PAUL A. SHAPIRO

Ghetoul din Chisindu194I-7942

O istorie documen tard aHolocaustuluiin interiorul frontierelor contestate ale RomAniei

Cu o cronologie deRadu Ioanid si Brewster Chainberlin

Traducere din limba englezd deNicolae Drdgugin

Institutul Najional pentru StudiereaHolocaustului din RomAnia ,,Elie Wiesel"

cURTEA &v*cHEBucuresti . 201,6

Cuprins

Prefald

Notd despre citarea gi traducerea documentelor ..........9

Ghetoul din Chigind u,1947-\942:Crearea, administrarea 9i desfiinlarea sa .. 13

Prolog: Documentarea tragediei / 13

Chigindul reocupat / 22

,,Cur[!irea terenului" / 28

Ghetoul din Chigindu: Crearea gi administrarea sa / 38

Populalia Ghetoului / 57

Masacrele de la Visterniceni 9i Ghidighici / 63

Controlul intrf,rilor si al iesirilor din Ghetou / 67

Evaddri / 83

Munca fortatd / 92

Ordinele de deportare / 96

Pregdtiri finale, apeluri ftnale / 104Lichidarea Ghetoului din Chisindu / 115

Extorcarea finald: Corupfia de sus injos / 125

Consecinfe / L31-

,,JafuL organizat": Furtul proprietdlii evreiegti 9i confiscdriledestat / 137

Curdfenia: Ultime acte 9i ultime cruzimi / 14

SfArgitul: tansnistria / 1.55

Cronologia Ghetoului din Chigindugi ocupafia romAneascd a Basarab iei, 1941.-19 42 ..................... ........ 16I

Referinle bibliografice ................. ..................2g7

Ghetoul din Chisiniu194'1,-1942

Crearea, administrarea si desfiintarea sa

Prolog:Documentarea tragediei

Jn iunie l99l,lacincizeci de ani dupd ce trupele romAnegti care lup-rtau de partea magindriei de rdzboi a celui de-al TreileaReich, afratsub conducerea lui Hitler, trecuserd fir numir mare Prutul, directorulgeneral al Arhivelor Nalionale ale RomAniei afirma, intr-o disculiecu o delegalie de cercetdtori de arhive din partea Muzeului Memo-rial al Holocaustului din Statele Unite (USHMM -tfnited States Holo-caust Memorial Museum) cd ,,Orice li s-a intAmplat neobignuit evreiloq,in Basarabia 9i in Transnistria, la periferie, a fost fdcut de germani 9ide cAliva sdlbatici, legionari, care actionau pe cont propriu"l. Opiniadirectorului-general rdspundea, ca un ecou, multor alte opinii la felde confortabile, neinformate sau intenlionat ingeldtoare, exprimatein interiorul gi in afara Romaniei de-a lungul deceniilor postbelice.La o extremd, aceste puncte de vedere portretizau RomAnia cao oaz6.pentru evrei in timpul Holocaustului (de exemplu, cazul evreilormaghiari gi transilvineni, care scdpau de deportarea la Auschwitz).Ori se concentrau pe refuzul Romdniei de a-i expedia pe evreii dinRegat in lagirele de exterminare din Germania, la sfargitul anului1942, in acelagi timp trecAnd cu vederea perioada sdngeroasd din

l intalnirea generalului Ion Munteanu cu Brewster Chamberlin, Radu Ioanid 9i paulshapiro, 15 mai 199L.Yezi9i Ion Munteanu, ,,Un erou asasinat - Maregalul Ion An-tonescu", inRomfrnia Mare,2l iunie si.5 iulie 1991.

1,4 Ghetoul din Chi9indu,1941-1942

1941-1942, ca gi cum aceasta n-ar fi existat, qibagatelizAnd expro-prierea masivd a proprietdlilor delinute de evrei sau regimul demuncd forfatd impus evreilor de-a lungul gi de-a latd fArii in anii derdzboi. Existenfa unui plan general, conceput cu grijd,, schitat deautoritifile romAne, pentru a-i deporta pe evreii din Regat gi dinTransilvania de sud cdtre lagdrul morlii nazist de la Belzec a fostpusd in surdind, in timp ce atenfia s-a indreptat asupra complicitdtiiautoritdlilor maghiare la proiectul de deportare gi ucidere a evreilordin Transilvania de nord. Alte variante negalioniste puneau in sarci-na germanilor rdspunderea pentru orice crimd care ar fi putut sd fiesdvArgitd in zonele aflate sub administralia romAneascd sau, cel mult,invinovijeau simpatizanlii Gdrzii de Fier, miscarea fascistd rorn-A-

neascd si scdparea de sub controlul guvemului a violenlei antisemitegi a crimelor de rdzboi comise ,,1a periferie",in-Basarabia, Bucovinagi Transilvania, in timpul rdzboiului.

Aceste modalit5li de a privi lucrurile erau larg impdrtdgite gi re-flectau o rdstilmdcire a faptelor istorice gi, in cele din urmd, o negarea Holocausfului din RomAnia. Aceastd abordare a fost asumatd, inlinii mari, timp de patru perioade politice succesive. Ainceput in ul-timul an al regimului filo-nazist condus de Ion Antonescu, atuncic6nd pistrarea unei comunitdfi evreiegti fi:r lard era consideratd avan-tajoasd, in situalia unei infrAngeri. A fost menfinutd de cdtre armatdin perioada de dupd firldturarea de la putere a lui Antonescu, apar-tidului mixt si, in sfArgit, a guverndrilor dominate de comunigti, careau pus capdt rdzboiului 9i au reprezentat RomAnia la Conferinla dePace de la Paris. Afost adoptatd de regimul comunist care s-a succe-dat la putere pdnd in 1989. Dupd care, a continuat, in mod substanlialneschimbatd, in primul deceniu al perioadei post-comuniste. Ne-garea oficiald a faptului cd Holocaustul afectase Romdnia tinea deun scenariu care elimina din,,Rom f,nivt/ _si, astfel, punea in afaraoricdrei disculii - teritoriile contestate ale Basarabiei 9i Bucovineide Nord, care aparfinuserd teritoriului romdnesc in perioada dintrecele doud rdzboaie mondiale gi, apoi, d:r:-l94l pAnd ir:r 1944, dar careau fost integrate tr Uniunea Sovieticd dupd al Doilea Rdzboi Mondial.Printr-un ra,tionament asemindto\ era posibil sd nu se lini seamade atrocitdfile comise de autoritdfile romAnegti - civile 9i militare -

Prolog: Documentares tragediei 15

in Transnistria, teritoriul afiat in sud-vestul ucrainei, cuprins intrefluviile Nistru si Bug, ocupat gi administrat de RomAnia din I94IpAnd in 1944. stpraviefuirea unui numdr semnificativ de evrei inRegat este, de asemenea, evocatd in sprijinul afirmaliei negafioniste,gi nici unul dintre regimurile politice care au condus Romdnia dupd\946 nu a permis o cercetare serioasd, ca sd scoatd adevdrul la iveald.2

Toate aceste interpretdri au conturat o tendinfx evidentd cdtredezvinovdlirea dictaturii militare a generalului Ion Antonescu care,aga cum intotdeauna a fost amintit, inldturase de la putere organi-zalia antisemitd Garda de Fier (sau Legiunea ,,Arhanghelul Mihail,,),dupd ,,rebeliunea" legionard din ianuarie 194I. Antonescu, potrivitacestei proclamate versiuni istorice, i-a salvat pe evrei, ia1, in absenfaunui acces liber la arhivele perioadei de rd.zboi, aceastd interpretarea fost general-acceptatd. in clipa in care directorul-general al Arhive-lor statului a semnat o serie de articole apologetice pentru AntonescuinRomknia Mnre, o publicatie a dreptei xenofobe, gi s-a numit pe sine,in paginile acelui periodic, drept pregedinte executiv al Fundatiei

2 in anii 1945-1946,a fost o scurtd perioadd in care uciderea evreilor romAni si ucrai-neni de cdtre regimul antonescian a putut fi afirmatd public. La acea vreme, au apdrutcateva cdrti scrise de autori evrei, iar uciderea evreilor, departe de a fi prinCipalaacuzalie, s-a numdrat printre faptele de care Antonescu gi cei mai apropiafi cola-boratori ai sdi au fost invinuili in procesul de Ia Tribunalul poporului

; veii procesulMarii rriiddri Nafionale, Bucuregti, l946.Totugi, delegaJia Romaniei la Conferinta dePace de la Paris, in incercarea anevoioasd de a dobandi calitatea de co-beligerant iniabdra Aliafilor, a cdutat sd ascundd rolul jucat de Romania in Holocaust. Nici unadintre declarafiile oficiale pe care le-a pregdtit pentru lucrdriie conferinfei nu a abor-dat chestiunea destinului evreilor; vezi, de ex., E.c. Ciurea, Le Trait€ de paix aaec IaRoumanie du 10 f1orier 1947 , 1954; 9i Eliza Campus, Din politica externd a Romhniei,1913-1947,1980, pp. 573-600. Dupd aceasta, cercul vicios al negdrii publice nu a fostrupt, totugi, decat in 2003-2004, cand declaratiile negalioniste au starnit un protestinternafional atAt de puternic, incAt pregedintele Ion Iliescu a numit o comisie inter-nalionald de istorici, sub conducerea lui Elie wiesel, laureat al premiului Nobel,pentru a pregdti un raport oficial asupra Holocaustului in Romania. odatd incheiat,raportul si recomanddrile sale au fost asumate in intregime de presedintele lliescu,iar acesta a fost postat pe slfe-ul Pregedintiei Romaniei. vezi Elie wiesel (pregedinte).Comisia Internalionald asupra Holocaustului tn Romania. Raport Final (in continuare:Raportul Comisieiwiesel). cu privire la negarea Holocaustului in Rom6nia, vezi ,,Dis-torsiunea, negarea gi minimalizarea Holocaustului in RomAnia postbelicd", in Ra-portul Comisiei Wiesel, pp. 333-380.

16 Ghetoul din Chigindu, 1941-1942

,,Maregalul lon Antonescu", motivafia acestuia a devenit gi mai clard,iar provocarea cercetirilor de arhive - incd gi mai mare.3

Directorul-general a fdcut tot ce-i stitea in putintd pentru a im-piedica accesul la dosarele derdzboiaie Arhivelor statului, in acelagitimp infruntdndu-i pe cei care ar scrie despre Holocaustul din Roma-nia, ca si se opreascd gi sd renunle definitiv la aceastd activitate, pandla ob,tinerea documentelor de arhivi, care sd sprijine concluziile carele puneau sub semnul intrebdrii pe cele preferate de el. intr-un articoldin iulie 1991, publicat in Europn, sub titlul,,Cdtre adevdr,',el a vorbitdespre vizita delegaflei muzeului, afirmand rispicat cd vinovalii deuciderea a ,,mii de evrei" nu erau romAnii, ci germanii gi,,iegionariitrimigi pe front" , si a considerat de neinchipuit ca autorii unor cdrti,prezentdri 9i studii sd lucreze fdrd documente.a ,,pregedintele execu-tiv", desigu{, nega validitatea primelor documente puse la dispozifiein luerarea lui Matatias Carp, Cartea Neagrd, obfinute, in cea maimare parte, din arhivele Comunitdlii Evreilor Romani gi din proce-sele postbelice ale criminalilor de rdzboi romdnis, precum gi sub-stan.tiala documentafie strdnsd laolalti sub auspiciile Fundatiei BeateKlarsfeld, in masiva lucrare a lui Jean Ancel, Documente priaind soartaeareimii romkne tn timpul Holocaustului6, ambele fiind binecunoscutesurse editate care pand recent au fost, in cea mai mare parte a loq, in-accesibile pe teritoriul Romaniei. pentru a spune lucrurilor pe nume,

3 Dezbaterea cu privire la rolul lui Antonescu in istoria romAneascd a continuat dez-ldntuitd in primii cincisprezece ani de post-comunism. Apologelii au publicat masiv,pentru a contracara tot mai multele documente istorice. S-au fdcut caterru eforturipentru_a-l evalua pe Antonescu in absenla evidenlelor din timpul rdzboiului.yezi,4g :i.:\?*V L.Watts, Romanian Cassandra: Ion Anionescu and the Struggte for Reform,,1915-1941,1993. Acestea_gregesc prin omisiune, dacd nu de-a dreptrilprin denatu-rare. O interesantd contribulie timpurie in chesfiunea rolului jucat ie Ion Antonescueste dosarul format din mai multe articole: ,,Cazul Ion Antonescu,,, in D ilema,nr.l6s,8-14 martie 1996. Pe 22 august 1941, in urma reocupdrii Basarabiei 9i a Bucovineide Nord de cdtre trupele romdne, generalul Ion Ant6nescu a fost inaintat la gradulde maresal.a Ion Munteanu, ,,Cdtre adevdr",inEuropa, iutie 1991.s_

lu1talias Carp, Cartea Neagrd: Fapte ;i documente * suferinlele eareilor din Romhnia,1940-1944, 1946-1947 (in continuare: Carp, Cartea Neagid).6 ]ean Ancel (ed.), Documents concerning the Fate of Romanian leutry during the Holo-caust,12vol., 1987 (in continuare: Documente Ancel).

Prolog: Documentares trngediei Iz

eL apdra, totugi, o imagine falsd a lui Ion Antonescu, in care anumitecercuri politice 9i ideologice nafionaliste din RomAnia primilor anide dupd 1989 urmdreau sd investeasci forld,.

Nicdieri istoria nu se scrie intr-un vid - cu atAt mai pufin acolounde aceasta a fost masiv deformatd gi interzis5. in sud-estul Europei,locul unde istoria a fost atAt de mult inaccesibild timp de aproapejumdtate de secol, afundatd in ,,iugoslavismul" titoist ori incelogatdde nalionalismul proletar al lui Ceaugescu, dezbaterea cu privire lafaptul istoric, pe de-o parte, gi la actiunea politicd gi militard, pe dealtd parte, si-a fdcut loc de sub v51ul comunist cu care era intim intre-fesutX, in mod pdtimag. in RomAnia, controlul asupra datelor istorice

- atdt din perioada fascistd, cAt gi din cea comunistd - a fost per-ceput ca fiind legat in mod direct de controlul general.

Directorul-general Munteanu, de atunci decedat, a inleles acestlucru gi a stabilit o politici de acces la depozitele de documente dincadrul Arhivelor Nafionale ale Romdniei, care a continuat mai binede un deceniu, doar intrucAtva diminuatd, sub conducerea succeso-rilor sdi. Coleclii importante aflate in custodia acelei institulii - depildd, cu privire 1a poli1ie, jandarmenie , ,,rorridnizarea" (in linii mari,echivalentul romdnesc al arianizdrii din Germania) personalului giproprietdlii, 9i pregedinjia Consiliului de Minigtri exercitatd de IonAntonescu scurs in public doar cu mare incetineald, de obiceidupd disculii aprinse privind disponibilitatea, organizarea 9i insdgiexistenfa fondurilor arhivistice, addpostite in mod evident acolo.Alte institufii romAnegti se aflau sub conduceri mai pulin devotateideii de a conserva miturile gi secretele anilor derdzboi.Acestea eraumai pregdtite sau chiar nerdbddtoare sd preia strdlucirea misticii cre-ate in jurul lui Ion Antonescu; pregdtite sd-gi intensifice propria le-gitimitate post-comunistd printr-un discurs internafionalist, pe caredictatorul comunist Nicolae Ceaugescu il interzisese oricui altcuivain afard de el insugi; dornice s[-9i asume un risc in vremuri nesigure,cu scopul de a-gi ameliora relaliile cu Statele Unite; in unele situafii,pur gi simplu, mai predispuse la intervenfii de nivel inalt. Aceste in-stifulii erau mai prevenitoare in cooperarea arhivisticd, destul de desintAmplAndu-se sd descopere, aldturi de reprezentanlii muzeului,adevdrata amplitudine a ceea ce s-a petrecut in propria lor !ard, intre

18 Ghetoul din Chisindu,1941-1942

1940 qi 1944. Ministerul Apdrdrii Nafionale, Serviciul RomAn de In-formafii gi Ministerul de Externe au oferit laolaltd un acces importantla informalii privind comenzile gi operafiunile militare, arhivele desupraveghere si procesele postbelice, precum gi arhivele diplomaticegi colecliile de documente cu privire la Holocaust.

intrucAt ,,periferia" despre care vorbise Munteanu a rdmas subcontrol sovietic la sfArgitul rdzboiului, cercetdrile de arhive cu privirela Holocaustul din RomAnia a depdgit granilele tdrii. ln Moldova 9iin Ucraina - la Chigindu, Cerndufi, Mikolaiiv, Odesa, Vinnifea giin alte locuri unde trupele romAnegti au stalionat sau unde zonelede ocupafie romAnegti si germane s-au intAlnit - coleclii de arhivd,in cea mai mare parte neatinse, din timpul administraliei militarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord gi a Transnistriei, au scos la ivealdinformalii care au intregit imaginea de ansamblu. Pulin cAte putin,s-a conturat o imagine bine documentatd asupra intenliilor 9i directi-velor regimului militar al Romdniei - structuri birocratice, impdrfi-rea civild si militarx a responsabilitetilor, cerinle privind raportareainstituite pentru a executa gi documenta romanizarea personaluluigi a proprietdfii, muncaforlatd?n interiorul RomAniei 9i pe teritoriileaflate sub administralie romaneascd 9i in lagdrele de concentrare sighetourile, deportarea si moartea pe care le-a abitut asupra evreilorromani si ucraineni regimul antonescian. Numele 9i destinele victi-melor, fericitii supraviejuitori, eroii gi rdufdcdtorii au umplut liste gidiferite insemndri, comunicate oficiale 9i rapoarte, arhive ale comu-nitdtii evreiesti, adeverinle de proprietate 9i permise de cdldtorie.Toate aceste documente au fost copiate gi pdstrate la USHMM caresursd pentru cercetdtori gi pentru ca numele sd nu fie uitate.

Deplasdrile in interes documentar de dupd 199L aufdcut posibilca mai bine de doud milioane de pagini, care mai inainte erau docu-mente inaccesibile cu privire la Holocaustul din RomAnia, sd le de-vind disponibile cercetdtoriior interesati din cadrul muzeului, ceeace a condus la publicarea unor noi studii importante in Statele Unite,Israel, Europa occidentald si RomAnia insdgi.T llustrAnd enormitatea

TYezi,deex.,RaduIoanid,TheHolocaustinRomania,2000;leanAncel, Transnistria,1998; idem, Prelude to Murder: The lasi Pogrom, lune 29th, 1,941 ,2003; Dennis Deletant,

Prolog: Documentarea tragediei Ig

tragicd a crimei, existe o remarcabild bogdtie documentard, de la or-dine la unitdli militare si rapoarte care suslin linia de comandd, inmaterialele Ministerului Apdrdrii Nafionale; chestiunile formale alebirocrafiei guvernamentale, in hArtiile multor ministere de laBucuregti; listele de nume ale evreilor romAni dugi ia muncf, forfatdin RomAnia propriu-zisd, ori in tabere 9i sate cu nume ne-romAnesti,in documentele oficiale aflate in depozitele ucrainene de arhive alefostei Transnistrii; corespondenla dintre autoritdlile romAnegti gi co-laboratorii de pe plan local, precum gi cu autoritdlile germane dinUcraina aflatd sub ocupalie germand, dincolo de Bug; deprimantelerapoarte asupra nevinovalilor omordfi, atunci cAnd n-au mai fost instare sd lind pasul, in timpul margurilor forlate cdtre rdsdrit, dincolode locuinlele acestora.

Fiecare coleclie de arhive de la ,,periferie" are o calitate unicdsau, cel putin, un anume fundal sau accent care aruncd o noud lumindasupra a ceea ce s-a intdmplat atunci, in acele locuri. Din colectiaCernduti, se poate observa examinarea atentd, in principal pebazeeconomice, a celor cdrora li se permitea si rdmAnd in ghetou, pe du-rata deportirilor care au avut loc in vara anului 194I; de asemenea,se poate proba atmosfera sutelor de denunfuri, fdcute de cetdleni,la modul individual, impotriva evreilor surpringi in afar aghetoului,dupd intrarea in vigoare a interdicliei de a iesi sau afivdzuliin hainacare avea Steaua lui David, asa cum se cerea, dar cusutd pe parteagregit5. in arhiva Mikolaiiv, se privegte in fafd destinul evreilor (9ial rromilor) din provincia Golta, care era situatd la marginile inde-pdrtate ale Transnistriei, prinsd intre mizerie 9i moarte probabild inzona romAneascd, iar pentru cei ale cdror nume figureazdpe lungi,minufios alcdtuite liste, mai multd moarte sigurd in zona germand,exact de partea cealaltd a fluviului. La Odesa, se intAlnegte ucidereain masd a efectiv intregii populalii evreiegti din acel mdref orag 9iuciderea in masd fur lagdrele de tranzit si in ghetourile din Berezovca,

Hitler's Forgotten AlIy: Ion Antonescu and His Regime, 1940-1944,2006;9i seria colecfi-ilor de documente publicate de Federalia Comunitdfilor Evreiegti din RomAnia,(FCER), Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romdnia, sub titlul genericEoreii din RomAnia intre anii 1940 9i 1944,Bucuregti, Ed. Hasefer,1993.

20 Ghetoul din Chipindu,1g4l-1942

Acmacetca, Domanovca, Bersad, Bogdanovca gi Golta. $i la Vinnitea,asemenea Mikolaiivului, un loc in care se intalneau zonele de ocu-palie romdneascd gi germand, se pot vedea dureroasele documenteale recolonizdrliforfate, muncii forfate si infometdrii evreilor romani9i locali din locuri precum Vindiceni, Moghilev, Ladijin,Iampol, $ar-gorod, Djurin, Vapniara 9i Copaigorod, toate denumiri de locuri careau devenit cimitire pentru persoane ale cdror nume le cunoastem, inacest moment.s

La Chisindu, acolo unde Arhivele de Stat 9i, ulterior, AdunareaNafionald gi chiar autoritatea succesoare a fostului KGB sovietic audeschis arhivele pentru consultare, materialele s-au dovedit, gi deaceastd dat1, a fi unice 9i grditoare. Capitald regionald a Basarabieiromanegti din perioada interbelicd, a Moldovei sovietice 9i, ulterior,a Moldovei independente de dupd rdzboi,Chisindul a constituit cen-trul administraliei din Basarabia aflatd sub conducere romAneascd,de la mijlocul anului 1941. pdndla jumf,tatea anului l944.incalitatede,,capitald" administrativd, regedinla guvernatorului provincialgi al lnspectoratului Regional al Jandarmeriei, Chigindul a primit co-municbri direct din partea guvernul central de la Bucuregti - undea 9i raportat nemijlocit. oragul a gdzduitautoritdlile civile gi militarede ocupafie, care ?mpart rdspunderea directd a modului in care aufost tratali evreii din Basarabia gi din Chigindu. La momentul acela,a devenit principalul depozitar al documentelor oficiale si a rdmasin continuare astfel gi dupe rdzboi. in condiliile inaintdrii rapide aArmatei Rogii cdtre orag, in 1944, giale uzanlelor sovietice cu privirela arhive, o parte semnificativd din originalele gi copiile de primdmand ale documentelor guvernamentale ale Comisariatului pentruBasarabia, Bucovina qi rransnistria (cBBT) cu privire la soarta evrei-lor din Basarabia au rdmas pe loc ori au fost depozitate acolo, dupdrdzboi. un mare numdr de dosare de la Bucuregti, inclusiv documentecare-i priveau pe evrei, le-au fost predate autoritdtilor sovietice in

8 Pentru un rezumat al colecliilor cu privire la Romania aflate Ia usHMM gi pentrua consulta cataloagele de coleclii pentru care s-au incheiat operaliunile delnven-tariere, a se consulta Archioal Guide to the Collections of the Linited States HolocaustMemorial Museum (Ghidul de arhiod aI colecliilor Muzeuiui Memorial al Holocaustuluidin statele unite), disponibil pe slfe-ul de Internet al muzeuiui: www.ushmm.org.

Prolog: Documentarea tragediei 21"

timpul aplicdrii armistifiului, iar unele dintre aceste colectii de docu-mente s-au oprit gi la Chigindu.e Consideratd la un loc, toatf, aceastiresursS documentard aratd o politici explicitd, executatd pas cu pasgi cu prioritate, condusd gi supravegheatd atent, de la centru, de cdtreConducdtorul statului romdn,Ion Antonescu. Politica s-a concentratpe distrugerea totald a evreilor din Chiginxu, gi din restul Basarabiei.Docuqrentele arat6., in mod evident, c6 ,,Ia periferie", in Basarabia,ca 9i prin alte pdrtj, Antonescu finea lucrurile sub control gi s-a do-vedit a fi un criminal de rdzboi gi un ucigag.

Crearea qi, apoi,lichidarea ghetoului din Chigindu a reprezentato componenti a politicii antonesciene cu privire la aceastd regiune.Evreii din Chigindu cunoscuserd mdsuri antisemite 9i in trecut, in-deosebi in timpul Pogromului de Pagti din 1903, sub regimul !arist1.,iar dupi unirea Basarabiei cu RomAnia, din 1918, simliserX incan-descenla antisemitismului romanesc, alimentat in aceastb regiune deLiga Apirdrii Nafional-Creqtine a lui A.c. cuzaqi de Garda de Fiera lui Corneliuzelea Codreanull. insd niciodatd nu mai experimen-taserd ceva care s5-i pregdteascd pentru vara si toamna anurui194r.

e O listd principald de figiere luate de cdtre autoritdlile sovietice de la Comisia Aliatdde Control pentru Romdnia se pdstreazd la Arhivele Nafionale din Bucuregti. Listase intinde pe mai mult de 100 de pagini si cuprinde documente bu privire la impli-carea inrdzboi a regimului Antonescu, precum si o categorie largi de documenteprivind Basarabia 9i Bucovina de Nord, teritoriile cedate de Romania, potrivit ulti-matumului dat de UI{SS in iunie 1940 gipAstrate acolo dupd incheierei rdzboiului.10 Pentru o analizd a pogromului din tgl3,veziEdward H. |udge, Easter in Kishinea:Anatomy of a Pogrom,7992. Antanescu era farr:'iliarizatla modul personal cu oragul.El a funcfionat acolo, pentru scurt timp, in cadrul Corpului III Romanesc in 193g;veziD.Deletant,Hitler's Forgotten AlIy: Ion Antonescu and His Regime.,.,2006,p.45.11 Asupra Gdrzii de Fier, existd o literaturd cuprinzdtoare. Despre Cuza qiinfluenfasa in regiune, veziPaul A. shapiro, Prelude ta Dictatorship in Romania: The Nationslchristian Party in Pozuer, Dec. 1937 - Feb. 1938, in Canadinn-American slaaic studies,V[I, 1 (Primdvara\974), pp.45-88. Cartea lui Cuza,Desprepoporalie (edilia a doua),1929, apdrutd inilial in 1899 si revizuitd trei decenii mai t6rziu, descrie orageleMoldovei, Bucovinei 9i Basarabiei ca fiind preluate de valurile de imigranli evrei.Vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, 1995, pp. B9-I27 , despreantisemitismul din Basarabia; qipp.253-255, despre imigralia evreiascd in BasarJbiadupd Primul Rdzboi Mondial. Cu privire la fundalul istoric al antisemitismuluiromAnesc, cuza gi codreanu, vezi capitolurmeu,Fundalul giprecursorii Holocaustului,in Raportul Comisiei Wiesel, pp.19-55.

Controlul intrdrilor si nl iesirilor din Ghetott

Figura 16 - Evrei bdtrani, cu bagaje, incdrcati intr-o cdrutb pentru deportarea dinghetoul din Chisindu spre Transnistria, octombrie 1941. (Georg westermann verlag)

Figura 17 - Evrei obligali sd se strAngd laolalti in timpul reocupdrii Basarabieic1e cd tre R omAnia (B ilda r chio P r e.us s is c her KuI t urb es i tz)

77

Documente 263

Doeument t41l

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEIServiciul ]andarmeriei

15 DEC. 1941

REFERATDin 9 Decemvrie 1941

Am onoare a raporta cd evacuarea evreilor din Bucovina si Ba-sarabia s-a terminat.

Evreii evacuali au fost agezafi,inzonele ardtate tr schita anexatd.Numdrul total este de L08.002.

INSPECTORAruL GENERAL AL IANDARMERIEIGeneral de Divizie C.Z. \4asiliu[Semnhtura :] C.Z. Vasiliu

SURSA: USHM RG * 25.004, rola64, dosar 18844, vol 3. Harta nu se gdsegte pe mi-crofilm, dar a fost publicat5 in facsimil Ancel,Transnistria, op.cit.,vol.2,pp.450-451.