Macarie Audit Public Intern Ro

8/12/2019 Macarie Audit Public Intern Ro

1/110


2/110

Capitolul 1. Conceptul de audit intern

1.1. Apariia i evoluia auditului intern

1.2. Definirea conceptului de audit intern

1.3. Funciile, obiectivele i sfera auditului public intern

1.1. Apariia i evoluia auditului intern

Originea conceptului de audit este din latinescul audio, audire, audivi, auditumcare are semnificaia dea asculta. Procesul pe care l reprezint este de dat recent sub

aceast denumire fiind ns prezent n activitatea practic cu mult nainte chiar dac sub

alte denumiri.

Actuala accepiune a termenului de audit poate fi plasat din punct de vedere istoric n

perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii, atunci cnd, pentru a

fi cotate la burs companiile americane tebuiau auditate de ctre auditori externi ,

costurile acestor servicii fiind mari i sub presiunea recesiunii genernd un efort financiar

substanial.

Certificarea situaiilor financiare i verificarea conturilor contabile i a bilanului

contabil erau efectuate de ctre Cabinete de Audit Extern care erau independente i care

pentru a-i realiza atribuiile trebuiau s efectueze cteva operaiuni pregtitoare cum ar

fi:

- inventarierea patrimoniului- verificarea conturilor sintetice i analitice- verificarea soldurilor i a componenei acestora- verificarea prin sondaj a documentelor justificative- verificarea corectitudinii stabilirii obligaiilor fiscale etc.

Toate aceste lucrri pregtitoare presupuneau un consum ridicat de timp i munc

care genera costuri ridicate ale auditrii. Pentru a diminua aceste costuri companiile au

nceput sa-i organizeze structuri proprii de audit intern care aveau ca sarcin principal

efectuarea lucrrilor pregtitoare certificrii astfel nct responsabilitile contractuale ale


3/110

Cabinetelor de Audit Extern s-au restns la certificarea situaiilor financiare i

supervizarea activitii companiilor.

Dup trecerea crizei economice companiile au pstrat n continuare structurile de

audit intern care i-au lrgit sfera de activitate, i-au modificat i diversificat obiectivele

astfel nct a aprut n timp ideea necesitii unei funcii de audit n interiorul

companiilor. Deoarece apariia funciei de audit intern este legat din punct de vedere

istoric de activitatea de certificare a conturilor, aceast funcie va pstra mult timp n

memoria colectiv conotaii financiar-contabile.

Apariia acestei funcii n cadrul organizaiilor i recunoaterea necesitii

auditului intern a avut drept consecin apariia i dezvoltarea profesiei de auditor intern.n mod firesc s-a pus apoiproblema asocierii profesionale i a standardizriiactivitilor

pe care auditorii internui le desfurau. Astfel, n anul 1941 n oraul Orlando din statul

Florida, SUA, se creaz The Institute of Internal Auditors (IIA) care este recunoscut

internaional. La acest organism ader apoi Marea Britanie, Frana, Suedia, Norvegia,

Danemarca i alte state, astfel nct n prezent sunt afiliate peste 90 de institute naionale

ale auditorilor interni i membri din peste 120 de ri.

n Romnia auditul intern a aprut relativ trziu i asociat cu conceptul de control

intern astfel nct i n prezent distincia dintre cele dou concepte este dificil de fcut

mai ales n domeniul practic. Aceast situaie este explicabil, n domeniul public,

deoarece odat cu apariia Legii 672/2002 privind auditul public intern, entitile publice

obligate prin lege la organizarea structurilor de audit intern au transformat n auditori

pe angajaii care pn la acea dat au lucrat n controlul intern, astfel nct n contiina

public s-a produs asocierea ntre audit intern i control intern, confundndu-se.

Din pcate aceast stare de confuzie este perpetuat i de ctre management care

nu folosete la ntraga sa valoare funcia de audit prin nelegerea i valorificarearecomandrilor fcute de auditori i perceperea activitii acestora ca un sprijin n

identificarea i controlul riscurilor, n asigurarea privind funcionalitatea sistemului

mangerial i de control.

Auditul intern ca profesie a evoluat i s-a redefinit de-a lungul timpului pentru a

se adapta la modificrile contextuale i pentru a rspunde cerinelor noi ale entitilor.

Dac la nceput auditul intern s-a concentrat pe probleme de natur financiar-contabil n


4/110

prezent obiectivele auditului intern s-au deplasat spre identificarea principalelor riscuri

ale entitilor i evaluarea sistemelor de control i management ale acestora.

Activitatea de audit intern se desfoar pe baza unui cadru de referin

recunoscut la nivel global, care este adaptat permanent la modificrile contextuale i la

particularitile legislative ale fiecrei ri, pe baza regulilor specifice fiecrui domeniu de

activitate i avnd n vedere particularitile culturii organizaionale ale entitii auditate.

Dat fiind ritmul schimbarilor globale in profesia de auditor intern, in 2006

Consiliul de Administratie (Consiliul) Institutului Auditorilor Interni (IIA) a stabilit un

comitet international de coordonare si un grup de lucru pentru revizuirea Cadrului de

Practici Profesionale (PPF) si structura de norme IIA care insoteste procesele conexe.Eforturile grupului de lucru s-au orientat asupra revizuirii sferei de cuprindere a Cadrului

si asupra cresterii transparentei si consecventei in procesele de elaborare, revizuire si

publicare a normelor. Rezultatul a fost un nou Cadru International de Practici

Profesionale (IPPF International Professional Practices Framework) si un Consiliu de

Practici Profesionale (PPC) restructurat. PPC coordoneaza aprobarea si publicarea

normelor IPPF, dupa cum se specifica in declaratia privind misiunea consiliului,

actualizata si aprobata de Consiliu in iunie 2007.

In general, un cadru reprezinta un model structural de integrare a unor cunostinte

si norme. In calitate de sistem coerent, un cadru faciliteaza dezvoltarea, interpretarea si

aplicarea consecventa a conceptelor, metodologiiloe si tehnicilor utile pentru o anumita

disciplina sau profesie. Scopul specific al IPPF este sa organizeze normele autorizate IIA

astfel incat acestea sa poata fi accesate usor si la timp, si sa intareasca, in acelasi timp,

pozitia IIA de organism de standardizare pentru profesia de audit intern la nivel global.

Prin inglobarea practicii curente de audit intern si prin posibilitatea de dezvoltare viitoare,

IPPF are rolul sa asiste practicienii si factorii interesati la nivel mondial, astfel incat

acestia sa reactioneze la piata in dezvoltare a serviciilor de audit intern de calitate

superioara.

In calitate de cadru conceptual care organizeaza normele promulgate de IIA, sfera

de cuprindere a IPPF a fost limitata, incluzand numai normele autorizate elaborate de

comitetele tehnice internationale IIA pe baza unor procese corespunzatoare obligatorii.


5/110

IIA prevede pentru profesionitii n auditul intern din ntreaga lume un cadru de

orientare, la nivel mondial, organizat n Cadrul International de Practici Profesionale

(IPPF) care cuprinde Norme obligatorii iNorme puternic recomandate (IIA, 2007).

Conformitatea cu principiile stabilite n Normele obligatorii este necesar i

esenial pentru practica profesional a auditului intern. Normele obligatorii sunt

dezvoltate n urma unui proces de promovare care include o perioad de expunere public

pentru prilor interesate. Cele trei elemente obligatorii ale IPPF sunt Definiia Auditului

Intern, Codul de etic i Standardele Internaionale pentru Practica Profesionala a

Auditului Intern (Standardele).

Normele puternic recomandate sunt aprobatede ctre IIA prin procese de aprobareoficial i descriu practici pentru implementarea eficient a Definiiei Auditului Intern ,

Coduluide Etic i a Standardelor. Cele trei elemente puternic recomandate de IPPF sunt

Documentele de poziie, ndrumarele practice(modaliti practice de aplicare i Ghiduri

practice.

Auditorii interni sunt obligai s cunoasc i s respecte acest cadru de referin n

acest fel organizaiile i organismele de reglementare fiind asigurate de profesionalismul

auditorilor interni. Profesia nsi oblig la aceast cunoatere i respectare a lor, n caz

contrar auditorul fiind n afara profesiei cu toate consecinele pe care lipsa de

profesionalism le poate produce.

1.1. Definirea conceptului de audit internAuditul intern ca functie a organizatiei a cunoscut un proces de evolutie

caracterizat prin transformari consecutive generate de modificarea contextului economic

si legislativ dar si de evolutia nevoilor managementului. Acest proces de evolutie a

determinat in timp modificari conceptuale in prezent conceptul fiind stabilizat, definireaauditului intern fiind o norma obligatorie impusa de Cadrul International de Practici

Profesionale (IPPF).

In anul 1999 IIA din SUA a emis o definitie a auditului intern la care s-a ajuns in

urma unui amplu studiu efectuat cu ajutorul unui numar de 800 de studenti care au fost

coordonati de auditori din universitatile australiene, si anume:


6/110

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care da unei organizatii

o asigurare in ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o indruma

pentru a-i imbunatatii operatiunile, si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele, evaluand, printr-o

abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control si

de conducere a intreprinderii, si facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

n noul Cadru International de Practici Profesionale (IPPF International

Professional Practices Framework) adoptat n anul 2007 de ctre IIA, auditul intern este

definit astfel: o activitate independenta de asigurare obiectiva si de consiliere, destinata

sa adauge valoare si sa antreneze mbunatatirea activitatilor organizatiei. Ajuta

organizatia n ndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematica si disciplinata n

cadrul evaluarii si mbunatatirii eficacitatii proceselor de management al riscurilor,

control si guvernare (IIA, 2007).

In Legea nr. 672 /2002 privind auditul public intern din Romania, la art. 2 auditul

public intern este definit astfel: activitate functional independenta si obiectiva, de

asigurare si consiliere, conceputa sa adauge valoare si sa imbunatateasca activitatile

entitatii publice; ajuta entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele, printr-o abordaresistematica si metodica, evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea

managementului riscului, controlului si proceselor de guvernanta. Se observa ca este

preluata in mare parte definitia data auditului intern de catre IIA in IPPF din 2007.

Din aceste definitii se contureaza continutul functiei de audit intern si modul in

care aceasta functie se implica in viata organizatiilor, si anume prin (1) consiliere

acordata managementului, (2) ajutor oferit salariatilor, fara a-i judeca si (3) independenta

si obiectivitatea auditorilor interni.a. Consiliere acordata managementului

Managementul entitatii are ca functii principale previziunea, organizarea,

coordonarea, antrenarea i controlul. n exercitarea funciilor sale, managementul are

nevoie de asistena pe care auditorii interni o pot acorda pe linia asigurrii eficacitii

controlului intern i a depistrii riscurilor asociate activitilor i proceselor care se

deruleaz n organizaie.


7/110

Asistena acordat managementului pe linia controlului intern ajut managerii n

luarea deciziilor de mbuntire a proceselor de control intern astfel nct se poate

maximiza funcia de control a managementului. Controlul intern este materia cu care

lucreaz auditul intern i care se regsete n toate funciile entitii (Renard, 2003, p.

23).

Dac la nceputurile sale ca funcie a oraganizaiei auditul intern avea obiective

limitate la funcia financiar-contabil, n prezent auditul intern se implic n toate

procesele i funciunile dintr-o organizaie: functiunea de cercetare-dezvoltare, functiunea

de productie, functiunea comerciala, functiunea de personal, functiunea financiar-

contabila. Aceasta implicare in toate componentele organizatiei ajuta decidentii dindiferite activitati si procese sa creasca eficacitatea procesului de control intern asupra

componentelor de care raspund.

In consecinta, este un lucru acceptat in organizatii ca auditorii interni are rolul de

a consilia, asista, recomanda, furniza suport decizional managerilor de pe toate nivelele

ierarhice, dar ei nu pot decide. Decizia apartine celor consiliati sau celor care au primit

recomandarile, auditul intern fiind doar mijlocul prin care managerii sunt asigurati de

eficacitatea controlului intern care este in responsabilitatea lor.In consilierea pe care auditorii interni o dau managementului acestia au citeva

puncte forte care credibilizeaza functia de audit, si anume:

- lucreaza pe baza unor norme internationale recunoscute care le confera

autonomie in raport cu entitatea;

- se ghideaza dupa un cod de bune practici recunoscute in domeniu si aceasta le

confera autoritate in opinii;

- au proceduri de lucru si utilizeaza instrumente validate in practica care le asigura

eficacitatea;

- cunosc entitatea deoarece apartin entitatii si prin experienta acumulata isi

sporesc competenta si credibilitatea;

- independenta fata de procesele sau activitatile auditate le confera obictivitate si

detasare.

b. ajutor oferit salariatilor, fara a-i judeca


8/110

Auditul intern trebuie sa contribuie la asigurarea unui mediu de control eficace si

la cresterea performantelor organizatiei. Pentru aceasta prima preocupare a auditorilor in

timpul derularii misiunilor de audit este sa identifice punctele slabe ale sistemului de

control intern si sa identifice corect riscurile asociate pe care trebuie sa le comunice

managerilor implicati in procesele sau activitatile auditate. Pentru aceasta, auditorii

interni trebuie sa coopereze cu salariatii implicati in desfasurarea activitatilor sau

proceselor auditate deoarece acestia cunosc cel mai bine subsistemele in care opereaza.

Rolul auditorilor nu este de a sanctiona sau stabili vinovatia pentru insuficienta

controlului intern sau pentru riscurile identificate. In rapoartele pe care auditorii le

intocmesc la incheierea misiunii de audit nu vor discuta despre salariati sau responsabilide procese si activitati ci vor puncta neajunsurile si riscurile identificate. Este sarcina

managementului de a lua decizii de corectie a abaterilor sau inlaturare a riscurilor chiar

daca aceasta aduce atingere unor salariati sau responsabili. Auditorii recomanda corectii

in mecanismul de control intern si nu fac aprecieri sau judecati asupra salariatilor. In

timpul unei misiuni de audit, prin utilizarea metodelor de culegere a probelor de audit,

pot consilia salariatii, acest lucru fiind recomandat deoarece pot astfel pregati salariatii

pentru implementarea recomandarilor cuprinse in raportul de audit.

Auditorii interni pot depista in timpul unei misiuni ineficacitate, redundante

ineficiente, sau sistem de control deficitar dar nu pot pune in discutia salariatilor

managementul organizatiei din mai multe motive: (1) obiectivul auditului intern nu este

sa judece responsabilii, (2) cei implicati in procese sau activitati nu pot discuta rezultatele

auditului iar daca se discuta maniera trebuie sa fie pozitiva si (3) auditorii trebuie sa stie

ca unele puncte slabe isi au originea in cauze asupra carora responsabilii nu au control

(dimensiunea bugetului, selectia salariatilor, motivarea salariatilor, informatizarea

activitatilor etc).

In astfel de situatii auditul nu face decat sa confirme puncte slabe identificate de

salariati si cunoscute de responsabili.

c. independenta si obiectivitatea auditorilor interni.

Independena i obiectivitatea auditorilor interni sunt definite n Normele

profesionale ale auditului intern prin Standardul de calificare 1100 Independen i


9/110

obiectivitate care precizeaz c auditul intern trebuie sa fie independent iar auditorii

interni trebuie sa-si desfoare activitatea cu obiectivitate.

Auditorii interni sunt independeni atunci cnd pot sa i exercite activitatea in

mod liber si obiectiv. Independenta permite auditorilor interni sa judece in mod imparial

si fr prejudeci, ceea ce este esenial pentru buna efectuare a auditurilor. Acest

obiectiv este atins datorita poziiei lor in cadrul entitii si datorita obiectivitii lor.

Independenaeste descris n Standarde sub dou aspecte, i anume:

- Independena compartimentului de audit n cadrul entitii, motiv pentru careacesta trebuie s fie n subordinea celui mai nalt nivel ierarhic;

- Independena auditorilor interni, asigurat prin neimplicarea n activitile sauprocesele pe care le auditeaz.

Responsabilul auditului intern trebuie s depind de un nivel ierarhic care s

permit auditorilor interni s-i exercite responsabilitile.

Urmtoarele condiii ar trebui ndeplinite pentru a asigura independena:

1. auditorii interni trebuie s beneficieze de sprijinul conduceriientitiipentru a

obine cooperarea clienilor de audit i pentru a-i exercita activitatea fr intervenii;

2. responsabilul auditului intern trebuie s rspund ierarhic unei persoane din

cadrul entitii cu competen suficientn promovarea independenei;

3. responsabilul auditului intern trebuie s raporteze, pe plan funcional,

Directorului General al entitii i s poat comunica direct cu Consiliul de Administraie;

5. comunicarea direct este atunci cnd responsabilul auditului intern asist i

particip n mod regulat la adunrile Consiliului, cu privire la responsabilitile lor de

supervizare privind auditul, raportarea financiar, conducerea i controlul.

6. independena este favorizat atunci cnd Consiliul intervine n numirea i

nlocuirea responsabilului auditului intern.

Auditul intern nu trebuie s fie supus nici unei imixtiuni n ceea ce privete

definirea sferei sale de intervenie, realizarea activitii i comunicarea rezultatelor.

Auditorului intern i se cere uneori de ctre client sau de alte pri s explice

importana documentului solicitat n efectuarea misiunii sale. Obligativitatea de a

justifica sau nu n cursul misiunii necesitatea anumitor documente trebuie s fie apreciat

de la caz la caz. Prezena unor nereguli semnificative se poate traduce prin prezena unui


10/110

mediu mai puin deschis dect acela care permite o cooperare normal ntre auditor i

client . Totui, responsabilul auditului intern este cel care trebuie s emit o judecat n

acest sens, n funcie de circumstane.

Obiectivitate individual este asigurat dac auditorii interni au o atitudine

imparial i lipsit de prejudeci i evitconflictele de interese.

Obiectivitatea este definit ca o atitudine mental de independen pe care

auditorii trebuie s o menin n realizarea misiunilor lor. Auditorii interni nu trebuie s i

subordoneze propria judecat, n ceea ce privete auditul, judecii altor persoane.

Pentru a se asigura obiectivitatea n misiunile de audit trebuie respectate cerine

ca:- realizarea misiunile astfel nct auditorii s aib ncredere n rezultatul muncii

lor i s nu existe nici un compromis semnificativ privind calitatea. Auditorii interni nu

trebuie s fie constrni n situaii n care s -ar simi incapabili s emit judeci

profesionale obiective

- numirile n cadrul echipei trebuie efectuate astfel nct s se evite orice conflict

de interese sau lips de imparialitate poteniale sau reale. Responsabilul auditului intern

trebuie s fie informat cu privire la eventualele conflicte de interese sau influen care ar

putea afecta independena auditorilor. Se recomand o rotaie regulat a auditorilor

interni n cadrul echipei.

- rezultatele aferente activitilor de audit trebuie s fie examinate nainte de

comunicarea concluziilor auditului,pentru a oferi asigurarea c activitatea a fost efectuat

cu obiectivitate.

- auditorul intern nu trebuie s accepte sume de bani sau cadouri din partea unui

angajat, client, furnizor sau asociat deoarece este contrar eticii. Acest tip de

comportament poate lsa s se neleag c obiectivitatea auditorului a fost afectat, fie ceste vorba de misiuni n desfurare, fie de misiuni viitoare a auditorului iar acetia

trebuie s raporteze fr ntrziere superiorului lor ierarhic orice situaie n care li s-au

oferit sume de bani sau cadouri importante.

- activitatea de audit intern trebuie s adopte o politic de angajament prin

evitarea conflictelor de interese sau a oricror activiti care ar putea rezulta ntr-un

posibil conflict de interese.


11/110

Dac obiectivitatea sau independena auditorilor interni sunt compromise n fapt

sau chiar n aparen, prile interesate trebuie s fie informate de acest lucru cu

exactitate, astfel:

1. auditorii interni trebuie s semnaleze responsabilului auditului intern existena

sau probabilitatea unui conflict de interese sau unei imparialiti. Responsabilul auditului

intern trebuie n acest caz s nlocuiasc auditorii respectivi.

2. limitarea domeniului de aplicabilitate este o restricie impus activitii de

audit intern care mpiedic ndeplinirea obiectivelor acestuia i planificare sa. Limitrile

de acest tip pot, printre altele, s restrng:

domeniul de aplicabilitate definit n Cart; accesul auditului intern la dosare, personal i la bunurile fizice necesare

realizrii misiunilor;

programul de lucru al activitii de audit aprobate ; aplicarea procedurilor necesare misiunii; bugetul i planul de resurse umane care au fost aprobate.3. o limitare a domeniului de aplicabilitate i eventualele sale repercusiuni

trebuie s fie comunicate, de preferinn scris, Consiliului.

4. responsabilul auditului intern trebuie s decid dac este bine s informeze

Consiliul, asupra restriciilor care le-au fost deja comunicate i pe care le-au acceptat.

Aceast informare se poate dovedi necesar mai ales n cazul n care au avut loc

schimbri n cadrul entitii, Consiliului sau conducerii.

Auditorii interni trebuie s evite s auditeze operaiuni speciale de care au fost

responsabili n trecut. Obiectivitatea unui auditor este considerat a fi afectat atunci cnd

acesta realizeaz o misiune de asigurare pentru o activitate de care a fost responsabil, n

cursul anului precedent.

Auditorii interni nu trebuie s exercite responsabiliti operaionale. n cazul n

care conducerea ncredineaz ocazional auditorilor interni sarcini care nu au legtur cu

activitatea de audit, trebuie s fie clar specificat c acetia nu mai exercit funcii de

audit intern. n plus, obiectivitatea este considerat a fi afectat atunci cnd auditorii

interni realizeaz o misiune de asigurare pentru o activitate n cadrul creia acetia au

avut o autoritate sau o responsabilitate n cursul anului precedent. n momentul


12/110

comunicrii rezultatelor auditului trebuie s inem cont de acest prejudiciu adus

obiectivitii.

Dac auditorii interni sunt nsrcinai s execute activiti care nu in de

activitatea de audit i care poate s le afecteze obiectivitatea, precum realizarea de

comparri cu datele de la bnci, responsabilul auditului intern trebuie s informeze

conducerea general i Consiliul c aceste activiti nu intr n sfera unei activiti de

asigurare de audit i n consecin nu vor exista la concluzii de audit.

n plus, atunci cnd auditul intern exercit responsabiliti operaionale, se

recomand s se acorde o vigilen deosebit i asigurarea obiectivitii auditorilor n

cazul n care se ntreprinde ulterior o misiune de asigurare n domeniul respectiv.Obiectivitatea auditorilor interni este considerat a fi afectat atunci cnd acetia asigur

auditul unei activiti de care au fost responsabili n cursul anului precedent. Aceste

mprejurri trebuie s fie clar precizate n cursul difuzrii rezultatelor unui audit efectuat

ntr-un domeniu n care un auditora exercitat responsabiliti operaionale.

Dac activitile ncredinate presupun exercitarea unei autoriti operaionale,

obiectivitatea auditului este considerat a fi afectat pentru activitatea respectiv .

Membrii personalului transferai sau numii temporar n cadrul serviciului de audit

intern nu trebuie s participe la auditarea activitii lor precedente, nainte de a lsa s

treac un interval de timp rezonabil (cel puin un an). Se consider, ntr-adevr, c astfel

de participri le afecteaz obiectivitatea i trebuie s se aib n vedere acest lucru n

cadrul supervizrii activitilor de audit i al difuzrii rezultatelor acestora.

Obiectivitatea auditorului intern nu este compromis atunci cnd acesta

recomand aplicarea unor norme de control pentru sistemele i procedurile de examinare

nainte ca acestea s fie implementate . n schimb, se consider c obiectivitatea

auditorului este afectat dac acesta concepe, aplic, redacteaz procedurile aferente sauexploateaz astfel de sisteme.

Realizarea ocazional de ctre auditorii interni a activitilor care nu sunt

activiti de audit nu le compromite neaprat independena, n msura n care acestea snt

menionate clar n raportul de audit. Totui conducerea i auditorii interni trebuie s

urmreasc ndeaproape ca aceste activiti s nu le afecteze obiectivitatea.


13/110

1.3. Funciile, obiectivele i sfera auditului public intern

Auditul intern este o funcie a organizaiei al crei rol i importan depind n

mare msur de dimensiunea i structura entitii auditate dar i de nelegerea de ctre

conducerea entitii a calitii de surs de informaii i suport decizional pe care auditul

intern le are.

Auditul intern este o activitate funcional independent i obiectiv care d

asigurri i consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor i cheltuielilor

publice, perfecionnd activitile entitii publice, ajut entitatea public s-i

ndeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic i metodic, prin care se

evalueaz i se mbuntesc eficiena i eficacitatea sistemului de conducere legat degestiunea riscului, a controlului i a proceselor de administrare.

Una dintre sarcinile auditului intern este aceea de a monitoriza sistemele

manageriale de control, de a raporta managementului superior despre punctele slabe

i de a propune mbuntiri.

1.3.1. Funciile auditului public intern.

Auditul intern are urmtoarele funcii:

- Funcia de consiliere; i

-Funcia de asigurare

Funcia de consiliere

Consilierea reprezint activitatea desfurat de auditorii interni menit s aduc

plusvaloare i s mbunteasc administrarea entitii publice, gestiunea riscului i

controlul intern, fr ca auditorul intern s-i asume responsabiliti manageriale (OMFP

1702/2005).Consiliereaeste funcie a auditului intern materializat n activiti ale auditorilor

interni care aduc plusvaloare entitii i are scopul de a crete calitatea actului

managerial, a managementul riscului i a controlului intern fr ca auditorii s i asume

responsabiliti manageriale. Activitatea de consiliere desfurat de auditorii intern

cuprinde urmtoarele tipuri de consiliere (Ghi, Popescu, 2006, p. 117):


14/110

- consultana care are ca scop identificarea obstacolelor care mpiedic

desfurarea normal a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecinelor,

prezentnd totodat soluii pentru eliminarea acestora.

- facilitarea nelegerii destinat obinerii de informaii suplimentare pentru

cunoaterea n profunzime a funcionrii unui sistem standard sau a unei prevederi

normative, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora.

- formarea i perfecionarea profesional destinate furnizrii cunotinelor

teoretice i practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor i control

intern, prin organizarea de cursuri i seminarii.

Pentru realizarea misiunii de consiliere, auditorii interni trebuie sa dea dovad deun nalt standard profesional, acionnd n vederea respectrii Cartei auditului intern i a

prevederilor legale privind activitatea de consiliere, realizarea misiunilor de consiliere si

comunicarea rezultatelor acestora la termenele stabilite, stabilirea sferei activitilor

necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere i comunicarea si raportarea

rezultatelor misiunilor de consiliere.

Serviciile de consiliereoferite de auditori sunt definite n Normele avizate IIA

(Institutul Auditorilor Interni) ca fiind: activitati consultative si conexe oferite clientului,

al caror tip si sfera de cuprindere sunt agreeate cu clientul, care au rolul sa adauge valoare

si sa mbunatateasca procesele de guvernare, management al riscurilor si control ale

organizatiei, fara ca auditorul sa si asume responsabilitatea conducerii. Exemplele includ

expertiza, consilierea, facilitarea si formarea(IIA, 2007, p. 14).

Misiunile de consiliere au un caracter consultativ i se desfoar n general la

cererea expres a beneficiarului misiunii. Tipul i sfera de cuprindere a serviciilor de

consiliere sunt stabilite de comun acord cu beneficiarul misiunii. Misiunile de consiliere

implic n general doua entiti: (1) persoana sau grupul care ofer consiliere auditorulintern i (2) persoana sau grupul care solicit i primete consiliere beneficiarul

misiunii. n ndeplinirea misiunilor de consiliere, auditorul intern trebuie s i pstreze

obiectivitatea i s nu i asume responsabilitatea conducerii (IIA, 2007, p. 7).

Funcia de asigurare


15/110

Asigurareaeste funcie a auditului intern materializat n activiti ale auditorilor

interni prin care se identific riscurile existente n desfurarea proceselor i activitilor

din entitate inclusiv n procesele de control i management. Funcia de asigurarea se

concretizeaz n asigurri date managementului n ceea ce privete funcionarea

proceselor care fac obiectul misiunilor de asigurare.

Asigurarea reprezint o examinare obiectiv a probelor n scopul oferirii unei

evaluri independente asupra managementului riscului i asupra proceselor de control sau

de conducere (Ghi, Popescu, 2006, p. 116).

Misiunile de asigurare implica evaluarea obiectiv a probelor de ctre auditorul

intern, n vederea formulrii unei opinii sau concluzii independente privind o entitate, ooperaiune, o funcie, un proces, un sistem sau alt subiect supus auditului. Tipul i sfera

de cuprindere a misiunilor de asigurare sunt stabilite de ctre auditorul intern. n general,

sunt implicate trei entiti n misiunile de asigurare: (1) persoana sau grupul implicat()

direct n entitatea, operaiunea, funcia, procesul, sistemul sau subiectul auditat

responsabilul pentru proces, (2) persoana sau grupul care efectueaza evaluarea auditorul

intern, (3) persoana sau grupul care utilizeaz rezultatul evalurii beneficiarul misiunii

(IIA, 2007, p. 7).

1.3.2. Obiectivele i sfera de cuprindere a auditului public intern

La art. 3 din Legea 672/2002 privind auditul public intern modificat i

republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 953 din 24 decembrie 2002 este enunat

obiectivul general al auditului public intern i sfera de cuprindere a acestuia:

Obiectivul general al auditului public intern n entitile publice l reprezint

mbunatatirea managementului acestora i poate fi atins, n principal, prin:

a) activiti de asigurare, care reprezinta examinri obiective ale elementelor

probante, efectuate n scopul de a furniza entitilor publice o evaluare independenta a

proceselor de management al riscurilor, de control i de guvernan;

b) activiti de consiliere menite sa adauge valoare i s mbunteasc procesele

guvernanei n entitile publice, fr ca auditorul intern s i asume responsabiliti

manageriale.


16/110

Sfera auditului public intern cuprinde toate activitile desfurate n cadrul

entitilor publice pentru ndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului

de control managerial.

Obiectivele specifice ale auditul public intern sunt:

a) asigurarea obiectiv i consilierea, destinate s mbunteasc sistemele i

activitile entitii publice;

b) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare

sistematica i metodica;

c) evaluarea managementului riscurilor i evaluarea sistemelor de control;

d) sprijin conductorul entitii publice n identificarea i evaluarea riscurilorsemnificative i contribuie la mbuntirea sistemelor de management al riscurilor,

sisteme a cror eficacitate o supravegheaz i evalueaz;

e) ajut entitatea public s menin un sistem de control adecvat prin evaluarea

eficacitii i eficienei acestuia, contribuind la mbuntirea lui continu. Evaluarea

pertinenei i eficacitii sistemului de control intern se face pe baza rezultatelor evalurii

riscurilor.

Misiunile de audit intern au drept scop identificarea riscurile semnificative, precum

i a deficienelor semnificative ale procedurilor de control intern n acord cu obiectivele

misiunii de audit. n derularea unei misiuni de audit intern se analizeaz operaiile i

activitile i se determin msura n care rezultatele corespund obiectivelor stabilite i

dac operaiile sau activitile sunt realizate conform prevederilor.

Pentru evaluarea sistemului de control se utilizeaz criterii adecvate. Prin audit

se determin msura n care conductorul entitii publice a definit criterii adecvate de

apreciere i dac obiectivele au fost realizate. Dac aceste criterii sunt adecvate, pot fi

utilizate i de audit n evaluarea sistemului de control intern. n cazul n care criteriilesunt neadecvate, auditul, mpreun cu conducerea entitii publice, elaboreaz n mod

corespunztor criterii adecvate de apreciere a sistemului de control.

Sfera de cuprindere a auditului public intern se refer la:

a) activitile financiare sau cu implicaii financiare desfurate de entitatea

public din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de ctre

beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;


17/110

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea i stabilirea titlurilor de

crean, precum i a facilitilor acordate la ncasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum i vnzarea, gajarea, concesionarea

sau nchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitilor

administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar i control, inclusiv contabilitatea i

sistemele informatice aferente.

Ministerul Finanelor Publice i Camera Auditorilor Financiari din Romnia au

obligaia prin Legea 672/2002, art. 3 al (3) de a elabora Cadrul comun cuprinznd

obiectivele specifice auditului intern la entitile economice dindomeniul public.

1.3.3. Tipologia auditului intern

La art. 14 din Legea 672/2002 sunt prevzute urmtoarele tipuri de audit:

a) auditul de sistem, care reprezint o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere i control intern, cu scopul de a stabili daca acestea funcioneaz economic,

eficace i eficient, pentru identificarea deficienelor i formularea de recomandri pentru

corectarea acestora;

b) auditul performanei, care examineaz dac criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor i sarcinilor entitii publice sunt corecte pentru evaluarea

rezultatelor i apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) auditul de regularitate, care reprezint examinarea aciunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectrii

ansamblului principiilor, regulilor procedurale i metodologice care le sunt aplicabile.

1.3.3.1.Auditul de sistem

Auditul de sistem include att auditul de regularitate ct i pe cel al

performanei.

Auditul intern de sistem furnizeaz o asigurare independent n privina

economicitii, eficacitii i eficienei sistemelor concepute, puse n aplicare i

controlate de conducere, adic n ce msur acestea se aliniaz bunelor practicicare sunt

puse n aplicare corect si permanent.


18/110


19/110

dispoziie resurse financiare, materiale, umane, informaionale sau de alt natura n

scopul bunei lor administrri.

Deoarece acest tip de audit nglobeaz eficacitatea i eficiena se numete auditul

de eficacitate sau al performanelor.

Auditul performanei pote mbrca doua forme:

a) auditul de managementb) auditul operaional

Auditul de management pune un diagnostic asupra procesului formalizat de

elaborare i armonizare a deciziilor i de comunicare a lor ctre toate sectoarele sau

persoanele interesate (Oprean, Popa, Lenghel, 2007, p. 102). Rolul auditului demanagement este de a furniza consiliere managementului prin recomandri referitoare la:

- proceduri de lucru care trebuie modificate, introduse sau chiar eliminate;- managementul resurselor umane (fiele postului, organigrama, descrierea

sarcinilor, regulamente de funcionare etc);

- elementele strategiei care trebuie actualizate, adaptate, corelate ntre diferitelefunciuni ale entitii.

Auditul operaional analizeaz riscurile i ameninrile din diferite sectoare de

activitate i face recomandri pentru eliminarea deficienelor, pentru ameliorarea

controlului intern din sectorul respectiv n vederea creterii performanelor i a atingerii

obiectivelor (Oprean, Popa, Lenghel, 2007, p. 102).

Auditul operational strnete multe controverse atunci cnd se pune problema

utilizrii acestui termen. n opinia unor autori (Arens, Loebbecke, 2003, p. 919)

conceptele de audit managerial sau audit de gestiune sunt de preferat n locul noiunii de

audit operaional n care includ i evaluarea mecanismelor de control intern i chiar

testarea eficacitii acestora. Ali autori (Cosserat, 2000, p.87) nu disting ntre cele treinoiuni ntre care consider c nu exist deosebiri ele acoperind acelai coninut. Opinia

noastra este c auditul operaional este cel care testeaz eficiena i eficacitatea oricrei

activiti a organizaiei, inclusiv a controlului intern, cu condiia ca scopul urmrit de

testele de audit s fie furnizarea de informaii care s genereze decizii avand ca efect

cresterea eficacitii i eficienei organizaiei. Cu alte cuvinte auditul operaional se

refer la testarea eficacitii i eficienei tuturor componentelor organizaiei.


20/110

nainte de a ncepe auditul operaional auditorii vor identifica, funcie de

componenta organizaional auditat criteriile specifice pe baza crora se va testa

eficacitatea si eficiena. Sursele de criterii cel mai frecvent utilizate sunt:

1. rezultatele istorice

Folosirea acestor criterii bazate pe rezultatele din perioade trecute sau din

rapoartele de audit anterioare are ca scop testarea situaiei prezente n comparaie cu cea

trecut pentru a stabili dac este mai bine sau mai ru n prezent fa de trecut. Aceste

criterii nu pot ns furniza informaii clare despre ct de bun sau ct de rea este n

prezent situaia ci doar cum a evoluat aceasta fa de perioadele anterioare.

2. indicatorii de referinEntitile supuse unui audit operaional nu sunt unice ceea ce permite

auditorilor s foloseasca informaiile despre activitatea altor entiti interne sau externe ca

etaloane de comparaie pentru evaluarea activitii entitii auditate. Dac entitatea reper

este intern atunci datele de referin sunt uor accesibile ele fiind disponibile iar daca

entitatea reper este extern datele pot fi accesate n baza principiului transparenei

activitii organizaiei publice i accesului liber la informaiile de interes public. n cazul

instituiilor publice care au structuri ierarhice superioare (ministere, departamente, agenii

guvernamentale, consilii judeene etc.) aceti indicatori de referin pot fi furnizai de

structura ierarhic tuturor organizaiilor din subordine dispersate teritorial.

3. standarde tehnice

In anumite misiuni de audit operaional criteriile specifice de evaluare se

definesc pe baza unor standarde tehnice aplicabile n organizaie funcie de specificul

acesteia. Spre exemplu, n cazul auditrii laboratorului de analize medicale al unui spital

se vor utiliza pentru testarea calitii rezultatelor obinute standardele tehnice de

funcionare ale aparatelor de analiz i existena testelor zilnice de funcionare. Suntsituaii n care stabilirea criteriilor pe baza standardelor tehnice este consumatoare de

timp i bani i necesit apelarea la specialiti dar acestea sunt necesare datorita riscurilor

organizaionale pe care auditorii le identific i astfel ele i justific costul.

4. discuiile i acordurile

Dac obinerea unor criterii obiective este dificila si costisitoare auditorii pot

apela la discutii cu managementul entitatii si cu beneficiarii finali ai raportului de audit


21/110

pentru a conveni asupra criteriilor ce vor fi utilizate in misiunea de audit. Discutiile se

finalizeaza intr-un acord care se va atasa Raportului de audit.

Auditul operational mbraca trei forme (Arens, Loebbecke, 2003, p.914), i

anume:

- auditul functional care testeaza una sau mai multe functii ale organizatiei

cum ar fi: furnizarea serviciilor, achizitia bunurilor, marketingul public, salariile si

personalul, platile si contabilitatea, cercetarea, controlul etc. in raport cu specificul

organizatiei. Auditul functional da posibilitatea unei specializari pe functii

organizationale a auditorilor ceea ce creste profesionalismul si competenta acestora dar

poate crea probleme acolo unde functiile sunt interdependente. Acest neajuns poate fiinlaturat prin auditarea in echipa.

- auditul organizational abordeaza organizatia sau parti ale acesteia (filiale,

departamente, unitati descentralizate etc.) cu accent pe eficacitatea si eficienta

interactiunii functiilor. In acest audit sunt importante organigrama si metodele de

coordonare a posturilor, functiilor si activitatilor.

- misiunile speciale de audit sunt cerute de catre managerii organizatiei atunci

cand acestia sesizeaza aparitia unor probleme sau riscuri in anumite activitati sau

componente ale organizatiei sau cand doresc sa testeze eficienta sau eficacitatea anumitor

decizii manageriale de regula a celor luate in conditii de risc sau incertitudine. Spre

exemplu, se poate solicita un audit care sa testeze cauzele cresterii numarului mediu de

zile de spitalizare ale unui pacient intr-o anumita sectie a unui spital sau care sa

formuleze recomandari pentru scaderea numarului de accidente de circulatie intr-o

anumita zona a unui oras sau care sa investigheze posibilitatea aparitiei unor fapte de

coruptie in domeniul achizitiilor publice intr-o primarie etc.

1.3.3.3.Auditul de regularitate sau de conformitaten misiunile de audit de regularitate obiectivul principal este asigurarea

conformitii procedurilor i a operaiunilor cu normele, regulamentele i legile.

Regularitatea se observ n raport cu regulile interne ale entitii elaborate de

compartimentele de specialitate iar conformitatea se stabilete n raport cu dispoziiile

legale. n sfera de cuprindere a auditului de regularitateintr operaiunile i tranzaciile


22/110

efectuate de entitate. n acest caz se verific dac acestea au fost realizate potrivit

cadrului legal.

Auditul de regularitatestabilete dac:

- sunt respectate deciziile sau politicile stabilite de management;

-operaiunile s-au derulat n conformitate cu manualele de proceduri;

- au fost respectate clauzele din contracte;

-au fost respectate reglementrile fiscale i alte restricii externe;

-informaiile coninute de documente sunt reale i exacte;

-a fost asigurat securitatea activelor patrimoniale;

-condiiile de munc sunt adecvate;-nregistrrile financiare i contabile sunt conforme i respect prevederile legale;

-situaiile financiare sunt corect ntocmite i reflect realitatea;

-sistemul de control este funcional;

- exist riscuri asociate sistemelor de control i conducere.

Capitolul 2. Auditul public intern in Romania

2.1. Cadrul legislativ

2.2. Cadrul normativ

2.3. Cadrul procedural

2.1. Cadrul legislativ

Auditul public intern este reglementat in Romania de Legea 672/2002, Legea

privind auditul public intern, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 856 din 5

decembrie 2011,ulterior fiind modificata si completata prin:

- Ordonanta Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea si completarea

reglementarilor nr. 91 din 31 ianuarie 2004, aprobata prin Legea nr. 106/2004, publicata

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 332 din 16 aprilie 2004;


23/110

- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor

masuri financiare in domeniul cheltuielilor de personal in sectorul bugetar, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr. 260/2009, publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 484 din 13 iulie 2009;

- Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice,

rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea

acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificarile si

completarile ulterioare;- Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din

fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28

decembrie 2010, cu modificarile ulterioare.

In anul 2011 Legea 672/2002 a fost modificata prin Legea 191/2011 pentru

modificarea si completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 780 din 3 noiembrie 2011. Dupa aceste

modificari Legea 672/2002 a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 856 din 5

decembrie 2011, dandu-se textelor o noua numerotare.

Prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern si OG nr. 37/2004 pentru

modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern a fost reglementat

auditul intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si

administrarea patrimoniului public, ca activitate functional independenta si obiectiva. La

art. 2 lit. n Legea 672/2002defineste astfel entitatea publica: autoritatea publica, institutia

publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care

statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar si care arepersonalitate juridica, precum si entitatea finantata in proportie de peste 50% din fonduri

publice.

La art. 3 al (1) din Legea 672/2002este enuntat obiectivul general al auditului

public intern in entitatile publice care il reprezinta imbunatatirea managementului

acestora si poate fi atins, in principal, prin:


24/110

a) activitati de asigurare, care reprezinta examinari obiective ale elementelor

probante, efectuate in scopul de a furniza entitatilor publice o evaluare independenta a

proceselor de management al riscurilor, de control si de guvernanta;

b) activitati de consiliere menite sa adauge valoare si sa imbunatateasca procesele

guvernantei in entitatile publice, fara ca auditorul intern sa isi asume responsabilitati

manageriale, iar la al. (2) se prevede ca sfera auditului public intern cuprinde toate

activitatile desfasurate in cadrul entitatilor publice pentru indeplinirea obiectivelor

acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

2.1.1. Organizarea auditului internDin punct de vedere structural, auditul intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) comitetele de audit intern

c) compartimentele de audit public intern din entitatile publice.

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe langa

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un

organism cu caracter consultativ, avand rolul de a actiona in vederea definirii strategiei si

a imbunatatirii activitatii de audit intern, in sectorul public.

CAPI este constituit din 11 membri, in urma unui proces de selectie pe baza

Ordinului ministrului finantelor publice, avand urmatoarea structura:

presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania; profesori universitari cu specialitate in domeniul audituluipublic intern 2

persoane;

specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului public intern 3 persoane; directorul general al UCAAPI; experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic,

sisteme informatice 3 persoane.

un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autoritatilor publicelocale.


25/110

Membrii CAPI, cu exceptia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte

din structurile Ministerului Finantelor Publice, iar modul de nominalizare a acestora este

stabilit prin norme aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea

Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public

Intern.

Ministrul finantelor publice nu are posibilitatea eliberarii din functie a membrilor

CAPI, decat la cererea presedintelui acestui organism in cazurile prevazute de lege, ceea

ce confera comitetului un grad mare de stabilitate.

Membrii CAPI, cu exceptia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din

structurile Ministerului Finantelor Publice.CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre

membrii comitetului, pentru o perioada de 3 ani. Presedintele convoaca intalnirile CAPI.

Regulamentul de organizare si functionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o

majoritate de jumatate plus unu din voturi iar secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de

UCAAPI.

In realizarea obiectivelor sale CAPI are urmatoarele atributii principale (art. 6 din

Legea 672/2002):

- dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si

emite o opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia;

- dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI in

domeniul auditului public intern;

- dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il

prezinta Guvernului;

- avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii

multisectoriale;- dezbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes

national cu implicatii multisectoriale;

- analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul

divergentelor de opinii dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, emitand o

opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestia;


26/110

- analizeaza acordurile de cooperare intre auditul intern si cel extern referitor la

definirea conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu, schimbul de rezultate din

activitatea propriu-zisa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor;

- avizeaza numirea si revocarea directorului UCAAPI.

b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)

s-a infiintat in cadrul Ministerului Finantelor Publice, in subordinea directa a ministrului

si este structurata pe servicii de specialitate.

UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor

publice, cu avizul CAPI.Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o inalta calificare

profesionala in domeniul financiar-contabil si/sau al auditului, o competenta profesionala

corespunzatoare si sa indeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului

intern (art 7, al (3) din Legea 672/2002)

Atributiile principale ale UCAAPIsunt urmatoarele:

- elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public

intern si monitorizeaza la nivel national aceasta activitate;

- dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern;

- dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme, bazate pe

standardele internationale, inclusiv manualele de audit intern;

- dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial;

- elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern;

- avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate in

domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale

compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;- dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit public intern si

elaboreaza raportul anual, precum si sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la

compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

- efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii

multisectoriale;


27/110

- verifica respectarea de catre compartimentele de audit public intern, inclusiv de

catre cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instructiunilor, precum

si a Codului privind conduita etica a auditorului intern, evalueaza activitatea acestora si

poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice,

respectiv al structurii asociative in cauza;

- stabileste cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activitatii

de audit public intern in entitatile publice locale;

- indruma entitatile publice locale si structurile asociative in implementarea

sistemului de cooperare pentru asigurarea activitatii de audit public intern;

- stabileste, in conditiile legii, pentru domeniile cadrului general de competenteprofesionale cunostintele, abilitatile si valorile pe care o persoana trebuie sa le detina

pentru exercitarea activitatii de audit public intern;

- coordoneaza sistemul de recrutare in domeniul auditului public intern, sistemul

de atestare nationala a auditorilor interni din entitatile publice, precum si sistemul de

formare profesionala continua a acestora;

- avizeaza numirea/destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din

entitatile publice;

- coopereaza cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementaritatii

activitatilor de audit public intern si audit public extern si a cresterii eficientei acestora,

precum si cu alte autoritati si institutii publice din Romania, cu respectarea

independentei, functiilor si cerintelor specifice fiecarei profesii;

- coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte

state, inclusiv din Comisia Europeana.

c) Comitetele de audit intern

Comitetele de audit intern se constituie la Institutiile publice centrale care

deruleaza in cursul unui exercitiu bugetar un buget mai mare de 2.000.000.000 lei cu

scopul de a actiona in vederea cresterii eficientei activitatii de audit public intern.

Comitetul de audit intern cuprinde intre 5 si 7 membri, numiti de conducatorul institutiei

publice centrale, si are in componenta: (1) auditori interni cu experienta de minimum 5

ani, 2-3 persoane, (2) specialisti cu vechime de minimum 5 ani care activeaza in


28/110

domeniul specific de activitate al institutiei publice sau in domeniile-suport: financiar-

contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane si (3)

conducatorul compartimentului de audit public intern.

Auditorii interni din Comitetul de audit intern isi desfasoara activitatea in alte

institutii publice care nu sunt subordonate, aflate in coordonarea sau sub autoritatea

institutiei publice in cauza si specialistii din Comitetul de audit isi desfasoara activitatea

in cadrul institutiei publice centrale dar nu ocupa functii de conducere.

Comitetul de audit intern este condus de un presedinte, ales cu majoritate simpla

de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit o

singura data; conducatorul compartimentului de audit public intern nu poate indeplinifunctia de presedinte. Regulamentul de organizare si functionare a comitetului de audit

intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simpla din voturi.

Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul

de audit public intern din cadrul institutiei publice centrale.

La cererea conducatorului institutiei publice centrale, presedintele comitetului de

audit intern va participa la sedintele managementului la varf, pentru a exprima opinia

comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

Principalele atributii ale Comitetului de audit intern sunt urmatoarele (art. 10 din

Legea 672/2002):

a) dezbate si avizeaza planul multianual si planul anual pentru activitatea de audit

public intern;

b) analizeaza si emite o opinie asupra recomandarilor formulate de auditorii

interni, inclusiv asupra celor care nu au fost acceptate de conducatorul institutiei publice

centrale;

c) avizeaza Carta auditului public intern;d) examineaza sesizarile referitoare la nerespectarea Codului privind conduita

etica a auditorului intern si propune conducatorului institutiei publice centrale masurile

necesare;

e) analizeaza si avizeaza Raportul anual al activitatii de audit public intern;

f) avizeaza acordurile de cooperare cu alte institutii publice privind exercitarea

activitatii de audit public intern.


29/110

d) Compartimentul de audit public intern se organizeaza la entitatile publice

prin grija conducatorului institutiei publice sau, in cazul altor entitati publice, a organului

de conducere colectiva care are obligatia asigurarii cadrului organizatoric si functional

necesar desfasurarii activitatii de audit public intern.

Entitatile publice locale care coopereaza pentru asigurarea activitatii de audit

public intern utilizeaza capacitatea de audit a compartimentului care se constituie in

cadrul entitatii organizatoare sau la nivelul structurii asociative. La entitatile publice

locale care nu si-au constituit compartiment propriu de audit intern sau nu au intrat in

cooperare pentru asigurarea activitatii de audit intern, aceasta poate fi asigurata de catreauditori interni, persoane fizice atestate, pe baza contractelor de prestari servicii.

La institutiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul

public intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre

compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice.

La entitatile publice centrale ai caror conducatori sunt ordonatori principali de

credite si gestioneaza un buget de pana la 5.000.000 lei si nu au constituit un

compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizata de Ministerul

Finantelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare.

Conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate in coordonarea sau sub

autoritatea altei entitati publice stabileste si mentine un compartiment functional de audit

public intern, cu acordul entitatii publice superioare iar daca acest acord nu se da, auditul

entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii

publice care a decis aceasta.

Compartimentul de audit public intern se constituie in subordinea directa a

conducerii entitatii publice si, prin atributiile sale, nu trebuie sa fie implicat in elaborareaprocedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor supuse auditului public

intern.

Conducatorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de catre

conducatorul entitatii/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitatile publice

subordonate, aflate in coordonarea sau sub autoritatea altor entitati publice,

numirea/destituirea se face cu avizul entitatii publice ierarhic superioare. Conducatorul


30/110

compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si

desfasurarea activitatilor de audit.

Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca numar de auditori, pe

baza volumului de activitate si a marimii riscurilor asociate, astfel incat sa asigure

auditarea activitatilor cuprinse in sfera auditului public intern.

Compartimentul de audit public intern din cadrul entitatii organizatoare, respectiv

de la nivelul structurii asociative este dimensionat, ca numar de auditori, astfel incat sa

asigure realizarea activitatii de audit public intern la toate entitatile publice locale

cuprinse in acordul de cooperare. Cheltuielile ocazionate de activitatea de audit public

intern desfasurata in sistem de cooperare, reprezentand cheltuieli de personal, cheltuieliprivind impozite, contributii si alte taxe aferente drepturilor de personal acordate si cele

cu deplasarile interne sunt repartizate, in mod corespunzator, pe entitatile semnatare ale

acordului, in functie de numarul de zile/auditor prestate, celelalte cheltuieli materiale,

daca partile nu convin altfel, raman in sarcina entitatii organizatoare sau a structurii

asociative.

Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca

activitate profesionala orientata spre profit sau recompensa.

Atributiile compartimentelor de audit public intern sunt (art. 13 din Legea

672/2002):

- elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara

activitatea, cu avizul UCAAPI, iar in cazul entitatilor publice subordonate, respectiv

aflate in coordonare sau sub autoritateaa altei entitati publice, cu avizul acesteia;

- elaboreaza proiectul planului multianual de audit public intern, de regula pe o

perioada de 3 ani, si, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

- efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele demanagement financiar si de control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme

cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;

- informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul

entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

- raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate

din activitatile sale de audit;


31/110

- elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;

- in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat

conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate;

- verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind

conduita etica in cadrul compartimentelor de audit intern din entitatile publice

subordonate sau sub autoritate, si poate initia masurile corective necesare, in cooperare cu

conducatorul entitatii publice in cauza.

2.1.2. Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de auditpublic intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt

transparente si conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta

si eficacitate.

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o

entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, aflate in coordonarea

sau sub autoritatea altor entitati publice.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara a

se limita la acestea, urmatoarele:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea

publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre

beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finantare externa;

b) platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile

comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau

inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al

unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a

titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;


32/110

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de

sisteme;

j) sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern se realizeaza pe baza unui plan de audit.

Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se

elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern, pe baza evaluarii riscului

asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin

preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice, prin consultare cu entitatile publiceierarhic superioare, tinand seama de recomandarile Curtii de Conturi a Romaniei si ale

organismelor Comisiei Europene. Activitatile care prezinta in mod constant riscuri

ridicate trebuie sa fie auditate, de regula, anual.

Proiectele planurilor multianuale si proiectele planurilor anuale de audit public

intern ale entitatilor publice locale care isi asigura activitatea de audit prin cooperare se

elaboreaza si se centralizeaza in planul multianual si in planul anual de audit ale entitatii

publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, dupa caz.

Proiectele planurilor multianuale si ale planurilor anuale de audit public intern ale

entitatilor publice locale unde se desfasoara activitatea pe baza de contracte de prestari

servicii se elaboreaza si se aproba de catre conducatorul entitatii publice locale.

Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public

intern.

Auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern desfasoara, cu

aprobarea conducatorului entitatii publice, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni

de audit public intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul anual.In realizarea misiunilor de audit auditorii interni isi desfasoara activitatea pe baza

de ordin de serviciu, emis de seful compartimentului de audit public intern, care prevede

in mod explicit scopul, obiectivele, tipul si durata auditului public intern, precum si

nominalizarea echipei de auditare.

Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata cu 15

zile calendaristice inainte de declansarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul,


33/110

principalele obiective si durata misiunii de audit; notificarea va fi insotita de Carta

auditului public intern.

Misiunile de audit sunt de mai multe tipuri:

a) auditul de sistem, care reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic,

eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru

corectarea acestora;

b) auditul performantei, care examineaza daca criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea

rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;c) auditul de regularitate, care reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor

financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii

ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile.

Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele existente

in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele precizate

in ordinul de serviciu.

Personalul de conducere si de executie din structura auditata are obligatia sa ofere

documentele si informatiile solicitate, in termenele stabilite, precum si tot sprijinul

necesar desfasurarii in bune conditii a auditului public intern.

Auditorii interni pot solicita date, informatii, precum si copii ale documentelor,

certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu

structura auditata, iar acestea au obligatia de a le pune la dispozitie la data solicitata.

Totodata auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice si juridice orice fel de

reverificari financiare si contabile legate de activitatile de control intern la care acestea au

fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalitatii si a regularitatii activitatiirespective.

Reprezentantilor autorizati ai Comisiei Europene si ai Curtii de Conturi Europene

li se asigura drepturi similare celor prevazute pentru auditorii interni, cu scopul protejarii

intereselor financiare ale Uniunii Europene; acestia trebuie sa fie imputerniciti in acest

sens printr-o autorizatie scrisa, care sa le ateste identitatea si pozitia, precum si printr-un

document care sa indice obiectul si scopul controlului sau al inspectiei la fata locului.


34/110

Ori de cate ori in efectuarea auditului public intern sunt necesare cunostinte de

stricta specialitate, conducatorul compartimentului de audit public intern poate decide

asupra oportunitatii contractarii de servicii de expertiza/consultanta din afara entitatii

publice.

La sfarsitul fiecarei misiuni de audit public intern auditorii interni elaboreaza un

proiect de raport de audit public intern care reflecta cadrul general, obiectivele,

constatarile, concluziile si recomandarile. Raportul de audit public intern este insotit de

documente justificative.

Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditata;

aceasta poate comunica, in maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului,punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. In termen de 10 zile

calendaristice de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern

organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, in cadrul careia se analizeaza

constatarile si concluziile, in vederea acceptarii recomandarilor formulate. Conducatorul

compartimentului de audit public intern transmite, dupa caz, raportul de audit public

intern finalizat, pentru analiza si avizare, impreuna cu rezultatele concilierii:

a) conducatorului entitatii publice care a aprobat misiunea;

b) numai conducatorului entitatii publice locale care isi asigura activitatea de

audit prin cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, si nu informeaza alte

persoane fizice sau juridice, cu exceptia celor prevazute de lege, despre date, fapte sau

situatii constatate cu ocazia desfasurarii misiunilor;

c) conducatorului institutiei publice mici.

Dupa avizare, recomandarile cuprinse in raportul de audit public intern sunt

comunicate structurii auditate. Structura auditata informeaza compartimentul de audit

public intern asupra modului de implementare a recomandarilor, incluzand un calendar alacestora. Seful compartimentului de audit public intern informeaza UCAAPI sau organul

ierarhic superior, dupa caz, despre recomandarile care nu au fost avizate; aceste

recomandari vor fi insotite de documentatia de sustinere.

Compartimentul de audit public intern verifica si raporteaza UCAAPI sau

organului ierarhic superior, dupa caz, asupra progreselor inregistrate in implementarea


35/110

recomandarilor.

2.1.3. Accesul la profesia de auditor intern

Auditorii interni care sunt functionari publici sunt recrutati, se supun regimului

juridic privind incompatibilitatile, au drepturi si obligatii, in conformitate cu prevederile

Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, precum si cu prevederile Legii 672/2002, republicata.

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul entitatii

publice, respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului

compartimentului de audit public intern.Cadrul general de competente profesionale ale auditorilor interni din sectorul

public acopera, potrivit Standardului ocupational aprobat pentru aceasta ocupatie, cel

putin urmatoarele domenii:

a) audit intern;

b) managementul riscului, controlul intern si guvernanta;

c) management;

d) contabilitate;

e) finante publice;

f) tehnologia informatiei;

g) drept.

Recunoasterea competentelor profesionale dobandite de auditorul intern se

realizeaza pe baza:

a) corespondentei disciplinelor inscrise in foile matricole, aferente studiilor

universitare, postuniversitare si in certificatele de absolvire cu recunoastere nationala,

acordate in conditiile legii, cu domeniile din cadrul general de competente profesionale;b) pentru domeniile care nu se regasesc in cadrul foilor matricole sau in

echivalent, auditorul intern trebuie sa isi completeze pregatirea profesionala prin

programe organizate de institutii autorizate, finalizate prin diplome sau certificate de

absolvire cu recunoastere nationala.

Certificatul de atestare se elibereaza daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele

conditii:


36/110

a) in urma procesului de recunoastere a rezultat ca are competentele profesionale

necesare;

b) experienta profesionala de minimum un an;

c) probitate profesionala confirmata prin doua recomandari din partea unor

auditori interni sau specialisti in domeniu, cu experienta de minimum 5 ani in activitatea

publica.

Pentru auditorii interni care detin un certificat in audit intern emis de institutii de

profil cu recunoastere internationala, respectiv Institutul Auditorilor Interni din Statele

Unite ale Americii, Institutul Francez al Auditului si Controlului Intern, Institutul

Auditorilor Interni din Marea Britanie si Irlanda, se recunosc competentele profesionalenecesare.

Certificatul de atestare isi pierde valabilitatea atunci cand:

a) auditorul intern/persoana fizica atestata nu a desfasurat activitati specifice de

audit public intern timp de 5 ani;

b) auditorul intern/persoana fizica atestata nu a participat la cursuri de pregatire

profesionala in cadrul programului de formare profesionala continua.

Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici selectarea si stabilirea

drepturilor si obligatiilor se fac in concordanta cu regulamentele proprii de functionare a

entitatii publice, precum si cu prevederile Legii 672/2002.

Persoanelor fizice, altele decat auditorii interni, care solicita obtinerea

certificatului de atestare li se aplica aceleasi conditii de acordare, mentinere sau de

pierdere a valabilitatii stabilite pentru auditorii interni din entitatile publice.

Auditorii interni trebuie sa isi indeplineasca atributiile in mod obiectiv si

independent, cu profesionalism si integritate, conform prevederilor Legii 672/2001 si

potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern.Pentru actiunile lor, intreprinse cu buna-credinta in exercitiul atributiilor si in

limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie.

Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au

constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern.

Auditorii interni sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul

public intern desfasurat la o entitate publica. Raspunderea pentru masurile luate in urma


37/110

analizarii recomandarilor prezentate in rapoartele de audit apartine conducerii entitatii

publice.

Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a

auditorului intern si sa isi imbunatateasca cunostintele, abilitatile si valorile in cadrul

formarii profesionale continue, inclusiv dupa obtinerea certificatului de atestare, care se

realizeaza prin:

a) participarea la cursuri si seminare pe teme aferente domeniilor cadrului general

de competente profesionale sau celor specifice entitatii publice;

b) studii individuale pe teme aprobate de conducatorul compartimentului de audit

public intern;c) publicarea de materiale de specialitate.

Formarea profesionala continua se realizeaza in cadrul unei perioade de minimum

15 zile lucratoare pe an, activitate care intra in responsabilitatea conducatorului

compartimentului de audit public intern, precum si a conducerii entitatii publice.

Auditorii interni au obligatia de a transmite rapoarte privind modul de realizare a

programelor de formare profesionala continua, avizate de conducatorul entitatii publice,

catre organismul care a emis certificatul de atestare, o data la 5 ani, pe baza carora se va

evalua mentinerea/pierderea valabilitatii certificatului de atestare.

Raspunderea pentru masurile luate in urma analizarii recomandarilor prezentate

in rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.

Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a

auditorului intern.

Auditorii interni au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale. In acest

sens, seful Compartimentului de Audit public intern, respectiv conducerea entitatii

publice, va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acestscop fiind de minimum 15 zile pe an.

Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu

conducatorul entitatii publice nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitati publice.

Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o

structura/entitate publica daca sunt soti, rude sau afini, pana la gradul al patrulea inclusiv

cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.


38/110

Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe

care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de

control intern al entitatilor publice.

Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor

finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati in auditarea

acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in

sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod,

decat dupa trecerea unei perioade de 3 ani. Auditorii interni care se gasesc in una dintre

situatiile prevazute anterior au obligatia de a informa de indata, in scris, conducatorulentitatii publice si seful structurii de audit public intern.

2.2. Cadrul normativ

Cadrul legislativ al auditului intern a fost completat cu cadrul normativ privind

organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern pentru activitatea de asigurare si de

consiliere.

2.2.1. Cadrul normativ pentru activitatea de asigurare

Cadrul normativ general pentru asigurarea de catre auditul intern a

managementului general cu privire la functionalitatea sistemului de control intern, din

cadrul entitatilor publice, cuprinde:

- OMFP nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exactitatea

auditului public intern, care reprezinta Manualul de audit intern;

- OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a

auditorului intern, care a abrogat OMFP nr. 880/2002 pentru aprobarea Codului privind

conduita etica a auditorului intern;

- OMFP nr. 423/2004 pentru modificarea si completarea Normelor generale

privind exercitarea activitatii de audit public intern, aprobate prin OMFP nr. 38/2003.


39/110


40/110

n Ghidul procedural sunt descrise procedurile i modelele standard ale

documentelor utilizate.

Derularea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea urmatoarelor

etape :

Etapa 1-a Pregtirea misiunii de audit public intern

In aceasta etapa se deruleaza urmatoarele proceduri (P):

P01-P03 Initierea audituluiin care se intocmesc documentele:

P01 Ordinul de serviciu care se ntocmete de eful compartimentului de audit public

intern, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conductorul entitii

publice. Ordinul de serviciu reprezint mandatul de intervenie dat de ctrecompartimentul de audit public intern si prin el se repartizeaz sarcinile de serviciu

auditorilor interni, astfel nct acetia s poat demara misiunea de audit.

P02 Declaraia de independenprin completarea careiaauditorii interni selectai pentru

realizarea unei misiuni de audit public intern garanteaza respectarea principiului

independentei.

P03 Notificarea privind declanarea misiunii de audit public intern prin care

Compartimentul de audit public intern notific entitatea/structura auditat cu 15 zile

nainte de declanarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele

obiective, durata acesteia, precum i despre faptul c pe parcursul misiunii vor avea loc

intervenii la faa locului al cror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.

P04Colectarea i prelucrarea informaiilor

n aceast procedura auditorii interni solicit i colecteaz informaii cu caracter

general despre entitatea/structura auditat. Aceste informaii trebuie s fie pertinente i

utile pentru a atinge urmtoarele scopuri:

a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituional isocioeconomic n care entitatea/structura auditat i desfoar activitatea;

b) cunoaterea organizrii entitii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru i a

diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;

c) identificarea punctelor cheie ale funcionrii entitii/structurii auditate i ale

sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabil a punctelor tari i slabe;

d) identificarea i evaluarea riscurilor cu inciden semnificativ;


41/110

e) identificarea informaiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor

controlului i selecionrii tehnicilor de investigare adecvate.

Prelucrarea informaiilor consta n:

a) analiza structurii/entitii auditate i activitii sale (organigrama, regulamente

de funcionare, fie ale posturilor, circuitul documentelor);

b) analiza cadrului normativ ce reglementeaz activitatea entitii/structurii

auditate;

c) analiza factorilor susceptibili de a mpiedica buna desfurare a misiunii de

audit public intern;

d) analiza rezultatelor controalelor precedente;e) analiza informaiilor externe referitoare la entitatea/structura auditat.

In aceasta etapa se intocmeste documentul Lista centralizatoare a obiectelor

auditabile. Obiectul auditabil reprezint activitatea elementar a domeniului auditat, ale

crei caracteristici pot fi definite teoretic i comparate cu realitatea practic.

Identificarea obiectelor auditabile se realizeaz n 3 etape:

a) detalierea fiecrei activiti n operaii succesive descriind procesul de la

realizarea acestei activiti pn la nregistrarea ei (circuitulauditului);

b) definirea pentru fiecare operaiune n parte a condiiilor pe care trebuie s le

ndeplineasc din punct de vedere al controalelor specifice i al riscurilor aferente (ce

trebuie s fie evitate);

c) determinarea modalitilor de funcionare necesare pentru ca entitatea s ating

obiectivul i s elimine riscul.

P05 Analiza riscurilor

Riscul reprezint orice eveniment, aciune, situaie sau comportament cu impact

nefavorabil asupra capacitii entitii publice de a realiza obiectivele.Categorii de riscuri:

a)

Macarie Audit Public Intern Ro

Documents

Transcript of Macarie Audit Public Intern Ro