MINISrERIL SAN4TAJII

INSTITUTUL NATIONAl1 BE SANATATEA PUBLICA

GHH PENTRU SLPRAVEGHERE SI

MONITORIZARE A CALITATII

APEI 1W PISCINE SI BAZINE DE INOT

Anton:

loan Domahidi

jabriela Vasiliu

Liliana Neagn

Larisa Pric,tcasa

Redactare computerizata:

Càta!in Alexaridru Staicu

Sub coordonarea Centrutul National de Monitorizare a Riscurilor

din Mediul Coniunitar

Material efectuat prin Prograniul National de Monitorizare a

Factorilor Determinanti din Mediu de Viatä i Nluncä

c1!1YmS"" &

a.

U

F

Acest ghid contine recomandari Si informaii consultative cii importanta in sanatatea

publica. priitoare Ia diferite tipuri de bazinç de not. cu relèrire a mentinerea parametrilor apei

de imbaiere. `in limitele admise de legislaçia in vigoare. precum i exploatarea acestora. in conditil

de seduritate.

Uhidul nu irilocuieste legistaia in vigoare.

Sunt cuprinse in acest ahid inforrnatii utile pentnu administratoril de bazinc de inot in cazul

unor poluari accidentale. situatii in care autonitatea de sãnãtatea publica trehuie instiintata. pentru

a stabili mãsurile irnediate cc se impun, in yederea diminuarii riscului pentru sanatate si pentru a

stabili mAsuni preventive de reducere a expunerii in condiçii similare pe viitor.

Valorile pararnetrilor detcrminati din probele de apà recoltate din bazinele de met sum

obtinute din egisiatia nationala in vigoare si din literatura de speciaJitate

* Ordin Ministerului Sanatatii 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena i sAnátate publica

pnivind mediul de Viatã at popu!aiei.

* Guidelines for safe recreational water environments. Volume 2: swimming pools and similar

environments: World Health Organization WHO. 2006. ISBN 9241 546808

* alte surse din literatura de specialitate UF enumerate in hibliografle.

.. ., .a . ..

4,

ii Definitia terjn qI

Administratoruf - persoanã care raspunde de mentinerea conditi br tehn ice pentru asigurarea functioriari i

haziiiebor de not precum si de partca adniinistrativa, inclusiv de colaborarea Cu nstrucrorii de inot.

Apa din bazine - apa dezinfectata care descry te utilizatorii.

Apa dezinfectata - spa potabila san de mare. tratata en scopul utibizarii ci pentru imbaiere si diferite

activ tati recreationale Sat, sporti' C

Apä de utnplere - apa care sc ulilizcaza peiitru umplerea i completarea pierderilor de apã din bazineje de

loot si care provine din sistemul central izat de d istrihutie al apel san din `flare.

A1,a tcata - apa rezu Itata in urma j nibaieri i. a activitati br recreationale sail sportive Care este cvacuata din

hazi,iul de inot.

/4/gecide - substante ehimicc diii categona hiocidelor utilizate pcntru elimi,iarea algelor.

A,,/orilaleu /erilorialä c/c sand/ate pub/lea este di lectia de sanMatc publicà organ izatã a riivel judetean i

a ii ivelul municipiulu Bucuresti.

/4 U! urizarea sanitara - reprezintâ procesul de analizà si investigaie sa,iitarâ a conforniârii on norinele de

igienâ ii sánàtate publica. Ce conditioneaza din punci de vedere Echoic i juridic punerea in functiunc i

destIurarea activittii in obiectke dc ntcrcs public.

Autorizaia sanilarä - este documentni eliberat de autoritatea teritoriala do sãnãtate pubbica, prin care Sc

acordá autorizarea sanitarã.

Bazinele de mat- constructic Cu diferite uti I izari: i rnhaiere. not, activitati sportE C. recreationale SaU de

relaxare. unipluta Cu apa potabila Sat! de flare.

Bioflim - o comunitate `ii cml, iana Ce contine celtic atasate Ia un substrat. o intcrfata sau litre dc,

inglobate intr-o niatrice extracelulara si care pre7inta un fenotip diferit de eelulc!e lihere in suspensie in

ecca cc priveste rata de crestere si transcrierea informatici genetice.

C/or fiber - clor prezent sub forma de acid hipoc bros. ion hi poclorit SI C br elementar dizolvat

C/or rezidual liher - clor rãmas in apã dupa satisfacerea consumului de cbor al apei.

C/or total - clor prezent sub forma de elor liher si clor Ieat sau ansamblu celor dona lone.

Coagvlant - este o substanla care formeaza tin precipitat gekitinos in apä. produce aglomerarea de

panticule fine divizate in particule mai mad.

Curãare - indepãrtarea nlecanicã nianuaLa i/sqtI automata a oricror brine dc deeuri. detritusuri. pral

San depuneri de maleriale, rezultate in urina activitap icr umane. in unitatea de fblosintâ puhi ca.

Dezinfèeie - reducerea nuniãrului de gernicn i saprofiti si distrugerca germeni or patogeni prili mij boace

fizice sau ehimice din apa de imhaiere.

Inspeefía sanilarä - rcprezintã o evaJuare a fata Iocului a conditiilor de protelie sanitarâ. a condiiiIor de

igiena tie catre Autonitatea teritoniala do sanritate publicã.

Impur/tài - Fubstante cliiniice. microorga,iisnie din apã care pot afecta negativ sanatatea uti!izatorilor San

calitatea apei.

Piscina - complex constituit din unul sau ma multe bazine de not cii dcstinatii diverse inot, competitii

sport!ve. relaxare. etc inipreuna cii constructii Ic eoniplemcntarc si servici i Ic aferente.

Supraiegherea sanitarä - reprezinta autonizarea. nionitorizarea. inspectia si controlul do lahorator, al

cabitrgii apci din hazinc de loot.

Ujiliza/ori - persoanc care utilizcazã apa din bazinc de inot pentru recreere iln scopul practicärii

sporttirilor aevatice.

S. .. . .

5

ii! nm ile bazine de inot

Dupa accesibilitatca utiJizatorilor:

- publice oraseriesti. municipale

- semipublice sco!L cluhuri. complexe rezidentiale. ete

- private.

2. Dupa caracterislici ambientaic si structurale:

- acoperite

- fleacoperite

- mixte

3. Dupa aetivitatea desfasurata

- hazine pentru inot cu adâncime de 1,20m. In uncLe cazuri Cu adâncime variahilã, ewe

respecta ccrint&e federatici rornane de natatie pentm acest tip de activitate.

- hazine pentru sãrituri. in apâ in funcçie de tipul i inMtimea tramhulinei. adâneimea apei

trehuic sä fie inn-c 3,4 - Sm. care respecta cerintele federatiei rornane de natalie pentru acest tip

de activitate.

- hazine poliva!ènte, cu adãncime variabilã. pentru diferite tipuri de aelivitati de cx. aerobic

acvatie, imbaicre. bazine pentru copii ete.

- bazine de relaxare. in care pozitia corpului este sezanda si flu in picloare. Din aceasta

categoric the parte Jacuzzi. spa

4. Dupa tipul sursei de aprovizionare cu apa:

- bazine cu apa potahila:

- hazine Cu apa de mare

Constructia bazinelor de inot indiferent de tipu! br se face n conformitate Cu !egislatia nationala

in vigoare si respectand. dupa caz, norrne i regulamente naionaIe sau europene in hinetie de

destinatie de cx. hazinele pentru intreceri sportive vor avea in vedere si cerintele Federatiei

Rornane de Natatie. Materialele folosite Ia constructia bazinelor de inot trebuic sá fie rezistente,

uor de curAat, neinflarnabile i durabile

La proiectarea i execuia bazinelor de inot se or avea in vedere urmatoarele cerine de baza

* bazinele vor avea montate scan de accesin apa, nurnarul acestora stabilindu-se in functie de

márimea bazinulul; scarile vor avea protiluri rotunjite i form adaptatà tolosirii fara risc;

* a bazinele de inot Ia intrare in bazEne Va exista Un pediluviu cu apá clorinatä pentru dezintectia

picioare!or a intrarea in bazin;

* bazinele vor avea moritate de jur imprejur, Ia nivelul apei, 0 barã sau alt mjloc de sustinere;

* adãncimea bazinului va ti marcat5 vizibil pe marginile acestuia;

* in cazul bazinelor acoperite, finisajele interioare ale clädirii von asigura izoiatia terrnicà i tratarea

suprafeelor Cu antifungice;

* ambianta termicà, ventiIaia naturaI sau artificialã i ilumnatuI bazhielor acoperite von Ii

asigurate in asa tel, incât sã Se evite imbo!nâvrea i accidentarea celor care Ic folosesc;

* acCesorijie trebule s fie nepeniculoase, ucr de intreinut i mentinute in mod constant intr-o

stare Corespunzatoare.

4UILt

na -. .:::aQ: .r.- w r.

In majoritatea cazuriior, in afara bazinului de inot propriu zis, exista un filtru care retint

particulele sotide. o zonA de dezinfecie i unistem de incAzire care asigw-a Teglarea temperaturii

apci. Existà standarde in cc privete dimensionarca rezervoarcior de flitrare, a iná!limi minime a

strat'ilui filtiant. a vitezei de trecere a apei pun stratul tUtrant, modu! de tratare a apei, respectiv

reconiandari referitoare Ia tipu! constructi i tipui finisajului.

Din ptrnct de vedere al pivelulul ape1 din bazinul de inot exsta hazine de tip clasic niveltil

apci este sub nivelul inarginii bazinului hazine de apâ cu lueju de apä nivc!u! apei este Ia

nivelul marginhl hazinulul. Bazinele pot Ii cu sau trã sisteme de tratare a ape!.

/v Monages7e;7!:ii :a/itotii ope din bazThe/e de That i a med/u/ui interior

tntreinerea corespunzãtoare a piscineior si bazinelor do inot este eficienta in prevenirea

majoritatii prohlcme!or do sAnatate datora ape1 contaminate din aceste bazine, CurAarea in

special eliminarea biofilmelor. reinnoirea apci. filtrarea. ventilatia si dezinfectarea sunt niäsuri

preventive. esentiale care reduc riscul aparitiei unor astfel do problerne..

IV.1 Dezinfeca apei

Apa din piscine i bazhie de inot este in mod continuu predispusa contarninãrii cu

inicroorganismete existente in atmosferA sau introduse in hazin de utilizatori de pe piele si

mucoase si accidental prin urinA Si materii &cale.

Dezinfecçia apei so poate realiza prin doua tipuri do nietodc:

* metode thftnice

- Cu deznfectant rezfdual: clorul, substantele clorigene, broniu Si substanteje pe baza tie brom

- fara dezrifectant rezIdual: ozonul.

* metode fizice: UV.

Metodeic fizice de ohicel flu stint folosite singure ci in conihinatie Cu 0 nietoda

chimica.Produsek chirnice folosite Ca dethfectante pentru apa do imbaere intra in categoria

biocidelor Si necesita aviz emis de Coniisia Nationala penti-u Produse Biocide. Cal itatea apei dupa

dezinfectie trebuie à corespunda conditi br dc calitate prevàzute de legis1aia in vigoare.

Metode chimice

1. SubstanK dezinfretante pe baza de clor: Ciorul lichid, Hipodoritul do sodiu: Hipoclorit de

calciu: CIoro-cianurai acid dicloro-izocianuric i acid tricloroizocianuric: Dioxid de clor

Ciorul i substaiflele clorigene: clor gazosi hipocloritu! de sodiu. sau do ca!ciu. sunt cele ma

freevent utilizate in dezinfecia apd din pistine i hazino do Inot.

Clorul gazos este un dezinfectant ideal dar este foarte coroziv i foarte reactiv. toxic i necesitä

rnãsuri de siguranä supiimentara. stocarea snu Iransportul acestuia so face in concbi speciale.

Este importantA dozarea corcctá a Suhstantei i monitorizarca concentraçiei de clot rez.idual La un

pH de 6.5 efectu de dezinfcctarc a dczinfectantuui pe bazà do dor este de 90%. Ia un p1-I 8.0

efectul de dezinfectare scade Ia 25%.

Doza de clor utilizata pentru dezinfecia apei din hazine de inot se hazeaza p0 consumul de clot i

cloru! rezidual liber. Doza de clot necesarA ete influentata de cantita[ea do substante organico din

apA, dc pH-ui apei. do tinipul dc contact i do temperatura apei.

ye..:.

. I: .idpt. :S

Dozarea dezinlectantulul Se poate rcaliz*prin:

* dozare automata: Se monitorizeazâ pH-ui i dezinfectantul rezidual prin senzor electronjc,

* dozare monuo/ä trebuie insotita de o permanenta monftorizare a parametrilor indicatori chimici Si

microbiologici..

Clor rezidual este reprezentat de clorul Ce persistã in apA. dupa contact de 30 de minute intre

dezinfectant i apA. Clorul rezidual este eel care aconeza asupra microorgrnhism&or din apa.

Prezena clorului rezidual liher in apa bazinului de inot aratA cA apa din hazin este dezinfectata i

nuprezinta pericol pentru utilizatori.

Acliunea dezinfedanta a clorulul este intluentata de mal muiti faciori:

I. potenialul oxidant a c/cpu/ui.

I. parflculantati/e hia/ogice a/c ?nicroorganLvPne/ar:

ITT. medju apos in care se desfàoarA dezinfeqia: pU-ui apei. temperaturA i diferite elemente

chimice organice i anorganice.

IV. condifi/ic in care xc Jestàoara dezintècf/a.

- timpul de contact timp minim de contact 30 de minute.

Valoarea clorulul rezidual liber:

Concentratia clorului rezidual iber in hazinIe de inot/piscine acoperite trcbuie sä fle intre 0.5 - I

mg/I. jar in bazinele/piscinele descoperite intre 0.5 mg/I i I 5mg/I.

Substantele chiniice care rezulta in urma tratarii apei cu clor si substante clorigene sunt: cloramjnc

mono. di si tri clorat cloriti; [JAM. acizi haloacetici. haloacetonitrili. cetone haIogete

clorhidrati: Tricloronitrometan: clorura de cianogen,

2. Substante dezinfectante pe baza tie brom

Bromul elementar este un lichid de culoaré i-oie inchisa. cu densitate mare. volatil, ibarte toxic

iritant pentru ochi i caile respiratorii, de accca utilizarea bromuiui elementar pentni dezinfecjia

apei nu este potrivita.

In practicA pentru dezinfectia apei cu brom se utilizcazA:

* broniochiorodimethylhyclantoin BCDMH

* sãruri ale bromului, de obicei bromura de sodiu, impreunà cu un agent de oxidare clor, ozon,

Bromul nu oxideaza amoniacul sau alti compusi ai azotului, din aces rnotiv, flu poate Li utjlizat

pentru tratamentc oc. Atunci cdnd pentrU dezinfectia apei se ulilizeazA compui ai hromului.

cantitatea de clor utilizat pentru tratamentul oc trebuie sA tie mai mare. DatoritA faptului ca

bromul rezidual este sensibil Ia lumina soarelui. este recornandata utijizarea lui pcntni dezinfectia

apei din hazine acoperite.

MSrecomandc, 0 COncenlratie a hromului iitre 2.0-2.5mg `7

Valoarea pl l-ului trebuic sA Lie intre 7.8 - 8.0 in cazul utilizArii bromului Ca dezinfectant.

Substantele chimice care rezultata in urrna tratarii apei Cu broin si substante pe baza de brom sunt:

trihalometani bromoform in principal hromati: bromuri: hromhidrati.

3. Dezinfectia apeidu Ozori

Ozonul este ccl mai puternic agent oxidant i dezinfeetant. Lund generat n-situ. In contact Cu

ozonul substantele organice Si microorganisrñele sunt distruse instantaneu.

Ozonul are o durata de viata destul de scurtA max. 30 de minute. astfel dezinfcctia apei nu este Ia

fel de eficace Ca in eazul utilizArii ctoruluj. Nu este recomandat a fi utilizat Ca dezinfectant

rezidual. deoarece se vaporizeaza rapid. este toxic si mai gren decat aerul, ceca cc duce Ia

: .aaS£9

disconfort Si efecte asupra sanatatii. Ozonizarea este urmata de dezonizare Si adaugarea unui

dezinfectant rezidual. de exemplu clor.

Ozonul este un iritant puternic a cailor rqpiratorii. motiv pentru care eoncen1raii!e de ozon in

aerul interior trebuie rnonitorizate, Valoared recomandata de OMS pentru concentraia ozonului in

acm! interior este de 0.12 mg/nv',

Substantele chimice care rezultata in Urrna tratãrii apei Cu OZOfl Sunt: brornat: aldehide: cetone:

cetoacizU acid carboxi!ic bromofomi; acid acetic bromurat,

Metode fizice utilizate pentru dezinfectie

Radiatii 1V

Dezinfectia cii UV se realizeaza Ia lungimi 4e unda mIre 200 i 300 nm. Tratamentul este asigurat

de câtre WI aparat denumit sterilizator IJV dare genereazã raze ultraviolete de tip C. Sistemul este

eficace pe o gama .larga de microorganisme. Pentru o activitate eficienta a aparatului trebuie Ca

apa sa fie hine filtrata astfel meat particulele cu dimensiuni mad sã nu ecraneze dispozitivul iar

lampile IV trehuiese curã%ate periodic.

Dezinfeetia prin radiatii UV are efecte rnai reause asupra virusurilor si germenilor sporulati

Avantafc/c flu modificri pIT-ui apci. flu apar produse chimice secundare. reziduuri si reduc

scrnnificativ nivdul de cloramina din apa,

V.2 Eittrarea apel

Procesul de filtrare a! apei este una dintre etapele importante in tratarea a apei din piscine i

bazine de inot. Aceasta eonstã in recireularea intregului volum de apa i incepe prin absorhtia

apei din bazin cu ajutorul unci pompe urmatä de trecerea apei prin filtru, dozarea de dezinfectant

i pH, si reintroducerea apei inapoi in piscina prin gurile de refulare.

bate hazinele de inot i piscineic nou construite trebuiesc prevazute Cu sisteme de

recirculare a apei. cele existente vor fi dotate cu sisteme de rccirculare i tratarea apei.

Circulalia apei in bazin trehule asigurata `tH aa fel incât sã nu existe spalii moarte unde apa

stagneazA, In aceste paii apa nfl este dezinThctata i flu este filtrata in mod corespunzâtor.

Filtrarea apei are Ca SCO climinarea suspcnsiilor turbiditate din apã, pentru obtinerea

unei ape transparente i dare. lotodata prin filtrare se reduce cantitatea de dezinfectaiçi utilizata.

Filtrele trebuie sA funcioneze timp de 24 deore pe zi pentru a indeparta po1uanii provenii de Ia

utilizatorii piscinci. Prin filtrare se elimina particulele in suspensie de ciiferite proveniene.

Existü o serie de tipuri de filtre disponibile. alegerea de ifitre se Va haza pe anumiti factori,

printre care: rata de filtrare. calitatea apei. eficienla. modul de intretinere. metoda de spalare.

Lie/ui es/c capacitatea filtnilui exprimatä de regula in numár de ore i reprezintã durata de timp in

care se filtreaza tot volumul de apa din bazinul de inot. Este recomandat ccl puin un ciclu

compiet pe zi.

1'.3 1asur tie siguranta pentru utihzatori

Pc langa masurile eficiente de tratare si de-zinfectie a apei din bazinele de met este foarte

important efectuarea unui dus de catre utjlizator inainte de a intra in hazinul de inot. Trebuic

incurajatâ folosirea toaletci mai ales Ia copii'fnainte de intrare in hazin pentru a preveni urinarea in

apa Si contaminarea accidentalA cii fecale. Dc asernerlea existenta unul pediluviu CU apà clorinatA.

pentru dezinfectia picioarelor Ia intrarea in bazin. limiteaza contaminarea apei.

Este ifltcrzis accesul in bazinele de inot a persoanelor:

* purtAtoare de boli transmisibile. plagi dcschise. dermite sau dermatoze.

* aflate sub influenta hauturilor alcoolice.

Pentni a mentine igiena apei din hazin se recomanda thlosirea cãtiIor de haie,

tSSt. :ce ;:-

3

Dozarea dezinfectantulni se poate realizaprin:

* dozare automata: Se monitorizeazã pH-ui i dezinfectantul rezidual prin senzor electronic.

* dozare manuula trebuie nsotita de o permanenta monitorizare a parametrilor indicatori chinhici Si

microbiologici..

Clor rezidual este reprezentat de clorul cc persistA in apä. dupa contact de 30 de minute intre

dezintëctant i apA, Clorul rezidual este Ce! care actioneza asupra microorganismelor din apa.

Prezenta c!orului rezidual liber in apa bazinului de inot arat Ca apa din bazin este dczinfectata i

nu prezinta pericol pentru uti!izatori.

Acunea dezinfectanta a clorului este influentata de mai multi factori:

I. potenfutul oxidant a dorulu,.

II. parlicularitafi/e hiologice Cd/C rnzcroorgunesmelor:

III. mediu apos in care Se desRoara dezinfectia: pH-ui apei. temperaturA i diferite elemcntc

chimiec organice i anorganice.

lv. condiçiiie in care se iiestàvoara dezinfecjía,

- timpul de contact: thnp minim de contact 30 de minute.

Valoarca clorulni rezidual tiher: I

Concentraa clorului rezidual liher in hazinele de moE/piscine acoperite trehuje sà fie intre 0.5 -

mg/I. jar in bazinele/piscinele descoperite intre 0,5 mg/I s1 I .5mg/I.

Substanteic chimice care rezulta in urma tratarii apei CLI clor Si substante clorigene sunt: cloramine

mono. di Si tri ciorat; c!oritU THM. acizi ha]oacetici. haloacetonitri!i. cetone ha!ogete

ciorhidrati: Tric!oronitrometan clorura de cianogen.

2. Substanle dezinfectante pe baza de brom

E3romu! ejernentar este un Iiehjd de cu!oarê oie inchisa, cii densitate mare. volati!, foarte toxic

iritant pentru ochi i cai!e respiratorii. de accea utilizarea bromului elementar pentru dezinfeclia

apei flu este potrivita.

In practicã pentnu dezinfectia apei cu brom se utiliz.eaza:

* bromochlorodimethyihydantoin BCDMH

* säruri ale bromfflui, de obicei bromura de sodlu, impreunà Cu un agent de oxidare cior, ozon,

Bromul nu oxideaza amoniacu! sau alti compusi ai azotului, din acest mmiv, nu poate Li utilizat

pentru tratamente Soc. Atunci cãnd pentrU dezinfectia apei Se utilizeaza compu ai bromului,

cantitatea de clor utilizat pentru tratarnentu! oc trehuie sã fie mai mare. Datorita faptuhui cà

bromul rezidual este sensihi! !a umina soare!ui. este recomandata utili'zarea Iui pentru dezinfectia

apei din hazine acoperite.

%1.S recomanda o Concen/ratie a hrornului mIre 2,0-2,5 mg / I.

Va!oarea pH-u!ui trehuic sa lie intre 7.8 - 8.0 in cazul uti1izrii hromului ca dezinfectant.

Substante!e chimice care rezultata in urrna tratAnii apei Cu brom si substante pe haza de brorn sunt:

tribalometani bromoform in principa! hromati: bromuri hromhidrati.

3. Dezinfeetia apeicu Ozon

Ozonul estc ccl mai putcrnic agent oxidant i dezinfectant, find generat n-situ. In contact cu

ozonu! substantele organice si microorganisiñele sunt distruse instantaneu.

Ozonul are o durata de viatä destu! de scurta max, 30 de minute. astfe! dezinfecçia apei nu este Ia

id de eficace Ca in cazu utilizarii clorului. Nu este recomandat a Ii uti!izat Ca dezinfcctant

rezidual. deoarece Se vaporizeaza rapid. este toxic si mai greu decat aerul, ecea cc duce Ia

:

: .1gni-t*

C?

v!. 1SS4c:W.9Ut'ZC

disconfort si efccte asupra sanatatii, Ozonizarea este urmata de dezonizare si adaugarea unui

dezinfectant rezidual. de exemplu clor.

Ozonul este Un iritant puternic a cãi!or rqpiratorir. moth pentru care conccntraiiIe de ozon in

aeru! interior trebuic monitorizate. Valoarcd recomandata de OMS pentru concentratia ozonului in

aerul interior este de 0.12 rng/m.

Substane1e chimice care rezultata in urma tratarii apei cu OZOrI sunt: bromat: aidehide; cetone:

cetoacizi; acid carhoxilic: bromoform; acid acetic broinurat.

Nietode fizice utilizate pentru dczint'ectie

Radiatli t'VDezinfec;ia cu UV Se realizeaza Ia ungimi 4e undã intre 200 i 300 nm. Tratamentul este asigurat

de catre un aparat denurnit sterflizator Uv dare genereazâ raze ultraviolete dc tip C, Sistemul estc

eficace pe o garna larga de microorganisme. Pentru o activitate eficienta a aparatu[ui trehuie ca

apa sa lie hine liltrata. astfèl incát particulele cli dimensiuni mali sâ flu ecraneze dispozitivul lay

lampile UV trehuiesc curatate periodic.

Dezinfectia prin radiatii UV are cfccte mai redduse asupra virusurilor si germenilor sporulati

Avon/a/eL' flu modifica pH-ui apei. nu apar produse chirnice secundare, reziduuri Si reduc

semnificativ nivelul de cloraniina din apa.

IV2 Filtrarca apci IF

Procesul de filtrare a! apei este una dintre etapele importante in tratarea a apei din piscine i

hazine de inot. Aceasta constA in recircularea intreguiui volurn de apa i incepe prin absorhtia

apei din hazin cxi ajutorul unei poinpe urrnatä de trecerea apei prin filtru, dozarea de dezinfectant

i pH. si reintroducerea apei inapoi in piscina prin gurile de refulare.

bate hazinele de inot i piscinele nou construite trehuiese prevãzute Cu sisteme de

recirculare a apei. cele existente vor fi dotate cu sisteme de recirculare i tratarea apei.

Circuiaia apei in bazin trehuie asigurataTh aa fel meat sã nu existe spaii moarte unde apa

stagneazA. in aceste patii apa nu este dezinThctata i flu este filtrata in mod Corespunzãtor.

Filtrarea apei are Ca scop eliminarea suspensiiior turbiditate din apä. pentru obtinerea

unei ape transparente i dare. Totodatã prin filtrare se reduce cantitatea de dezinfectanti utihzata.

Filtrele trebule sa functioneze limp de 24 de'ore pe zi pentru a indepArta poiuanil proveniti de Ia

utilizatorii piscinei. Prin flitrare se elimina particulek in suspensie de diferite provcniene.

Exista o serie de tipuri de flitre disponibile. alegerea de [litre se Va baza pe anumii factori,

printre care: rata de filtrare. calitatca apei, eficiena, rnodui de intrelinere. metoda de spAlare.

C/c/u! es/c capacitatea flitruini exprimatä de regula in numâr de ore i reprczintà durata de limp in

care Se flitreaza tot volumu! de apa din bazinul de inot. Este recomandat eel putin Un ciclu

compJet pe Zi.

IV.3 Masur tie siguranla pentru üiiiizatori

Pc langa masurile eficiente de tratare si dezinfectie a apei din bazinele de inot este foartc

important efectuarea unui dus de cane utilizator inainte de a intra in hazinul de not. Trebuie

incurajatã folosirea toaletei mai ales Ia eopii'nainte de intrare in hazin pentru a preveni urinarea in

apa i contanlinarea accidentala Cu fecak, Dc asernenea existenta unui pediluviu cu apà clorinata.

pentru dezinfectia picioareior Ia intrarea in bazin. hmiteaza contaminarea apei.

[stc nterzis accesul in bazinele de inot a persoaneior:

* purtAtoare de hoh transmisihi!e. piAi deschise, dermite sau dermatoze.

* aflate sub iniluenta bauturilor alcoolice.

Pentru a nienhine hiena apei din bazin se recomandâ folosirea eatiior de haie.j.

.. .flS i5fl&t ....

5

opiii sub 7 ani au acces Ia bazin nurnai insoliti i supravcgheai de asistentul /instruc.torul de inot.

Nu este permis accesul Cu animale de companie.

`Nu sum permise alergarile i jocurile imprudente pe marginea hazinului,

Este obligatoriu respectarea instruciuni1or afiate de catre administratorul de bazin.

Pentru evitarea unor accidentAri utilizatorii trebuje sã fle contient ca ficcare bazin este diferit.

asife] meat inainte de a intra in piscinA. sã Se asigure de adãncimea apei. de paine abruple in

bazine i de alte pericole,

In mod ohligatoriu. Se Va asigura un P14nc1 de prim a/urn;, trusA de prim-ajutor peniru

eazuri de lein sau inec sau once alt tip de accidente.

Responsabilitatea persoanelor de supraveghere

* raspunde de sigurana persoanelor care utilizcazä piscine sau bazine de iriot.

* prevenirea leziundor prin minimizarea sau eliminarea situali lot periculoase.

* prevenirea inecurilor sau alte incidente in zona pe care o supravegheaza. print

* educate i informare asupra situaçici curente,

* avertizare asupra pericolelor4

* interzicerea and activitaçi particulare.

Atrihutlile persoanelor de supraveghere

* aplicarea regulilor de inot. pentru a preveni apariia accidentclor.

* observarea permancntã a zonei de responsahilitate. pentru identiuicarea rapida a

urgenei i interventia cficientã,

* supravegherea modului de folosire a echipamentelor.

* executarca imediata a salvarilor de Ia inec san a allot acliuni necesare,

* acordarea imediata a primului-ajnlor cãnd este necesar,

* comunicarea permanentã Cu utilizatorii de piscina i colegii,

Supraveghetori sun! instruifi pen/ru: acordarea primul-ajutor. cu icsuscitarea cardio-respiratorie.

utilizarea targilor pentru imobilizarea coloanei vertebrate, a gulerelor cervicale.

lV.4 ;olirea si curatarea bazinelor IC not

Inlocuirea apei din piscine

In apa piscinelor p4trund impuritali din meiu. de Ia utilizatori i produse secundare a substantelor

chimice utilizate pentru tratarea apei. Dei filtrarea esle efjcienth in indepArtarea multora dintre

oxidani si contaminanli. mu1 dintre ci rämãn s se aeumuleaza in apä din hazineic de inol.

Inlocuirea apei din piscina este. in general. singura modalitate practicã de a elimina contaminantii

in excCS.

Inlocuirea apel poate fi realizalâ prin drenarea periodieâ San pun diluarea continua. Diluare

continua rat exclude necesitatea golirii periodice i eurãarea piscinei,

Scopul completarii apei este accea de a inWoui volumul de apã evaporatã cAt i pierderea de apä

prin spAlarea filtrelor sail prin alte procee tehnologice. Filtrarea i dezinfeclia nu elimina toti

poluançii existenti In apa bazinelor de met. motiv pentru care trebule adAugalâ apA proaspãtä. Ce

limiteaza acumutarea de poLtant prin diluare.

La calcularea volumului de apä proaspAt adaugat in apa din hazine de 1mM, Se Va Iua in

considerare eaporarea apei i apa utilizatã pentru spalarea filtrelor de apã.

Ca rcgula generala. apa proaspäta adaugata in hazine de not flu trebuie sa lie mal mica de 30

iitruiutilizator/zi,

In plus fata de minima zilnica de 30 / utilizator. eeL puin Ia un an Se schiinbà toate cantitatea de

apá din bazinele cu sistem de recirculate i clorinare automatA, In acest timp se efectueaza

operatiunile de intretinere a bazinului i anex&or sale.

.*a S W: fr.±J :H: fl H IS

Ic'

U

Ritmul de primenire a apel, de spáIarei dezinfectie a bazinelor se Va stabili in functie de

calitatea apei, respectându-se urmatoarelé cerin4e minimale OAF 119/2014:

* pentru bazinele cu recirealare a apei. zilnic se Va recircula prin sistemu! de uiltrare si

clorinare intregul vohum de apa al bazinului Si, in plus. Se Va inlocui 1/10-1/15 din

volumul apei cu apa potabi!a sap&mânal se Va face spAlarea si dezinfccia hazinu!ui:

* pentru hazinele thra recirculare, dar cu prinmnirc Continua a apei, Se Va schimba zilnic

eel puin 1:3 din VOIUIIIUI ape1 din hazin si Sc vor asigura golirea. spAlarca Si

dezinfectia acestuia ía ccl inult 3 zile:

* pentru bazinele ft recirculated apei si lava posihihtãi de primenire continua a apci.

Se vor asigura golirea. spalarea i dezinfectia zilnica a bazinului si umplerea Cu apa de

calitatea prevãzuta in tabelul din anexa iii. -

In cazul in care frecventa golirii totale a apei din bazine de tip spa sail jaduzzi, nu estc

regiernentata de icgisiaia in igoare. !rccveifla inlocuiti apei se caiculeaza in felul urmator: cãnd

diferenta dintre valoarea TDS Totalul de solide dizolvate apei din hazin Si valoarea TDS ape1 de

umplere depàcste I 500rng/I Se Va trece Ia gobrea hazinelor, CUrAtirea dczinfcctarca si rcumplcrea

bazinclor.

IV.5 `alithteji aerulul

In cazul bazinelor de inot acopente, calitatea acrului are o mare impoftanta atat pentru

confortul i sanAtatea utilizatorilor cat i pentru personatul angajat. Factorii de confort ca

temperatura aerulai. temperatura suprafee]or. umiditatca aerului. schimbu! de aer contribuie Ia

formarea unui climat adeevat pentru activitak sportive i de reciecre.

Temperatura aenilue : temperantra acrului ihconjurator trehuic sä tie cu 2 - 4 °C mai mare fala de

temperatura apei din bazin.

Temperatura vuprtifefrlor ipaiului incon/urc7tor este irnportanta. deoarece seaderea temperaturii

sub punctul de roua duce Ia condensarea `vaporilor de apã pe suprafclee spaiuIuiinconjurator.

L/mijiatea acrid interior: o urniditate creca& limiteazä de asernenea evaporarca apei, poate duce

Ia scderea temperaturii sub punctul de rouä. vaporli de apa se condenseaza. provocãnd astiel

formarea de mucegai, coroziuni. etc. Valoarea IiinitA pentw umiditatea reativä este de 70%.

Schi,nbul c/c aer: Clojul din apa reaetioncazà cii substane organice transpiralia. urina....

formand .doc legar in special cloramina si trihalometani CU Ufl mires miens. cunoscut sub

denuinirea de ,,mirosul de piscinâ'. Coroforrnul fiTee parte din trihalonictani este mai greu decãt

aerul Si Se concentreazA pe supratha apei. este periculos mai ales pentru copii i adolescenti care

petree malt timp in mod fiecvent in apa. Eliminarea acestor substante se face prin alimentarea

regulata cu aer din exterior. Trebuie asigurat un schirub de aer de ccl pain 20 rn / h /m2 suprafat,

de apA. Pentru Crearea unui conlhrt, spatii!e interioare trebuiese dotate Cu centrala

multifuncçionala pentru tratarea aerutul. care regkaza ternperatra. uruiditatea aerului i schimbul

de acT dintj-e intcrior i exterior. cu elirninarea substançelor CU rniros cloroform. Se vor controla

subprodusele de dczinfecie in aer pentru a reduce explmerca a aceste substante prin inhalare care

este calea dominanta de expunere in timpa utilizArii apei din hazinele de mat.Penirt piscinek nchise, conform ASHRAE American Society of Heating. Refrigerating and Air-

Conditioning Enginec 1995. temperatura aerului este de maxim 27T. jar umiditatea relativã a

acruiui este de cea. 60%. `iteza de circuIaie aeruhii este de cca. 0.Irn/s.

Cerinfe c/c i/urn/nat

S : ..

ii

I!uminatul artilicia! a salilor CLI pIscIne i bazinelor de inot trehuie sã asigure o siguranâ a

utilizatorilor i a persoanelor din eadru! administraliei moth pentru care nivelu! de iluminare pe

podea i pe suprafaa apei nu trebuje sA fie mai mica de 150 LUX,

Acustica in cazid bar/ne/or de mo! acoperite

Acustica "a fi reglata pentru prevenirea lormânj ecou!ui materiale absorhante a undelor sonore

aplicate pe peretii laterali ai bazinului.

In zona hazinelor de hot acoperite. timpu! dé reverberatie a sunetului persistenta sunctuhui. dupà

cc sursa sonora a incetat s-l mai producä flu trehui sA fic mai mare de 1.6 secunde. ar

intensitatca zgomotului conform Iegis!açia in vigoare.

V Ca/itatea opei din bazinele c/c inot

Mon itorizarea apei din bazinele de inot este foarte importanta pentru sãnãtatea

utilizatorilor. Scopul monitorizãrii este meninerea sub control a parametrilor bacteriologici i

fizico-chirnici ai apci, precum i ffirnizarea de informatii catre utilizator Cu privire Ia calitatca

apei.

Mentincrea calittii apelor din hazincle de inot nu se poate realiza exclusiv prin

rnonitorizarea de lahorator. este neccsarä o hunà colahorare din partea utilizatorilor, in special prin

respectarea regulamentulul de ordine interioar: efectuarea unei du inainte de a intra in apa de

imbAicre, utilizarea grupurilor sanitare i nu a apei de Irnhaiere pentru nevoile fiziologice.

Monitorizarca i evaluarea calitAtii apei din piscine si bazine de inot Se bazeaza pc urmãrirea

valorii parametrilor fizico-chimici i niicrcbiologici. Tn SCOpUI de a depista i de a corecta uncle

neajunsuri. jar in cazu! unci poluAri de a Iua mãsuri necesare pentru protejarea sthrii de sAnãtate a

utilizato ri 10 r.

Pefitru urmàrirea valorii pararnetrilor apei din bazinele de inot SC recolteazA probe de apã

din care se determina parametrii microbiologici i fizico-chimici ai apei.

V. I I'arametrii rnicrohuologici

Riscul infectios asociat apei din bainul de inot este legat in genera] de poluare de origine

fecala. de cele mal multe on infèctii!e apar secundar unor deficiene in procesul de tratare a apei.

in special lipsa de dezinfcc;ie. 0 varictate de niicroorganisme pot ii gãsitc in apa din hazinele de

inot care pot fi introduse PC djferite cai.

In rnulte cazuri. riscul de boala sad infectia a fbst legatã de contaminarea fecala a apei.

carc s-a produs fic accidental. fie cii mater fecale reziduale de pe corpurile utilizatorilor SaU pnn

contaminarea sursei de apã. In cazul bazinelor neacoperite o sursa deloc de neglijat de

contaminaTe cu microorganisnie 0 reprezinth"pasarile sau rozatoarele.

Apa din hazincle de inot. trebule sã fie monitorizatA Ia intervale corespunzatoarc pentru

paramctrii microhiologi ci

Pentru monitorizarea calitati apci din hazinele de inot se utilizeaza Ca indicatori

inicrobiologici: numãr total de colonii Ce Se dezvolta Ia 37t. hacterii coliforme. Escherichia coil.

enteroCoci, Pseudomonav aeruginosa.

- Nr. colonil Ia 37°C

Nurnár de co!onii Ia 370

oferA 0 informatie asupra intregii popuIai hacteriene din apa hazinului

de inot, precum si aeficientci proceselordétratare. inclusiv adezinfcctiei si filtrarii.

Acest parametru trebuie sA fie monitorizat in hazine de inot dezinfectate.

Conform GAP 192014 vaioarea maxima admisä: <200/mi

.itJ.1/*

/2

________________ ____

t. `t . *" a.- . . T'

:w :-S"WA

- Bacterii colilorme

Bacterille coliforme sunt Iarg rAspãndite in natura i flu sunt considerate de o importantA

epiderniologicä dircetA pentru examinarea apelor. Dei flu este exclusiv de origine feeala. grupul

colilbrmilor estc prezent in cantitate mare in materiile fecale aJc omului i animalelor Cu sãnge

cald. ceea cc permite depistarea ui chiar dupã diluarea considerahila.

Termenul bacterii co!iforme Se refera in mod ohinuit a Un anurnit grup de hacterii aparlinãnd

familiei Enterohacteriaceace din genurile Escherichia, Ciohacter. Enlerobacler i Klebsiella.

caracterizat Ca bacterii de gram negativi nesporulati. oxidazo - negativi. capabili sA Se dezvolte in

prezcna de sâruri bi!iare i a altor agenti cu actiuni de suprafaa. capahil sA fermenteze lactoza Ia

33-37°C cu producere de acid i gaz in timp 24-48 ore.

anthrm GAP 119 2014 %c,/oc1rea mctipnã admisa pen/n, bacteril ca/i/anne: <10,700 ml

- Eseherichia co/i

Bacteric grfflfl negativa apartinand farnitiei Enterohacteriaceace. acroba. lactozo - pozitiva.

oxidazo- negativa. indol pozitiva. 1 glucuronidaza pozitiva. considerata indicator de contaminare

fecalâ a! apei din bazinele dc inot.

riorm GAP 1192014 ia/ca/va maxima ,ImisO pen/n lI. cherichia co/i: 0 lOOm!

- Enterococi

Iac parte din microhiocenoza intestina!A umanã i animalA i se prezinta sub forma de cod ovalari

izoIai sau in perechi sau lanturi scurtc. sunt `gram pozitivi. imohili. carc au capacitatea de a reduce

2,3.5- clorura de trifenil tetrazoiju Ia formazan si hidrolizeaza esculina Ia 44° C Sunt considerati

indicatori de poluare fecala a apei.

Conform GAl' 119/2014 va/carea maximO athnis OIOOmI

- Pseudomonas aeruginosu

Este o specie bacteriana aeroha. gram negativä !arg raspandita in naturà apa, sot. frecvent

izo!ata de pe mucoase. piele i tubu! digestiv a! omului i a animalelor. Pseudomonas acruginosa

este freevent intâ!niLA in apa piseinelor i bazinelor de inot. datorita capacitatil sa!e de a rezista Ia

ariatii man de temperaturi ale apei i Ia actiunea dezinfectaniIor.

Sc recomanda monitorizarca acestui paramctru deoarece este Un indicator a! conditiilor igienico

sanitare, Hind un microorganism conditionat patogen prezinta importanta pentru sanatatea puhlica

numai in cazul persoanelor cu un sistem imürt deficitar.

I a/oaret maxima odin/sn: 0 lOOm! GAP 1192014

In cazuri speciale Se Va determina i:

- Staphylococcus aurcus

Nu se recomandã monitorizarea de rUtinã, desi acest parameiru poate 1] inclus in eadru! unei

invcstig4ii mai largi a calitãtii apei din bazinele de inot, atunci când sunt suspectate probleme de

sânâtate asociate Cu acest microorganism.

aloarea recan,andata de G%Lc: I OU'I 00 ml

Recoltarea probelor tie apä din bazinc de inot

Prelevarea de probe trebuie sa fie etcetuata de catre un personal calificat i competent

pentru a evita contarninarca prohei. Analiza probei de apã trehuic efectuata in !ahoratoarc

speciulizate pentru acest tip de analize Si CU nfl persona! bine instruit.

Pentni analizele microbiologice probele Sc vor preleva in recipiente sterile din sticta sau

niateria!e plastice polipropilena, polistireril polietiknA. policarhonat dc unica folosinta sail

- 4.. .. .. tICI

15

autoclavabile. Volumul recipientelor trebuic sâ fie adeevat numarului de analiza e vor fi efectuate.

de obicei se fo!osesc recipiente de 500 ml sau 1000 ml Pentru a neutraliza dezinfectantul rezidual

in recipientul de prelevare se adauga o solutie de tiosuifat de sodiu 18 mg/mI. Flaconui Se

introduce in pozitie orizontala paPa a 20-30 cm adancime. pentru a impiedica pierderea

tiosuifatului. apoi se ridica spre o poziti oh! ica sub un unghi 45 °C . pânã când a fost

recoltatâ o cantitate suficienta de apâ. Recipientul flu Se clateste inainte cu apa din hazin pentru a

nu arunca tiosuifatui de sodiu cu rol in neutralizarea dczinfectantului. Recipientul flu se umple

complet Cu apa. ci se lasa un spatiu pentru Ca proba cand ajunge in laborator sa poate fi

omogenizata inainte de analiza. RecipicntuIii i se ataseaza o eticheta completata corespunzator

data. ora locatia. nurnele persoanei Care a prclcvat. Este de prcferat Ca probele sa fie prelevate

atunci cand sum utiiizatori in hazin. in perioada de varf a uti!izarii bazinului. Probele trebuiesc

refrigerate imediat dupa prelevare si transportate a lahorator. Idea! este Ca probele sa ajunga Ia

laborator in S ore. acceptabil 12 ore.

Pentru analizele fizico-chimice proeIe Se vor preleva in recipiente din sticla. Cu Ufl volurn

adecvat pentru analiza tuturor parametriIorsolicitati. Recoltarea se realizeaza din acelasi be Si ill

acelasi mod Ca Si probele pentru analiza microbiologica.

Tabel nr. I Freeventa de recoltare peitru anatiza microbiologica a apei de imhãiere

coni. OAP 11912014

I Parametçu Frecvcna

Hr. colonii Ia 37°C/mi in 24 h bilunar

Bacterii coliforme bilunar

Eseherichia co/i

___________

bilunar

Entcrococi hilunar

iudomonas aeruginosa - bllunar

Administratorul de hazin de inot arph!igatia de a verifica de Ce! putin 2 on pe zi pH-u!

apei si dezinfectantut rezidual.

V.2 I'arametrji tzico-chiniici

In urma dezinfectie apei de piscina pot patrunde in apa odata Cu dezinfectantu! fo!osit Si 0

serie de impuritati si contarninanti chirnici cum at Ii metalele. iar in urma dezinfectiei se

formea2a asa numiti produsi secundari dêeactie Cloraminele. THM etc. deaceea este foarte

important monitorizarea si mentinerea sub control a parametrflor fizico-chimici ai apei. precum si

furnizarea de informatii catre uti!izator Cu pnivire Ia Calitatca apei din bazin.

Pentru monitorizarca calitati apei din hazinele de inot Sc utilizeaza Ca indicatoni fizico

chimici: pH-ui. lipezimea. tCrnperatura si c!orul rezidual iher.

- pH-ui -este o masura a activitatii ioni!or de hidrogen din solutie

Acesta trehuie monitonizat pentru Ca are un no! bane important in elicienta procesului de

dezinfectie Si coagulare. in asigurarea confortu!ui utilizatorului.

Conform OAP 1192014 valoarea p11-ui apei din yiscine trcbuie sa lie 72-8.2.

:..... S 1ai

/4

*

Este recomandabil sa se masoare zilnic inahte de utilizarea bazinu!ui'

Frecventa de masurare depinde de tipul de bazin:

- pentru cele publice in mod continu si re date in mod automat

- pentru celelahe tipuri de bazine se sugereazã Ca monitorizarea sa 1k efectuata de mai multe on

pe zi, in timpul orelor de functionare.

- Lipezimea

Conform OAF 119/2014. limpezirne - un disc negru, de 5 cm pe fond aib. trebuic sa fie vizibil cu

usurinta in punctul ce rnai profund al bazinjltii:

- Temperatura

Temperatura este an parametru fundamental de stare care caracterizeazã starea termicà a anal

corp. mai exact. starea de echilibru termodinamic.

Con/rm GAP 1192014. temperatura apei din bazine de Inot trebuie sa lie intre 22-24 `c.Na se recomandA folosirea pentru imhaicrc a apei cu temperatura sub 22°C.

Bazinele de inot von fi prevãzute cu instalaii e incãlzire a apei in aa fel meat apa de inihãierc sà aihã

o temperaturã de 22-24 grade C.

- Clorul rezidual liber

Acest paranietru trebuie analizat zilnic. inainte de utilizarea hazinului

Freeventa de masurare depinde de lipul hazinuhui, de numarul de utilizatori i de modul cum se face

dez infect i a.

In cazul folosirii dezinfectiei automate. acest pararnetru este monitorizat in nod continuu. iar in cazul

in care dezinfectia Sc face manuaL nivelul Iorului rezidual iher din hazine se Va monitoniza Ia

intervale dc 2-3 ore

Conform GAP /19/2014, Concentraia clorului rezidual liber in bazinele de inot/piscinc acoperite

trebuie sA lie intre 0.5- I mg/I. iar in bazine!e/piscinele descoperite intre 0.5 mg/I i 5mg/I.

V.3 Registru de e identä a datelor

1.

In registru vor fi inscrise toate activitatile de golire. umplere, rciniprospätare a apei. curalare.

spalare a filtrelor, reglaje ale aparaturii de dozare a dezinfectantului. adãLlgarea de substan;e de

tratare antialge. anticalcar etc.. cantitai1e utilizate, in general toatc activitatile de intreçinerc

rcparatii. Va fi inscnis ohligatoriu numàrul de'utilizatori ai hazinuluL

Dc asemenca sc vor trece:

* rezultatele huletinelor de analiza a apeU

* concentratiilor dezinlèctantului;

* peniodicilatea de primenire a apei si de dczinfcctie a hazinelor;

* modalitatca de dezinfectie a hazinelor:

* substantele dezinfectante Iblosite;

* in cazut hazinelor acoperite temperatura aeru!ui. umiditatca relativa a aerului. data. ora

determinanii i mAsurile luate pentrn rcmcdiere daca este cazul

* evenimente extraordinare din timpul programu!ui:

* data i ora inspecjii!or i controalelor de specialitate precum i conc!uziile acestora,

Operatorul are obIigaia de a pane Ia dispoziia puhticului. a solicitare, rezultatele monitorizArii

apci de imbaicre.

S :h. .

5

Un element important cc intrA in sarcina adrninistratorului bazinelor de inot este

proiectarea i punerea in aplicatie a unei plan de control intern autocontrol. Planul trehuic sà tie

adaptat in mod special In configura{ia hazinulul i a modul de funclionarea acestula.

Pianul de contro' intern constã din*-o serie de procedrni de opelare. privhd sistemul de

menitorizare ?i de 1ntreinere trnmit proceduri nortna[e de funcçionare. de asetnenea trehuje sä

contina i proceduri pentru incidence specifice cum at Ii evacuare de urgenta in caz de avarE sau

incendiu.

Rolu! accstor proceduri este sã monitorizeze i sä mentine sigurana utilizatorilor i igiena apei din

hazine i piscine pentru a minimiza posihilele efecte negative asupra sAnatAtii.

Controale externe audit extern

Auditul extern i prelevarea prohelor de apA aferente vor Li efeetuate de cätre Autoritatea

de SAnatate kca!ã, pe baza uncw planuri tic contrc4 adecvat. Cu > atenie desebitä a punctele

entice.

Autoritatea de SanAtate Iocai este responsabil: pentru pararnetrii determinati din apa

hazinuiui de inot in cadrul controajelor analitice: pentru supravegherea documentelor de auto

control pentru supraveghere cu privire In oportunitatea actiunilor corective adaptat in cazul

depairii valorilor entice a pararnetni!or probei de a$.

ni:ffr4kS.%..

/6

1110!

V.4 Controale iospectii sanitare privind critiearea calitatii apei din bazinele de

Controalele interne

.1