Ghid de prevenire a generariisi de gestionare a deseurilor inCENTRUL ISTORIC al Municipiului BucurestiPreveniti, Reduceti, Reutilizati, Reciclati!

Cuprins

1. De ce este necesar un ghid de prevenirea generarii si de gestionare a deseurilor inCentrul Istoric al Bucurestiului......................................................12. De ce este important sa nu risipim alimentele............................53. Categoriile de deseuri generate de unitatilede alimentatie publica ....................................................................84. Prevenirea si reducerea generarii deseuriloralimentare in unitatile din industria alimentara.................................105. Prevenirea si reducerea deseurilorreciclabile/nereciclabile in unitatile din industria alimentara..........176. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor inunitatile din industria alimentara...................................................207. Recomandari care pot fi incluse in meniulrestaurantelor si/sau brosuri separate oferite clientilor.....................28

Potrivit Planului National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) pentru perioada 2014-2020(actualizat in Noiembrie 2017) 1 si a Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor 2014-20202 , printre prioritatile României se afla dezvoltarea de masuri care sa incurajeze prevenireagenerarii de deseuri si reutilizarea, promovand utilizarea durabila a resurselor, cresterea rateide reciclare si imbunatatirea calitatii materialelor reciclate, reducerea impactului produs decarbonul generat de deseuri, incurajarea producerii de energie din deseurile care nu pot fireciclate.

Aceste prioritati sunt justificate pe de o parte, de ratele reduse de colectare separata si reciclarea deseurilor inregistrate de tara noastra, precum si de angajamentele asumate de România camembra a Uniunii Europene.

În vederea indeplinirii ac estor obiective sunt nec esare 2 actiuni principale:- informarea si educarea populatiei, organizatiilor publice si private privind importanta preveniriisi gestionarii corespunzatoare a deseurilor- dezvoltarea infrastructurii de colectare separata a deseurilor la nivelul tutur or sectoarelorBucurestiului.

De ce este necesar un ghid de prevenirea generarii si de gestionare a deseurilorin centrul istoric al Bucurestiului

1Publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis, in data de 5 ianuarie 2018, Planul National de Gestionarea Deseurilor, aprobat prin HG nr. 942/20.12.2017. Acest Plan contine si Programul National de Prevenire a GenerariiDeseurilor. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdf2Publicata in Monitorul Oficial al României nr. 750 din 4 decembrie 2013

1

3Ministerul Mediului, Agentia Nationala de Protectia Mediului, Raport anual privind Starea Mediului in România, anul2017, Bucuresti 2018, pagina 368. http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+anul+2017.pdf/12fc7560-32e3-4540-8c36-2432fe7674ae

În Romania, deseurile menajeresi asimilabile (deseuri municipale

- generate de populatie siorganizatii) colectate in perioada

2016 au avut urmatoareacomponenta3:

2

Din totalitatea deseurilormunicipale, doar cca. 13.25%au fost reciclate in 2016 inRomania iar 17.23% din acestedeseuri au fost supuse altorforme de valorificare sieliminare, restul fiind eliminate,in cea mai mare parte, prindepozitare la gropile de gunoi.

3

În data de 14 iunie 2018 a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva (UE)2018/851 a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directiveicadru 2008/98/CE privind deseurile, care impune urmatoarele tinte pentru statele membreale Uniunii Europene:· pregatirea pentru reutilizare si reciclarea deseurilor municipale se mareste la un nivel minimde 55% din greutate pâna in 20254

· o tinta indicativa de reducere a deseurilor alimentare de 30% pâna in 2025 si de 50% pânain 20305.

În categoria deseuri biodegradabile (Figura VII.3.Compozitia procentuala a deseurilor menajeresi asimilabile colectate in 2016) sunt incluse deseurile alimentare generate de populatie dar sideseurile alimentare din sectorul HOREC A (hoteluri, restaurante, cafenele, catering etc).

Deseurile alimentare sunt generate de-a lungul intregului lantul alimentar, si anume: productieprimara (agricultura si pescuit), pr elucrarea produselor alimentare, comert cu ridicata si cuamanuntul distributie, servicii alimentare (restaurante, alte unitati de alimentatie publica) consum, gospodarii consum.

Colectarea separata a biodeseurilor (inclusiv deseuri alimentare) din deseuri menajere si asimilabilese realizeaza intr-o proportie foarte mica, cea mai mare parte a deseurilor fiind colectate inamestec si eliminate prin depozitare. În instalatiile de compostare deseuri municipale, in prezentse valorifica in principal doar deseuri verzi din par curi si gradini, in timp c e valorificareadeseurilor alimentare prin compostare este, practic, nesemnificativa.

Potrivit PNGD, primul obiectiv strategic al tarii noastr e este reducerea cantitatii de deseurimenajere si asimilabile generate, una din principalele masuri vizate fiind reducerea la jumatatea cantitatii de alimente risipite pâna in anul 2025.

4Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei cadru2008/98/CE privind deseurile, Articolul 11, alineatul 2 (c) - https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/uri=CELEX:32018L0851&from=EN5Idem, Articolul 9, alineatul (1) (g).

Totodata, colectarea separata a deseurilor reciclabile pe minimum 4 fractii (hartie, plastic, metal,sticla) este reglementata inca din anul 2011 (Legea 211/2011 privind regimul deseurilor cucompletarile ulterioare).

În acest context, lansarea unui proiect pilot de prevenire a generarii si gestionare corespunzatoarea deseurilor care sa includa unitatile de alimentatie publica si alte organizatii din Centrul Istorical Municipiului Bucuresti, care poate fi implementat pe ter men scurt (aproximativ 1 an) si saconstituie o baza de referinta (buna practica) pentru alte zone din Bucuresti devine nu doaro oportunitate, dar mai ales, o necesitate.

Pentru a veni in sprijinul unitatilor de alimentatie publica (restaurante, terase, cafenele etc.) sicelorlalte organizatii sau persoane fizice care desfasoara activitati in Centrul Vechi a fost elaboratprezentul Ghid, care cuprinde aspecte legale, dar si recomandari practice, a caror utilitate afost verificata in unitati similare din tari cu experienta in domeniul prevenirii si gestionarii eficientea deseurilor alimentare si reciclabile.

Ghidul continua si dezvolta prevederile Hotararii 247_2018 si Anexei acestei Hotarari, respectivRegulamentul privind salubrizar ea, igienizarea si infrumusetar ea Centrului istoric.adoptate la data de 04.05.2018 de Consiliul General al Municipiului Bucur esti.

Ghidul contine recomandari utile testate de-a lungul timpului de partenerii proiectului UrbanWINScare pot fi adaptate si folosite si de catr e alte unitati din industria alimentara si nu numai(organizatii publice si private, ONG-uri, cetateni etc).

REDUCEREA CONTINUA A CANTITATII DE DESEURI GENERATE trebuie sa constituie unul dinprincipalele obiective ale unitatilor din industria alimentara si un numai. În acest fel, contribuimla protejarea mediului inconjurator, reducerea costurilor privind managementul deseurilor, trecereala o activitate verde, sustenabila, precum si la imbunatatirea imaginii in rândurile membrilorcomunitatii.

4

5

România genereaza in fiecare an 5 milioane tone de deseuri alimentar e, majoritatea provenindde la consumatori (potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii6).

- Un sfert din deseurile alimentare reprezinta alimente gatite,- 22% fructe,- 21% legume,- 20% paine/produse de panificatie,- 11% lapte si produse lactate,- 1% produse din carne si- 1% alte alimente (conform unui studiu realizat de EPC Consultanta de Mediu pentru AsociatiaMaiMultVerde7).

Risipa de alimente din Romania reprezinta o problema sociala majora: aruncam anual cca 250kg de alimente / locuitor (peste media europeana), in timp ce 4,74 milioane de persoane (un sfertdin populatia României) traiesc la limita saraciei si au dificultati in asigur area hranei.

Desi reprezinta o mare parte a deseurilor solide municipale, doar o mica parte din toate deseurilealimentare sunt compostate, majoritatea ajungand la gropile de gunoi.

Cea mai mare risipa de hrana se inregistreaza in mediul urban: peste 95% din resturile municipaleajung la gropile de gunoi, facand astfel imposibila valorificar ea deseurilor de orice fel, atatalimentare cat si nealimentare.

Risipa alimentara are o multime de efecte negative asupra mediului inconjurator, afectând resurselede apa, sol si energie, habitatele si biodiversitatea. Pe de alta parte, aceasta contribuie la crestereaemisiilor de gaze cu efect de sera si la schimbarile climatic e, cresterea poluarii (apei, aerului,solului) cu fertilizatori, pesticide si gaz metan rezultat din descompunerea alimentelor care ajungla gropile de gunoi.

De asemenea, risipa de hr ana provoaca daune materiale c onsiderabile pentru producatori,importatori, comercianti si consumatori.

De ce este important sanu risipim alimentele

6Romania cheltuie si risipeste mai mult ca Franta si alte tari europene - http://www.ecoteca.ro/romania-cheltuie-si-risipeste-mai-mult-ca-franta-si-alte-tari-europene.html7Studiul privind risipa de hrana in România, pe lantul de distributie, de la producatori si importatori laconsumatorii din mediul urban -Asociatia MaiMultVerdehttp://foodwaste.ro/2016/11/28/romania-cheltuie-si-risipeste-mai-mult-ca-franta-si-alte-tari-europene/

Aproape 1 miliard de oameni din lume, care sufera de foame, ar putea fi hraniti cu mai putinde un sfert din alimentele risipite in SUA, Marea Britanie si Europa. Conform prognozelor ONU,populatia globului va ajunge la 9,1 Miliar de persoane in anul 2050, din car e cca 70% vorlocui in mediul urban8.

Aceasta crestere a populatiei presupune si o crestere a necesarului de hrana, care poate fiasigurat, in primul rând, printr-o reducere a risipei alimentare.

6

8United Nations, World Population Prospects - The 2017 Revision -Key Findings and Advance Tables, New York, 2017.https://esa.un.org/unpd/wpp/Publications/Files/WPP2017_KeyFindings.pdf

Sursa Foto: Europarl.europa.eu

LA NIVEL MONDIAL:

7

Potrivit Eurostat, in anul 2014, 55 Milioane de persoane (9,6% din populatia UE) nu isi permiteauo masa de calitate o data la doua zile9.

"Europenii arunca anual 90 de milioane tone de alimente. Daca vom continua sa folosim resurselein acelasi fel ca in prezent, pâna in anul 2050 vom avea nevoie de echivalentul a mai mult dedoua planete pentru a ne sustine". - Comisia Europeana

ÎN EUROPA:

9Risipa alimentara in UE: milioane de tone de alimente la gunoi -http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170505STO73528/risipa-alimentara-in-ue-milioane-de-tone-de-alimente-la-gunoi

Sursa Foto: Europarl.europa.eu

8

Unitatile de alimentatie publica gener eaza doua categorii principale de deseuri car e pot firecuperate si valorificate:

· Deseurile alimentare (care provin din fazele pr eliminare prepararii alimentelor, fazaprepararii alimentelor, servirii si post-servirii). Exemplu: resturi de legume, fructe, r esturi demancare, oase, ulei uzat etc.· Deseurile nealimentare (provenite din faza de achizitie a materiilor prime nec esareprepararii mancarii, faza pr epararii alimentelor, servirii mancarii, depozitarii alimentelor,ambalarii mâncarii in cazul livrarii mâncarurilor comandate sau pachetelor luate acasa; deseurirezultate in urma desfasurarii activitatilor de curatenie etc). Exemple: deseuri de ambalaje (hârtie,plastic, metal, sticla), deseuri de echipamente electrice si electronice DEEE (ex. cuptoare electrice,frigidere, aparate de preparare a cafelei etc), ambalaje detergenti si alte produse de curatenie,deseuri provenite din activitatile administrative sau de birou ale unitatilor de alimentatie publica(ex. tonere) etc.

Acestea determina o serie de probleme pentru unitatile de alimentatie publica, pornind de ladepozitarea lor (cu atat mai dificila cu cat spatiul este mai restrans), la probleme economice side mediu.

Pentru o cat mai eficienta abordare a problemei deseurilor generate, unitatile din industriaalimentara (de exemplu restaurantele) trebuie sa urmareasca aparitia acestor deseuri si sa iamasurile necesare pentru prevenirea, reducerea si colectarea corespunzatoare a acestor deseuri.

Cea mai mare componenta a deseurilor generate de unitatile de alimentatie publica este compusadin deseurile menajere (alimentare si nereciclabile).

Din aceste considerente, evitarea risipei alimentare este un obiectiv a carui realizare trebuie safie o prioritate pentru fiecare unitate, aducand si numeroase beneficii:

Beneficii sociale:· Reducerea risipei de resurse

Categoriile de deseuri generate deunitatile de alimentatie publica

9

· Sprijinirea persoanelor defavorizate, cu nevoi legate de hrana· Implicarea personalului in actiuni sociale si ecologice

Beneficii pentru mediu:· Scaderea cantitatii de alimente depozitate la gropile de gunoi ceea ce duce la scadereaemisiilor de gaz metan si a levigatului generat de aceste gropi, conservarea terenurilorsi a apei· Reducerea risipei alimentare direct la sursa· Îmbunatatirea solului, prin c ompostarea resturilor alimentare vegetale

Beneficii economice:· Reducerea costurilor de gestionare a deseurilor· Scaderea costurilor de achizitie (dimensionand c orect cantitatile de materii primecumparate)· Îmbunatatirea imaginii restaurantului in mediul economic, prin promovarea principiilorsustenabilitatii.

10

Prevenirea si reducerea generarii deseurilorin unitatile din industria alimentara

Ierarhia deseurilor alimentare

Sursa Foto: Publications.Europa.eu

PREVENIREA ªI REDUCEREA DEªEURILOR ALIMENTARE

Unitatile din industria alimentara isi pot diminua cantitatea de deseuri generate, aplicand o seriede practici sustenabile pe intr eg fluxul de apr ovizionare, productie si ser vire a mâncarii.

1. Monitorizarea stocului de produse alimentare

a) Inventarierea saptamanala a produselor si a materiilor prime alimentar e

Solutia cea maipreferabila

Solutia cea maiputin preferabila

11

b) Stocarea produselor alimentare, prin asigurarea unor temperaturi adecvate dedepozitare si utilizarea cu prioritate a produselor mai vechi.

2. Evaluarea corespunzatoare a achizitiilor de materii prime si produse alimentare

· Achizitionarea, pe cat posibil, a materiilor prime si pr oduselor alimentare (fructe,legume etc) in sistem vrac (avantaje: preturi reduse si deseuri din ambalaje maiputine)

· Adaptarea politicilor de achizitie a materiilor prime necesare prepararii mâncarii, inscopul reducerii achizitiei excedentare de produse alimentare

· Achizitionarea de alimente cu termen de valabilitate crescut

· Achizitionarea cu prioritate a materiilor prime alimentar e de la producatorii sicomerciantii locali (ex. prin Harta Fermelor din Romania www.platferma.ro ).

3. Monitorizarea pierderilor si deseurilor

· Urmarirea meniului comandat de clienti (inclusiv garniturile comandate): felurilede mâncare cel mai des comandate, felurile trimise inapoi neconsumate sau consumatepartial, felurile de mancare preparata, dar ramasa neconsumata. Pe baza acestorinformatii, se pot ajusta meniurile si marimea portiilor.

· Reducerea numarului felurilor de mancare din meniu, pastrând in meniumai degraba felurile de mancare cel mai des cerute de clienti, este una din cele maibune metode de reducere a risipei alimentare.

· Includerea in meniu a posibilitatii comandarii unor portii mai mici, in locul ofeririiunor portii prea mari, care sa nu poata fi c onsumate in totalitate de client. Este denotorietate faptul ca portiile oferite clientilor au crescut ca dimensiune cu 36% in perioada1960-2007, acest fapt generand probleme de sanatate pentru clienti (ex. obezitate,

12

cresterea incidentei bolilor cardiovasculare) si cresterea cantitatii de deseuri alimentaregenerate.

· Eliminarea tavilor la servirea clientilor in sistem bufet, acolo unde este posibil;un studiu al companiei americane Aramark arata un procent mai redus cu 25-30% aldeseurilor alimentare generate de unitatile care nu ofera tavi clientilor .

· Evaluarea periodica a cantitatilor de deseuri generate de unitatile dinindustria alimentara (alimentare, hartie-carton, plastic, sticla, metal, ulei alimentar uzat,deseuri municipale reziduale/nereciclabile) si a pretului platit companiilor de salubritatesi altor colectori autorizati de deseuri.

4. Instruirea si responsabilizarea angajatilor privind:

· Reutilizarea produselor alimentare, prin valorificarea surplusului alimentar:multe produse alimentare pot fi reutilizate in conditii de siguranta: ex. din pâinea ramasase pot obtine crutoane, fructele ramase pot fi adaugate unui desert, iar tocatura dinlegumele ramase neutilizate poate fi folosita pentru supe sau sosuri.

· Reducerea cantitatilor de resturi si deseuri rezultate din prepararea alimentelorsi mancarea gatita necorespunzator, prin:- instruirea personalului privind uti l izarea echipamentelor din dotar e- reducerea cantitatilor de mâncare reincalzita (ex. supe, sosuri)- respectarea timpilor si temperaturilor adecvate de preparare, practicile de sigurantaalimentara si de manipular e, in vederea reducerii alimentelor necorespunzatoare.

· Încurajarea clientilor sa ia la pachet, pentru acasa, mancarea ramasaneconsumata din portia comandata, oferindu-le, in acest scop, variante deambalaje reciclabile sau cu impact minim asupra mediului (ex. caserole din aluminiusau alte recipiente reciclabile/reutilizabile).

13

· Informarea personalului, dar si a clientilor, privind importanta reduceriirisipei alimentare si prezentarea unor masuri la indemâna oricui in spatiile publicepe care le frecventeaza cat si acasa.

5. Donarea surplusului alimentar unor programe caritabile

În afara metodelor de prevenire a generarii deseurilor prezentate anterior, unitatile din industriaalimentara (exemplu: restaurante, hoteluri, firme de catering) pot apela la programele de donatiialimente, in parteneriat cu organizatiile caritabile de profil.

Motivele pentru care un restaurant ar trebui sa doneze alimente: Beneficii economice costuri reduse de gestionare a deseurilor Beneficii sociale - prin sprijinirea categoriilor dezavantajate social, care au nevoie de hrana Exemplu de buna practica pentru angajati si clienti

Restaurantele reprezinta o buna sursa a surplusului de alimente proaspete, ambalate si preparate,care pot fi donate in cadrul programelor sociale.

Alegerea produselor alimentare care urmeaza a fi donate se face analizand produsele din stoc,cum ar fi produsele proaspete cu risc de a se strica inainte ca acestea sa poata fi utilizate. Deasemenea, exista multe situatii cand fructe si legume c omestibile sunt aruncate deoarece suntmoi sau pur si simplu nu mai c orespund criteriilor estetice pentru a putea fi ser vite clientilor.

Restaurantele pot avea, de asemenea, excedente de produse alimentare conservate si uscate,care pot fi donate in cadrul programelor alimentare. Restaurantele trebuie sa-si verifice periodicstocurile, pentru identificarea produselor care se apropie de data de expirare si a produselorscoase din meniu sau a celor conservate care au fost inlocuite cu cele proaspat preparate (ex.in cazul sosurilor).

Alte produse care se pr eteaza donarii sunt: faina, zaharul, orezul sau c ondimentele.

14

Restaurantele nu trebuie sa doneze alimente care au fost fierte, racite si reincalzite sau produsecare prezinta semne de degradare sau mirosuri.

Întrucât multe organizatii caritabile nu isi pot permite angajarea de bucatari profesionisti sauachizitionarea altor ingrediente decat a celor de baza, donarea de mancare preparata catreaceste organizatii este una dintre cele mai bune metode in cadrul car eia restaurantele potcontribui; in acest mod ele sprijina combaterea foamei in rândurile persoanelor dezavantajate.

Pentru a respecta principiile sustenabilitatii, alimentele donate trebuie ambalate in recipientereutilizabile, evitandu-se utilizarea de pungi sau vesela de unica folosinta, precum si recipientelesau caserolele nereciclabile (ex. din polistiren). Recipientele utilizate trebuie sa permita depozitareasi refrigerarea in siguranta a alimentelor, in cazul in care acestea nu sunt consumate imediat.De asemenea, alimentele fierbinti destinate donarii nu tr ebuie amplasate alaturi de cele reci.

Pentru a maximiza efectele donatiilor, organizatiile care preiau alimentele trebuie sa furnizezerestaurantelor instructiuni privind alimentele care pot fi preluate sub forma donatiilor, inclusivreferitoare la ambalare si manipulare.

Reguli de baza pentru alimentele donate de restaurante: Alimentele perisabile care nu pot fi pastrate la temperatura recomandata nu vor fi donate Restaurantele vor avea recipiente separate dedicate donarii alimentelor, care vor fi etichetatecorespunzator Personalul va fi instruit periodic in privinta programelor de donare a alimentelor desfasuratede restaurant.

Exemple de initiative locale in domeniul redirectionarii/donarii alimentelor:

SOMARO - Magazin social (somaro.org)- colecteaza alimente si produse esentiale de uzcasnic, precum si imbracaminte, incaltaminte, pantofi, etc. de la diferite c ompanii si lecomercializeaza la preturi simbolice, cu reduceri semnificative, catre clientii cu venituri mici.

15

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6 DGASPCSect. 6 (www.asistentasociala6.ro) - Pentru sprijinirea membrilor defavorizati ai comunitatii,DGASPC Sector 6 a infiintat unitati si a incheiat parteneriate public-private, astfel incât beneficiariisa poata lua o masa calda.

Proiectul O masa calda (http://www.omasacalda.ro/)- Activitatea se desfasoara in 8bucatarii, in care voluntarii gatesc, o data pe saptamâna, pentru peste 700 de persoane: 4 suntlocalizate in Cluj-Napoca, 2 in Bucuresti, 1 in Bistrita si 1 in Satu Mar e. Locatii in Bucuresti:Cantina OMINIS, str. Turnu Magurele nr. 17A si Cantina Ferentari, ªc oala Generala 136.

6. Utilizarea resturilor alimentare pentru hranirea animalelor

În cazul in care alimentele ramase neconsumate sau consumate partial nu sunt corespunzatoarehranei omului, acestea pot fi donate unor asociatii de protectia animalelor, unor adaposturi deanimale sau unor organizati i care le tr ansforma in hr ana pentru animaleDe asemenea, clientii pot fi infor mati ca pot lua acasa asemenea r esturi alimentare, pentruanimalele lor de companie (doggy bags).

7. Compostarea

O varianta ecologica de reciclare a deseurilor alimentare este compostarea. Compostul are oserie de avantaje:· Ajuta la reducerea cantitatii de apa necesara pentru agricultura· Reduce necesitatea folosirii ingrasamintelor si a pesticidelor· Creeaza premisele realizarii unei economii circulare: foloseste deseurile alimentare pentru aimbunatati solul cu nutrienti care, la rândul lor, contribuie la obtinerea unor alimente sanatoase· Contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a levigatului din depozitele dedeseuri.

16

Acolo unde este posibil, restaurantele pot apela la aceasta metoda de reducere a deseurilor,respectand normele sanitare, utilizand containere special dedicate deseurilor compostabile,etichetate corespunzator si apeland la colectori autorizati pentru colectarea acestui tip de deseuri.

Pot fi compostate:· Toate resturile de legume si fructe, chiar daca acestea sunt mucegaite· Paine veche, biscuiti, crusta de pizza, fidea orice produs din faina· Boabe (fierte sau nefierte): orez, orz, grau· Filtre de cafea, pliculete de ceai (daca hartia nu contine o pelicula de plastic)· Condimente vechi· Coji de oua (zdrobite bine)· Frunze, iarba verde sau uscata, paie· Crengi si ramuri· Rumegus· Hartie murdarita de resturi alimentare (ex. partea inferioara a cutiei de pizza)

Nu se pot composta:· Carne sau resturi de carne (ex. oase, grasimi, cartilaj, piele)· Peste, solzi sau oase de peste· Produsele lactate (ex. branza, unt, iaurt, crema de branza, smantana)· Grasimea si uleiurile alimentare/industriale.· Resturile de mancare gatita

17

Prevenirea si reducerea deseurilorreciclabile/nereciclabile in unitatile dinindustria alimentara

Ierarhia deseurilor (Sursa foto: Ecotips)

Ambalajele folosite pentru alimentele depozitate in unitatile alimentare (ex.restaurante) sau cele in care se livreaza mâncarea clientilor (atât cele luate lapachet, din mâncarea neconsumata la restaurant, cât si cele livrate in sistemcatering) constituie, de asemenea, o provocare in ceea ce priveste risipa.

18

Pe de o parte, ambalajele contribuie tocmai la reducerea risipei alimentare, darpe de alta parte, utilizarea lor in exces, sau utilizarea unor ambalaje nereciclabilesau nedegradabile au efecte negative asupra mediului inconjurator, a sanatatiisi standardului de viata a cetatenilor.

De aceea, restaurantele interesate sa pastreze calitatea mediului, dar si sademonstreze ca reprezinta un actor responsabil in comunitatea in care-sidesfasoara activitatea, vor folosi, pe cat posibil:

· ambalaje prietenoase cu mediul (refolosibile cu un numar marede ut i l izar i , recic labi le, biodegradabi le, compostabi le) .· ambalaje cu design ecologic, care folosesc cat mai putina materieprima· sacose textile pentru cumpararea si depozitarea legumelor si fructelor

19

· O alta solutie este renuntarea la ambalaje care nu pot fi reciclate(aceste ambalaje ajung in majoritatea cazurilor sa fie incineratesau sa fie depozitate la gropile de gunoi):- paie,- pahare de cafea din hartie cu pelicula de plastic,- vesela de unica folosinta de plastic (pahar e, tacamuri, far furii)- recipiente pentru mancarea luata la pachet din polistiren (care devinenereciclabil la contactul cu mancarea gatita),- pungi de plastic etc.

· alta modalitate de pr evenire a generarii deseurilor r eciclabile:achizitionarea de materii prime si pr oduse alimentare ambalate inrecipiente care genereaza cantitati mici de deseuri (cum ar fiprodusele ambalate in recipiente mai mari de exemplu laditereutilizabile si returnabile, cutii de carton reciclat, evitandu-se ambalareacu ambalaje multiple).· Montarea unor filtre de apa si oferirea posibilitatii clientilor saconsume apa filtrata de la robinet in vederea reducerii consumului sticlelorde plastic, sticlelor de sticla.

PASUL 1- ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR NECESARE ÎN VEDEREA PREDÃRII SEPARATEA DEªEURILOR

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor este, in primul rând, o obligatie legala pe careo au producatorii si detinatorii de deseuri din Romania.

Potrivit Art. 14 (1) din Legea 211/2011 privind regimul deseurilor cu completarileulterioare: Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri sidetinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri:hartie, metal, plastic si sticla.

În afara celor 4 categorii de deseuri principale mentionate de lege, prin specificul lor, unitatiledin industria alimentara genereaza si alte tipuri de deseuri care trebuie reciclate/valorificatepotrivit legislatiei in vigoar e. Un astfel de deseu este uleiul alimentar uzat.

În vederea implementarii conceptului de Zero Waste in Centrul Istoric al Capitalei, la datade 04.05.2018, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat Hotararea 247_2018si Anexa la aceasta hotarare, respectiv Regulamentul privind salubrizarea, igienizareasi infrumusetarea Centrului istoric.

Potrivit acestui regulament, persoanele juridice care desfasoara activitatea in spatii cu altadestinatie decât cea de locuinta in Centrul Istoric au obligativitatea de a colecta deseurilemenajere si asimilabile exclusiv in saci de plastic, pe tipuri de deseuri:

· hartie;· plastic, PET, doze de aluminiu;· sticla;· deseu umed (biodegradabile si deseuri alimentare).

* În cazul in care anumite unitati din industria alimentara care isi desfasoara activitatea in Centrul Vechinu au incheiat un contract pentru ridicarea deseurilor reciclabile se va incheia un act aditionalla contractul existent de ridicare a deseurilor menajere.În plus se vor incheia si alte contracte cu operatori autorizati in vederea ridicarii si altor deseuri reciclabile,daca acestea sunt generate in activitatea curenta. (de exemplu ulei alimentar uzat, deseuri electronice,baterii etc).

Sacii de plastic vor fi pusi la dispozitie c ontra cost de operatorul de salubrizare.20

Gestionarea corespunzatoare a deseurilorin unitatile din industria alimentara

21

Colectarea deseurilor se realizeaza intre orele 4,00 - 10,0010 Domeniul public afectatde amenajarea teraselor trebuie eliberat pâna la ora 4,00, astfel incât intre orele 4,00 - 10,00sa se poata efectua maturarea manuala si spalarea arterei de catre operatorul serviciului publicde salubrizare. Terasele, cu tot ce contin acestea, trebuie restranse/depozitate, pe o suprafatade maximum 1 metru de la fr ontul cladirii unde isi desfasoara activitatea, urmând sa fiereamplasate numai dupa ora 10,00. În afara intervalului orar 4,00 - 10,00, responsabilitateamentinerii starii de salubrizar e revine detinatorului/administratorului terasei.

Obligatii ale detinatorului/administratorului terasei/restaurantului:

· sa asigure la intrarea in spatiu cosuri pentru deseuri, cu doua compartimente (pentru deseuriuscate si umede);

· sa spele zilnic (cu exceptia zilelor cand temperatura diurna este sub 10 grade Celsius) trotuarulaferent spatiului comercial, intre orele 10,00 - 10,30;

· pe durata iernii sa evacueze zapada si sa aplice tratament pentru combaterea poleiului petrotuarul aferent spatiului comercial;

10Regulamentul de salubrizare, igienizare si infrumusetare a Centrului istoric -http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/01_20180504.pdf.

Programul de colectare deseuri Centrul Istoric al Municipiului Bucuresti:

· sa spele vitrinele si sa le amenajeze corespunzator;

· sa amenajeze vitrinele in perioada sarbatorilor de iarna;

· sa asigure recipienti pentru colectarea uleiului uzat si sa il predea colectorilor autorizati.

De asemenea, in Centrul Istoric, persoanelor fizice si juridice le sunt interzise abandonareadeseurilor de orice fel pe domeniul public sau privat.

PASUL 2: IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE SEPARATÃ A DEªEURILORªI PREDAREA ACESTOR DEªEURI UNOR COLECTORI AUTORIZAÞI

22

Folosirea unor sisteme decolectare separata a deseurilorcare sa includa r ecipientededicate pentru deseurileal imentare/organice s ideseurile reciclabile esteconditia de baza a realizariiunui sistem integrat si eficientde gestionare a deseurilor.

23

Principalele categorii de deseuri generate care pot fi r eciclate/valorificate, conformlegislatiei in vigoare:

Deseuri de hartie si carton: Carton, carton ondulat Ziare, reviste Cutii de pizza necontaminate (de exemplu, partea superioara a cutiilor de pizza) Cartoane-suport pentru cafea Cartoane de oua Maculatura, documente, plicuri, hartie de ambalat de tip kraft (maro) Cutii de carton de bauturi (tetrapack) etc.

Deseuri din plastic: Pahare si recipiente de plastic Bidoane si cutii din plastic Folie de plastic Pungi de plastic Ghivece si tavi din plastic Lazi de plastic Alte ambalaje de plastic etc.

Deseuri din sticla: Sticle de bauturi (apa, ulei, otet, vin etc.), albe sau colorate Borcane, damigene etc

Deseuri din metal: Cutii din metal Cutii nereturnabile de sucuri si bere (doze de aluminiu) Dopuri si capace din metal Folie metalica Agrafe metalice, alte obiecte din metal etc.

24

Deseuri biodegradabile (care se degradeaza sub actiunea unor factori biologici) si pot fitrimise la statiile de compostare:

· Resturi de fructe si legume proaspete sau gatite· Resturi de orez, paste, fasole si cereale· Coji de oua si coji de nuca· Zat de cafea/resturi de ceai (inclusiv pliculete, daca sunt confectionate din hartie sinu contin o película de plastic)· Resturi de paine, cereale si produse de patiserie· Produse alimentare expirate· Par si blana· Haine din fibre naturale (lana, bumbac sau matase) maruntite· Rumegus, bucati de lemn maruntit· Cenusa de la sobe (daca se arde lemn)· Frunze, iarba, crengi si flori, fan si paie· Ziare, hartie si carton, daca sunt umede si murdare.

Alte categorii de deseuri care trebuie reciclate/valorificate:· Ulei si grasimi comestibile uzate· Deseuri periculoase si ambalajele acestora (detergenti, agenti de curatare,baterii si acumulatori; becuri si tuburi fluorescente; cartuse de imprimanta si tonere etc.),provenite din activitatea administrativa, manipularea produselor, activitati de curateniesi mentenanta a locatiei.· Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE), provenite din defectareaechipamentelor in timpul activitatii curente sau a produselor de acest tip, deteriorate intimpul depozitarii sau manipularii. Ex. aparatura electrocasnica (frigidere, plite electrice,masini de spalat), lampi si becuri economice, cabluri electrice, televizoare, computere.

Deseuri nereciclabile care ajung in gener al la depozitele de deseuri:· Deseuri menajere si asimilate acestora (reziduale), provenite din activitatile curente,curatenie si mentenanta.· Resturi de alimente/mancare (ex. oase, alte resturi de origine animala)

25

În containerele destinate depozitarii deseurilor menajere/biodegradabile, NUtrebuie depozitate:- deseuri din plastic/metal, sticla, hartie/carton (cu exceptia celor din hartie caresunt murdare de mancare si nu pot fi spalate)- echipamente electrice, becuri, neoane, baterii.

Deseurile colectate trebuie predate exclusiv operatorului care efectueaza serviciulpublic de salubrizare stradala pe arterele din Centrul Istoric si celorlalti operatoriautorizati cu care exista incheiat unul sau mai multe contracte, in baza bonuluide confirmare, care va sta la baza facturarii serviciului.

!!!!! Un rol important in gestionarea corespunzatoare a deseurilor il are instruirea personaluluiunitatilor de alimentatie publica privind manipularea si depozitarea deseurilor cat si informareapublicului privind implementarea programului de colectare separata.

PASUL 3: PÃSTRAREA EVIDENÞEI DEªEURILOR ªI RAPORTAREA ACESTORA CÃTREAUTORITÃÞILE DE MEDIU

Bonurile primite de la operatori in momentul predarii deseurilor menajere si reciclabile se vorpastra pentru a avea o evidenta a deseurilor generate.

Pe baza acestor bonuri se vor realiza niste rapoarte lunare si un raport anual centralizator degestionare a deseurilor care va fi predat la Agentia de Protectia Mediului de care apartine firmarespectiva pana la data de 31 martie a anului urmator celui de raportare, atat pe suport hartie,cat si electronic.

(conform obligatiilor prevazute de L.211/2011, ar t. 49: sunt obligati sa asigure evidentacronologica a gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu, precum si a cantitatii, naturii sioriginii deseurilor si, dupa caz, a destinatiei, a fr ecventei colectarii, a mijlocului de transport

26

si a metodei de tratare, respectiv operatiunii de valorificare sau eliminare a deseurilor, potrivitprevederilor Deciziei Comisiei 2014/955/UE, si sa o puna la dispozitia autoritatilor competentede control, la cererea acestora.)O alta obligatie importanta este numirea unui responsabil in managementul deseurilor caretrebuie sa urmareasca ca activitatea de gestionare a deseurilor se desfasoara corespunzator(inclusiv partea de raportare). (conform obligatiilor prevazute de L.211/2011, art. 22.3: auobligatia sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si saasigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatieunei terte persoane.)

Daca unitatile de alimentatie publica decid ca nu se pot ocupa de aceste aspecte, existaposibilitatea ca aceste servicii sa fie externalizate unor firme de consultanta in managementuldeseurilor.

CE SE ÎNTÂMPLÃ CU DEªEURILE COLECTATE SEPARAT

Deseurile biodegradabile sunt valorificate astfel:· sunt transformate in compost (ingrasamânt natural), acolo unde se poate realiza aceastaprocedura (din pacate, exista foarte putine statii de compostare la nivelul tarii)· sunt tratate in statii speciale in vederea obtinerii de biogaz· deseurile alimentare pot fi transformate in hrana pentru animale· sunt depozitate la gropile de gunoi atunci cand nu exista alte solutii pentru valorificareaacestora

Deseurile reciclabile/nereciclabile sunt valorificate astfel:· deseurile reciclabile sunt transportate la statii de sortare si apoi la fabrici din tara saudin strainatate· o parte din deseurile nereciclabile sunt folosite drept combustibil in fabricile de cimentsau in instalatii de incinerare cu recuperare de energie· deseurile care nu sunt acceptate in unitatile de mai sus fiindca nu r especta anumitecriterii sunt depozitate la gropile de gunoi.

27

ALTE RECOMADARI:

· Restaurantele care adera la programul de prevenire si gestionare corespunzatoare adeseurilor din Centrul Istoric al Municipiului Bucuresti, pot informa clientii/pot promovain incinta proprie acest demers prin intermediul unor mesaje de tipul: Aceasta unitategestioneaza corespunzator alimentele in vederea prevenirii, reducerii si reciclarii/valorificariideseurilor generate sau Aceasta unitate doreste sa devina Zero Waste/Zero Risipasi ia masuri pentru prevenirea, reducerea si reciclarea/valorificarea deseurilor generate.

· În scop promotional si educativ, unitatile de alimentatie publica pot include pe site-ullor o pagina dedicata luptei impotriva risipei alimentare, cu recomandari din prezentulGhid.· Pentru a atrage un numar cat mai mare de clienti responsabili, dar si pentru a contribuila educarea publicului, restaurantele pot oferi ca bonus un voucher valoric/discountpentru clientii care iau mancarea neconsumata la pachet sau fac o donatie alimentaraprintr-unul din programele derulate de restaurantele respective in parteneriat cu organizatiicaritabile.

· Restaurantele pot organiza programe /concursuri / discount-uri speciale cu ocazia unor evenimente verzi: Ziua Pamantului Earth Day, Saptamana Europeana a ReduceriiDeseurilor - European Week for Waste Reduction (EWWR) etc. sau orice alte actiuni menite sa promoveze prevenirea, reducerea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

· Înscrierea restaurantelor pe o platforma (aplicatie pentru telefoanele smart) pentru Happy Hour (cu meniuri la pret redus inainte de ora inchiderii) - si notificarea persoanelor/turistilor aflati in zona respectiva.

· Încurajarea clientilor/persoanelor publice sa publice imagini cu mancarea donata/testimoniale legate de reducerea risipei alimentare in restaurantul respectiv.

· Tiparirea unor materiale promotionale legate de programul de reducere a generarii deseurilor si combaterea risipei alimentare in limba româna si eventual si in limba engleza (ex. afise, pliante car e se pot plasa pe meniul r esturantelor etc).

28

Recomandari care pot fi incluse in meniulrestaurantelor si/sau in brosuri separateoferite clientilor

· Suntem un restaurant responsabil, care promoveaza principiile unei vieti sanatoase si ale uneicomunitati in car e respectul fata de om, resursele naturale si mediu sunt prioritar e.

· În restaurantul nostru, deseurile sunt colectate separat, intrucât dorim sa contribuim la protectiamediului, curatenia si aspectul civilizat al orasului nostru.

· Pentru a evita risipa alimentara, puteti comanda jumatate de portie (sau o portie mai micadecat cea standard). În meniu sunt specificate felurile de mancar e care pot fi portionate.

· În acest restaurant veti primi bonus un voucher valoric/discount de fiecare data cand luati lapachet pentru acasa, pentru consumul propriu sau pentru animalele dvs. de companie, mancarearamasa neconsumata sau daca par ticipati la donatii de alimente printr -unul din programelederulate de restaurantul nostru in parteneriat cu organizatii caritabile.

· Prin programele de donare si reciclare la care participam, ne dorim sa contribuim la imbunatatireaconditiilor de viata a membrilor comunitatii din care facem parte, prin asigurarea unui mediumai sanatos si accesul la hrana al unor categorii defavorizate.

· Renunta la ambalajele de unica folosinta care nu se pot recicla: paie, pahare de cafea dinhartie cu pelicula de plastic, vesela de plastic, recipiente pentru mancarea luata la pachet etc!

· Redu, reutilizeaza si recicleaza cat mai mult deseurile!

· Comanda doar atat cat poti manca!

· Doneaza surplusul care poate fi consumat oamenilor sau animalelor!

· Ia la pachet, pentru acasa, mancar ea ramasa neconsumata la restaurant si mananca maitarziu!

· Composteaza deseurile acasa (mai ales daca stai la cur te) si foloseste-le drept ingrasamânt

29

pentru flori! Acolo unde este posibila (unde exista spatiu care poate fi amenajat in acest scop),compostarea individuala (la domiciliu) poate determina o deviere de la groapa de gunoi depana la 150 kg de deseuri alimentare pe gospodarie pe an!

· Verifica datele si asigura-te ca intelegi semnificatia etichetelor!

Sursa Foto: Europarl.europa.eu

30

· Refuza ofertete de tip 2+1 pentru evitarea risipei

· Depoziteaza alimentele conform indicatiilor de pe pachet!

· Pune alimentele noi pe raftul din spate al frigiderului/dulapului pentru a utiliza prima dataalimentele care expira mai repede!

· Foloseste resturile alimentare pentru prepararea altor mancaruri!

· Cumpara legume si fructe urate, vrac, fara ambalaje de la producatori locali!

· Foloseste aplicatii inteligente de reducere a risipei si donare a mancarii

· Consuma apa filtrata de la robinet si folosestesticle reutilizabile pentru depozitarea lichidelor!

· Foloseste sacose si saculeti din panzapentru transportul alimentelor

31

Acest ghid este destinat organizatiilor care asigura servicii de catering sau desfasoara activitatide tip cafenea/restaurant dar si organizatiilor care genereaza deseuri similare si vor saimplementeze un sistem corespunzator de gestionare a acestora.

Participarea la programul de reducere a generarii deseurilor in Centrul Istoric al MunicipiuluiBucuresti este un proces de durata care presupune schimbarea obiceiurilor si mentalitatilorsalariatilor, furnizorilor si clientilor, dar ofera satisfactii pe masura: economii materiale si financiareale organizatiei, indeplinirea obligatiilor legale de gestionare a deseurilor, cresterea satisfactieiclientilor si r ecunoasterea publica a meritului de a desfasur a o activitate sustenabila.

În vederea atingerii obiectivului zero deseuri depozitate la gropile de gunoi, se recomandaluarea masurilor necesare pentru indeplinirea cât mai multor cerinte existente in prezentul ghid,respectiv:

· Masuri de prevenire a generarii deseurilor alimentare si de ambalaje· Masuri pentru reducerea/reutilizarea deseurilor alimentare si de ambalaje· Masuri pentru reciclarea/valorificarea deseurilor alimentare (inclusiv reciclarea uleiuluialimentar uzat) si de ambalaje

Acest ghid a fost elaborat de Asociatia Ecoteca in cadrul proiectului UrbanWINS; proiectul esteimplementat de Primaria Municipiului Bucuresti in parteneriat cu 21 de parteneri internationalisi 5 parteneri nationali: Asociatia Ecoteca, Organizatia Ecotic, Global Innovation Solution,Asociatia Environ si Romania Green Building Council.

UrbanWINS este un proiect european finantat prin Programul de Cercetare si Inovare Horizon2020, care analizeaza strategiile actuale utilizate in prevenirea si gestionarea deseurilor dintr-un numar total de 24 orase europene si evalueaza felul in care acestea contribuie, prin flexibilitate,la utilizarea eficienta a resurselor.

Proiectul urmareste abordarea metabolismului urban , conform caruia orasele suntconsiderate organisme vii care utilizeaza resurse naturale si creeaza un flux material si deenergie.

Rezultatele proiectului au fost utilizate pentru a defini obiectivele si indicatorii Planurilor Strategicepentru Prevenirea si Managementul Deseurilor in8 orase-pilot din 4 tari europene: Italia,Portugalia, Romania si Spania, printre care Cremona, Torino si 2 orase situate in zonametropolitana a Romei (Italia), Bucuresti (Romania), Leiria (Portugalia) si Manresa si Sabadell(Spania). Aceste obiective au fost testate in cadrul unor actiuni concrete implementate in cadruloraselor pilot. Mai multe infor matii despre proiect gasiti pe www .urbanwins.eu.

32

Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin Programul de cercetaresi Inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentrucontinutul acestui material revine autorilor acestuia. Continutul materialului nu reflectain mod necesar opinia Comisiei Europene. În plus, Comisia Europeana nu esteresponsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in acest material.

Referinte si link-uri utile:

https://www.romania-insider.com/romania-generates-5-million-tons-food-waste-every-year/

https://www.profit.ro/stiri/social/romania-risipeste-mai-multa-mancare-decat-franta-si-alte-tari-europene-ce-alimente-arunca-romanii-16063738

http://foodwaste.ro/

https://olioex.com/food-waste/food-waste-facts/

http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/en/

https://news.nationalgeographic.com/news/2015/01/150122-food-waste-climate-change-hunger/

https://feedbackglobal.org/food-waste-scandal/

http://www.fao.org/fileadmin/templates/wsfs/docs/expert_paper/How_to_Feed_the_World_in_2050.pdf

http://www.fao.org/news/story/en/item/196402/icode/

http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170505STO73528/risipa-alimentara-in-ue-milioane-de-tone-de-alimente-la-gunoi

https://ec.europa.eu/food/safety/food_waste/good_practices/research_innovation_en

http://www.recyclenewmexico.com/pdf/food-waste-management-restaurantsweb.pdf

https://www.webstaurantstore.com/article/140/how-to-reduce-waste-in-restaurants.html

https://19january2017snapshot.epa.gov/sites/production/files/2015-08/documents/r5_fd_wste_guidebk_020615.pdf

https://issuu.com/ecotic/docs/ghid_colectare_ecotic

http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/deseuri/3846

http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/01_20180504.pdf

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf

www.platferma.ro

https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR16_34/SR_FOOD_WASTE_RO.pdf

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/fw_eu-platform_20170331_statistics.pdf

https://www.green-report.ro/risipa-alimentara-cat-si-cum-aruncam/

http://www.wrap.org.uk/content/catering-food-services

https://www.lovefoodhatewaste.com/

http://infohouse.p2ric.org/ref/12/11907.pdf

http://publications.europa.eu/webpub/eca/special-reports/foodwaste-34-2016/ro/

http://www.refreshcoe.eu/

http://www.calrecycle.ca.gov/publications/Documents/BizWaste/44198016.pdf

http://www.horeca.ro/restaurante/80-arhiva/august-2011/1606-solutii-pentru-reducerea-deseurilor-alimentare-din-restaurante.html

www.winnowsolutions.com

www.ecoteca.ro

www.urbanwins.eu.