Gheorghe Macarie - Trei Ierarhi

8/16/2019 Gheorghe Macarie - Trei Ierarhi

1/14

Trei Ierarhi - o eventual# simbolic# a numerelor

Gheorghe Macarie

Reprezentri ale cantit&ii, numerele au semnificat, dintotdeauna, încon#tiin&a omenirii #i principii, idei, for &e ascunse, arhetipuri, relevate prinsimbolism vizual #i nu o dat utilizate ca atare în construc&ii #i în genere înmultitudinea artefactelor umane. Dincolo de înveli #ul vizibil al fiin & elor (...), numerele reglementeaz nu numai armonia fizic #i legile vitale,spa&iale #i temporale, dar #i raporturile cu Principiul (...). Sunt idei,calit & i, nu cantit & i...1 De&inând o for & ne #tiut , ele sunt realit & i primare

– simboluri sacre2. Generând studii speciale, simbolica numerelor a avutconsecin&e directe în elaborarea operelor de art.

Nu #tim în ce msur cel ce a schi&at planimetria Trei Ierarhilor #i,mai ales, cel sau cei ce au conceput „cartonul” sculpturii decorative parietale exterioare acestei biserici au avut acces la aceast misterioas zon a cunoa#terii omenirii dar sigur, numeroase indicii, arat c plecândsau nu de la premizele teoretice, ei le-au transpus în practic în elaborarea#i decorarea edificiului. Erudi&ia exhaustiv în materie de art oriental

islamic sau cre#tin incontestabil în cazul creatorului sau creatorilormotive #i proiectului broderiei în piatr a Trei Ierarhilor, a mediat #ifacilitat concretizarea, în compozi&ii decorative, a acestor simbolurinumerice. Tradi&ia ornamental milenar #i-a dovedit înc o dat perenitatea #i eficien&a.

O relectur a planimetriei arhitecturii, dar mai ales a sculpturiidecorative exterioare #i interioare (faimosul bd. II al frizei discurilor solare – ele însele autentice simboluri) relev o frecven& accentuat a cifrelor

impare 3, 7, 9 dar mai ales al celor pare, ale multiplului lui 4 – 8, 12, 16 ...Coinciden&ele relev nu o dat sensuri #i semnifica&ii ce &in de o simbolic spiritual.

1 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dic & ionar de simboluri, Bucure#ti, vol. II,1995, p. 356.

2 Hans Biedermann: Dic & ionar de simboluri, Bucure#ti, 2002, vol. I, p. 281.

483


2/14

Gheorghe Macarie

Prezen&a simbolic a cifrei trei, imanent contextului arhitectural #idecorativ, dar #i cel spiritual „al func&iilor” Trei Ierarhilor nu surprinde cuatât mai mult cu cât numrul citat constituie în sine, pentru cre#tini,simbolul desvâr #irii întruchipate – perfec & iunea unit & ii dumnezeie #ti3.Simbolul Sfintei Treimi, trinitatea ca entitate spiritual este anticipat pe parcursul unei lungi cariere a simbolului – impresionant prin permanen&, proliferare #i proteism. Manifestrile divine pot fi triple înmitologiile greco-romane (Zeus – Poseidon – Hades), budiste sauhinduiste (Brahma, Vishnu, Shiva) ca #i virtu&ile teologiei, trei devenindun numr al organiz rii, al activit & ii, al crea & iei4.

Biseric de plan triconc, Trei Ierarhii include cifra 3 concomitent în planimetrie dar #i în diverse alte aspecte #i detalii intrinseci configura&iei

ei arhitectural-decorative dar #i valorilor ei spirituale, imanente saudeterminate. Sub semnul cifrei trei evolueaz #i torsada, element importantîn ansamblul decorativ exterior al bisericii. Consecin& direct a„muntenizrii” arhitecturii Moldovei din sec. XVII începând cu Galata luiPetru 'chiopu din 1584, torsada înscrie repere anterioare mai simple,altele de o pronun&at elegan& la bisericile mnstirilor Dragomirna(1609), Solca (1620), Barnovschi (1627) etc. Autentic crea&ie, magnificanturat de cele dou bandouri (XIX #i XXI) îndatorate estetic unei

Rena#teri italiene târzii, convertite în baroc, torsada Trei Ierarhilorautonom estetic #i precizat ca simbol se desemneaz ca bandou aparte(bd. XX) între celelalte crora li se integreaz.

Dincolo de configura&ia ei estetic – frumoas în sine dar #i încontextul în care se impune –, torsada finalizeaz un simbol – cel altrinit&ii. Este doctrina Sfintei Treimi – cardinal, specific #i definitorie pentru cre#tintate – a Tatlui, Fiului #i a Sfântului Duh, dogma despreTreimea dumnezeirii sau a unit & ii întreit ipostatice

5 (fig. 1).

În configura&ia bisericii ca monument de arhitectur dar #i ca ecleziespiritual, simbolul brâului-tor sau, mai complet, a torsadei rezultate dinîmpletirea a trei elemente – constituit în mediul artei medievale române#tidup 1501, anul desvâr #irii bisericii mnstirii Dealu – se distingeîntruchipat vizual-concret în sculptura decorativ interioar #i exterioar aTrei Ierarhilor, dar #i în conota&iile spirituale, magic-religioase.

3

Jean Chevalier, Alain Gherbrant: op. cit., vol. III, p. 367.4 Dr. René Allendy: Le symbolisme des nombres, Paris, 1948, p. 39.5 Pr. prof. Ion Bria: Dic & ionar de teologie ortodox, Bucure#ti, 1994, p. 406.

484


3/14

Trei Ierarhi - o eventual simbolic a numerelor

În prima ipostaz, simbolul, departe de a se epuiza la sugestiiletriconcului planimetriei sau cele ale bandoului XX al torsadei, cunoa#temetamorfozele unei permanente prolifer ri. Îl vom întâlni sub înf &i#areaunei torsade mai sub&iri delimitând dreptunghiul u#ii de intrare înexonarthex, dar #i pe acela al pisaniei, va tivi elegant arcosoliile bol&ilorsub care zac în pronaos, ctitorii de istorie #i de cultur ai unuimicropanteon na&ional.

Magistral, plin de fantezie, se dovede#te acest motiv decorativ #isimbol totodat al trinit&ii, de un uluitor proteism func&ional, în spa&iulnaosului #i pronaosului; aici el va marca, cu o elegant exuberan& marginile bol&ilor transversale #i longitudinale, va z bovi grandiosmarcând intrarea în acea sfânt a sfintelor care este altarul, se va furi#a

prin col&uri acoperindu-le #i antrenându-le într-un infinit dinamic, u#ortensionat sau va ornamenta acei stranii, netermina&i pila#tri sprijini&i peconsole înnobilând estetic o func&ionalitate de domeniul rezisten&ei.

Cifra trei este imanent hramului bisericii ca #i multiplelor func&iispirituale asociate pe parcurs edificiului #i institu&iei religioase.

Ctitorul a consacrat #i nu întâmpltor biserica celor trei sfin&i TreiIerarhi: Sf. Vasile cel Mare (+379), Sf. Grigore de Nazians (+390), Sf.Ioan Hrisostomul (+407) – ierarhi ai bisericii ortodoxe într-un veac de aur

al acesteia, dar #i ierarhi ai spiritului, ei în#i#i fiind creatori – str lucind ca predicatori, poe&i #i exege&i ai textelor biblice (fig.2). Era un alt aspectintrinsec personalit&ii lui V. Lupu, care i-a conferit rolul de ocrotitor alculturii – cel mai mare în Moldova feudal de la 'tefan cel Mare încoace.Aici, în incinta Trei Ierarhilor sau în imediata ei apropiere, s-au constituitîntre 1640-1642, sub semnul obsesiv al aceleia#i cifre – simbol, Colegiul(prima institu&ie de înv&mânt superior a Moldovei), prima bibliotec public #i prima tipografie în limba român. Sofronie Pociap&chi, fostrector al Academiei teologice din Kiev, investit cu aceea#i func&ii înfruntea Colegiului din Ia#i, era concomitent egumen al Trei Ierarhilor #idirector al tipografiei, inaugurând dac nu o tradi&ie absolut, sigur unincontestabil rol pe care acest lca# l-a avut în monitorizareaînv&mântului ie#ean pe parcursul a aproape dou secole. Era firesc ca pentru profesorii Academiei domne#ti de limb greac (1766-1821),

485


4/14

Gheorghe Macarie

continuatoare ilustr a Colegiului lui V. Lupu, Trei Ierarhii s fie bisericadasclilor...

Evident, nu este de domeniul coinciden&elor faptul c aici, în incintaaceleia#i mnstiri, va rena#te, dup desfiin&area Academiei Grece#ti prinfirman imperial otoman, vatra de regenerare a înv&mântului românescmodern, prin cele trei #coli – Ghimnazia Vasilian (1828), 'coala preparandal (de înv&tori) #i cea primar .

Sub semnul altui ansamblu tripartit de func&ii, biserica TreiIerarhilor #i-a asociat finalit&ii ei ini&iale de biseric de familie #i pe aceeade catedral mitropolitan #i se pare #i ceva mai mult...

Biseric de familie, asemeni în secolul su #i altor biserici de acestgen (ne gândim între altele la cea de la Buciule#ti ctitorit în 1630 de

logof tul 'tefan Dumitra#cu din apropierea socrilor voievodului), TreiIerarhii #i-a primit sub lespezi, imediat dup târnosire, pe DoamnaTudosca dar #i pe al&i defunc&i; continuând în aceea#i ordine invers, aiciîn fa&a altarului s-au cununat mândrele fiice Maria #i Ruxandra în cadrulunor ceremonii la înl&imea mirilor domne#ti #i tot aici #i-ar fi dorit V.Lupu s-#i boteze spera&ii nepo&i...

Biserica a fost proiectat de domnitor drept catedral mitropolitan într-un moment când Mitropolia &rii abandonase sediul ei ini&ial din

Suceava pentru un Ia#i în care lipsesc nu numai biserica mitropolitan, dar#i re#edin&a întâistttorului institu&iei. Mitropolitul Varlaam a slujit aici.'i tot aici, a#a cum se cuvenea, s-au &inut lucr rile sinodului ortodoxiei dela 1642.

La 23.III.1645, un eveniment atrage aten&ia; stare&ul Paisie,egumenul mnstirii Galata din marginea Ia#ilor, este ales #i uns patriarhde Ierusalim, primindu-#i cârja înaltei sale demnit&i sacerdotale în naosulTrei Ierarhilor; faptul în sine ridica ctitoria domnitorului la rangul #ifunc&ia de alt dat a bisericii bisericilor – Sf. Sofia, islamizat dup 1453 – a Constantinopolului devenit Istanbulul otoman. Era un act îndr zne& darfiresc între atâtea alte cutezan&e ale acestui „f ctor de patriarhi” caredevenise prin dona&iile sale mai mult decât generoase ocrotitorul de factoal scaunelor ortodoxiei orientale de la Ierusalim, Antiohia #iConstantinopol, asemeni bazileilor bizantini de odinioar . Devenit pentruscurt timp biseric a patriarhilor, Trei Ierarhii dezvluia, fie #i pentru oclip, o alt ascuns ambi&ie a aceluia pe care, vorba cronicarului, c nu-lînc pea Moldova

6 ...

6 Miron Costin: Opere, edi&ie critic P.P. Panaitescu, Bucure#ti, 1958, p. 113.

486


5/14


Într-o competitivitate a relevrii mesajului spiritual al simboliciinumerelor, 8-ul ca simbol, ocup dup 3, locul imediat urmtor, cel pu&ina#a ne-o indic frecven&a numrului #i ponderea valoric într-un proteismal semnifica&iilor în arhitectura interioar #i exterioar a Trei Ierarhilor,dar mai ales, implicat în structura motivelor decorative faimosului bd. II aldiscurilor solare. 8-ul se desemneaz ca o cifr sacr 7 - cifr a echilibruluicosmic implicat simbolurilor solare, celebrului motiv decorativ #i simbolal florii de lotus, dar #i al altor simboluri primordiale din civiliza&iilehinduse #i mediteraneene.

Turlele Trei Ierarhilor sunt octogonale ridicate pe o baz stelat suprapus celei, masive, ptrate. De altfel, octogonul se desemneaz ca unvolum intermediar 8 între ptratul teluric #i cercul de sus al cupolei turlei –

form circular , cu sugestii ale spa&iului cosmic. Octogonul devine astfelun corespondent între cele dou lumi. O situa&ie oarecum similar oîntâlnim la cele dou mari coloane octogonale, despr &ind naosul de pronaos.

Cifra 8, cu multiplele ei semnifica&ii, cunoa#te registre de petaliireionante (10, 12, 16); 39 de discuri solar-florale includ cifra 8 – ca numrde petale al unui registru sau dou. Cifr a echilibrului cosmic dar #i cea alotusului (singura integral identificabil între celelalte „flori” ale discurilor

bd. II), numrul 8 cunoa#te, în cazul concret al acestor rozete, transferulcelorlalte caracteristici remarcate în spiritualitatea euroasiatic în cazulacestui motiv. El poate desemna puritatea, fermitatea #i prosperitatea9,ciclurile vie&ii dar #i perfec&iunea #i vitalitatea spiritului. Numeroase suntconota&iile mistic-religioase ale motivului; frumuse&ea pur a motivului îldeta#eaz între celelalte ornamente, selectarea #i mai ales frecven&a lui încadrul bandoului, dincolo de valen&ele lui estetice, nu a fost întâmpltoare(fig. 3).

Sacralizarea cifrei 8 este evident-general nu numai în confesiunilecre#tine, ci #i în cele ale altor religii, indiferent de gradul lor de ascensiunespiritual. Numrul 8 este dup 3 – cel mai adesea întâlnit în figur rilecelor 63 de discuri solar-florale ale bandoului II din aceea#i miraculoas broderie a Trei Ierahilor dar #i cea mai aderent în o raportare a acestuisimbol la acela similar identificabil în str vechile culturi ale întreguluimapamond. Turnul în octogon al bicericilor cre#tine poate fi raportat #i

7

Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: op. cit., vol. II, p. 379.8 Luc Benoist: Semne, simboluri #i mituri, Bucure#ti, 1995, p. 72.9 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: op. cit., vol. II, p. 231.

487


6/14

Gheorghe Macarie

studiat în paralel cu acela al ro&ii celtice sau celei budiste, dup cumaceea#i realitate mediaz între cerc #i ptrat sau, mai concret, între Cer #iPmânt10.

Implantul central al discului – disc în disc – cu 8 petale (uneorirepetat în registrul urmtor) este punctul modal al întregii compozi&ii,centrul, un adevrat nisus formativus al întregii compozi&ii. El enun& inten&iile dar #i le concretizeaz, direc&ionând fascicolul de raze fie c acestea sunt directe ca în cazul discului solar originar, stelat geometric fiec „razele” sunt întruchipate de cele dou sau mai multe registre – corolede petale. Ele se succed într-un fel de descrescendo în adâncime, respectivcrescendo în extensia lor circular-spa&ial. În propulsare radial a energiei,amplificat pe parcurs, un rol deosebit îl are micul disc central anturat de

cele 8 petale. Dincolo de rolul su simbolic pe care autorul cartonului- proiect al bandoului – nu îl va fi ignorat, micul disc-centru propulseaz radial la modul imaginar traseele-raze, stabilind osatura structural afiecrei compozi&ii. Str vechi, simbol solar, punctul „hitit” perforândcentral primul disc perpetua, pe la 1637-1638, când se desvâr #easculptura ultimelor pietre, o tradi&ie trimilenar 11. 29 din numrul acestordiscuri solare prezint vizibil marcajul acestui „punct hitit”. La altele,acesta s-a #ters în vicisitudinile pietrei sau pur #i simplu au fost omise de

noii cioplitori, restauratori angaja&i ai lui Lecomte du Noüy, care le-auuitat între timp rostul...'i totu#i, în ciuda logicii compozi&ionale dirijate de centru, a

dinamismului ascendent-amplificat pe msura augmentrii numrului petalelor în registre (10 – 12 – 16), rigoarea #i mesajul ini&ial scad, seatenueaz cedând înclina&iei spre virtuozitate #i fast (D14, D15, D24, D41,D62 ...).

În friza discurilor solare din cadrul bandoului II, cifra 4 seconcretizeaz rar; nu putem totu#i trece cu vederea acele câteva discuri (D33,D52) – discuri neflorale, evoluând sub semnul unei purit&i arhaic-geometrice, restituind un mesaj #i o configura&ie originar , perpetuat înc #iastzi în crestturile por &ilor maramure#ene. Este cazul discurilor în care ptratul înscris în cerc se realizeaz, simbolic, la confluen&a dintre tr iniciaunui spa&iu #i dinamica neîntrerupt a timpului12 (fig. 4, D52).

10 Idem, vol. II, p. 379.11

Celal Esad Arseven: L’Art turc, Publication de la Direction Générale de laPresse, Istanbul, 1939, p. 216.12 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: op. cit ., vol. III, p. 28–33 #i 49–54.

488


7/14


Dac 4 este reprezentat accidental, în schimb multiplii lui – 8, 16 –domin ansamblul. Fa& de dominanta de puritate auster #i echilibru, înmare msur unidimensional, caracterologic a cifrei 8, numrul 16 esteoarecum ambiguu chiar contradictoriu. El poate marca orgoliul, excesulnecontrolat, dar poate desemna multiplicarea rodnic oportun rena#terii13 (fig. 5).

Multiplicarea substan&ial a numrului de petale prin dublarea celor8 din primul registru constituie un prilej pentru ilustrul creator anonim al proiectului sculpturii decorative a mnstirii de a-#i pune în valoaredisponibilit&ile sale de iscusit artizan #i mai ales cele de creator fantast.Petalele ini&iale ale motivelor solar-florale din registrul II comport suprapunerile altora mai mici – în form de sgeat sau lanceolate (fig. 6)

într-un proces gradat-ascendent, de la mic la mare, astfel încât dincolo de punerea în valoare a fiecrui element se finalizeaz un ritm interior almotivului integrat în acela, mai diversificat, al armoniei întreguluiansamblu al discului. Rezult un spectacol al frumuse&ii în care mesajulini&ial al soarelui-izvor al luminii #i vie&ii, suprem zeitate în spa&iulafrican #i euroasiatic, se tempereaz într-un crepuscular joc artistic alfastului. Este un adevrat spectacol în care numrul, contrar aparen&elor de precizie #i fixitate, devine un inedit aliat într-un spectacol în care extazul

estetic interfereaz cu vagi presentimente agonice.Foarte reduse ca numr sunt discurile în care registrele includ canumr de petale cifra 12. Dac în D5, cifra 12 domin doar primele dou registre din cele trei ale întregului disc, în schimb în cele cinci discuriidentice ca model (D9, D16, D25, D46) o includ integral în ansamblulcompozi&ional. Discurile se disting prin ineditul unei stranii frumuse&i.Dac cei 12 lobi ai petalelor reionate în jurul solarului „punct hitit” sunt ca#i în cazul celorlalte discuri – pline #i u#or înl&ate, elementele celui de aldoilea registru incluzând în numr de 12 suprapuse #i câte dou ovealveolare (fig.7) adâncite, contrastul formei fiind asociat contrastului delumini #i umbre al cavit&ilor.

Simbol al universului în desf #urarea lui ciclic în spa&iu #i timp, dar#i cifr a desvâr #irii, 12 cumuleaz o pluralitate de sensuri, legând astfelmagistral civiliza&iile antice antemergtoare cre#tinismului cu celeulterioare apari&iei acestuia; 12 luni ale anului „laic” sau ale celui liturgic,cele 12 semin&ii ale lui Israel #i cei 12 apostoli, numrul ipostazelorzodiacului (fig. 7) – toate sunt integrabile într-o misterioas combina&ie a

13 Dr. René Allendy, op. cit., p. 364.

489


8/14

Gheorghe Macarie

cifrelor 3 (simbolul sfânt al Trinit&ii) multiplicat cu 4 – numrultemeiniciei spa&iului terestru...

Numrul redus al reprezentrilor incluzând duodenarul nu surprinde,dac avem în vedere c majoritatea simbolurilor – ornamente – dltuite în piatr . Trei Ierarhilor sunt supravie&uiri artistice – reflexe ale unor vechiideologii religioase orientale – altele decât cele cre#tine. Ele domin ornamentica exterioar a.Trei Ierarhilor. Evident valorile simbolice alecifrei 12 nu se opresc aici.

Registrele nu-#i dezmint regulile; marea majoritate se succed într-oanumit ordine a cifrelor pare de petale – de obicei multiplii lui 4.Abaterile de la regul sunt rare (D23).

Cu foarte pu&ine excep&ii, imparele se supun aceleia#i reguli #i

ritmici. Cifrele 7 alterneaz cu 9, dar în alte compozi&ii cu 13 (în registreleII #i III). Este cazul discurilor D13, respectiv D2 #i D8. Abaterile suntepisodice. Este cazul registrului D23, în care întâlnim forma&ia registrelor- petale 4 (I), 5 (II), 8 (III), 17 (IV) sau D21 cu forma&ia 8 (I), 11 (II), 19(III). Cifra 7 (în mare msur #i 13) sunt printre cele mai bogate înconota&ii, într-o trecere în revist a valorii lor simbolice din spiritualitateaîntregului mapamond.

Este dificil de #tiut în ce msur artistul autor al cartonului-proiect

desenat, pentru ca me#terii sa#i s-l transpun în piatr , a fost con#tient desemnifica&iile lor. Oricum, cu pu&ine excep&ii, logica interioar a dispuneriirepeti&iilor #i alternan&elor cifrelor nu pare a fi întâmpltoare.

Ca mai toate marile monumente, biserica Trei Ierarhi are latura eitainic, ezoteric. Sunt discuri în care elementele micului disc central î#i pierd pe parcurs tipologia tradi&ional de organizare (D41, D45) înfavoarea altor structuri. Dac D41 î#i mai pstreaz mesajul ei solar –general tuturor discurilor solar-florale, în schimb D45 îl abandoneaz înfavoarea altor valori; cei patru butoni ai primului disc – mici discurisuprapuse, gravitând în jurul altuia mai mic, central, pe post de „puncthitit”, ne privesc cu ochi stranii de totem, resuscitând o not distinct demagie #i mister... (fig. 8).

490


9/14


Fig. 1. Sub semnul cifrei 3 evolueaz #i torsada (Bd.XX), finalizândun simbol al Trinit#&ii sfinte.

491


10/14

Gheorghe Macarie

Fig.2 Icoana celor Trei Sfin&i Ierarhi,

Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore de Nazians,Sf. Ioan Hrisostomul, este singura icoana din vechea catapeteasm, care

se mai pstreaz astzi în Sala gotic#.

492


11/14


Fig. 3

Majoritatea discurilor solar-florale, includ în primul lor registru de petale,cifra 8 - numr sacru, al echilibrului cosmic

Fig. 4 Ptratul inclus încerc realizeaz unsimbol la confluen&adintre semnifica&iatrainiciei unui spa&iu #icurgerea neîntrerupt atimpului (D52).

493


12/14

Gheorghe Macarie

Fig.5 Pornindde la prima corola cu 8

petale, celelate registreî#i multiplic luxuriantnumrul de petale,finalizând un adevratspectacol al frumuse&iidesvâr #ite

Fig.6 Joculfanteziei creatoare seconcretizeaz într-unadevrat spectacol al

multiplicrii petalelor.Dup primul registru cu8 petale #i punctul hitit se succed dou registre

în zigzag #i apoi un altulrealizat prin

suprapunerea peste petala obi#nuit oval a

petalei lance #i aceleisgeat,ultimile dou

familiare ornamenticiiturce din epoc (D5).

494


13/14

Gheorghe Macarie

Fig.7 Cifra12 a celor dou registre implic un simbolreligios, cre#tin,atestat în

cre#tinism, dar #icu mult înaintede acesta (D16).

Fig.8Uneori, mesajulsolar almotivului intr în penumbr ,cele patru

cercuri ale primului registrune privesc cuochi stranii detotem,resuscitând onot distinct demagie #i mister

(D45).

495


14/14

Gheorghe Macarie - Trei Ierarhi

Documents

Transcript of Gheorghe Macarie - Trei Ierarhi