constitui o încălcare

"AAcţiunea dvs< este prevă6utăde lege)


"A!rmăriţi un scop legitimautori6at)


"AAcţiunea dvs< este necesară într9o societate democratică2răspunde unei nevoi socialeimperioase +i esteproporţională)


"AAcţiunea dvs< poate fi conformă Convenţiei* dar verificaţi încă o dată<

Ghid MAE aNEXA NR 5

Documents

Transcript of Ghid MAE aNEXA NR 5