Anul al XöVIll-lea Ni. 90NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 17 Noemvrie 1935

ggDACTiA şi ADMINISTRAŢIA«-»ŞOV. 3TRADA LUNGA Nr. 5

Telefon 226Abonament anual 200 lei. pentru «treinătate 600 lei. pentru autorităţi 500 lei.Anunţuri, reclame, după. tarif.

FONDATA Li 1 8 3 8 DI GHEORGHE BARlflUApare de trei ori pe sàptâmânâ

Cităm din ^oficiosul mihalachist dela Cluj „P a tria “ următoarea precizare:

.Intre tactica pe care a preconizat-o d-1 Maniu şi pentru care am mi­litat noi şi între cea urmată de conducerea partidului, sunt deosebiri esen­ţiale. Dintr’un spirit de disciplină, excesiv, d-1 Maniu şi prietenii d-sale s’au supus ordinelor date de iconducere, lăsând ca vremea să le dea dreptate“.

Frumoase perspective de viitor pentru armonia dintre d-nii Mihalache şi Maniu 1

II« Când alţii mor de foame

lai dl

d 1m

Irgrafn soartă ce are la bază caracterul oamenilor din soite- late, este de regulă nedreaptă a cei murcltorl şi clnstifi, favo­rizând obişnui! pe kneşi ş ilrâ i dări, pe lichelele şi gunoiul socielăţii.

In vremurile de astăzi onmr nil de caract r, muncitori cinstiţi şi ordonaţi «bla îşi pot câştiga e xistenh de pe o zi pe alta. Alţii căSuziţi de aceleaşi principii, deşi lucrează din r>03pte în noapk, existenţa lor este o per maneotă luptă între viaţă şi moarte. Alimentaţia este inferi­oară cerinţelor de vit ţi normală Imbră. ă ninlea lasă de dorit, iar pentru hrana sufletului şi o dis­tracţie sumară, nu-1 mal rămâne nimic. Ce»u mai mult, mii de tineri titraţi după o muncă în­cordată de câte două decenii, aleargă după câte o slujbă, fără rezubai; clţiî primind o, în ma- joritbiea cazurilor şl mei eles fetele t trate, sunt p ăllte cu sa 1er de bucătărese mediocre...

In acest timp, detracaţii so­cietăţii, trecând peste limit • ima­ginabilă de lux şi trelu abun dent până la greaţă, se mii de­dau şi ia o risipă scandaloasă

Un amic cu cure mă vad des tul de des şi care este o per aoană model de caracter şi cinste în societatea intelectuali­lor de seamă braşoveni, îmi spune pe drept, foarte indignat, că a rămas scârbit de cele vă­zute de el într’o seară din sap iămânn trecută la tripoul »Tu­ristul* din localitate. Spre a sa­tisface dorinţa unor amici uj lui, in trecere prin Braşov s’a dus cu ei să viziteze penfru prima Şi ultima da!ă localul de joc »Turislui*.

O jumătate de oră, cât a pri­vit pe pasionalii şi vicioşii ju­cători atraşi de mirajul unor ci- \Jre a lb e de pe masa verde, i a fost deejuns spre a eşi s ârbit şi enervat pentru un timp bun din acel cuib vicios patronat O tavernă de lux, în care se a dună toate persenagiile cu sursă de via fă necinstita şi nebuloasù; toate secăturile sociale motft- noma ne ori cocainomene cuve nituri veroase fabuloase, adunate prin munca şi de pe spinarea nenorociţilor societăţii noattre de ambele sexe, funcţionează nocturn într’o atmosferă de ri­sipă şi corupţie medievală, în- Ir'o vrem e când pe sub geamu- tile lor s e aud gem etele d e foame, Jrig ş i m izerie a lipsifi- tor de îmbrâcăminte şi de o focală d e pâine. Nu lipsesc din I ®cel club ntci sperţarii şi nici Hntagişlii de soiu. Dar J danii ? ^concur... bătu-i-t r D-zeu !

Jidanul patron delà un local noapte,- a pierdut în mai pu

r de un jumătate de ceas v.OOO lei la masa verde delà •tristul*. Fără nici un respect ata de banul,pe cere i l a adunat pavana nenorocitelor femei eŞtine vândute lui Iuda delà

. 61 »bar*, acest porc ?! I aruncai.r'două[»U:

Un slujbaş munceşte din

cu tit'u academic . . _ noapte în noapte,Iară a avea timp se răsufle două ore la zt în aer curat, spre e mai scutura d*> pe el p î a fu i 8 . dunat de pe hârtii şi sporii d«- mucegaiu de pe pereţii igrasiaţi al birourilor, care mai curând ori mai târziu îi vor transmite în plămâni microbul lui Koch, nu primeşte înlr’un an atâta sa­lariu cât f trântit într’o jumătate de oră Şloim luda, pe masa verde a »Brezilienei* dela tri­poul „Turistul*.

Acest parazit ia în localul lui 40 lei pe o cafea turcească, care in mod normal face 4 lei, iar pe o sticlă cu vin 300 lei, pe care podgoreenul a vândut-o cu 8—9 tei şi 30 lei pe o prăjitură de 3 lei ! , . . Iată o proporţie sumară de câştig dela producă­tor la vânzător. Iată metivu1, pen­tru care bruta, parazitul social, poate da 30 000 Iei cu un ifos ironic eşa în vânt într’o jum. de cias.

Când se întoarce acasă tor­turează, înjură guiţând ca un porc la femeile de consumaţie, să prinde, să îndemne şi să a- demenească lume la consumaturi în localul lui cu 2—3000°/0 câş­t ig . . . ! *

Ce desechilibru şi ce nedrep- taţi sunt în societatea aceasta pentru câştigul unora şi altora după munca, productivitate şi folosul general?

Ce morală se răspândeşte în acest mod în massele mari veş­nic nedreptăţile şi nebăgate în seamă ?

Câţi muncitori cinstiţi cu fa­miliile lor nu sunt lipsiţi de »po­lul* necesar pentru lapte într’o vreme când neamul fariseilor ce-i jupoaie, de obiceiu patro­naţi, dau cu piciorul în zeci şi sute de mii de lei în câteva minute...

O ruşine naţională, care nu se mai termină!...

Dar observaţi, că acest cuib al risipei, scandalurilor şi câte odată al crimelor, are o numire pe care turiştii flotanţi şi streinii o confundă cu sediul asociaţiei de turism Sec. I!. T. C. R, aci la Braşov, unde turismul este în plini floare atât vara cât şi iarna. Peniru aceasta cred că ar fi necesară o intervenţie a T. C. R. ia Tribunal, pentruca să impună acestui tripou să-şi schim­be această firmă ce induce in eroare lumea turistă streină.

Şi peste aceste, mi se p^re că tripourlle, pe lângă că suni prea multe, ele mai formează şi focare permanente de încol- ţirea microbilor discordiei, a vi­ciilor, a furiurilor şi jafurilor ce îngreunează pe fiecare zi mai mult viaţa mulţimei hărţuite. Or­dinea şi siguranţa suni prin a- ceasia ameninţate deoarece con­trastul de câşdg cu risipă şi lip­suri trece peste bunul simţ es- tâz5, ...când alfii mor de foam e.

P . Rogoz.

servat — tot irecutul omenirii s>ă pildă — că în acest fel eco­nomiseşti timp şi eşti răsplătit cu aur. Nu dorim aurul pentru nevoile fiinţei noastre trecătoare: vom face din el coroana Nea­mului cu care să răsplătim un întreg trecut de sbucium şi su­ferinţă. Dar timpul ce avem în faţă e scurt, mai scurt decât pare; căci trebue să recuperăm şi anii scurşi dela râsboiu în­coace, în cari, puţinul bine ce s’a înfăptuit, a fost anihilat prin neghiobia anumitor pigmei, strâmţi ia minte şi meschini în fapte.

Nu trebue să existe unul sin gur in generaţia mea, cu simţul demnităţii de om, rare să-şi spună : »lasă, că vor face alţii şt pentru mine*. Aceasta con- stitue cea mai respingătoare crimă: o trădare de Patrie. Ro mânia se sbate într’un cerc vi- ţios Dacă nu se face efortul, ea va continua să se învârtească

gol. ___Dacă vrei să deplasezi un

bloc de pialră dintr’un loc în- lr’altul, nu e destul să laşi to­tul pe seama vântului. Aceasta o fac doar animalele. Căci vân­tul, deplasând o, ar putea să ţi o trântească în cap. Ci tu, fiinţă superioară, conştientă, făcându ţi o cruce, vei pune umărul şi, o- pintindu te, vei mişca blocul, cum vel voi.

in

Nu vom mai tolera insultele otăd te ale presei revizionismu­lui maghiar, in interiorul grani­ţe or României, vom smulge pun­gile de venin ale năpârcei şi o rom da Bstfel — caraghioasă— cu colţii inofensivi, copiilor, pen­tru joacă

Nu vom mai toiera aroganţa sfidătoare a minoritarilor provo- c to i

J danilor Ie vom acorda aten­ţia cu care, de atâta vreme au dorit să fie înconjuraţi. Ne-a a- juns cut iul ia os. Ne simţim su­focaţi Umlinţele acumulate, a- tâţia ani în şir, au ajuns să ne Irigă trupurile şi minţile. Nu mai putem răbda ca ei să se lăfâ- iască în averile stoarse cu atâta uşurateefi neprevedere, de pe umerii ţăranului român, sdren- ţuros şi supt de boli. Pe toate le-eu prevăzut ei, dar un singur lucru, nu : nu poţi sa exploa­tez-, fără limită, proverbiala răb­dare a Românului, luând deia ei totul şi nedâadu-i îa sch mb nimic.

Să răsune în întreaga Ţară, să vuiască toate văile, să ajungă ecoul până la cea mai umilă colibă de om :

Cine poate s ă ne înţeleagă, — indiferent de naţionalitate, religie, rasă sau limbă — s ă rămână / Cine nu, s ă p l e c e ! Vom avea noi grijă ca ieşirea lor să fie cei puţin tot aiât de

Aşa şi cu greutăţile ce apasă, I uş'jeră, precum le a fost intrarea

Din cercurile tinerim eiCătre generafia mea

teRutier,reprize treizecimii dincu acel zâmbet ironic j în

Călre generaţia celor intraţi în al doilea sfert al vieţii, a ce­lor ajunşi în perioada de con­structivism, a celor sortiţi să tae in granit, aici, pe acest colţ de rai al neclintitului Decebal, o formă nouă, vecinică, de mult dorită a românismului.

Pe noi nu ne-a atins apoca­liptica vărsare de sânge a ulti­mului răsboi, decât cu coada sa înveninată. Doar atât cât să ţină vecinie trează în fiinţa noastră oroarea ce se leagă de cuvâm tul: răsboiu. Doar atât cât să ne aducă în orice moment a* minte că trebue să lim înarmaţi până în dinţi, pentru a neutra­liza eforturile celor ce zi şi noapte pregătesc avioanele, tu­nurile, mitralierele, muniţiile şi gazele apropiatului răsboiu.

Pe noi nu ne-a asupr i nimeni. Am crescut sub mângâierile bi­nefăcătoare ale acestui soare mi­nunat al României, sub cerul albastru al nădejdilor de mai bine, printre lanurile” de grâu care ne-eu legănat visurile.

Aşa ni s’a scurs copilărie.Mintea şi trupul nostru plă

pând s’au desvoltat în lumina splendidă a trecutului vitejesc : viaţa plină de cel mai măreţ eroism, a unui Decebal, Trasan, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul Ferdinand întregitorul, ne stau

faţă ca un exemplu viu, ce

N’svem nimic de reproşat tre cutu'ui românesc şi nici deşii' num>, cere ne-a sortit o vieţă glorioasă.

Păşim în domeniul rea Uzărilor. Vom călca cu pas hotărât: falnici, precum făclia >raziler ce ne îmbracă pădurile şi tari precum gorunul lui H > ie, privim realitatea în faţă, cu lăr* băţia Dacilor premergători. Norii grei din afară nu ne vor iuti mida. Putregaiul dinlăuntru îl vom tăia, luând in mână bistu riul hotărât al chirurgului. Vom extirpa rugina ce încearcă să roatfă temeliile românismului.

Două cuvinte ne siau săpate cu litere de foc în luminile o chilor : Patria şi Naţiunea. La ele năzuim — şi vom ajunge! — prin: Christos şi Rege.

Toaiă Ţara asta, întreg cercul de sacră strălucire al fruntarii­lor României, ale noastre sunt Pentru ele a clocotit sângele părinţilor noştri. Pentru eie s’au sbătut în năcazuri două milenii Le am obţinut cu Jertfa senină a celor 800.000 de suflete.

In mânile noastre de ostaşi au trecut acum destinele Ţării. Se ne arătăm demni de trecut. Nu este timp de pierdut.

de au înţepenit, biata şi scumpa noastră Românie.

Deci, vom activa! Hotărât şi neîntârziat.

Dar curo vom activai ?Trebue să facem din candela

românismului, ce pâlpăe in su- fletele noastre, o ftorţă de foc. La sfâişitul fiecărei zile de mun­că nu vom uita să ne întrebăm: ,Cât am făcut a®t?z pentru pro

păşirea Patriei? Merităm dela Ea produsul muncii noastre ? Şi, mai cu seamă: era dat Ţării ce

al Ei?* Fiecare din noi să

in România.

fie ua intens potenţial de naţio nalism intransigent; cel ce se va alinge, cu vorba sau cu fepia, de simţămintele noastre sfinte, să primească drept în obraz des­cărcarea biciului său de foc.

Ş! acum la lucru! Vom ac­tiva în cadrele legii, după da­tina strămoşească, S'mţi le vo n că suni prea strâmte ? Le vom modifica. Nimic nu ne opreşie, nimeni şi nimic nu nepoate îm­piedeca. Ne vom convinge că sunt învechite ? Le vom schimba cu aîtnte noi, mai adânc chib­zuite.

Devize noastră : ordine şi d is­ciplină. Fiecare post cu per­soana ce-i corespunde, şi fie­care persoană la postul cores­punzător.

Aşa să ne ajute Dumn zeu!10 Nacravrle 1935.

/. /. M.

o acţiune [î primul rând,

careeste

dort.

^ Jj^ d e riz e e z ä pe oamenii- "* »Asta-i nimic pentru“«sta­

ne* _

trebue continuat, faptele lor epo­peice s’au împletit în jocurile

no care am lăsat-o in

Nimic nu se face Iară Rezultatele sunt direct propor­ţionale cu forţele puse ̂ in joc. De aici Irebue să plecam.

Când vrei să începi ceva, iţii _lucru ^ n An1

Continuăm Breşovul, în moral obligat. De d da aceasta, sistematic, engcjem la ridicarea acestui monument, tot ce este Român în ţara românească! În­fruntând vremurile neprielnice, vom bate la uşa tuturor, chiar cu riscul de a v fi amânaţi pen tru mal târziu. Vom bate de zece ori în şir şi nu vom ceda pânăce lista contribuţiunilor ta înălţarea monumentului Iui An- dreiu Mureşianu nu va cuprinde pe toţi cei cari au obligaţia să se alăture, prin obolul lor, ac­ţiunii pornite. î

Începem acum cu cei mici, cei mai mici: Şcoala pri­

mară. Vremea fiecare elev să-şi dea leul iul, chiar dacă i-ar fi singurul avut pe o săptămână, Am trimis un apel la toate şcoa- lele din judeţ. Suntem tare bu­curoşi că apelul a avut răsunet.

cu

Dascălii satelor noastre şl cei ai oraşului, ne-au înţeles, fără prea multe explicaţii. Să ie re­cunoaştem acestor devotaţi ai şcoalef, meritul că ne ajută la înfăptuirea unui gând românesc.

Dupăce vom termina cu ju­deţul Braşov, vom lua pe rând, celelalte judeţe. Iar dupăce vom termina cu toate şcoalele din ţară, vom începe cu celelalte instituţiuni.

Sa ne înţelegem: fiind vorba de Mureşianu, cerem un leu dela fiecare. Cel puţin un leu. Sun­tem a'âlea milioane de Români. Ne-ajunge un leu. Elevul Sil­vestru Neagu dela şcoala pri­mară din Zabrătău, a dat doi lei, alţii au dat trei, alţii 20. Da­rul acestor mici cetăţeni să fie pildă celor ce de mult nu mai sunt elevi năcăjiţi. a Publicăm apelul adresat tu turor şcoliior din judeţ de catr-

Pagina 2’ GAZETA TRANSILVANIEI

comitelui desp. ,Asfra*-Braşov, pentru ridicarea unui monument Iui Andreiu Mureşianu :

Domnule Director,De monumentul lui A ndre i M ure­

şianu, simbol al unităţii noastre naţio­nale, trebuie să-şi lege numele fiecare român Vrem contribuţia autorităţilor civile şi militare, de stal şi particulare, şcolare şi bisericeşti, ca autorită ţi Do­rim, însă, obolul tuturor, dela elevul clasei i-a, până la studentul univer­sitar; dela harnicul dască al satului, până la profesorul de Universitate; dela soldatul de-abia încorporat, până la Ministrul de Războiu.

Vor da mai mult cei cari pot. Nu facem din mărimea sumei, măsura na­ţionalismului. Cei do i lei pe care-i cerem fiecărui elev de şcoala primară, sau cinc i lei celui de şcoală secun­dară, vor fi tot aşa d e , bine venifi, ca suma înzecită a celui ce din mult, mult a putut să dea.

Sufleteşte, vrem să legăm de monu­mentul lui Andreia Mureşianu, toate generaţiile de azi, bătrâni luptători în războiul pentru întregire, tineri moş­tenitori şi beneficiari ai sacrificiilor celor ce azi nu mai sunt, copii, razim de mâine României viitoare.

Cu acest gând avem onoarea a vă trimite liste cu rugămintea (de a co­lecta din fiecare clasă, dela fiecare elev, cel puţin suma indicată de noi.

Listele şi sumele urmează _să ne fie retrimise pe adresa: Despărţământul „Âsfra“-Braşov, B-dul Regele Ferdi- riand No. 14, Braşov. Sumele Ie vom depune la Banca Naţională, dupăce, pe clase, confirmarea se va face prin publicarea lor în ziare

Insistăm: un elev să nu lipsească depe lista clasei lui, chiar dacă n’ar putea da decât un leu

Convinşi că ne împărtăşiţi gândul.Primiţi, Vă rugăm, etc- etc.

Şi, pentrucă Ie datorăm atât dascălilor cât şi micilor cetă­ţeni cari şi*su dat, poete singu­rul lor leu, pentru monumentul Iui Mureşianu, pe cere-l vrem cât mai curând ridicat aici, la Braşov, publicăm săptămânal, pe măsură ce ui se re trimit, listele pe comune şi clase ele dona­torilor, servind această publicare şi de confirmare a sumelor deo­camdată.i , Ş coala primară d e Stat Nr. I

J e t e b raşoo .Clasa I Clasa II Clasa HI Clasa IV Clasa V Clasa VI Clasa VII

Total ,

lei 68. lei 180. iei 114. lei 157. lei 106.

60. 38.

leileiiei 723.

2. Ş coa la primară din com . Zdbrătău.

Clasa I—IU lei 58. Total . . lei 58. .

3. Ş coa la prim ară din com. Purcăreni.

Casa I—II lei 46.Clasa III lei 47.Clasa IV lei 47.Clasa V—V I -V il lei 60.

Total . . lei 200Total . . lei 981.

Mulţumim celor ce s’au gră­bii să ne reshtuie listele, com­

pletate, Graba aceasta cinsteşte pe cei cari şi-au impus-o. Aş­teptăm restul celorlalte şcoli din judeţ şi din oraş. Avem convin gerea că una nu va lipsi. In viitoarea istorie a acestui mo­nument, lipsa uneia ar constitui o ruşine care nu se poate şterge.

Din nou mulţumim primelor trei şcoli.

Şi aşteptăm.Preşedinte,

ss. Dr. N. Căliman.Secretar,

ss. Ion Colan,

Scumpeteala Braşov

lei ilicite, spre a se aduce ast­fel o uşurare de traiu şt cla­selor sociale cu mijloace mo­deste, evitându-se deosebirea mare de preţuri ce cxsta azi, între comerţul dela site şi cei dela oraşe.

Etiopia spiritualăde Elian J. Finbi

Prim'm la redacţie o scrisoare deschisă, adresată de Asoc. So lidarâ a Pensionarilor Braşov d-lui primminisiru şi miniştr.lor de finanţe şi comerţ. Scrisoarea se referă la scumpirea cres­cândă a tuturor articolelor şi în special a celor de striciă nece­sitate, fapt care face insuporta­bilă viaţa consumatorilor cu mij loace modeste sau lipsiţi de mijloace, categorie care cu prinde, în prima linie, marea massâ a micilor pensionari şi salariaţi publici. In special scumpetea a luat proporţii în oraşul nostru — St. Moritz ui României, — recunoscut ca prima staţiune climaterică şi to calitate de vilegiatură, turistică şi sport, din ţară.

In ultimul timp — se spune în scrisoare — articolele noatire ind gene, cari se produc în can- t tăfi suficiente în ţară, prin spe­cula ce se face, au ajuns la o urcare nemolivată de 50"/o faţă de preţurile din trecut, crein- du-se astfel paradoxala situaţie că producătorii se p âng de supraabundenţa produselor şi lipsă de debuşeuri, iar consu maiorii de scumpete excesivă. In s hmb speculanţii jubilează.

, Ţinem sa ev.denţitm faptul — termină scrisoarea — că fir­mele industriale şi comerciale, din acest oraş, sesizate de scumpirea crescândă a traiului, din ultimul timp, au acordat deja un spor de scumpete pentru sa­lariaţii lot, în proporţie de 15—20% ; — numai r.o, sala­riaţii de stat, vedem că râmă nem toi umiliţi şi amărâţi — şi de dala aste, — eşa cum efost întotdeauna nemiloasa noastră soartă*.

In concluzie, se cere se tis facerea doleanţelor funcţiona rilor braşoveni, cuprinse în ur­mătoarele două desiderate:

1. Oraşul Braşov sa fie asi­milat, în ce priveşte cota de scumpete pentru pensionari şi salariaţi cu Capitala ţârii şi cu Sinaia.

2. O org nizare mai sistema­tică. pentru combeterea specu-

Conferinţe.Astăzi, Sâmbătă 16 Noembrie j

orele 6 ‘/4 p. m.. d 1 prof. univ. Victor Vâlcovici, fost ministru, va ţinea, în cadrele Universităţii Populare a Ligii Culturale, a doua conferinţă din ciclul „Pro bleme actuale de ştiinţă si filo sofie“, tratând despre: „Părinţii astronomiei m o d e r n e în s da festivă a liceului ,4 . Şagana .

Suntem siguri că publicul nos fru intelectual va aprecia cu o caldă simoatie talentul remarca­bil al învăţatului nostru.profesor.

Peşedinte: Ccnst. Bălăeescu.

Conferinţa d lui prof. N. lorga din Dumineca trecută despre , 0 rientâri româneşti în politica un­gara şi în economia săreescă* a întrunit o asistenţă foarte nu meroasă în sala teatrului »Astru*.

Precizările istorice ele d lui prof. N. Iorg î în ce priveşte a- şezarea ungarilor în Panonia şi colonizarea în Ardeal a elemen­telor germane, ca şt rolul şi rostul acest >r elemente în des vo'darea vieţii Ardealului, au fost urmărite cu un viu interes.

D 1 prof. N. Iorga a încheia! expunerile sale cu un apel fră­ţesc adresat concetăţenilor un­guri şi saşi penbu o colaborare sinceră şi onestă cu elementul dominant româresc.

Conferinţa va apare în broşură

— Fine —Răspunzând unei trebuinţl tot

aşa de neapărată, ca şi simtă mântui religios, Etiopia cullivă o altă faţă literară, care-i face. ca să zicem eşa, coadă celei­lalte şi cu care aproape se a- mestecă. Este aceea a slăvirii familiei imperiale, căreia-i prea măreşte 'obârşiile solcmoniene, în cronici lungi, numite »cronici regale*, întocmite de grămătici, sau de înalte feţe dela Curte. Cronicile acestea arală isprăvile vre unui rege, războaele, faptele mai de seamă ale domniei lut,-ă ile, titlurile sale, pomelnicul neamului său. Al a ’uesc, mtro laltă, o îrmănunch tre de docu­mente istorice, adesea deşăn­ţate, ce-şi oQt crezare în popor, ca şi la cărturari, şi amintesc despre un trecut de ̂ minunăţii, ce purcede dela întâiul om al Facerii; mai coprinde apoi fermecătoarele aduceri amnie despre regina del* Miază-zi, re- g'na din Seba. Toate ace s e s rieri, Ue că purced din isvor rel-g os seu profan, sunt uneori îmbâ’.site de-o rt lorică de pare c’ar fi u i fel de vo bărie occi­dentală încâlcită şi cu două în- ţtlesun, alcătuind p ntru Etio pia una din cele mai de seamă ! calităţi şi frumuseţi ale aceslor I bucăţ;. Aceaslâ retorică ît.florilă a mers aşa de d» parte în iste­ţi nile ei, încât a dat naştere u nei ştiinţi numită sam-na ta ie , sau arta de-a lămuri aurul ude vârâtului înţeles din ceara fra­zei, ce l înfăşură în prea multă slave, întocmai ca luminoasele întunecimi ale simbolişt lor.

Trubadurii, povestitorii, poeţii că'ugării drum< ţi, însuşesc

ert.sunt primiţi la masa mariu * nitarl, cari în schimbul . dctn’

Acest lok-or este .mere parte de lungi r»oo * laude deşarte, de c â H t ă ^ J ? novate, bocete de înmo^a cântece de dragosle. snoave «I p o ,e ,t„ l morale o f- sim in el formule şi re^inT cenţe religioase, descrieri f lupte şi viaţa vietăţilor sL de tice, aruncări de vorbe nevln ’̂ fete şi măscăricioase cu orii la s'mţăminteie lumeşti. Ne tiu ţişează expresia lor firească“J pună măsură a suflet„luj plen îndreptat cătră viaţa trică, îndrăgostit după desăvft? şlree morală, de o omenie leasă, de o mândrie trufaşe une ori batjocoritor, ca al tutun» oamenilor ce trăesc la munle Oricum, înmănu schiază acea sim'.* boli ă universală, ce curge 'ntre toate popoarele, ce face din viaţă una şi care leagă Etiopia cu marea familie omenească.

In rom âneşte de luliu Negulescu.

Gută « SciaticăNevralgii * Gripă

Dureri de capVindecă garantat!

La Farmacii şi Droguertt. Produs elveţian.

- I

Şlfolklórul ţârii şi fără îndoială cea mai b :r ă iileratură etiópé, ce-l mai puţin scrisă decât vorb. ă Aceşti povestitori işi au numiri felurite, potrivit le ului in care j s’au deosebii Azmari, cântăreţi, muzicanţi, sa-mutori şi improvi-j zatori, sunt poftiţi pe la nunţi,' la sărbători, la mese, la bote­zuri. întovărăşiţi de o scrip ă, stârnesc râsul edur. arilor pnn vioşia lor pişlcheră şi hazlie. La ' înmormântări laudă meritele mor-j ţîtor. Unele feţe boereşti Întreţin n-ai mulţi din aceşti azm ari sau măscărici, ocol ndu i cu cinste. Sallaii sunt cântăreţi răz­boinici. întovărăşesc pe şefi la bătălii, înteţesc oşlile, aruncă blesteme asupra duşmanului şi ■ laudă pe ostaşi le întoarcerea din luptă. D eblerad, a ltk a ii ,« mamherii se ţin d. -o treapta de povestitori mai cărturari şi moi învăţaţi. Se bucură de o mare putere, nu atârnă de nici o au­toritate, suai bine văzuţi la Curie,

P a rcu rs de vânătoare .Hu- b ertu s*. Mâna, Duminecă, 17 Noemvrie, se va ţine tradiţiona­lul parcurs de vânătoare „Hi- bertus* (cca 15 km.) al Cluba- Iul Călăreţ lor din Brsşav, |a care vor participa şi do anii o- Lţeri din garnizoana Braşov. Pista s’a bies în aşa fel, ci spectatorii pot urma în automo­bile concurenţii pe întregul par­curs Timpul şl locul de îal&f- nlre etâl pentru călăreţi, cât şi pentru spectatori este ia orele 10 şi 30 minute, la manejul clu­bului din Strada 1. G. Duca Nr, 176. T jţi amatorii sportului de călărie sunt invit.ţi pe această cale.

Ir

<t»- ' VÍ5

ROMANUL„GAZETEITRA'NSIILVANlEI“1

V A L A Hde E lisab eta Henţiu.

Capitol XIII.

Tudor cu ochii sticloşi şi vocea a- proape stinsă îi făcu semn lui Iancu să se apropie.

— »Apropie-te de mine Iancule! Ce mult am dorit să te văd. Tu ai fost gândul meu de întotdeauna şi acum, când eşti aci lângă mine, din cauza boaiei nu pot sta de vorbă cu line. Dar ascultă-mă 1 Să nu cauji să mă răzbuni. Fiecare îşi va lua pedeapsa după fap­tele făcute. Eu, poate m’am născut fără noroc, iar ţie nu-ji va fi de nici-un folos răzbunarea. Eu să ştii că i-am iertat încă de mult pe toţi! Pe toţi! Tu mai bine să cauţi să găseşti pentru satul nostru un dascăl bun, întocmai aşa cum aş fi dorii să fiu eu, precum eşti iu — şi cum merită să aibă satul nostru.

Nepotul părintelui Siroe sigur nu va mai veni. A fost dat de gol că nu avea g lagore la cap / Iar cum părintele s’a dus, nu mai are cine-1 priponi iarăşi.

Preot vei fi iu, aşa cum a dorit părin­tele Manole. Să-i iei locul. Să începi o. viaţă nouă, o viaţă cu muncă cinstită, roditoare. Politică să nu faci, căci îţi vei pierde sufletul, bălăcindu te în mo­cirla ei.

Politica nu e făcută pentru dascăli. Eu cel puţin nici-un fel de noţiune n’am primit în şcoală despre ea. Şi pe cât ştiu, nici-un pedagog n’a pomenit vreo­dată despre folosul acesteia în opera lui. Alta e menirea preoţilor! Politica lor ar Irebui să fie — chiar dacă până acum n’a fost, — grija pentru educaţia spirituală, pentru binele şi fericirea mă­nunchiului de suflete ce ii-se dă în pază. Toată preocuparea tajţsă nu fie alta, Ianculel Să te gândeşti numai la aceşti oameni, cari au rămas tot aşa de buni şi cinstiţi cum l-ai lăsat. Să faci cum a făcut părintele Manole, întocmai ca el. Pe Mărioara n’am mai găsit-o nici eu când m’am întors. M’a durut că a trebuit să n’o mai găsesc măcar peea « l

,-.Tudor se opri. Oboseala puse stă­pânire pe el.

Cu un şervet îşi şterse transpiraţia de pe frunte.& II înnecă iusea. O tuse, care nu mai era seacă aşa ca până acum. Pe şervet

rămaseră pete roz, roşii. Bolnavul se uita la ele, le cerceta, ofia, apoi moto­tolea şervetul, ascunzându-1 sub pernă, ca să nu-1 vadă nimeni.

Cu fiecare picătură de sârge, simţea cum i-se scurge viaţa. Uneori, nervos, revoltat şi neierlându-se parcă pe el însuşi, spunea: »Unde e tinereţea, unde e viaţa pe care n’am ştiut s’o trăiesc? Nu vreau să mor! Vieau să trăiesc pentru mine, pentru voi toţi care m’aţi înţeles*!.....

Dar boala îşi făcuse rădăcini adânci şi nu-1 cruţa.

— »lancule, vino mai aproape de mine; stai aci 1 Pune-ţi mâna lângă a mea şi povesteşte-mi tot ce îţi aduci aminte de când ne-am despăr[it I A- seară eram prea obosit. După cum mă vezi, nu mai sunt decât o umbra a lui Tudor de ellădată ! De atâtea ori am în­cercat să-mi adun gândurile, se-mi a- duc aminte cum ne-am despărţit, dar niciodată nam fost în stare. Sim» ceva greu care mă apasă a c i! (lşi strânse tâmplele intre mâinile rămase doar oie- ea pe oase) Ştiu atât, că mâna asta a

fost aproape ferfeniţă, că am zăcut mult mtrun spital din Praga. M’am s î

deslul de bine între cehi, Jrafi d * 1 c e i a ş sujerm lă, cum ne spuneau ei-

Pe front n’am mai fost, iar 8C®sa.a . venit numai după căderea definit»̂pentru totdeauna a duşmanilor.ln Frag am întâlnit pe un fost coleg de $coa. Ion Moraru, care este învăţător ,fJ , ooare Cu el îmi mai omoram ur . făcând diferite planuri. Dacă l-ai 'n ? .j ar fi bine să-l rogi să primească ş* vie dascăl aci, aci, la noi. Ii cun.os r gj fletul, ştiu ce poate. A rămas sing tA e l! Părinţii lui au fost spânzuraţi ca şi tata.

Dar să încep de unde am ram ...Cu ungurii nu mai era deâ uraf

Nu-i mai puteam vedea! ^ au pe tata fiindcă era valah. Pe P ^ Manole l-au chinuit prin temniţe. s’a prăpădit, tot pentrucă iubea româ- lui. Iar pe noi, flăcăii Ardeal j0jnesc, ne trimeteau pe fronturi ’ ^ pentru că nu eram de acelaş - jard& ei 1 îşi puseseră în gând sa n ,g(t să nu ne mai dea pace. ă>u să nu i p e d e p s e a s c ă Durnnez < du-le ce nu le aparţinea .

i- i, •

Va urma,

98 1^35

gobais şl Luni în 9 şi 11 ora 9 scara, au avui loc

frumoase con certe cu : fio“5 J in (plan din timpurileWayf1“ " " ‘ -

Cronică muzicalăcăjilor, d na Rădulescu a im' prcsionat, cu drept curant, au-

D l Fotlno la cello şi d l Jmnu la flaut, in frumoasele bu­cali clasice au dat încăodată do­vada de adevăraţi maeştri la instrumentele lor. Aceste5Uin<D*jC? soli?H orchestră, a i Rădulescu le-a dirijat cu deosebită competintă de pult.

Publicul entuziasmat, cu a- plauzele inzistente, n’a încetat a ovaţiona pe executanţi: solişti, orchestră şi dirijor.

R. A.

GAZETA TRANSILVANIEI’ Pagina $

cello, fliut şi cu părţi din or- că.

primul a fost concertul de

\cl l ) canto, cello, mut ! k h ’rsul unei părţi din f e r a philermonică'd188" . _ l .« t n r

ra din aula Honttrus, dat c8lIlj| N. R ădulescu la clave* de: a, Rost. Baumann Rădu- 'in' f soprană, d-1 V. Jianu la

, d-1 l. Botino la cello. Pro- alcătuit din bucăţi de

de duete şi trio, a fost -utat cu o deoseb.tă măes-

Si® special remarcăm caii- fiîie deosebite de cântăreaţă 1 dnct Rădulescu. Selectul oncert la fiecare bucată a fost

Îndelung aplaudat de întreaga

8Scj concertul de Luni setra, (inul în sala R-dutei a fost la adevărttă înălţime de arlă.

La punctul 1 şi 5, concertul ■n re.minor de L S B s .h a fost executat de clavecin şi or hes- Irâ. In aceste bucăţi d l Râdu lescu dirija din ca id in când orchestra dela clavecin. Execu- (ia şi Interpretarea a fost cu deosebită acuratetă şi finetă. pRemarcăm, ca şi la primul concert, pe dna Rădulescu, so- prenă, in cele patru bucali de Baussnern şi în Arta*ach,.„ de Morart. Prin timbrul clar, căl­dura, fineja vocii, prin dicţiunea impecabilă şl interpretarea bu-

Două concerte:Paul RichterD*1 Paul Richter, fost director

general al orchestrei oraşului Braşov, împlinind 60 de ani va fi sărbătorit prin două concerte cari vor avea lo c :

Primul, astăzi Sâmbătă în 16 Nov, la ora 9 seara în sala Redută, aranjat de orchestra Philharmo nică. In program Ouvertura fes­tivă, Concertul în si minor pen­tru pian şi orchestră, Synpho- sta Nr. 3 în sol minor pentru orchestră, - compoziţiile săi bato* rituiui.

Al doilea, Duminecă în 17 Nov. la ora 11V-2 in sala Redută. In program muzică de cameră: Sonata pentru vioară şi pian, şase lieduri pentru voce şi pian, q iertetul Nr. 1 in do minor pen­tru coarde, — compoziţiile săr­bătoritului.

Ondulaţiepermanentă

cu renumitul aparat mondial„S E T 1936-

num ai la

Frizeria SzaboStrada Mihail Weiss

Nr. 6 (şase)Preţ de reclamă până la

1 Decemvrie Lei 150. Onduiafle cu apă lei 30 Ondulaţie cu fier lei 20 Manicură lei 20Tuns lei 20Bărbierit lei 10O carte de abonament cu 10 numere numai

le i 80558 t —4

Comitetul local pentru ajutora­rea şomerilor din B-aşov.

Nr. 143—1935.

U

Banca pentrn circulaţia mărfurilor S. LDin Braşov.

In Monitorul Oficial Nr. 252 din 2 Noemvrie 1955 (parteatt) sunt publicate nouile st tute ale „Băncii pentru circulaţia marian or S. A * din Braşov. Aceste statute au fost votate în adunarea ge ̂nerală extraordinară din 30 Decemvrie 1934 şi autorizate de siliul Superior Bancar în şedinţa din 10 Aprilie 1935. Co® >rs _ statutelor, denumirea socieiăţ i este: Banca pentru circulaţia * lurilor S. A. In limba germană: Warenverk hrsbank A O. m nmnn ungară: Aruforgalmibank r. t. Sediul principal est? Braşov. Iar SC" diile sucursalelor sunt: Mercurea-Ciuc şt Slt Gheorghe.

Scopul Băncii este de a efeciuv operoţianile prevainie ae art. 9 al statutelor şi anume: Acordă împrumuturi şi ^avansu cont simplu, în cont curent, sau pe poliţe* Scontează, ree tează şi primeşte Ia încasare poliţe, cupoane, titluri sorji etc. Primeşte bani în depozt spre fructificare, la w® - ru termen şi eliberează livrete de economie, nominative purtător, sau nominative dar plătib’le la purtător «te. ele.

Durata societăţii este nelimitată. Cep t il social c * -rrwwţ Lei 45,000,000 împărţit în 15000 acţiuni la purtător a fiecare. Consiliul de administraţie desemnează pe man 1 reprezentanţii Băncii cum şi pe cei care pot semna ia nume Băncii, fxând şi limitele ş\ conditiunile in care aceşUa pot e « cuta mandatul sau dreptul de reprezerdare on de semi blicnţiunile societăţii se vor face în: Monitorul Oficial, Bu'eti Consiliului Superior Bancar şi într’un ziar românesc din cele mai răspândite în localitate.

Braşov, la 12 Nuemvrie 1935.586 l —l Banca pentru circulaţia mărfurilor S . A -

Pentru cei amendaţi pentru contravenţii.

O circulară a C a se i centralea asig u rărilor socia le .

Conform hotărâre! Onor. Con­siliului de Administraţie al Ca sei Centrale, din şedinţa dela 3 Octombrie a. c„ se face cu­noscut că regimul scădere! a* menzilor aplicate până la 1 Mai 1935, comunicai cu ordinul No. 7116 din 25 Aprilie o. c., se ex. tinde şi asupra amenzilor re ­zultate din contravenţiile con­statate după a ceastă dată şi până la 31 M artie 1936 — în felul următor:

L Pentru debitele d e cotizaţii şi amenzi, date tn baza art. 103 din L eg ea de unificare cât şi a art. 233 din leg ea m eser Hor:

1. Debitorii cari se vor con forma pentru cotizaţii, în trimes­trul Octombrie 1935, vor plăti 3% din amenzi.

2. Debitorii cari se vor con­forma pentru cotizaţii, în trimes farul Ianuarie 1936, vor plăti 20 /* din amenzi.

IL Pentru am enzile propriu zise, pronunfate in fav oarea C a­sei Centrale a Asigurărilor Ş o ­

im i în cazul când plata se face inlăuntrul termenelor de mai sus.

Director general: Gh. Enescu-Director: Cezar Răşcanu.

DiverseD eţinătorilor de ordonanţe

de plată pentru titluri de îm­prumutul de consoii tare 3% li se aduce la cunoştinţă că cu ziua de Luni 18 Nov. 1935 va incepe eliberarea acestor titluri la Biroul Împrumut camera Nr. 36. Fac excepţie dela aceasta autorităţile comunale şt toate casele speciale, pentru cari se aşteaptă noui dispoziţiuni.

•Aviz In calitate de reprezen­

tanţi ai firmei „Bayar“, I. G, Far- benindustrie S. A. avem onosre a vă invita la reprezentanta fii inului cultural sonor Uf 1 •Ener­gia solară acumulată* la Cine­ma „Asira* Braşov în ziua de Duminecă 17 Nov. ora 10 a m. fix. Intrare liberă. „Pharma* Studerus & Co.

Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că in ziua de 25 Nouem- brie a. c. ora 5 p, m. se va ţinea în localul Primăriei Muni­cipiului Braşov, licitaţie publică cu oferte închise, pentru furni­zarea următoarelor alimente pe seama şomerilor din Braşov şi anume:

1. Carne de vacă calitatea II,2. Slănină sărată,3. Pâine neagră,4 Lapte de vacă,5. Făină de porumb,6. Fasole,7. Lemne de foc,8. Săpun de rufe.Caetete de sarcini se pot ve

dea la Primăria Municipiului Braşov, etajul II, camera 5, între orele 8 —12.

Dispozif unile art. 88—1 1 0 din legea contabilităţii publice se vor aplica la această licitaţie.

Braşov, la 5 Nov. 1935.Preşedinte: Secretar:

Dr. T. Prişcu. indescifrabil.583 1—i

P rim iţi g ratu it o p erech e de sch iu ri co m p le c te dacă v e ţi gâciCând vom avea prima zlpadă în Braşov

Prezicerile se primesc la magazinul „Sportgeller Braşov, Str. Mihail W eiss Nr. 11.

Cei din orovincie trimit prezicerea printc’o Carte postea. 577 Terninul exprimării până la 25 Nov. 1935

Togal, un adevărat am ical casei 1 Cu multă plăcere vă certific, că în farmacia mea de casă nu mi lipseşte niciodată

sei uentraie u ^ ~ . in I Togal ut. Eu însu mi întrebuinţez dale, conform art. 104 -100 ain T j.ul ]a migrenă, solul meur J „ • i i f iP /I r S I CI t e X l 6 m I t J ___-îl „ A t i M a i i n A CI O

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 30 277 1935.Serv. economic.

C. L 3165

Piicafiii îi MafiePentru închrierea a 4 ca ­

mere ( âie 2 camere separate) din curtea casei Piaţa Libertăţii No. 29, se va ţine la Priaiăria Braşov tn ziua de 27 Nooem brie a c. ora 12. o licitaţie pu­blică cu oferte scrise, în con­formitate cu dispozitiunile legii contab lităţii publice.

Atenţiune AtenţiuneAiuc la cunoştinţa stimatelor doamne, că în sa­lonul meu de frizerie de dame, transformat modern, eorâsounzător cerinţelor de azi, începând

din 15 1. c. până la 1 Decemvrie inclusiv, am -> aranjat zile de reclama, cu preţuri reduse

pen.ru-ca stimatele doamne să se poată convinge despre serviciile mele speciale de primul rang.

Ondulaţie permanentă, cu garanţie de 6 luni, ondulaţii cu apă şi fier, tuns, spălat special de păr şi manicură, c e le mai moderne freze de serală, lustruiri cu lac etc. etc.

In speranţa concursului binevoitor rămân cu stimă

Ş T E F A N T H E IL frizer.

5§7 1—2 (Hotel Coroana, Tel. 9 - 2 0 )

dale, co n fo rm ă r i, iu * -xuu u... . T o g d .ul la migrenă, solul meu i Conditiunile detaliate se po Legea d e unificare şi a texte- c0" tra dureriior reumatice, şi de I vedea la serviciul economic al 'or sim ilare din legiuirile de a- când cunoaştem Ţogal-ul nu mai | Primăriei. iigurâri socia le anterioare cele i I întrebuinţăm ait medicament. To-. ----- o» «rmd- I gaU l ne-a devenit un sincer

prieten de casă, care ar trebui să nu lipsească din nici o gospo­dărie. G. Borgbidai, Timisoar*

de unificare, s e acordă urmă toarele s c ă d e r i :

3 Acei cari achită în trimes­trul Octombrie 1935, o cotă de 5#/v din qiantumul amendei, se vor scuti din oficiu de plata res-

, tutui de amendă.4. Acei cari achită în trimes­

trul Ianuarie 1936, o colă20*t% din quantumul amendei, se vor scuti din oficiu de plata res-

| tulul de 80»/o din amenzi.5. Debitorii cari nu se vor

conforma până la 31 Martie 1936, vor plăti după acestă dată, e- toenda integrală.

-Ir cotele de mal înainte (dela Nimerite 1—4), ce revin corn plect Casei Centrale, conform

108 din legea de unificare, consideră inclusă şi dobânda

Jc întârziere de 4 şi V* /°» con" art 55 din lege.

, Cast. le şi Oliciile sunt obli- \ Şnte a urmări Integral încasarea

pitelor, după toate formele N ate, ca şi până acum, efec-

scăderile de amenzi nu-

D-na CLOOSdeschide

Şcoala de dansîn Str. Lungă Nr. 9 (lângă Cinema Astra)

Dansuri moderne în grupuri, ore separate

şi cursuri pentru copii

înscriere între orele9 - 1 Şi 3 - 9

569 2 - 5 __

cămară, g r a ^ â 1« ® J î\ mChiriaL Str. Razboeni No. 31.

Braşov, la 7 Noemv. 1935. Comisia interimară,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

Secretar general : 589 1—3 Dr.P. Voicu.

S’A DESCHIS la

15Novembre

Atelier de Reparaturi

Articole de sport

25ani practică în spoiţ ii

de tkyMontări

Reparaturi de specialist

H. GUSTStrada VSmil * !< fv ls « 591 Biserica cat. * 1

Primăria Municipmtui Braşov,

No. 30.471-1935 Serv. economic.

Publicaţiune ţSe educe la cunoştinţă pu­

blică, ca s’a găsit pe cânp un cal murg î.v his, cu stea în fr _nte şt o mânză murgă închis. Caii eu fist adăpost tl in grajdul lui A. Gjsbelh Str. de Mjioc 106.

Proprietarii se vor prezenta m termen de 8 zile cu dovezile de proprietate plătind taxele de În­treţinere cuvenite.

După expirarea acestui ter­men animalele se vor vinde prin licitaţie publică, In sensul dis- pozitiunilor legii asupra poliţiei rurale.

Braşov, la 6 Noemv. 1935. Comisia interimară,

p. Preşedinte :Dr. Bogdan.

p. Secretar general 5gQ 2_2 Dr. Popovici.

^Primăria Muni ->piurni BraşovComisia Climeto-SportHS.

A V I Z .

Se a lu ie la cunoştinţa gene­rală că, dela data de 16 t. c«. vor începe cursele cu Autişe* ni'a, între oraş şt Poiana, după programul obişnuit.

Pentru înlesnirea aces'orcurst«*. in timpul de aglomeraţie. Pri­măria Municipiului mai pune tR circulaţie încă o eutoşeafaâ pro curată recent, asigurând «n tm * dut acesta curse absolut rega* rate în tot anul.

Braşov, 15 Nov. 1935.Com isia C lim atico SparUoâ

B R A Ş O V A U T O Ş E N I L A

592 1—2s*f-

Întreprindere de sudare electrică şi Autogen

execută tot telul de sudare de cazane icorusioan*). Ciulosă de cilindrii la mo tosre. Biocurt şi axe prin­cipale de automobile. Oar fierul voarte de aluminiu ş i de fontă Sudajul electric se

execută şi îa provincie. Braşov, Str. Bisericei Ro_

M /»MO ^ A. » ' -J

Cel mai mare asortiment de paltoane pentru bărbaţi şi doamne, cu cele nm

mai ieftine preţuriîn magazinul de haine

„R E C O R D 'Braşov, Str. Porţii 1 (vis à « f de marele magazin de p -»fsf Scherg). — Membru al de credit .Economie*.— Pf rw* nent în depozit im p erm esm ie de cea mai buna mărci „ExcCi- s ior“. — Haine de sto fă pe**!- tru copii ( 3 - Î 0 emt) 4ete 2 £ * Lei. « 2 4 - 1 2 *

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI N'- 9o-1935

Restaurareamonarhiei în Grecia.

Mult frământata viată politică Internă a Greciei intră din nou Sa făgaşul monarhiei după o ex­perienţă. vreme de câţi-va eni de regim republican.

Anii de republică s’au ilustrat prin repetate mişcări militare şi pronunciamente ceri au culminat cu aventura din Februarie 1935 pusă ia cale de d-i Venizelos ş i care s’a terminat cu un for* midabil eşec.

Meritul înf ângcrei elemente lor venizeiiste revine generalu iul CoTdyîis, acest f.-u de Jăran din Peieponez, care intrând după aceea triumfător in Atena a tre cat de la o extremă la alta, de la republicanul încarnat de altă­dată la monarhistul ir.focat de azi.

Urmând ca naţiunea să fie consultată şi să se pronunţe a- supra formei de guvernân âot, guvernul Tsaldaris a tot amânat plebiscitul ceeace a determinat p e generalul Condylis sa şi a sume »mânu militari* puterea executivă fixând data plebiscitu­lui la 3 Novembre a. c. ia adevăr aaţiun>?a greacă votând la acest plebiscit cu majori tute sdrobi- ioaie s’a pronunţat pentru mo aarhii constituţională.

O delegajiune în frunte cu preşedinţii adunărilor legislative a fost investită cu sarcina de a înmâna Regelui George, care se găseşte în exil la Londra, rezul* latul plebiscitului, învitându i în numele natiunei de a se întoarce în Patria din care fusese isgon t.

Regele George primind deie* gaţia in discursul rosdt cu acea ocazie a spus: „Ascult chema­rea Ţârei mele şi mă înapoez

printre voi. Sunt pe deaîniregul conştient de obligaţiile pe care ie i-au şi-mi voi face toată da­toria. Cer tuturora celor care au conştiinţa răspunderei, să mă sprijine iară rezervă pentru a merge cu tofii împreună îna­inte în opera de cooperere şi concordie*.

Acest regal apel este adresat mai aies partidelor politice în­tre care până acum luptele sfâ- şiitoare au depăşit orice limită, cauzând un imens prejudiciu natiunei grece.

întreg poporul va îmbrăca haina de sărbătoare în ziua de 17 Novembrie, când regele George va pune piciorul pe pământul vechii Elade. Dar o da*ă regimul monarhiei consii iutionale întronat, să înceteze luptele intestine pentru ca totii ia un loc cu puteri unite să pă­şească la înfăptuirea dezidera­tului regal şi aceasta în intere­sul Greciei !

Ne bucurăm alături de naţiu niie componente ale Intelegerei Balcanice de noul regim din Grecia, a cărei politică externă credem că nu va suferi devia- (iuni, dat fiind înaltul scop al acestei înţelegeri, cere este a- sigurarea p ă ce i în S . Estul eu­ropéen

Fie ca după zilele sbuciumate şi sumbre ce au încercat popo­rul elin, noul regim monarhic instaurat să hărăzească Greciei o eră de linişte şi prosperitate !

C ălăraşi laiomifa, Nov. 1935.N, 7. Simionescu.S ’a deschis Parlamentul

Cu fastul obicinuit s’au des­chis o i Corpurile Legiuitoare. Cu esceptia parlamentarilor li­berali georgişti şi a mareşalului Avere seu, au luat parte repre­zentanţii tuturor part delcr.

Suveranul însoţit de Marele Voevod Mihai şi de Prinţul N> colet, a fost primit cu puter­

nice urale. Mesajul cetit de M Sa Regele insistă în partea prima asupra crizei generale şi a proiecteior de legi ce se vor supune desbaterilor şi cari sun

I legale de problemele a caro I soluţionare se impune iară in ; lârziere. De încheiere se ape

leazâ la unirea tuturor voinţelor

N evoile arm atei şi politica extern ă.In ce priveşte nevoile armatei

şi politica externă Mesajul con tine următoarele pasagii.

»Armata trebue să rămână pe primul plen al£ preocupărilor Domniilor-Voastre. S atis facerea integrală a nevoilor o ş tr ii es te comandamentul suprem al c e a ­sului de fată . Meri şi însem­nate progrese au fost realizate în ultimul timp pentru această satisfacere şi pentru organiza­rea industriilor naţionale de răz boi, Dar situaţia generală cere aol sforţări şi noi jertfe. Guver­nul M*u vă va supune o serie de măsuri menita să asigure re sursele necesare unei mai r i ­gide înzestrări a armatei şi sunt încredinţat, că pentru infăptuirea cât mai grabnică a acestei o- pere se vor asocia, într’o pa­triotică solidaritate, conştiinţele tutelor Românilor.

„Situaţia internaţională e s te s e r io a să Anul care aproape s’a scurs, d şi început sub semnul Îmbucurător al Acordurilor deia Roma, care apropie două |âri prietene nouă, Franţa şi Italia, deşi rodnic în realizări în do­meniul securităţii colective, a fost sortit să vadă, înainte de sfârşit j! lui, izbucnirea unui rlz boi, care e dus pe teritoriul u- nui alt Continent, are totuşi o adâncă inrîurire asupra situa tiunii politice europene.

„Rom ânia, c a slu jitoare ere din cioasă a Pactului Societăţii Naţiunilor, a ap lica t dispozifiu- nile lui, înfruntând greutăţile a- c e s t e i sarcin i du reroase, cu nă­

d ejd ea c ă o P a ce dreaptă va putea j i curând restabilită.

.In aşteptare, o veghe conti­nuă este necesară pentru ca păstrarea păcii europene să fie asigurată şi pentru ca intere­sele noastre naţionale să nu fie cu nimic atinse.

„Mei mult ca oricând se im­pune în acest scop, respectarea tratatelor de pace, fidelitate că tre alianţele noastre, prietenie cu toate Statele fără deosebire, consolidarea raporturilor noas ire de bună vecinătate şi coo­perarea noastră la opera de se­curitate colectivă, în cadrul şi cu respectul Pactului Societăţii Naţiunilor.

»Dar mei presus de toate, ceeace poate asigura poporului român trăinicia fiinţei lui de Stat, este încrederea în noi in şine şi în Destinele acestui Neam, ceri, ca să se împli­nească, cer ca fiecare din noi să se supună la cele trei po­runci ale vremurilor grele ce trăim: prevedere, întărire, unire*.

In şedinţele Camerei şi Se­natului, cari s’au ţinut eri d. a. au fost proclamaţi aleşi: preşe­dinte el Camerei d-1 N. N. Să- veanu şi preşedinte al Sena­tului d-1 C. Dimitriu,

AVIZ. Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra insera­tului fabricei Heinrich Franck Sohne S. A. R. pentru Industria produselor de cafea, Bucureşti— Braşov. 535 3—6

rongrssui economic al ardealului şi Banatului

In vederea întrunirii Congre­sului ecc-nomic el Ardealului şi Banatului, covocat la Cluj pe ziua de 28 Noembrie a. c, pri­mim următoarea invitare:

Prin a cea s ta invit p e tofi bunii români din Braşov şi jar, pen­tru cari soartea creditului ro m ânesc din Ardeal prezintă in­teres, la o consfătuire fn vede­rea organizării „Congresului econom ic al Ardealului şi Banatului* convocată la Cluj pe ziua d e 28 Nooemorie a. c.

Consfătuirea va avea loc în sa la Sfatului din Pic fa Libertăţii în ziua de Jo i 21 Novembrie la o re le 5 p m.

Din încredinţarea „Solidari tăfit“, a soc ia fie de Institute f i ­nanciare.

Braşov, 15 Nov, 1935.Ioan Budiu,

director la Banca »Albina* Braşov.

Clujul a comemorat pe neuitatul maestru B. Dima

La Cluj a avut loc Luni la Opera Română, comemorai e a a zece ani dela moartea neuitatu­lui nostru maeslru Gheorghe Dirre, fost director al Conserva­torului de artă dramatică şi muzică.

Cu ocazia acestei pioase co­memorări, d na Ana Voileanu- N icooră, profesoară la Academia de muzică, a conferenţiat despre viaţa şi activitatea marelui com­pozitor dispărut.

Cântăreţul de operă d l lonet Crişan, a cântat două cântece din repertoriul bogat al maes trului Oh. Dima. La sfârşit s’a cântat imnul „Salvum F ac Re- gem “, cu acompaniamentul or­chestrei Operei Române, dirijat de d l prof. A. Bena, directorul Academiei de .muzică din Cluj. Acest imn închinat de regreta­tul G. Dima Regelui Carol I, a fost executat pentru primaoară de Reuniunea de cântări din Braşov la concertul dat în 1916 în Castelul Peleş din Sinaia.

Clujenii şi-au făcut datoria. Aşteptăm ca şi Braşovenii, în mijlocul cărora a activat timp de peste două decenii maestrulG. Dima, să urmeze pilda deia Cluj!

Salariile preoţilor ori0ţj0 .Asociaţia generală a clerului ortodox român '

nta preoţim» din întreaga ţară, că prin rW i,;Asutio i-a -----— '- " « u in român «a

noştinţa preoţim» din întreaga ţară, că prin dectete . e 1« r, Nov. 1935, (Dos. 1 5 3 8 -9 3 5 ) Curtea de Apel din C hf?“5 6 a făcut cuvenita dreptate preoţilor ortodox!, lovm • Su S. ţi lor ca funcţionari ai statului şi sluj tori ai altarului *n drcPluril|

Prin admiterea acţiunii în contencios « d_,.Prin admiterea ac|iunu in contencios a Pr. Boli Gura Galbena, jud. Tlgh'ne, s-a anulat legalmente dreaptă a Ministerului cultelor d e a reduce salariiim° SUra "e prin scăd erea veniturilor personale, lucru neîngăduit en-Ptfe°N/, noenele Bisericii şi nici de vre-un text de lege. nici ca

di«

ca«

Războiul italo-abisiriijjRadiopress anunţă din Adun: Armata italiană a reuş i - I

ce rcuiască în regiunea Geralla trupele rasului Ghebrlet 9 n în*l luptă înverşunată, în care au căzut mai mulţi războinici ahi ^ 0I rasul Ghecriei, cu restul soldaţilor, s a predat. Disinieni,|

A c ţ i u n e aFrontului Românesc» !

O agapă la B raşo v

Eri seara a avut Io : în sepa­reul Restaurantului „Azuga* pri­ma convenire colegială a inte­lectualilor braşoveni înrolaţi tn Frontul Rrmânesc. Cu acest pri­lej s’au discutet şi pus Ia punct d ferite probleme în legătură cu acţiunea nuţiontlă a Fr. Rom în jud. Braşov, reluându se tot odată şi activitatea întreruptă a Cercului de studii.

Masa colegială, la care au luat parte numai invitaţi spe­ciali, a fost presidată de d I G. £ Cuieanu. La viitoarea convenire apropiată se va i&rgi numărul participanţilor.

l-a primit cu dragoste «o >■ tând entuziasmaţi exp u n eri?r.iitp! vrirKîl/M.4 __ ̂ tac u ţ e j e vorbitori ajupra prcgramului „Frontului Române?« cerând cu oţii, bătrâni şi t „ ' înrolarea m batalioanele acli? nei naţionaliste a d lui Dr auxandru Vaida-Voevod. ‘ Ae'

in jud. Târnavd-mareNi se scrie :Conducătorii „Frontului Ro­

mânesc* din judeţul nostru, con­tinuă campania de propagandă naţionalistă. Astfel in ziua Sit. Arh. Mihsil şl Gavr.l o echipă compusă din domnii Dr. E Mu- reşan, ing. E Manoilescu, ing. Balmuş 1. şi Dr. S. Crăciun, au fost in fruntaşa comună Bratelu, ier Duminecă 10 1. c. aceeaşi echipă in frunte cu preşedintele org. ţud. vechiul luptător naţio­nalist Dr. Dionisie Roman, au vizitat comunele Agârbiciu şi A xente Sever.

Peste fot întreaga populaţie

C I N E M A „ A S T R A “D elà 15 NOV.

P rem ieră pe ţa ră ! P rem ieră pe ţa ră lC ea mai gran d ioasă realizare a anului 1935—36.

RENATE MULLERînA ma n t e l e c e l e b r e

?eaTă"UnAteBeCOnS,rUire, IS‘0rl,C\ ,! C an,er9ura -Congresului dan- al XIV tei • 86 PPJ r1ece I,a Versailles, la Curtea lui Ludovicai XIV lea şi ne reda luxul, splendorile şi frivolităţile curtea

»regelui soare*.Cu: Haas Sţfiwe Dorothea Wieck, Michael Böhmen,

Hilde Hildebrand, Eugen Klopfer.Regia: C arl F roelich Muzica: A lios MeIli.w

„Legiunea valahă* din Cluj I

La Cluţ a avui loc Duminecă o recepţlune a membrilor te. I g!un» valthfc* la sed ul Frontu-1 Iul Românesc din Clu', luând parte d nil Dr A. Vaida Voevod Dr. E. H ategan, V. V. T.leaşl alţi fruntaşi impreură cu un grun de 200 tineri titraţi universiterL După cuvântările rostite dedniilS. Haţirgan, Dr. Honcriu Ch ţarJ V. V. Tilea şl Dr. E. Hajegan, I a luat cuvântul d-1 Dr. Al. Vaida Voevod, care adresându-se le­gionarilor vale hi a spus intre atlete :

E i vă rog să păstraţi ca pe o jcomoară sfântă so.idaritatea voastră. Munca noastră de până acum ne-a doved i că şl îi coi sunt virtuţi de disciplină şi de camaraderie, virtuţi creatoare de entuziasm, de spirit de jertfă.

Doresc ca elanul nostru să crească, pentru ca numărul vos­tru să fie însutit. Căci atunci când întreaga sufl-ire românească se va înfrunt intr’o singură dis­ciplină, atunci nu va mai fi vorba de un 14 Noemvrie, nici de in­trigi, nici de uneltiri meşteşugite şi alunei voinţa tineretului se va impune ea singură, in reali­zări imediate, spre binele şi le* ricirea neamului românesc.

I N F O R M A Ţ I U N 1Sfin ţire de Biserică. Joi fa

21 1. c. (Intrarea in Biserici) are loc la C od lea sfinţirea sericei ort. complect renovata.

D. a. la pra 3 are loc con­gresul Oastei Domnului „Ţara Bârsei*.

CROITORIA1 E L L M A N Nb r a ş o v

Strada Gheorghe Bariţiu (fostă Tg. Cailor)

în curtea Bisericii greceşti V5 serveşte în m od irep ro şeb il ş i cu preturi red u şe

572 1 - 3

Tipografia „ASTRA“ Braşov, — Editura”»Tipografiei Victor Bramisce Braşov*.

Sportive. Mâne, Duminec va avea loc a treia alergare C'-oss-Country şl Ciclo Cfo ■ Plecarea şi sosirea *a " , , dreptul Bibliotecii .Astra <&* Promenadă.

C en ten aru l unei B ă n c i i d elen e. Luni în 18 No»e 1935 se împlinesc 10®jJ® J dela înfiinţarea „C asei G ̂ ^d e P ăstrare din Braşov Allgemeine Sparkasse), cesi prilej banca jubila* . ce un volum jubiler, in car jme un scurt istoric al acestei instltuţiuni bancare • joj. Ungarie, fondata in 1 jeţiativa senatorului braş gipe vremuri Peler Tk u Ş»«

Luni în 18 L c. ore ffl8re u va avea loc în sala jn(juStrie Camerei de comerţ şi ln°

Redactor şei şi girant '• Victor Bra