GHICITORI DESPRE ANIMALE DOMESTICE Este un prieten bun,El ma duce unde-i spunCu capastru si cu sa,Iarna-mi plimba sania. (Calul)

Roade oase,Sta în cusca,Pe dusmanii sai îi musca. (Câinele) E lânos si sta la stânasi pe oi el le aduna. (Câinele)

Pe stapân el îl pazeste,Pe dusman îl încolteste. (Câinele)

Când e frig, sta covrig,Iar când vede un motanSare ca un nazdravan! (Câinele)

Sta în lant, doarme în cusca,Doar pe hot îl muscasi vesteste pe oricineVine-n vizita la mine.Ham, ham, ham,Ce nume am? (Câinele)

Slujba în gospodarieEl o face credinciossi primeste drept rasplataCâte-un. os. (Câinele)

Un prieten credincios,Fara frica, bataios,Hotul frica de el are

Când îi iese în carare.Poti sa spui cum se numesteCel ce curtea ti-o pazeste? (Câinele)

Face sluj si da din coada,stie oasele sa roada,Sta in curte, doarme-n cusca,Te si latra, te si musca! (Câinele)

Animalele din casaUmbla adesea pe sub masa,Dar când se întâlnesc,Tare rau se mai sfadesc!(Câinele si pisica)

Are blana matasoasa,La caldura toarce-n casa;La labute-are ghetute - Stau ascunse în pernute. (Pisica)

Are si mustati si gheare,Uneori ca tigrul sare.Lânga mine n-o mai las!Am si-acuma semn pe nas! (Pisica)

Cu pernute la labute,Cine calca-ncetisorParca umbla pe covor? (Pisica)

Dupa soba la bunica,Toarce-ntruna mitica    si o cheama Miaunica. (Pisica)

Iata, bietii soriceiFug iute din calea ei ?... (Pisica)

Alba, neagra, pestricioara,Sforaind în mustacioara,Dar când simte-un soricel,Ţup! Îl prinde sprintenel. (Pisica)

Te zgârie, te ciupeste,Mereu se linguseste.Pe soareci îi pândeste,Din casa nu lipseste. (Pisica)

De-i mai pun: ochi de sticla,O mustata mica,O ureche Cu pereche,Gura mica,Se numeste Miaunica.Cine-i oare? (Pisica)

Toarce-ntruna pe cuptor,Fara fus, fara fuior,Dar cum simte-un soricelSe repede dupa el. (Pisica)

Sa stea lânga soba-i place,N-are furca, dar tot toarce.Pe soareci îi nimereste,Dar de câine se fereste.(Pisica)

Are mustati si gheare,soricelu-i de mâncare! (Pisica)

Are coada, are gheare,Merge în patru picioaresi când nu-i acasa,Joaca soarecii pe masa.Ghici, ghicitoarea mea! (Pisica)

Labe moi, trec pe oriunde,În labute, gheare-ascunde! (Pisica)

Cine îndrageste foculsi-si spala mereu cojocul,Toarce-ntruna cu mult sporFara furca si fuior? (Pisica)

Toarce zi si noapte. (Pisica)

Cenusiu si tare mic,El se teme de pisic.Sta pitit, deoareceSe numeste. (Ṣoarecele)

Mic, cu inima haina,Roade sacul de faina! (Ṣoricelul)

Roade peste tot ce-apucasi-si târaste coada lunga.Roade toata ziulicaPâna îl prinde pisica. (Ṣoricelul)

Ea este buna la toate,Ne da carne, ne da lapte,Iar vitei mititeiSe numesc copiii ei. (Vaca)

Este mare, coarne are,         Hranita bine e-n stare          Sa-ti dea lapte si smântâna, Brânza proaspata si buna. (Vaca)

Laptele ce-l beiEste tot al ei."Muu" e vorba ei,Ghiceste, daca vrei! (Vaca)

Un dovleac pe patru bete,Geme sunca în cotete! (Porcul)

Butoias cu patru bete,Ce mai carne de ospete!De nas poarta un inelsi drept coada, un cârcel. (Porcul)

Cu râtul ei scormoneste Pamântul îl rascoleste, El creste în batatura, Ne da carne si untura? (Porcul)

În noroi se tavaleste,Cu porumb el se hraneste,Are coada covrigelsi la rât are inel. (Porcul)

Vara buruieni îi daiToamna, boabe si malai,Cartofi, sfecla furajera.Grasanul nostru de-aiciIarna da la schimb, sorici,Cârnati, caltabosi, carnita,si-o gustoasa sunculita.(Porcul)

Gât semet,Picioare zvelte,Poarta saua în spinaresi duce omul calare.Cine-i oare? (Calul)

Roscat, negru sau balanCu potcoava la picior,Face-ntruna tropa-tropsi alearga la galop. (Calul)

E un animal cuminte,Nu-i place însa ploaia,Paste-n turma si da lapte,Da si lâna si e.(Oaia)

Bucalaia de la stânaNe da miel, lapte si lâna!(Oaia)

Are lâna lunga, creata,Paste iarba sus la stânasi-ti da cas si brânza buna.(Oaia)

Cu copite încaltatasi-n cojoc e îmbracata.Rumega la iarba-ntr-una.Ne da carne, lapte, lâna,Adapostul ei e-n stâna. (Oaia)

Blana ei e bunaDe ciorapi de lâna.Bunicuta-i  face,Pe când lâna toarce.Ghiceste! (Oaia)E pazita zi si noapteCând manânca sau da lapte,Sau când doarme (ca-i firesc)De un câine ciobanesc.Puiul i-l sacrificamCând de Paste îl mâncam.De e neagra sau balaiestim cu totii ca e..(Oaie)

Clai de lâna-n patru betePasc razlete prin fânete. (Oile)

Are coarne si barbita,Parul aspru si-o codita.Ea pe pomi se catara,Iedul drag îsi apara. (Capra)

Are doua mici cornite,           Coada scurta si barbita,       Bea într-una multa apa,       Oare cum se cheama? (Capra)

Caraus vestit în turma, Duce oile din urma. (Magarul)

Cu oile stâna-mpartesi cara desagi-n spate. (Magarul)

Roscatel, negru sau balan,Cu potcoava la picior, Face-ntruna tropa-tropasi alearga la galop. (Calul)

Urechiat cu blana deasaSta mai mult pe lânga casa!(Iepurele de casa)

E fricosul cel mai mareIute-alearga-n departare,Dar la morcovi de îl chemVine, doar sa-i fac un semn!(Iepurele de casa)

Cât e vara - cucurigu!Cucurigu - când da frigul!Cine-i frate dumnealui?

Cum îl cheama?Poti sa-mi spui? (Cocosul)

Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac, Galagie însa fac, Zorile eu le vestesc si pe toti eu va trezesc?(Cocosul)

La cap pieptenesi la coada secere,La grumaz cos cu graunte. (Cocosul)

Cine este pintenat ? si ne cânta de pe gard ?...Cucurigu! (Cocosul)

La cap pieptene,La trup pepene,La coada secere,La picioare raschitoare.(Cocosul)

Cavaler împintenat,Sus, pe gard, sta cocotatsi tot striga prin veciniCa e sef peste gaini! (Cocosul)

Rosior, împintenat,Este primul la sculat.Calca tantos, ostaseste,Poarta cusma haiduceste,Cânta de te asurzeste. (Cocosul)

Am un ceas cu pieptene si-n coada c-o secere.Cine-i? (Cocosul)

Orologiu pintenatDimineata cânta-n sat. (Cocosul)

Ziua cotcodaceste, Ouale si le cloceste, Cu boabe ea se hraneste, Ziceti voi, cum se numeste? (Closca)

Cu ghearele scormonesc si râme stiu sa gasesc. Prieten îmi e cocosu', Cel frumos cu pinten rosu, Sigur sunt ca ma ghiciti, Dar va rog nu va pripiti? (Gaina)

Face oua zeci si suteDaca-i dai graunte multe.(Gaina)

Ghemulet cu frati mai multi,Piuind umbla descult,Dupa apa si mâncare.Puf de aur, puf de soare.Cine-i oare? (Puiul de gaina)

Motocel, mititel, auriu,Cu glasul viu,Striga tare: piu, piu, piu! (Puiul)

Cioc, cioc, cioc în fortareataSparge zidul catre viata!Ghemotocul auriu:"Unde-i mama? Piu, piu, piu!"(Puiul)

Am o pasare rotataSta cu coada învolburatasi te-alearga în curtea toata.(Curcanul)

Cine-i mândru si-nfoiat si cu mot de nas legat? (Curcanul)

Am si mot, am si margele,Vai, cum ma mândresc cu ele!În pene ma umflu totsi sunt rosu, rosu, foc! (Curcanul)

Se roteste si pufneste,Prin curte el se mândresteC-are coada evantaisi margele cum tu n-ai. (Curcanul)

Ba îsi umfla penelesi-si pune margelele,Ca sa faca pe maretul,Ba pe urma, cântaretul,Cu gâtul lui costeliv,Devine cam guraliv.(Curcanul)

Atunci când sunt în ogradaGa, ga, ga se iau la sfada,Iar când sunt pe lânga lac,Baie întruna fac. (Gâstele)

Papucii ele cautasi fac o galagie.Cu capul sunt sub apa,Cine sa fie?Cine sa fie? (Gâstele)

Jupâneasa durdulie,Cu rochita cenusie,Lucrata din pene lucii,Cauta pe lac papucii. (Gâsca)

Te-asurzesteCând graieste,Spune-ntruna: ga, ga, ga,Parca numai s-ar certa. (Gâsca)

Cred ca macu-i place tareZilnic cere-n gura mareDupa atâta mac-mac-macPleaca sa înoate-n lac. (Rata)

Toata ziua sta pe lacsi ne cere mereu ... mac! (Rata)

Când o cauti e pe lac.Toata ziua: mac, mac, mac!si te scoala dimineata!Mac, mac, mac! Este . (Rata)

Lipa, lipa, talpa lata.Maca, maca, ziua toata.Trece lacul goana,La înot e campioana. (Rata)

Balta o iubeste,Apa o doreste,                            Macaie de zor, Cine-o fi? Azor? (Rata)

Leganat e mersul meu, Puii mei sunt "bobocei" si la balta merg cu ei.

Cu gâsca sunt ruda buna si-n cotet stam împreuna. Dam foloase omului, Crestem lânga casa lui. (Rata)

Are mersul leganat,Dar mai mult ea sta pe lac.(Rata)

E o pasare ce-noatasi macaie prin ograda. (Rata)

Cine are ciocul lat, Are mersul leganat, Se îndreapta catre lac si tot face...Mac, mac, mac? (Rata)

Nu e mire, nici mireasa,Are trena matasoasaCu banuti frumosi, verzui,Hai ghiciti numele lui! (Paunul)

Cine sade în cuibarCa un cocolos de var? (Oul)