UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BR^NCOVENU” – PITE}TIFACULTATEA DE MANAGEMENT, MAKETING {N AFACERI ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE }I INFORMATIC~ DE GESTIUNE

GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXECU AJUTORUL UNUI SISTEM

INFORMATIC- LUCRARE DE LICEN|~ -

{NDRUM~TOR:LECTOR UNIVERSITAR DR. MARIANA ST~NILOIU

ABSOLVENT:

~ 2006 ~

CUPRINS

CAP. I. GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE...........................................3

1.2. DISPOZITII LEGISLATIVE PRIVIND DEFINIREA,

CLASIFICAREA }I CODIFICAREA MIJLOACELOR FIXE.....................3

1.2. AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE......................................12

2.1. CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL }I SISTEM

INFORMATIC..............................................................................17

2.2. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIC........................19

2.3. TIPURI DE SISTEME INFORMATICE UTILIZATE {N GESTIUNEA

MIJLOACELOR FIXE.....................................................................24

CAP. III SISTEM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA MIJLOACELOR

FIXE LA GRUPUL }COLAR INDUSTRIAL “COSTIN D. NENI|ESCU” –

BR~ILA.........................................................................................41

3.1. PREZENTAREA UNIT~|II......................................................41

3.2. STUDIUL }I ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT.......................47

3.3. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC............................52

3.4. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC........................69

BIBLIOGAFIE.................................................................................71

2

CAP. I. GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE

1.2. DISPOZITII LEGISLATIVE PRIVIND DEFINIREA, CLASIFICAREA }I CODIFICAREA MIJLOACELOR FIXE

Conform legisla\iei [n vigoare1 sunt considerate mijloace fixe

obiectul singular sau complexul de obiecte care [ndepline]te

cumulativ urm`toarele condi\ii:

are o valoare contabil` mai mare de 15.000.000 lei;

are o durat` normal` de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea sintetic` a activelor fixe corporale se \ine pe

categorii, iar contabilitatea analitic` pe fiecare obiect de eviden\`,

prin care se [n\elege obiectul singular sau complexul de obiecte cu

toate dispozitivele ]i accesoriile acestuia, destinat s` [ndeplineasc`

[n mod independent, [n totalitate, o func\ie distinct`2.

Mijloacele fixe sunt bunuri reprezentate de echipamente ]i

utilaje aflate [n sfera produc\iei, a comercializ`rii ]i presta\iilor de

servicii, care au o durat` [ndelungat` de func\ionare, particip` la

mai multe cicluri de fabrica\ie sau comercializare ]i a c`ror valoare

se transmite treptat, sub forma amortiz`rii, asupra cheltuielilor

fiec`rui exerci\iu. Ele nu se [ncorporeaz`, sub aspect material, [n

1 H.G. 1035/14.12.1999 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe. M.O. nr. 617/16.12.19992 O.M.F.P. NR. 1917/2005 – Contabilitatea institu\iilor publice

3

structura produselor, lucr`rilor executate, p`str@ndu-]i forma ini\

ial`.1

{n \`rile dezvoltate, ponderea mijloacelor fixe [n patrimoniul

societ`\ilor a sc`zut vertiginos [n ultimii ani, pentru c` societ`\ile

recurg tot mai des la [nchirierea mijloacelor fixe sub form` de loca\

ie sau leasing financiar.

Unităţile care desfăşoară activităţi economice care imobilizează

capital în active corporale şi necorporale supuse deprecierii, prin

utilizare sau în timp, vor calcula, vor înregistra în contabilitate şi vor

recupera uzura fizică şi morală a acestora, pentru refacerea

capitalului angajat. Aceste operaţiuni sunt denumite generic

amortizarea capitalului imobilizat.

Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în

patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să

deservească activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi care se

consumă treptat.

Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt2:

a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;

b) mijloacele fixe.

Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de

obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

a) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin

hotărâre a Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în

funcţie de indicele de inflaţie;

b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează

1 Stoian Ana – Contabilitate ]i gestiune fiscal`, Editura M`rg`ritar, Bucure]ti, 2001,pg. 1652 Legea nr. 15/1994 republicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr. 242 din 31 mai 1999

4

un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere

valoarea întregului corp, lot sau set.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse

amortizării:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

b) capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au

întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. Acestea se

cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea

rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de

realizarea lor;

c) investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăţirii

parametrilor tehnici iniţiali, prin majorarea valorii de intrare a

mijlocului fix.

Mijloacele fixe nu-]i modific` forma [n timpul utiliz`rii,

particip@nd la mai multe procese de produc\ie ]i []i transmit

valoarea treptat asupra produselor fabricate, lucr`rilor executate

sau serviciilor prestate, sub form` de amortizare.

Dup` sfera de activitate, mijloacele fixe pot fi productive, cu

participare direct` [n procesul de produc\ie, ]i neproductive, care

deservesc diverse activit`\i administrative, sociale.1

Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizării:

mijloacele fixe aflate în proprietatea publică, lacurile, bălţile, iazurile,

care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv

cele împădurite.

Nu sunt considerate mijloace fixe2:

a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale

mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate

1 Coriolan Mare] (coordonator), Contabilitate financiar`, Editura Independen\a economic`, 2000, pg. 1032 Legea nr. 15/1994 republicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr. 242 din 31 mai 1999

5

cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifică parametrii

tehnici iniţiali ai mijlocului fix;

b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se

folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la

executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi de

durata lor de funcţionare normală;

c) construcţiile şi instalaţiile provizorii;

d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi

trecute la animale adulte, animalele de îngrăşat, păsările şi coloniile

de albine;

e) pădurile;

f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere

din afara perimetrelor de exploatare, precum şi cele pentru foraj,

executate pentru explorări, prospecţiuni geologice şi geofizice,

forajele pentru alimentarea cu apă, care nu au dat rezultate,

sondele situate în gaz - capul unor zăcăminte de tiţei, precum şi

sondele de cercetare geologică, care au pus în evidenţă acumulări de

hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice şi economice

obiective, nu pot fi exploatate;

g) prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la

executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse

încercărilor în vederea omologării la producător;

h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea

specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi de

durata lor de utilizare.

Duratele normale de funcţionare, precum şi clasificaţia

mijloacelor fixe este aprobat` prin Hot`r@rea Guvernului nr.

2139/2004.

6

Mijloacele fixe sunt clasificate [n 3 grupe principale ]i anume1:

- Grupa 1 – Construc\ii;

- Grupa 2 – Instala\ii tehnice, mijloace de transport,

animale ]i planta\ii;

- Grupa 3 – Mobilier, aparatura birotic`, echipamente de

protect\ie a valorilor umane ]i materiale ]i alte

active corporale.

Catalogul cuprinde datele necesare identific`rii mijlocului fix

pentru stabilirii corect duratelor normale de func\ionare (utilizare) a

mijloacelor fixe astfel:

a) codul de clasificare;

b) denumirea grupei, subgrupei, clasei, subclasei ]i a familiei

mijloacelor fixe amortizabile

c) durata normal` medie de func\ionare (utilizare), [n ani, care

coincide cu durata de amortizare a mijloacelor fixe.

Din punct de vedere economic mijloacele fixe pot fi clasificate

dup` dou` criterii2:

a) dup` domeniul de utilizare:

- mijloace fixe de produc\ie care particip` direct sau

indirect la procesul de produc\ie sau activitatea

curent`;

- mijloacele fixe de comercializare;

- mijloace fixe utilizate [n scopuri sociale;

b) dup` apartenen\a lor:

- mijloacele fixe proprietate a unit`\ii patrimoniale

[nscrise [n inventarul acesteia, valoarea lor real` fiind

eviden\iat` [n bilan\

- mijloace fixe luate cu chirie, loca\ie de gestiune,

1 H.G. 2139/2004 publicat` [n Monitorul Oficial nr. 46 din 13 ianuarie 20052 Stoian Ana – Contabilitate ]i gestiune fiscal`, Editura M`rg`ritar, Bucure]ti, 2001, pg. 167

7

concesiune, penru care eviden\a este realizat` prin

intermediul conturilor speciale, nefiind cuprinse [n

bilan\ul patrimonial.

c) dup` structura, natura ]i particularit`\ile tehnico-

constructive1:

construc\ii

- industriale

- agricole

- pentru transporturi po]t` ]i telecomunica\ii

- hidrotehnice

- pentru afaceri comer\ depozitare

- locuin\e social-culturale

- transportul energiei electrice

- alimentarea cu ap`, canalizare ]i [mbun`t`\iri

funciare

- transportul ]i distribu\ia petrolului, gazelor, lichidelor

industriale, aerului comprimat ]i pentru termoficare;

instala\ii tehnice, mijloacea de transport, animale ]i planta\ii

- echipamente tehnologice (ma]ini, utilaje ]i instala\ii de

lucru);

- aparate ]i instala\ii de m`surare, control ]i reglare;

- mijloace de transport

- animale ]i planta\ii

mobilier, aparatur` birotic`, sisteme de protec\ie a valorilor

umane ]i materiale ]i alte active corporale

- mobilier

- aparatur` birotica

- sisteme de protec\ie a valorilor umane ]i materiale

1 H.G. 2139/2004 Publicat` [n Monitorul Oficial nr. 46 din 13 ianuarie 2005

8

avansuri ]i active fixe corporale [n curs de execu\ie

Factorii de decizie trebuie s` cunoasc` [n orice moment starea

tehnic`, gradul de uzur`, randamentul tehnic ]i economic pentru a

putea lua decizii juste [n asigurarea ]i re@noirea capitalului fix.

Pentru organizarea contabilit`\ii mijlocului fix trebuie avute [n

vedere urm`toarele obiective:

d) cunoa]terea valorii mijloacelor fixe cu scopul de a pune la

dispozi\ia conducerii, [n orice moment, date privind: valoarea de

intrarea a mijloacelor fixe existente, valoarea actual` stabilit` la

inventariere, valoarea net` reflectat` [n bilan\;

e) eviden\a permanent` a existen\ei ]i mi]c`rii mijloacelor fixe

[n vederea asigur`rii controlului gestionar al lor;

f) furnizarea datelor necesare calcului exact al amortiz`rii

mijloacelor fixe ]i a provizioanelor pentru deprecierea reversibil` a

acestora ]i includerea lor [n cheltuielile exerci\iului [n vederea

determin`rii rezultatului exerci\iului;

g) controlul utiliz`rii ra\ionale ]i cu randament [nalt a

mijloacelor fixe, urm`rind determinaea corect` a capacit`\ilor de

produc\ie.

Documentele primare privind eviden\a mijloacelor fixe sunt:

- Factura fiscal` - este documentul tipizat cu regim special

care atest` transferul de proprietate ]i produselor ]i m`rfurilor cu

ocazia v@nz`rii-cump`r`rii fiind un document baz` pentru

[nregistrarea [n contabilitate; (vezi fig. 1)

9

Fig. 1 Model de factur` fiscal`

- Procesul verbal de recep\ie – este documentul care se

[ntocme]te [n cazul intr`rilor de mijloace fixe, care nu necesit`

montaj ]i nici probe tehnologice ]i care sunt date [n folosin\` [n

momentul recep\ion`rii lor de la frnizor; (vezi fig.2)

10

Fig. 2 Model de proces verbal de recep\ie

11

- Registrul numerelor de inventar – se [ntocme]te pentru

a stabili existen\a efectiv` a mijloacelor fixe pe locuri de folosin\` ]i

de responsabili. (vezi fig. 3)

Fig. 3 Model de registru numerelor de inventar

12

- Fi]a mijlocului fix - se [ntocme]te [n momentul achizi\

ion`rii mijlocului fix odat` cu procesul verbal de recep\ie; Potrivit

legii ]i hot`r@rii consiliului de administra\ie se stabile]te sistemul de

amortizare utilizat ]i se ata]eaz` fi]ei analitice a mijlocului fix. (vezi

fig. 4)

Fig. 4 Model de Fi]a mijlocului fix

13

1.2. AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE

IAS 16 “Imobiliz`ri corporale” define]te amortizarea ca fiind

alocarea sistematic` a valorii amortizabile a unui activ pe [ntreaga

sa durat` de via\` util`. Amortizarea poate fi analizat` din 3 puncte

de vedere: contabil, economic ]i financiar1.

Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezint`

mic]orarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin

folosirea lui de c`tre [ntreprindere [ntr-an anumit interval de timp,

[nvechirii, concuren\ei, schimb`rii tehnicii sau altor cauze. Pentru a

[mbr`ca forma de amortizare, aceast` mic]orare trebuie s` prezinte

un caracter ireversibil. Amortizarea se deduce din valoarea de

intrare a bunului pentru a calcula valoarea net` contabil`.

Din punct de vedere economic, diminuarea unui element de

activ, rezult@nd din depreciere, solicit` preg`tirea ]i [nlocuirea

acestuia cu altul nou. Ca urmare, achizi\ia ]i utilizarea imobiliz`rilor

reprezint` o cheltuial` ]i un element al costului suportat de

[ntreprindere, de aici, necesitatea constituirii fondurilor necesare

re[noirii imobiliz`rilor amortizabile, la sf@r]itul vie\ii acestora prin

veniturile viitoare, f`r` a recurge la capitaluri proprii sau la

contractarea de datorii.

Din punct de vedere financiar, amortizarea este o surs` de

autofinan\are a capitalului imobilizat care se constituie, chiar ]i [n

cazul [n care [ntreprinderea nu realizeaz` profit, prin prelevarea

asupra rezultatului. amortizarea este o component` esen\ial` a

capacit`\ii de autofinan\are.

1 Mihai Ristea (coordonator) – ASE Bucure]ti, Contabilitatea financiar` a [ntreprinderii, Editura Universitar`, Bucure]ti 2004, pg. 148

14

Conform O.M.F.P. NR. 1917/2005 – Contabilitatea institu\iilor

publice valoarea amortizabil` reprezint` valoarea contabil` a

activului fix corporal ce trebuie [nregistrat` [n mod sistematic pe

parcursul duratei de via\` utile.

Institu\iile publice amortizeaz` activele fixe corporale utiliz@nd

metoda amortiz`rii liniare;

Amortizarea se [nregistreaz` lunar, [ncep@nd cu luna

urm`toare recep\iei sau punerii [n func\iune, dup` caz, a activului;

Amortizarea annual` se calculeaz` prin aplicarea cotei de

amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:

a)valoarea de intrare aferentă fiecărui mijloc fix, reevaluată în

conformitate cu prevederile legale;

b)cheltuielile de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu

titlu oneros;

c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau

produse de unitatea patrimonială;

d)valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu

gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului

întocmit de experţi şi cu aprobarea consiliului de

administraţie al agentului economic, a responsabilului cu

gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără

scop lucrativ, sau a ordonatorului de credite bugetare, în

cazul instituţiilor publice;

e)valoarea de aport acceptată de părţi pentru mijloacele fixe

intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc.,

conform statutelor sau contractelor, determinată prin

expertiză.

15

Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna

următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a

valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau

date în locaţie de gestiune se calculează de către agentul economic

care le are în proprietate.

Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate,

închiriate sau luate în locaţie de gestiune se recuperează de agentul

economic care a efectuat investiţia, pe perioada contractului.

Amortizarea clădirilor şi a construcţiilor speciale ale minelor,

salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la

zi, pentru substanţe minerale solide, a căror durată de folosire este

limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după

epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se

calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă

de substanţă minerală utilă.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează1:

a) din 5 în 5 ani la mine, cariere;

b) din 10 în 10 ani la saline.

Recalcularea se face anual în cazul în care intervin schimbări

mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor

exploatabile.

Cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-

dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

Brevetele, licenţele, know-how, mărcile de fabrică, de comerţ şi

de servicii şi alte drepturi de proprietate industrială şi comercială

similare, subscrise ca aport, achiziţionate pe alte căi, se amortizează

1 Legea nr. 15/1994 republicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr. 242 din 31 mai 1999

16

pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către agentul economic

care le deţine.

Imobilizările necorporale de natura concesiunii, superficiei şi a

uzufructului se amortizează pe durata contractului.

Programele informatice create de agentul economic sau

achiziţionate de la terţi se amortizează în funcţie de durata probabilă

de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.

Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în

patrimoniu, la valoarea stabilită, în funcţie de clasele de calitate,

suprafaţă, amplasare şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie

sau la valoarea aportului în natură după caz.

Pentru stabilirea deprecierilor ce trebuie amortizate practica

[ntrebuin\eaz` mai multe metode. Aplicarea unei metode sau alteia

de calcul a amortiz`rii are o mare importan\` de a c`rei just`

rezolvare sunt interesate direct, nu numai [ntreprinderile, dar ]i

statul prin organele sale fiscale.

{ntreprinderea este interesat` ca prin amortizare s` asigure

reconsttuirea capitalului imobilizat, iar statul este interesat pentru

c` m`rimea amortiz`rii influen\eaz` m`rimea rezultatului impozabil.

Astfel, o supraevaluare a amortiz`rii determin` un rezultat mai

mic ]i, deci, un impozit pe profit mai mic.

Agenţii economici amortizează mijloacele fixe, utilizând unul

dintre următoarele regimuri de amortizare1:

A.Amortizarea liniară

Aceast` metod` se realizează prin includerea uniformă în

cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu

numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

1 Burada Corneliu, Armonizarea dintre contabilitate ]i fiscalitate, Editura Independen\a Economic`, 2002, pg. 107

17

Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de

amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

sau: Aa = Rata annual` a amortiz`rii *VC

unde:

B. Amortizarea degresivă

Amortizarea degresiv` const` [n practicarea unor amortiz`ri

mai mari [n primii ani de utilizare a bunului, asigur@nd astfel

[ntreprinderii un avantaj fiscal prin am@narea de la plata

impozitului pe profit.

Aceast` metod` constă în multiplicarea cotelor de amortizare

liniară cu unul dintre coeficienţii următori prev`zu\i [n Legea nr.

15 /1994:

a)1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de

amortizat este între 2 şi 5 ani;

b)2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de

amortizat este între 5 şi 10 ani;

c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de

amortizat este mai mare de 10 ani.

Aceşti coeficienţi pot fi modificaţi numai prin hotărâre a

Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor.

Justificarea economic` a acestei metode este dat` de faptul c`

deprecierea pentru unele mijloace fixe este mai mare [n cursul

primelor exerci\ii.

Atunci c@nd amortizarea degresiv` este mai mic` sau egal` cu

amortizarea liniar` se trece la calculul amortiz`rii lineare.

18

C.Amortizarea accelerată

Aceast` metod` constă în includerea, în primul an de

funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la

50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.

Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la

valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la

numărul de ani de utilizare rămaşi.

Utilizarea regimului de amortizare accelerat` se aprob` de

c`tr` organul teritorial al Ministerului Finan\elor, la propunerea

Consiliului de Administra\ie al agentului economic sau a

responsabilului cu gestiunea patrimoniului, pe baza unei

documenta\ii de fundamentare.

{n cazul institu\iilor publice se folose]te doar metoda

amortiz`rii liniare.

Activele fixe corporale aflate [n patrimoniul institu\iilor publice

se amortizeaz` pe o durat` normal` de func\ionare cuprins` [n

cadrul unei plaje de ani (durata minim` ]i maxim`), exist@nd

posibilitatea alegerii num`rului de ani de amortizare [n cadrul

acestor durate. Astfel stabilit`, durata normal` de func\ionare a

activului fix r`m@ne neschimbat` p@n` la recuperarea integral` a

valorii de intrare a acestuia.

{n cazul nerecuper`rii integrale, pe calea amortiz`rii, a valorii

contabile a activelor fixe corporale scoase din func\iune, valoarea

r`mas` neamortizat` se include [n cheltuielile publice, integral, la

momentul scoaterii din func\iune.

19

CAP. II. SISTEM INFORMA|IONAL – SISTEM INFORMATIC

2.1. CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL }I SISTEM INFORMATIC

{n activitatea managerilor, informa\iile primite ]i cele pe care

le ofer` [n interiorul unit`\ii conduse ]i [n mediul socio-economic mai

larg au un rol central pentru ob\inerea unor performan\e ridicate ]i

durabile.

Conform teoriei comunica\iei, informa\ia r`m@ne un mesaj sau

un semnal care oglinde]te un aspect privind starea unui sistem ]i

care aduce receptorului un spor de cunoa]tere.

Conform teoriei comunica\iei, informa\ia r`m@ne pentru un

mesaj sau un semnal care oglinde]te un aspect privind starea unui

sistem]i care aduce receptorului un spor de cunoa]tere.

Sistemul informa\ional pentru management este un sistem integrat

ce permite furnizarea de informa\ii pentru planificarea ]i

desf`]urarea activit`\ii de baz` (operative) a [ntreprinderii, controlul

lor ajut@nd conducerea [n vederea lu`rii deciziilor prezente ]i

viitoare. 1

Sistemul informa\ional poate fi definit ca un ansambrlu

tehnico-organizatoric de proceduri de constatatre, consemnare,

culegere, verificare, transmitere, stocare ]i prelucrare a datelor, [n

1 Prof. univ. dr. Alexandru Puiu, Management – Analize ]i studii comparative, Editura “Independen\a Economic`”, 2003

20

scopul satisfacerii cerin\elor informa\ionale necesare conducerii [n

procesul fundament`rii ]i elabor`rii deciziilor.

Comunicarea [ntre diferite sisteme, subsisteme ]i [n cadrul

acestora se realizeaz` prin intermediul sistemului informa\ional, a]a

cum arat` ]i figura 5.

Activit`\ile sistemului informa\ional acestea pot fi urm`toarele:

- culegerea ]i consemnarea datelor primare de la locurile unde

se petrec procesele ]i fenomenele economice, precum ]i din

spa\iul economic extern;

- verificarea, transmiterea ]i stocarea datelor pe diferi\i purt`tori

tehnici de informa\ii;

21

- prelucrarea manual` sau automat` a datelor [n concordan\` cu

cerin\ele conducerii;

- selectarea informa\iilor necesare conducerii.

{n ceea ce prive]te obiectivul sistemului informa\ional, se poate

spune c` acesta reprezint` satisfacerea cerin\elor informa\ionale

necesare conducerii [n procesul de elaborare a deciziilor. Deci, prin

scopul urm`rit putem considera sistemul informa\ional ca un

instrument al managementului [n vederea realiz`rii obiectivelor

activit`\ilor organiza\iilor economico – sociale.1

{n m`sura [n care activit`\ile din cadrul sistemului informa\

ional sunt realizate cu ajutorul echipamentelor electronice de

culegere, transmitere, stocare ]i prelucrare automat` a datelor, se

spune c` avem de-a face cu automatizarea sistemului informa\

ional ]i, implicit, a determinat apari\ia conceptului de sistem

informatic.

{n acest context, sistemul informatic reprezint` un ansamblu

de elemente intercorelate func\ional, [n scopul automatiz`rii ob\

inerii informa\iilor necesare conducerii [n procesul de fundamentare

]i elaborare a deciziilor.

2.2. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIC

Componentele unui sistem informatic sunt: hardware-ul,

software-ul, comunica\iile, baza ]tiin\ific` ]i metodologic`, baza

informa\ional`, utilizatorii ]i cadrul organizatoric. Ele se afl` [n

sistem intercorelate func\ional (vezi figura 6)

1 Ion Lungu, ]i al\ii, Sisteme Informatice Analiz`, proiectare ]i implementare, Editura Economic`,2003, pg. 21

22

Fig. 6 Componentele sistemului informatic pentru

management

Sursa: Ion Lungu, “Sisteme Informatice Analiz`, proiectare ]i implementare”, Editura Economic`,2003, pg.22

HARDWARE-ul sistemului informatic este constituit din totalitatea

mijloacelor tehnice de preg`tire, culegere, transmitere, stocare ]i

prelucrare automat` a datelor. Locul central [n cadrul acestei

structuri de componente [l ocup` calculatorul electronic.1

SOFTWARE-ul sistemului cuprinde totalitatea programelor pentru

func\ionarea sistemului informatic, [n concordan\` cu func\

iunile ]i obiectivele ce i-au fost stabilite. Sistemul informatic al

sistemului informatic se refera la programele de baz`: sisteme de

operare, programe utilitare, compilatoare, sisteme de gestiune a

bazelor de date ]i programele aplicative adic` programe scrise

pentru probleme economice specifice;2

1 C. R`du\ ]i al\ii , Bazele informa\icii, Editura Independen\a Economic`, 2001, pg. 292 Gh. Sab`u

23

HARDWARE

SOFTWARE

COMUNICA|IILE

BAZA }TIIN|IFIC~ }I

METODOLOGIC~BAZA INFORMA|IONAL~

UTILIZATORII

CADRUL ORGANIZATORIC

SISTEM INFORMATIC

COMUNICA|IILE se refer` la totalitatea echipamentelor ]i

tehnologiilor de comunica\ie a datelor [ntre sisteme.3

BAZA }TIIN|IFICO-METODOLOGIC~ este constituit` din modele

matematice ale proceselor ]i fenomenelor economice,

metodologii, metode ]i tehnici de realizare a sistemelor

informatice.

BAZA INFORMA|IONAL~ cuprinde datele supuse prelucr`rii,

fluxurile informa\ionale, sistemele ]i nomenclatoarele de coduri.

UTILIZATORII reprezint` personalul de specialitate necesar func\

ion`rii sistemului informatic. Personalul de specialitate include

informaticieni cu studii superioare ]i preg`tire medie, anali]ti,

programatori, ingineri de sistem, anali]ti-programatori ajutori,

operatori etc.

CADRUL ORGANIZATORIC este cel specificat [n regulamentul de

organizare ]i func\ionare al unit`\ii [n care func\ioneaz` sistemul

informatic.

Realizarea unui sistem informatic reclam` ac\iuni conjugate de

asigurare a tuturor elementelor de mai sus, neglijarea chiar ]i numai

a unuia dintre acestea put@nd aduce prejudicii [ntregii ac\iuni.

Locul ]i rolul sistemului informatic [n raport cu sistemul

informa\ional

Sistemul informatic este inclus [n cadrul sistemului informa\

ional ]i are ca obiect de activitate, [n general, procesul de culegere,

verificare, transformare, stocare ]i prelucrare automat` a datelor.

(vezi figura 7)

3 Radu Ioan, Urs`nescu Minodora, Ioni\` Florin – Informatic` pentru managementul firmei, Ed. Tribuna Economic`, Bucure]ti, 2001, pg. 63

24

Prin implementarea unor modele matematice ]i utiliz`rii

tehnicii de calcul [n activit`\ile unit`\ii economice, sistemul

informatic cap`t` un rol central [n cadrul sistemului informa\ional

sub aspect calitativ ]i cantitativ. Astfel, asist`m la o cre]tere a

capacit`\ii de calcul sub aspectul volumului datelor de prelucrat ]i a

opera\iilor de efectuat, cre]terea exactit`\ii infomra\iilor, sporirea

operativit`\ii ]i complexit`\ii situa\iilor de informare-raportare etc.

Toate aceste aspecte determin` o apropiere mai mare a

decidentului de fenomenele ]i procesele economice pe care le are

[n aten\ie, cu multitudinea aspectelor economice pozitive ce deriv`

din acestea.

{n ceea ce prive]te raportul dintre sistemul informatic ]i

sistemul informa\ional se poate aprecia ca sistemul informatic tinde

spre a egala sfera de cuprindere a sistemului informa\ional, [ns`

acest lucru nu va fi posibil niciodat` datorit` limitelor sistemului

informatic. Tot timpul [n cadrul sferei sistemului informa\ional vor

exista o serie de activit`\i ce nu vor putea fi automatizate [n propor\

ie de 100%. {ns` dac` accept`m includerea [n sfera sistemului

25

informatic a activit`\ii de conducere a proceselor tehnologice cu

ajutorul calculatoarelor de proces, putem asista la automatizarea

complet` a procesului tehnologic. {ntr-o astfel de situa\ie exist`

unele p`reri cum c` sistemul informatic ar dep`]i sfera sistemului

informa\ional.

Sistemul informatic, instrument al managementului

modern

Pentru ca la nivelul unit`\ilor s` se ob\in` o eficien\`

economico-social` e nevoie de existen\a unei conduceri ]tiin\ifice

care trebuie s` cunoasc` legile economice, cererea ]i oferta de pe

pia\a intern` ]i extern`, dinamica pre\urilor m`rfurilor, a

caracteristicilor tehnologice ale m`rfurilor ce constituie obiectul de

preocupare, a tendin\elor tehnologice, precum ]i a modului de

utilizare a resurselor de care dispun.

De aceea se impune ca la nivelul fiec`rie firme s` existe o

preocupare permanent` pentru [nsu]irea unor metode, tehnici ]i

mijloace de informare, analiz` ]i decizie. Un loc important trebuie s`

il ocupe metodele matematice de cre]tere a eficien\ei economice,

de prognozare precum ]i sistemele informatice.

Sistemul de conducere trebuie s` fie la curent cu toate nout`\

ile ]i s` se perfec\ioneze continu prin aplicarea principiilor ]i

metodelor pe care le ofer` at@t managementul modern ]i

cibernetica, c@t ]i informatica cu cele mai eficiente metode ]i

procedee de culegere, verificare, transmitere, stocare ]i prelucrare

a datelor.

Av@nd [n vedere c` metodele matematice reprezint`

componenta ]tiin\ific` a unui sistem informatic, iar pe de alt`

parte, \in@nd seama de facilit`\ile oferite de utilizarea calculatorului

26

electronic se poate aprecia c` sistemul informatic constituie un

adev`rat instrument [n conducerea ]tiin\ific` a activit`\ii economice.

Cu ajutorul sistemului informatic managerul are posibilitatea

simul`rii facile a proceselor ]i fenomenelor economice la nivel micro

]i macroeconomic.

Sistemul informatic poate asigura o corelare mai eficient` a

obiectivelor cu resursele. De exemplu, prin implementarea unui

sistem informatic privind programarea, lansarea ]i urm`rirea

operativ` a produc\iei, pe baza unor modele matematice de

armonizare a cerin\elor cu resursele, se poate detalia aceast`

activitate p@n` la nivel de s`pt`m@n` sau chiar zi, [n condi\ii de

eficien\` economic` sporit`. {n condi\ii tradi\ionale, aceast`

activitate se realizeaz` [n mod empiric, p@n` cel mult la nivel de

trimestru, f`r` o fundamentare ]tiin\ific`.

Prin implementarea unor modele matematice [n cadrul

sistemelor informatice apare posibilitatea alegerii ofertei (variantei)

optime [n diferite domenii de activitate. De exemplu, [n domeniul

comer\ului exterior, alegerea ofertei optime reprezint` una din

principalele exigen\e la contractare ]i se poate realiza prin aplicarea

unor modele de decizii multicriteriale [n paralel cu asigurarea

fondului de date referitoare la dinamica pre\urilor, documenta\ia

tehnic`, performan\ele utilajelor sau ma]inilor etc. {n general,

studiul comparativ al ofertelor se realizeaz` [n mod empiric ]i cu

mari dificult`\i.

Sistemul informatic [nl`tur` anacronismul din activitatea unit`\

ilor economice manifestat prin faptul c` cea mai mare parte din

bugetul de timp este folosit pentru activit`\i de rutin`, de eviden\`,

prelucrare ]i raportare a datelor, r`m@n@nd prea pu\in timp pentru

activitatea de informare tehnic` de specialitate, pentru

27

consulatarea unor materiale de conjunctur` economic`, de analiz` ]i

previziune a fenomenelor ]i proceselor economice ce prenzint`

interes.

Prin implementarea unor modele matematice privind croirea

optim` a suprafe\elor apare posibilitatea reducerii consumurilor de

materii prime ]i materiale pe unitate de produs. De exemplu, [n

industria confec\iilor ]i tricotajelor, fabricilor de mobil`, obiectelor de

uz casnic etc., croirea suprafe\elor cu ajutorul calculatorului

electronic poate spori gradul de utilizare a materiilor prime la peste

90%.

Sistemele informatice imprim` valen\e sporite de ordin

cantitativ ]i calitativ informa\iilor furnizate factorilor de decizie sub

aspectul exactit`\ii, realit`\ii, oportunit`\ii, viteze de r`spuns, formei

de prezentare, completitudinii informa\iei ]i costului informa\iei

Se impune deci proiectarea ]i implementarea unor sisteme

informatice care s` se bazeze pe o tehnic` rafinat` de organizare a

datelor, s` includ` o serie de modele matematice ]i care [n final s`

fie capabile s` imprime performan\e sporite sistemului informa\ional

]i activit`\ilor de baz`.

Proiectarea la nivel micro ]i macroeconomic a unor sisteme

informatice care s` utilizeze tehnica bazelor de date ]i care s` con\

in` o serie de modele matematice, iar situa\iile de informare-

raportare s` aib` caracter de semnalare preventiv` a abaterilor fa\`

de starea normal`, reprezint` o form` superioar` de organizare ]i

prelucrare a datelor. Aceast` concep\ie revolu\ioneaz` [ntregul

sistem informa\ional, pe de o parte, transform@ndu-l dintr-un

instrument pasiv de constatare, consemnare ]i analiz` a unor

fenomene ]i procese economice deja petrecute, [ntr-un instrument

activ de previziune, comand` ]i control al acestora. Pe de alt` parte,

28

prezen\a bazei de date ca un punct central la care vin ]i de la care

pleac` toate informa\iile de la proces spre punctele de decizie ]i

invers, face ca aspectul circuitelor informa\ionale s` se schimbe de

la “p`ienjeni]ul” ]i redundan\a existent` [n cele mai multe sisteme

informa\ionale, la razele unei surse unice – baza de date.

2.3. TIPURI DE SISTEME INFORMATICE UTILIZATE {N

GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE

Tendin\a principal` urmat` [n acest moment [n ceea ce

prive]te sistemele informatice sunt sistemele informatice integrate

– ERP (Enterprise Resource Planning) avantajul folosirii acestora

const` [n gestionarea [n mod unic a tuturor categoriilor de date si a

informatiilor specifice beneficiarului.

Printr-un sistem integrat intelegem un sistem informatic unitar

in care se integreaza functiile manageriale, functiile de sprijin al

deciziilor manageriale, functiile de control al activitatii si functiile de

procesare a tranzactiilor din diferitele subsisteme ale intreprinderii

c@t ]i economisirea efortului uman. Din punctul de vedere al

managementului, sistemele de conducere a intreprinderii

indeplinesc doua sarcini majore: prelucrarea eficace, in timp real a

tuturor tranzactiilor din cadrul intreprinderii, oferirea informatiilor

necesare luarii deciziilor si analiza diferitelor variante de decizie,

modeland anumite situatii cheie.

Din punctul de vedere al informaticianului un sistem integrat

de conducere a intreprinderii este un sistem care in cadrul unei

organizatii ofera gestionarea integrata informatica a tuturor

29

resurselor, a proceselor tehnologice, comerciale, financiare, de

productie, de gestiune etc.

Sistemul integrat trebuie s` se adapteze dimensiunilor firmei ]i

specificului activit`\ii.

Pentru firmele "mici" e nevoie de programe izolate sau

integrate de contabilitate, gestiune, salarii, eventual urmarirea

productiei sau a mijloacelor fixe. Ele vor sa factureze prin

calculator, vor sa stie stocul, iar contabila sa poata intocmi lunar

situatiile cu darile la stat: balanta, registrul de casa, jurnalele de

TVA, statul de plata etc. Solutiile sunt numeroase: Ciel, CompAs,

Neomanager, Platphorma, Hamor etc., programe care sunt

dezvoltate de diferite firme din \ar` ]i vizeaz` acest segment de

utilizatori. De obicei sunt utilizatori monopost, eventual retele mici

de calculatoare.

Pentru firmele "medii" e nevoie de un sistem care sa calculeze

necesarul de aprovizionare, s` eviden\ieze comenzile, s` \in` o

evidenta detaliat` a [ncas`rilor ]i pla\ilor, fie sunt reprezentante ale

firmelor occidentale si au nevoie de o evidenta dubla lei-valuta, fie

au importuri, lucreaza pe centre de profit, sa rezulte din sistem

topuri, grafice, vor sa conduca activitatea cu ajutorul sistemului. Ele

au retele mici (2-5 posturi), iar printre solutii putem aminti

WinMENTOR, WizCount, Dacris, Capital 3, proftIT.

Pentru Firmele "mari" care au un volum foarte mare de

documente, multi operatori, retea mare (peste 10 calculatoare).

Poate au si filiale sau sucursale la distanta. Majoritatea au si o

activitate productiva, vor sa stie costul de productie, vor sa planifice

activitatea productiva cu ajutorul calculatorului. Volumul mare de

date trage dupa sine necesitatea unei tehnologii informatice

adecvate retelelor mari. Numim aceste tehnologii "client-server",

30

bazandu-se pe o arhitectura informatica superioara. Printre solutii

numaram atat sisteme romanesti (As2000, Socrate, Dante, EmSys,

Charisma, Vip 2000, Vip Pro etc.) cat si produse E.R.P.

multinationale (Scala, BaaN IV, mySAP.com, Oracle Application,

Infosys etc.).

Integrarea completa a tuturor sistemelor informatice ale unei

companii se poate realiza prin:

a) inlocuirea treptata a aplicatiilor invechite (legacy systems)

cu module componente ale unui sistem integat

b) construirea de solutii de integrare ce ofera modele unice de

date si integrare de procese ce pun impreuna componentele

deja existente in cadrul unei companii.

Ambele strategii de integrare necesita pentru punerea in opera

investitii semnificative pentru a fi eficiente, iar proverbul „sunt prea

sarac pentru a-mi permite un lucru prost“ este si in acest domeniu

de o deosebita actualitate.

Unul din aceste sisteme este ProSys ERP1 – realizat de firma

ProSoft++, ce rezolvă activităţiile de contabilitate generala, buget,

personal-salarizare, gestiune materiale, obiecte de inventar,

mijloace fixe si financiar, fiind adaptat in intregime legislatiei si

practicii romanesti din domeniul administratiei publice locale.

Soluţiile propuse ProSoft++ se adresează întreprinderilor medii şi

mari din toate sectoarele industriale şi comerciale, precum şi

administraţiilor publice locale si centrale.

Aplicaţia asigură suportul pentru activitatea de gestiune a

mijloacelor fixe ale instituţiei, în conformitate cu actele normative

aplicabile.

1 http:\\ www.prodinf.ro

31

Aplicaţia permite: gestionarea activelor necorporale, mijloacelor fixe, pe intreaga

durata de functionare. In sistem vor fi înregistrate achiziţiile de

mijloace fixe, punere in functiune, transferuri, iesire din uz.

urm`rirea mijlocului fix, de la intrarea in unitate, pân` la

scoaterea din uz (casare) ]i ofer` posibilitatea cunoaşterii in

fiecare moment a loca\iei unde se afla, a valorii de inventar.

anulari/storn`ri de documente/operaţii

gestiunea codurilor de clasificare mijloace fixe

gestiunea locurilor de amplasare mijloace fixe (locatii)

generarea automata a notelor contabile, pentru a permite

integrarea in sistemul de contabilitate.

Aplicaţia asigur` culegerea datelor din documentele privind

opera\iile de gestiune aferente mijloacelor fixe:

Factura de cumparare

Nota de intrare-receptie

Proces-verbal de punere în func\iune

bonuri de transfer

procese-verbale de casare

procese-verbale de constatare a plusurilor/minusurilor de

inventar

Aplica\ia furnizeaz` urm`toarele rapoarte specifice:

Centralizator mijloace fixe pe luna, Balanta mijloace fixe pe

luna

Balanta analitica a mijloacelor fixe pe trimestre

Fisa mijlocului fix

Balante pe categorii, pe conturi si gestiuni, pe cod clasificare

Lista de inventariere

32

Situatia intrarilor de mijloace fixe pe o anumita perioada

Un alt sistem informatic este AIS1 - Advanced Integrated

System, dezvoltata de firma ADCOS Bucure]ti.

Sistemul AIS-Advanced Integrated System ofer` at@t asisten\`

computerizat` la nivel operational, cat si suport de decizie la nivel

managerial.

AIS este un sistem de contabilitate si gestiune care cuprinde

module ce asigura un flux informa\ional complet pentru a putea

realiza contabilitatea firmei mult mai rapid si mai eficient.

Este un sistem economic integrat, o solu\ie complet` realizat`

la un [nalt nivel tehnologic fiind destinat administr`rii si conducerii

activit`\ilor unit`\ilor economice, indiferent de profilul de activitate.

Este proiectat pe criterii multi-companie si multi-devize, solu\ie

ERP (Enterprise Resource Planning) ]i este dezvoltat [n Rom@nia [n

conformitate cu specificul legisla\iei rom@ne]ti [n vigoare, fiind

perfect adaptabil oricarei eventuale modific`ri ulterioare a acesteia.

Ceea ce diferentiaza sistemul AIS de celelalte solu\ii ERP din

Romania sunt:

- nivelul superior de integrare a modulelor componente

- modul intuitiv de utilizare a aplicatiei, ceea ce implic`, [ntre

altele, o durata redusa de ]colarizare a utilizatorilor finali.

Sistemul Informatic Profesional AIS are o arhitectura de tip

Client/Server. In esenta, acest concept presupune gestiunea unitara

a informatiilor vehiculate. Ca urmare, influenta unei informatii

introduse intr-un punct al sistemului se va transmite in timp real la

toate partile sistemului cu care este in relatie de interdependenta.

1 http://www.electrocons.ro

33

Astfel se asigura un grad optim de securitate aplicatiilor rulate si

viteza necesara unui produs profesional.

Aplica\ia realizeaz` centralizarea datelor furnizate de eviden\a

analic`, asigurat` de programele de stocuri ]i produc\ie ]i cea

sintetic`.

AIS ofera o solutie de management operational si strategic,

prin modulele:

Programarea, lansarea ]i urmãrirea produc\iei -

programarea zilnic` ]i s`pt`m@nal` a produc\iei [n func\ie de

comenzile de livrare.

Definirea structurii unui produs (materiale, componente) si a

fi]ei tehnologice,

fi]a tehnologic` care cuprinde opera\iile tehnologice suferite de

produs precum si utilajele folosite si timpii de [nc`rcare.

Managementul bugetelor si proiectelor - administrarea

superioarã a afacerii si analize financiare pe Centre de Cost.

Diverse tipuri de bugete: administrative (buget pe

departament) si de proiect (buget pe proiect detaliat pe

departamente), cu posibilitatea urmãririi modului în care acestea

sunt folosite.

Contabilitate Generalã ]i Analiticã - modulul permite

mentinerea mai multor perioade contabile deschise simultan.

Contarea tranzactiilor se face automat si in timp real. Modulul de

contabilitate poate realiza organizarea evidentei contabile pentru

mai multe firme independente sau componente ale unui holding.

Resurse Umane ]i Salarizare – [n aplica\ie sunt integrate

datele personale ale angaja\ilor, detaliile financiare, nivelul si

evolutia profesional` a acestora [n firm` precum ]i pozi\ia fiecaruia

[n schema organiza\ional`. Cu ajutorul acestui modul pute\i

34

r`spunde la unele dintre cele mai importante [ntreb`ri pe care orice

manager le are:

Care sunt cheltuielile cu angajatii? Care este eficienta cu care

acestia lucreaza? {n ce direc\ie trebuie s` canalizez investi\iile [n

personal? Pe baza informatiilor extrase din program pot fi luate

deciziile optime.

Mijloace Fixe - gestionarea intr`rilor si ie]irilor de mijloace

fixe din evidenta firmei cu contarea automata a acestor opera\ii pe

tipuri de opera\ii: intr`ri din investi\ii, cump`rare (legatura cu

facturile primite), produc\ie proprie, ie]iri prin vanzare, casare etc.,

transferuri intre gestiuni, intre loca\ii, reevalu`ri de durate,

reevaluari ale valorii de inventar si amortizarii etc.

Calcularea automata a amortizarii lunare conform regimului de

amortizare asociat fiecarui mijloc fix, pe centre de cost, gestiuni etc.

Desfacere - sistemul gestioneaz` intregul proces de

desfacere: [ncep@nd de la crearea si urm`rirea portofoliului de

contracte si comenzi de desfacere ]i continu@nd cu administrarea

si monitorizarea sec\iunii operative (facturare). {n acela]i timp sunt

furnizate informa\ii analitice ]i sintetice, vitale pentru actul de

analiz` si decizie la nivel managerial.

Stocuri – administreaz` informa\iile legate de gestionarea,

evaluarea, mi]c`rile, evolu\ia ]i consumarea stocurilor, oferind

informa\ii complete la nivelul oricarei entitati stocabile.

Aprovizionare – aplica\ia ofer` informa\ii vitale despre

situa\ia comenzilor, a contractelor [ncheiate ]i documentelor [so\

itoare pentru bunurile primite, indiferent ca este vorba de furnizori

interni sau externi.

Documentele de eviden\` a recep\iei bunurilor sunt cele

obisnuite, NIR si PVR, gestionarea acestora fiind foarte facil`. Aplica\

35

ia ofer` toat` flexibilitatea necesar` pentru planific`ri ]i e]alon`ri ale

opera\iilor de acest tip.

Gestiune Financiarã - aici partea financiara este tratat` cu

toat` importan\a care i se cuvine. Pute\i s` v` crea\i tranzac\iile

financiare folosind un sistem multidimensional din punct de vedere

al firmelor, bancilor, conturilor si devizelor folosite.

Generator de Analize si Situatii - instrument de analiz`

global` a activit`\ii ]i a performan\elor companiei folosind modele

economice multidimensionale: cuburi de date. Avantajul cheie al

utilizatorului este viteza cu care se ob\in aceste date ]i faptul cã nu

mai necesitã nici o prelucrare ulterioar`, putand fi folosite direct in

procesul decizional.

Acest modul ofera utilizatorului posibilitatea sa-]i creeze [n

c@teva minute propriile rapoarte, [n timp util ]i cu cheltuieli

minime, [n func\ie de necesita\ile de informare ]i de drepturile sale

de acces la modulele aplica\iei. Aceste rapoarte se stocheaza ]i pot

fi accesate oric@nd ulterior.

Generatorul de Analize si Situatii poate fi folosit si independent de

AIS pentru generarea de analize si situatii din orice alta aplicatie

care foloseste baze de date relationale (SQL).

Administrare sistem – [n principal, acest modul este

destinat expertilor care asigur` instalarea si preg`tirea pentru

functionare a aplicatiei. Aici se stabilesc, printre altele, drepturile de

acces la functionalit`\ile aplica\iei. Tot de aici se poate urmari

activitatea fiec`rui utilizator la partea de program la care are acces.

AIS rezolva aceasta problema si multe altele care survin in

desfasurarea activitatii unei firme, indiferent de profilul de activitate

al acesteia, lucru demonstrat de implementarile de succes la cateva

36

zeci de companii din domenii diverse precum: productie, comert,

servicii, constructii, presa.

Acest sistem a fost implementat la urm`toarele firme:

VALMIR ce este o firma etalon [n industria prelucrarii

lemnului, cu un numar de 120 de angajati.

TERACOTA Medias are ca obiect de activitate producerea si

comercializarea cahlelor de teracota fasonate manual pentru sobe

si seminee.

ICLA Bucure]ti firm` recunoscut` pe pia\a lacurilor si

vopselelor pentru mobil`, comercializeaz` materiale de finisare

pentru lemn, principalii ei clien\i fiind produc`torii de mobil` de pe

pia\a rom@neasc`.

Un alt sistem informatic integrat este XEcont®1 care este

un sistem menit s` asiste activit`\ile economice ale unei societ`\i

comerciale, cu urm`toarele caracteristici:

dezvoltat în conformitate cu legisla\ia român`;

are o arhitectur` de tip Client/Server, concept ce presupune

gestiunea unitar` a informa\iilor vehiculate ]i consolidarea

tuturor datelor pe un server central de baze de date, informa\

ia fiind introdus` o singur` dat` ]i fiind disponibil` ]i altor

utilizatori;

permite un acces concuren\ial asupra informa\iilor din baza de

date;

asigur` raportarea real-time a informa\iilor;

pune la dispozi\ie o interfa\` grafic` comun`, toate

componentele folosind acela]i standard referitor la ferestre,

moduri de lucru, obiecte informatice;

1 http://www.profitromania.ro

37

nucleul sistemului este proiectat în vederea adapt`rii,

modific`rii, îmbun`t`\irii, complet`rii sau personaliz`rii, cu

scopul de a asigura reflectarea deplin` a specificului firmei. Se

ajunge astfel la o solu\ie informatic` complet personalizat`,

dezvoltat` la comand` ]i predat` la cheie;

sistemul informatic este un sistem deschis: permite interfa\

area cu alte sisteme informatice, schimbul de date cu acestea,

fie prin acces direct la baza de date fie prin intermediul unor

interfe\e de comunicare;

asigur` securizarea datelor, atât prin mecanismele specifice

serverului de baze de date cât ]i printr-un mecanism de

drepturi de acces acordate utilizatorilor;

solu\ia informatic` a fost realizat` pentru a servi ca instrument

u]or de folosit de c`tre utilizatori f`r` cuno]tin\e profunde de

informatic` ]i ca asistent în desf`]urarea activit`\ilor curente

din cadrul domeniului lor;

Acest sistem cuprinde urm`toarele module

1. Modulul Financiar-Contabilitate

o contabilitate primar`

- definirea planului de conturi; [nregistrarea notelor

contabile; generarea automat` a rapoartelor (balan\`,

registre contabile etc.); operare în multiple perioade

contabile deschise; blocare/deblocare perioad`

contabil`; închiderea automat` a contului de venituri ]i

cheltuieli; închiderea automat` a TVA

o banc`

- asocierea de conturi contabile conturilor bancare;

înregistrare [ncas`ri ]i pl`\i de la ]i c`tre furnizori (clienti) ]i

trecerea lor pe fi]e; înregistrare împrumuturi, comisioane

38

etc. ]i contabilizarea lor; înregistrare acordari/return`ri

avansuri încasate/pl`tite; înregistrare garan\ii de bun`

execu\ie de încasat/pl`tit; înregistrare refuzuri la plat` c`tre

furnizori; compens`ri cu partenerii (clien\i ]i furnizori);

generarea/completarea automat` a notelor contabile

aferente; filtrarea înregistr`rilor contabile dup` tip (încasare

sau plat`); generare raporturi de încas`ri (pl`\i) dup`: dat`,

denumire, etc

o cas`

- înregistrarea sumelor ridicate/depuse din/în casierie ]i

contabilizarea lor; controlul soldului casieriei; generarea ]i

listarea registrului de cas` zilnic sau pe perioad`;

generarea/completarea automat` a notelor contabile

aferente;

o raportare - generarea ]i listarea în orice moment a

documentelor de raportare:

- conturilor de TVA ]i a notei de închidere TVA

- întocmirea jurnalelor TVA (de vînz`ri ]i de

cump`r`ri)

2. Modulul Stocuri

gestiunea informa\iilor legate de ter\i (clien\i, furnizori)

gestiune ]i stocuri

situa\ia documentelor primare pe facturi, emitenti, etc

urm`rirea scaden\elor pe fiecare partener

fi]ele de stocuri sunt generate automat sau dup` criteriu: dat`,

denumire stoc, furnizor

întocmirea automat` de documentelor specifice: facturi, avize

de expedi\ie, bonuri de consum, comenzi, devize, facturi etc.

generarea/completarea automat` a notelor contabile aferente

39

rapoarte specifice

3 Modulul Imobilizari

gestionarea nomenclatorului de mijloace fixe

înregistrarea intr``rii în patrimoniu a mijloacelor fixe ]i calculul

amortiz`rii aferente pe fiecare mijloc fix

generarea situa\iei mijloacelor fixe ]i a amortiz`rii aferente

metodelor prev`zute de legisla\ie

transferuri de mijloace fixe între gestiuni

reevalu`ri de durate, ale valorii de inventar ]i amortiz`rii

gestionarea opera\iunilor de ie]ire din patrimoniu prin vânzare

total` sau par\ial` sau prin casare

gestionarea imobiliz`rilor neamortizabile

generarea/completarea automat` a notelor contabile aferente

rapoarte specifice

4 Modulul Produc\ie

completarea nomenclatorului de articole cu informa\ii legate

de structura component` a unui articol

definirea, în func\ie de specificul activit`\ii clientului, a fluxului

de documente între diverse compartimente în vederea

raport`rii produc\iei

gestiunea comenzilor interne

urm`rirea planului de produc\ie

leg`tur` direct` cu Modulul Stocuri

generarea/completarea automat` a notelor contabile aferente

rapoarte specifice

o comenzi interne lansate/gata de lansare

o gradul de îndeplinire a comezilor interne

5. Modulul de Administrare

40

gestionarea listei de utilizatori ai sistemului, grupa\i pe grupuri

de utilizatori;

gestionarea accesului în program pe baza unui sistem de

autentificare compus din numele utilizatorului ]i parol`;

gestionarea accesului la func\ionalit`\i ale programului pe baza

unui sistem de autorizare, compus din grupuri de utilizatori ]i

permisiuni acordate grupului. Permisiunea eviden\iaz` dreptul

unui grup de utilizatori de a vizualiza / introduce ]i modific`

fiecare tip de document/raport/informa\ie în parte;

mecanism de eviden\iere a istoricului unui document –

înregistrarea datei ]i orei, a opera\iei efectuate ]i a numelui

utilizatorului ce a introdus/modificat un document.

6 Modulul Asistare Manager

sintez` a rapoartelor specifice din celelalte module ale

sistemului informatic

leg`tur` real-time cu informa\iile din baza de date

redarea în form` grafic` sau tabelar` a indicatorilor economici

analize manageriale

Acest sistem a fost implementat la urm`toarele unit`\i:

S.C.C.F. Ia]i Grup COLAS S.A.

o construc\ii feroviare ]i infrastructur` rutier`

Mega Auto S.R.L., Ia]i

o dealer zonal Toyota

Tipografia Agressione S.R.L., Suceava

o tipografie autorizat` de Imprimeria Na\ional` pentru

realizarea tipizatelor cu regim special

Expert Roman Cont S.R.L.

o cabinet expertiz` contabil`

41

Viviene S.R.L., Ia]i

o servicii si comer\ cu produse medicale ]i paramedicale

EcoServ S.R.L., Ia]i

o transport marfuri cu regim special

Un alt sistem informatic integrat este EMSYS1  -

Enterprise Management SYStem care este un sistem pentru

conducere ]i gestiune economic` din clasa MIS dedicat unit`\ilor

medii sau mari, de profil complex. Acoper` problematica unit`\ilor

comerciale, iar [n versiunea SICOB ]i a unit`\ilor bugetare. Fiind

complet parametrizabil poate func\iona cu succes ]i [n unit`\i cu

profil specific.

Caracteristicile sistemului EMSYS sunt urm`toarele:

a) sistem informatic integrat - ERP;

b) Reglement`rile contabile armonizate cu Directiva a IV-a

European` ]i cu Standardele Interna\ionale de Contabilitate

aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.

94/2001 (inclusiv IAS/IAS29);

- Recomand`rile Ministerului de Finan\e privitor la aplica\iile

informatice (toate recomand`rile în vigoare);

c) Legea contabilit`\ii 82/1991;

d) Implementeaz` reguli ]i metode de conducere (monografii

contabile, reguli pentru aprovizionare ]i desfacere,

configurare legisla\ie, contract colectiv ]i individual de

munc`, etc.);

e) Realizeaz` identificarea ]i controlul responsabilil`\ii fiec`rui

participant [n sistem prin adaptarea la orice nivel al

diviziunii muncii (accesul utilizatorilor [n sistem se realizeaz`

1 http://www.ps.ro

42

pe roluri, prin definirea mul\imii func\iilor disponibile si a

accesului la informa\ii potrivit rolului s`u, orice ac\iune a

fiec`rui utilizator este [nregistrata automat [n sistem);

f) Specificitatea mediului economic rom@nesc este data de

existen\a urm`toarelor elemente: eviden\a obiectelor de

inventar, a echipamentelor de lucru ]i de protec\ie [n

folosin\`, costurile cu munca vie sunt foarte diversificate

(salarii, sporuri, taxe, etc.), integrare patrimonial`, rapoarte

specifice, raport`ri cerute de organele statului (finan\e,

direc\ia muncii, asigur`ri de s`n`tate), adaptarea

permanent` la mediul legal ]i fiscal [n dinamic` prin

instrumente de definire ]i configurare, costurile sunt tratate

exhaustiv prin posibilitatea definirii structurii proprii a

centrelor de cost ]i a modului de func\ionare a acestora, de

modele ]i instrumente specifice de decontare, etc.;

g) Trecerea la alt nivel de responsabilitate (prin algoritmi,

politici de acces, modelarea fenomenelor economice,

folosirea indicatorilor ]i a jurnalelor de bord) elimin` ]i no\

iunea de "om important";

h) Solu\ie testat` [n mari intreprinderi rom@ne]ti;

i) Solu\ie complet în timp real;

j) Grad înalt de securitate a datelor;

k) Grad înalt de confiden\ialitate a informa\iilor;

l) Este complet configurabil;

m) Sistem complet integrat (informa\iile tehnico-operative

aferente unei tranzac\ii sunt introduse o singura dat` ]i prin

validarea lor informa\iile sunt disponibile tuturor

utilizatorilor autoriza\i, datele migr@nd c`tre instrumente de

conducere f`r` prelucr`ri suplimentare);

43

n) Interfa\a de lucru prietenoas`, u]or de [nv`\at, cu

instrumente care ofer` suport [n func\ionare on-line (help

on-line, help la nivel de func\ie, c@mp, posibilitatea

consolid`rii activit`\ilor, [n limita drepturilor de acces,

concomitent cu [nregistrarea tranzac\iilor);

o) Cost total foarte mic în raport cu alte produse similare;

p) Implementare foarte u]oar`;

q) Implementeaz` u]or structura de grup de firme;

r) Posibilitatea consolid`rii informa\iilor;

s) Posibilitate de dezvoltare puncte de lucru teritoriale ]i

transferul informa\iei [n baza de date central` prin

replicarea tranzac\iilor;

Sistem orientat c`tre conducere

Motto al sistemului: "Din orice tranzac\ie direct în: bilan\,

indicatori, bugete, jurnale de bord, analize economico-financiare".

O serie de ac\iuni definite în baza de date (ex: contabilitate

financiar`, conducerea stocurilor, eviden\a mijloacelor fixe, salarii),

sunt automat convertite în informa\ii sintetice de conducere.

Exist` un modul special pentru factorul decizional, dar toate

modulele con\in informa\ii sintetice pentru conducere.

Instrumente dedicate pentru conducere:

a) Conducere pe baz` jurnalelor de bord (definite de utilizatori:

stiluri diferite de conducere);

b) Conducere pe baz` de bugete (bugetare la nivel de: proiect,

activitate, comand`, centru de profit);

c) Conducere pe baz` de indicatori;

d) Set de func\ii pentru analize economico-financiare, sistem

de indicatori;

44

e) Analize de tip ABC pentru Clien\i/Furnizori, Stocuri;

f) Fluxuri de trezorerie ([ncas`ri ]i pl`\i);

g) Conducerea stocurilor;

h) Conducere pe baza de liste de pre\uri;

i) Conducere pe baz` de comenzi/contracte de

aprovizionare/desfacere;

j) Conducere pe baz` de informa\ii de stare;

k) Conducere pe baz` de bilan\;

l) Conducere pe baz` de date statistice;

m) Conducere pe baza analizei vânz`rilor (profit v@nz`ri pe

produse, parteneri, regiuni, perioade);

n) Conducere pe baz` de rapoarte economico-financiare;

o) Conducere pe baz` de proiecte;

p) Conducere pe baz` de comenzi interne;

q) Conducere pe baz` de reguli ]i cuno]tin\e;

Conducerea costurilor pe baza metodei "costului complet"

concomitent cu ABC (Activity Based Costing);

Modulele sistemului EMSYS sunt urm`toarele:

1. Tranzac\ii

{n aplica\ia EMSYS 1.6 se pot efectua toate tranzac\iile posibile

pentru o eviden\` corect` a imobiliz`rilor corporale ]i necorporale.

Intr`ri de imobiliz`ri totale ]i par\iale (moderniz`ri) : de la

furnizori de imobiliz`ri, recep\ie investi\ii, investi\ii din produc\ie,

aport de capital, intr`ri prin dona\ii, plusuri de inventar, intrate prin

transfer de la unit`\i/subunit`\i/grup, etc.

Ie]iri de imobiliz`ri: cas`ri, v@ndute, minusuri de inventar,

calamit`\i, dona\ii, retrase ca aport, transfer ca obiecte de inventar,

ie]ite prin transfer c`tre unit`\i/subunit`\i/grup, etc.

45

Transferuri: mi]c`ri [ntre gestiuni, centre de cost/profit,

modificare atribute amortizare, transfer de natur` (grup`, clas`),

etc.

Func\iunile de intr`ri ]i ie]iri sunt structurate astfel [ncat s`

permit` o transmitere u]oar` a informa\iilor [n modulul Financiar-

Contabil.

Toate modific`rile [n baza de date se fac tranzac\ional, astfel

se poate urm`ri cine a f`cut modificarea ]i c@nd a fost f`cut`.

Se pot efectua ]i intr`ri sau ie]iri par\iale, comas`ri de mijloace

fixe, splitarea unui mijloc fix [n mai multe numere de inventar.

Pentru moderniz`ri se pot modifica duratele de func\ionare conform

proceselor verbale de punere [n func\iune.

Toate func\iunile de tranzac\ii permit ]i storn`ri, astfel [nc@t

dac` s-a gre]it se poate anula efectul printr-o tranzac\ie de stornare.

2. Reevalu`ri

Aplica\ia transmite informa\iile necesare pentru reeevaluarea

imobiliz`rilor corporale ]i [nregistrarea rezultatelor reevalu`rii at@t

pentru reevalu`rile conform legisla\iei rom@ne [n vigoare c@t ]i

pentru reevalu`rile f`cute conform IAS.

3. Calculul amortiz`rii

{n EMSYS 1.6 sunt implementate toate metodele de

amortizare permise de legisla\ia rom@n`: liniar`, degresiv`-1,

degresiv`-2 ]i accelerat`. Se poate relua calculul amortiz`rii de mai

multe ori, f`r` a denatura rezultatele. De asemenea exist` o func\

iune de rectificare a amortiz`rii calculate, dac` utilizatorul dore]te

acest lucru.

4. Consult`ri ]i rapoarte

Datele de baz` ale unui mijloc fix prezente [n EMSYS 1.6 sunt:

num`rul de inventar, lista accesoriilor, grupa, codul de clasificare,

46

durata de func\ionare, gestiunea, rezident`, centrul de cost, sec\ia ]i

atelierul, marca, regimul de amortizare, valoarea de intrare,

valoarea amortizat`, furnizorul, data punerii [n func\iune,

documentul de punere [n func\iune, starea actual`, etc.

Aplica\ia are numeroase ecrane de consultare pe diverse

criterii de selec\ie (num`r de inventar, gestiune, centru de cost,

cont de imobiliz`ri, etc), permite eviden\ierea mijloacelor fixe

[nchiriate, concesionate, aflate [n conservare. De asemenea

p`streaz` [n baza de date mijloacele fixe ie]ite din eviden\` pe

criteriile de ie]ire (v@ndute, donate, casate, transferate, trecute la

obiecte de inventar, lipsa la inventar, distruse de calamit`\i, retrase

ca aport, etc). Pot fi consultate valorile istorice (de la punerea [n

func\iune, dup` reevalu`ri), informa\ii privind seria de fabrica\ie,

num`rul de [nmatriculare, lista accesoriilor, autoriz`ri ale diverselor

organisme de reglementare (ANRE, ISCIR, etc), asigur`ri

obligatorii ]i facultative.

Rapoartele existente [n aplica\ie sunt at@t cele standard

(Balan\a imobiliz`rilor, Situa\ia mi]c`rilor, Fi]a mijlocului fix, Lista de

inventar, Registrul numerelor de inventar, Lista mijloacelor fixe

amortizate integral, etc) c@t ]i rapoarte specifice beneficiarului care

pot fi f`cute chiar de utilizator cu componenta Liste Dinamice a

aplica\iei EMSYS 1.6.

47

CAP. III SISTEM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE LA GRUPUL }COLAR INDUSTRIAL

“COSTIN D. NENI|ESCU” – BR~ILA

3.1. PREZENTAREA UNIT~|II

Grupul }colar Industrial “Costin D.Nenitescu”1 este institu\

ia ]colar` care cuprinde [n structura sa organizatoric` primul liceu

industrial [nfiin\at [n Br`ila.

Istoria acestei ]coli [ncepe [n anul 1956 cand ia fiin\` “}coala

Profesional` Petrol Chimie” cu sediul [n localul vechii }coli nr. 8.

{n 1957 i se confera titlul “}coala frunta]` [n sectorul

industriei chimice” ]i datorit` extinderii combinatului, planul

de ]colarizare a crescut: 7 clase, 180 elevi, 13 cadre didactice.

In 1959 ]coala i]i mut` sediul pe Sos.Viziru km.1. Este anul

primei promo\ii de absolven\i ai }colii Profesionale Petrol Chimie.

La 15 septembrie 1959 a luat fiin\` “}coala tehic` de muncitori

califica\i” cu durata de doi ani.

In 1960 se [nfiin\eaz` “}coala Tehnic` de Personal Tehnic” cu

durata de trei ani. {n acela]i an ]coala cap`t` titulatura “Grup }colar

de Chimie” ]i meseriile se diversific`.

1 Mitea Constanta, Mihordea Sava, Manu Mircea, Fratila Aurelia, Gurau Mioara – “Monografia Grupului Scolar Industrial Costin D.Nenitescu” – Ed.Scoala Braileana, Braila, 2005

48

{n 1962 ia fiin\` “}coala Tehnica de Mai]tri”, curs seral, cu trei

clase, urm@nd ca [n 1963 sa-i intre [n componen\` ]i trei clase curs

de zi cu durata de doi ani.

Ca urmare a construirii Combinatului de Fibre Artificiale din

Br`ila ]i extinderii Combinatului de Celuloz` ]i H@rtie apar meserii

ca: operatori chimi]ti la prelucrarea ]i fabricarea fibrelor chimice,

mecanici cazane aburi, electricieni instala\ii lumin`, l`c`tu]i

mecanici montatori si altele.

Anul ]colar 1966-1967 marca un nou eveniment: [nfiin\area [n

Br`ila a primului liceu industrial sub titulatura “Liceul Industrial de

Chimie si Construc\ii de Ma]ini”.

{n 1971 se d` [n folosin\` actualul local dupa ]oseaua Buz`ului

nr. 15, unde sunt reunite toate formele de [nv`\`m@nt

preuniversitar” ]coala profesional`, liceul industrial, ]coala

profesional` de ucenici, ]coala postliceala tehnica si de maistri.

{n 1980 ]coala primeste titulatura de”Liceul Industrial nr. 1”

{n anul scolar 1990-1991 ]coala primeste titulatura de

“Grup }colar Industrial de Chimie Industriala”.

In 1998 ]coala capat` titulatura de “Grup Scolar Industrial

Costin D. Nenitescu”.

Prin aceast` ]coal` au desf`]urat activitatea de la [nceputuri ]i

p@n` [n prezent 61049 de elevi ]i 206 cadre didactice.

Grupul }colar Industrial “Costin D. Neni\escu” Br`ila []i

desf`]oar` activitatea [ncep@nd cu anul 1971 [ntr-un sediu care

reprezint` o construc\ie ]colar` modern`, cu amenaj`ri care se

[ncadreaz` [n normele sanitare, de protec\ie a muncii, de

prevenire ]i stingere a incendiilor.

S`lile de clas`, laboratoarele, atelierele de instruire practic`

sunt spa\ioase, luminoase ]i [nc`lzite de la termoficarea ora]ului.

49

Sunt amenajate terenuri asfaltate pentru fotbal, volei, handbal,

tenis de c@mp.

Sala de sport este amenajat` la subsolul cantinei ]i permite

practicarea exerci\iilor cu o clas` de elevi. }coala este amplasat` [n

vecin`tatea parcului Kiseleff, suprafa\a cur\ii este de aproximativ 2

ha cu spa\ii verzi pe mai mult de dou` treimi oferind condi\ii dintre

cele mai bune pentru elevi.

Activitatea ]colii se desf`]oar` [n 103 [nc`peri dispuse [n trei

cl`diri: cl`direa principal`, cl`direa secundar` (fost c`min pentru

elevii interni) ]i cl`direa ateliere + laboratoare. {n aceste [nc`peri

sunt organizate s`li de clas`, laboratoare, cabinete, ateliere,

anexe ]i birouri pentru servicii.

Un num`r de 13 s`li au fost organizate pe cabinete de

specialitate: limba ]i literatura rom@n`, matematic`, biologie,

geografie, consiliere psihopedagogic`, limbi str`ine, 2 cabinete de

tehnologie mecanic`, 2 cabinete de tehnologie chimic`, protec\ia

muncii ]i 2 cabinete de desen tehnic.

Cabinetele au o dotare adecvat` cu mijloace de [nv`\`m@nt

diverse: plan]e, manuale, atlase, mulaje, aparate audio ]i video.

Cabinetele de specialitate mai cuprind dot`ri specifice: panouri

didactice cu materiale ]i scule, dispozitive, machete statice ]i func\

ionale, piese, ansamble, mostre de materii prime, elemente

componente de utilaje, reactivi ]i aparatur` chimic`, mijloace de

m`sur` ]i control.

Cabinetele de desen sunt dotate cu plan]ete pe suport

individual ]i scaune asigur@nd predarea [n condi\ii optime a acestei

discipline. Dotarea cu plan]e, piese, ansambluri ]i subansambluri de

organe de ma]ini, modele, permite formarea unor deprinderi optime

care duc la [nsu]irea desenului tehnic.

50

Laboratoarele din cadrul Grupului }colar Industrial “Costin D.

Neni\escu” Br`ila sunt organizate astfel:

- 1 laborator de chimie analitic`, foarte bine dotat, cu aspect

de laborator uzinal, av@nd [n dotare instala\ii de ventila\ie, ni]e,

surs` de curent la mese. Dispune de dou` anexe: una pentru

substan\e toxice ]i una pentru reactivi. De asemenea exist` o sal`

de balan\e unde se fac c@nt`riri de precizie ]i o camer` pentru

laborant.

- 1 laborator de chimie aplicat`, cu dot`ri asem`n`toare.

- 1 laborator de metode fizico-chimice de analiz`, dotat cu

aparatur` de m`sur` divers`

- 2 laboratoare de fizic`, dotate foarte bine cu truse ]i

aparatura necesar` desf`]ur`rii tutror lucr`rilor de laborator

specifice fizicii, unul dintre laboratoare dispun@nd ]i de un mobilier

ergonomic ]i modern.

- 1 laborator tehnologic cuprinz@nd instala\ii ]i utilaje cu

ajutorul c`rora se pot simula majoritatea opera\iilor din industria

chimic`.

- 2 laboratoare de informatic`, fiecare dintre ele dispun@nd de

c@te 25 de calculatoare.

Atelierele ]colii sunt dispuse [ntr-un corp de cl`dire special

construit, beneficiind de utilit`\ile principale ]i de amenaj`ri

corespunz`toare. Majoritatea atelierelor au dot`ri care permit chiar

instruirea unei clase [ntregi de elevi.

Dup` specific, ]coala dispune de:

- 2 ateliere de l`c`tu]erie, echipate cu bancuri de lucru,

menghine pentru fiecare elev, scule, instrumente de m`sur` ]i

control, ma]ini unelte.

51

- 1 atelier de ma]ini unelte, echipat cu ma]ini de g`urit,

strunguri, ma]ini de frezat, ma]ini de rabotat, ma]ini de rectificat,

polizor.

- 2 ateliere pe profil electric, dotate cu instala\ii dispuse pe

panouri didactice, instrumente de lucru, materiale ]i piese pentru

realizarea de montaje electrice ]i electronice.

- activitatea de instruire practic` [n atelierele ]coal` este sus\

inut` de atelierele anex`: atelierul de sudur`, atelierul de prelucrat

materiale plastice, atelierul forj` echipat ]i cu un strung, ciocan

pneumatic, fer`str`u mecanic de t`iat metale.

- Biblioteca ]colar` este amenajat` [n cl`direa principal` la

parter, fiind [nzestrat` cu rafturi pentru c`r\i, mese ]i scaune pentru

lectur` a 20 de elevi.

Prin biblioteca ]colii s-au organizat activit`\i dintre cele mai

diverse: mese rotunde, expozi\ii de carte, vitrine literare, [nt@lniri

cu scriitori, abonamente la reviste.

De peste 30 de ani, cu suflet ]i d`ruire, activitatea

bibliotecii ]colii este coordonat` de }ocariceanu Constan\a.

Prin amplasarea sa [n zona Parcului Monument, cu poluare

mult mai redus`, prin curtea deosebit de mare, frumos amenajat`,

cu o vegeta\ie care cuprinde gazon ]i copaci ornamentali, prin

cl`direa relativ nou` ]i dot`rile foarte bune, Grupul }colar Industrial

„Costin D. Neni\escu” a oferit [ntotdeauna condi\ii deosebite pentru

instruirea a genera\ii [ntregi de elevi, constituind ]i [n prezent o

ofert` optim` pentru absolven\ii ciclului gimnazial ]i pentru cei care

vor s`-]i completeze studiile.

MODUL DE ORGANIZARE

52

Grupul }colar Industrial “Costin D. Neni\escu” – Br`ila este

condus de director cu ajutorul consiliului de administra\ie.

Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar este

asigurată în conformitate cu prevederile Legii învăţământului

nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

şi ale Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.1

Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de

învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu

hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ,

precum şi cu alte reglementări legale.

Directorul este subordonat inspectoratului şcolar, reprezentat

prin inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale

directorului sunt elaborate de inspectoratul şcolar, în baza

reperelor stabilite şi comunicate în teritoriu de către Ministerul

Educaţiei şi Cercetării.

Directorul reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu

terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor

prevăzute de lege.

Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, în

care funcţionează compartiment financiar-contabil prin care se

realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică, precum şi

execuţia bugetară, coordonează direct acest compartiment.

Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat

directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite

de acesta, prin fişa postului.

Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al

consiliului de administraţie, în faţa cărora prezintă rapoarte

semestriale şi anuale iar [n cazul în care hotărârile acestor

1 Regulamentul de Organizare ]i Func\ionare a Unit`\ilor de {nv`\`m@nt Preuniversitar aprobat prin Ordinul M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005

53

organisme încalcă prevederile legale, directorul are dreptul să

interzică aplicarea lor şi este obligat să informeze, în acest

sens, în termen de 3 zile, inspectorul şcolar general.

54

În realizarea funcţiei de conducere, directorul are

următoarele atribuţii:

a) coordonează elaborarea proiectului de dezvoltare a

şcolii, prin care se stabileşte politica educaţională a acesteia;

b) este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate de

unitatea de învăţământ;

c) lansează proiecte de parteneriat cu unităţi de învăţământ

similare din Uniunea Europeană sau din alte zone;

d) emite decizii şi note de serviciu care vizează realizarea

obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare instituţională;

e) propune inspectorului şcolar general proiectul

planului de şcolarizare, avizat de consiliul profesoral, de

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în

Formarea Profesională (pentru învăţământul profesional, tehnic şi

postliceal) şi aprobat de consiliul de administraţie;

k) stabileşte atribuţiile directorului/directorilor adjuncţi, ai

şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe

domenii, precum şi responsabilităţile membrilor consiliului de

administraţie;

l) vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine,

conform legii şi contractului colectiv de muncă;

{n cadrul Grupului }colar Industrial “Costin D. Neni\escu”,

Consiliul de Administra\ie are urm`toarea componen\`:

1. Director 2. 2 Directori adjunc\i3. Reprezentantul Primarului4. Reprezentantul Consiliului Local5. Reprezentantul Consiliului p`rin\ilor6. 4 membrii numi\i de Consiliul profesoral7. Contabilul ]ef

8. Reprezentantul Asocia\iei patronale 9. Reprezentantul Consiliului Elevilor

3.2. STUDIUL }I ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

Analiza sistemului informaţional existent în cadrul

Grupului }colar Industrial “Costin D. Neni\escu”, are scopul de a

efectua un studiu complex asupra activităţilor şi fluxurilor

informaţionale existente, a volumului de informaţii prelucrate, a

ariei de cuprindere a sistemului informaţional şi a dotării existente

cu tehnica de calcul, pentru a evidenţia calităţile, limitele şi

deficienţele actualului sistem informaţional, în vederea stabilirii

cerinţelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului

sistem informatic ce urmează a fi proiectat.

Analiza sistemului informaţional trebuie să răspundă la

următoarele cerinţe:

delimitarea ariei de cuprindere a sistemului informaţional

existent, care va deveni sistemul obiect pentru conceperea şi

realizarea noului sistem informatic;

reflectarea activităţilor şi operaţiilor de culegere,

transmitere şi prelucrare a datelor specifice sistemului

informaţional existent;

evidenţierea modificărilor ce se impun în organizarea şi

funcţionarea sistemului informaţional în viziunea conceperii şi

realizării noului sistem informatic;

evidenţierea dotării existente cu tehnică de calcul;

56

fundamentarea unor soluţii de principiu care să proceseze

activităţile şi operaţiile ce urmează a fi informatizate, costul

antecalculat al sistemului.

Analiza sistemului informaţional trebuie să ofere conducerii

unităţii economice informaţiile necesare fundamentării deciziei de

perfecţionare a sistemului informaţional şi de proiectare a noului

sistem informatic.

Analiza sistemului informaţional se realizează în următoarele

faze:

- organizarea şi conducerea analizei sistemului

informaţional;

- realizarea analizei sistemului informaţional;

- finalizarea analizei sistemului informaţional;

Analiza critic ă a sistemului informa ţ ional

Evaluarea critică a sistemului informaţional existent la

unitatea respectivă urmăreşte evidenţierea performanţelor şi

limitelor acestuia în raport cu cerinţele sistemului de conducere,

pentru a formula principalele direcţii de ameliorare a calităţii

sistemului.

Aprecierea calităţii informaţiilor se poate face în funcţie de

precizia, operativitatea, frecvenţa de difuzare etc.

Precizia informaţiei se referă la fidelitatea cu care este

reflectată activitatea desfăşurată în unitate. Pentru asigurarea unei

precizii corespunzătoare a informaţiilor se apelează la structurarea

informaţiei în aşa fel încât fiecare tip de mijloc economic, operaţie,

proces economic, să fie bine reprezentat printr-un grup bine

definit de informaţii.

57

Operativitatea informaţiilor se referă la executarea

proceselor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare şi

difuzare a informaţiilor privitoare la procesele şi fenomenele

economice din unitate. Operativitatea informaţiilor poate fi

evaluată pe baza timpului de răspuns al sistemului informaţional,

acesta reprezentând intervalul mediu de timp între producerea

unei operaţii, proces economic inclusiv transmiterea rezultatelor

ce decurg din acestea.

Frecvenţa de difuzare a informaţiilor precizează ritmul de

transmitere a documentelor purtătoare de informaţii către

utilizatorii lor într-un interval de timp unitar (zilnic, săptămânal,

lunar, trimestrial, etc.).

Având în vedere industriei se impune ca si institu\iile de

[nv`\`m@nt, se au în vedere noi achiziţii de mijloace fixe,

urmărindu-se asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării unei

activităţi de instruire a elevilor c@t mai eficiente.

Evidenţa activelor imobilizate intră în sfera de componentă a

administratorului ]i a contabilului ]ef.

Astfel, administratorul este primul care i-a act de noile intrări

de mijloace fixe şi care, pe baza constatărilor comisiei de recepţie,

stabileşte valoarea de intrare a acestora, codul de clasificare şi

numărul de inventar.

Administratorul primeşte în gestiune mijloacele fixe

răspunzând pentru păstrarea şi întreţinerea lor. Acesta va repartiza

mijlocul fix trecundu-l [n subgestiunea unui gestionar (laborant

sau tehnician). Tot el este cel care face propunerile privind

trecerea în conservare şi, dacă este cazul, scoaterea din funcţiune

sau casarea unor mijloace fixe. Pentru fiecare mijloc fix aflat în

gestiune gestionarul întocmeşte fi ş a mijlocului fix şi o actualizează

58

pe măsură ca au loc diverse modificări privind mişcarea, creşterea

sau diminuarea valorii acestora.

În cadrul serviciului contabilitate, contabilul ]ef ţine evidenţa

contabilă a acestor operaţiuni. Aici se realizează calcularea, pe

baza duratelor normale de funcţionare şi a regimului de

amortizare utilizat, a cotelor de amortizare anuale şi lunare pentru

fiecare element de activ imobilizat în parte şi pe total unitate,

determinându-se în acest timp şi valoarea rămasă. Acest

comportament, prin comisiile organizate în cadrul său, realizează

inventarierea şi reevaluarea periodică a activelor aflate în

patrimoniul ]colii conform reglementărilor în vigoare şi evidenţiază

eventualele diferenţe în plus sau în minus constatate în urma

inventarierii patrimoniului.

La sfârşitul fiecărui an se realizează calcularea gradului de

utilizare a mijloacelor fixe de bază pe seama căruia se va

determina indicele de includere a amortizării în cheltuielile de

exploatare anuale ale societăţii, element deosebit de important în

determinare profitului impozabil.

Trecând de la elementele concrete cu privire la evidenţierea

mijloacelor fixe spre cadrul general cu privire la întocmirea

situaţiilor de sinteză, fluxul informaţional al societăţii, în ansamblul

său se prezintă astfel:

59

LEGENDĂ:

Operaţia efectuată

Sensul circulaţiei documentelor

Documentul utilizat

Fig. 8 Fluxul informa\ional al unit`\ii

Modificare continuă a legisla\iei impune folosirea pe scară

largă a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii moderne. În

acest context dezvoltarea şi diversificarea producţiei de tehnică de

calcul şi a sistemelor de operare, conduc la un proces continuu de

extindere şi perfecţionare a sistemelor informatice la toate sferele

economiei naţionale.

Sistemul informatic financiar-contabil ocupă un loc aparte în

cadrul sistemului informatic deoarece oferă informaţii tuturor

structurilor informaţionale, iar obiectivul său îl constituie creşterea

60

Registru jurnal

Înregistrare cartea mare

Carteamare

Întocmire balanţa de verificare

Balanţa de verificare

provizorie şi definitivă

Întocmire situaţii

contabile

Situaţii contabile

Registru inventar

Documente justificative

Înregistrare registru jurnal

calităţii şi operativităţii informaţilor contabile în vederea reflectării

veridice a proceselor economice, a fluxurilor de valori materiale şi

băneşti, precum şi a rezultatelor economice.

Sistemul de prelucrare a datelor ce urmează a fi proiectat

trebuie să ţină seama de cerinţele ]colii în ceea ce priveşte

realizarea obiectivelor propuse, îmbunătăţirea activităţii economice

din unitate, furnizarea unor date corecte, veridice şi în timp real

atât conducerii economice cât şi organelor de control.

Introducerea unui sistem informatic reclamă cheltuieli

importante cu proiectarea, organizarea şi funcţionarea lui. În

această situaţie, se pune problema dacă investiţiile cu punerea în

funcţiune, precum şi cu exploatarea sistemului sunt sau nu

justificate din punct de vedere economic.

Aprecierea efortului depus pentru proiectarea, realizarea şi

implementarea unui sistem informatic se poate face prin

cumularea cheltuielilor conform etapelor de prelucrare parcurse şi

categoriile de cheltuieli implicate. Aceste cheltuieli însumate cu

cheltuielile efectuate pentru menţinerea în funcţiune a sistemului

informatic dau costul sistemului respectiv.

Costul noului sistem are în componenţa sa:

costuri de analiză şi proiectare;

costuri permanente de funcţionare.

Costurile de analiză şi proiectare sunt formate din totalitatea

cheltuielilor efectuate pentru realizarea subsistemului respectiv.

În structura costului intră următoarele categorii de cheltuieli:

- cheltuieli cu studiul de oportunitate, care se referă în

exclusivitate la salariile personalului care lucrează la

elaborarea studiului de oportunitate;

61

- cheltuieli cu analiza şi proiectarea generală a sistemului

informatic;

- cheltuieli cu proiectarea de detaliu a sistemului

informatic;

- cheltuieli cu implementarea noului sistem;

- cheltuieli cu funcţionarea echipamentului de calcul.

Costurile permanente de funcţionare se obţin prin însumarea

mai multor categorii de cheltuieli:

- cheltuieli cu amortizarea echipamentelor de calcul;

- cheltuieli cu amortizarea clădirilor;

- cheltuieli cu materiale consumabile;

- cheltuieli cu energia electrică;

- cheltuieli cu pregătirea personalului;

- cheltuieli cu întreţinerea şi reperarea echipamentului de

calcul.

3.3. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC

Definirea obiectivelor noului sistem informatic privind

evidenţa imobilizărilor corporale şi calculul amortizării

Obiectivul fundamental al sistemului informatic constă în

furnizarea de informaţii corecte şi la timp atât conducerii cât şi

serviciului contabilitate, pentru o cat mai eficient` ]i corect`

operare [n contabilitate.

Obiectivele sistemului informatic reprezintă scopuri imediate

şi de perspectivă ale perfecţionării activităţii serviciului

contabilitate.

Obiectivele sistemului informatic pot fi detaliate în obiective

generale şi obiective specifice:

62

Obiective generale ale unui sistem informatic vizează

probleme cu caracter global al conducerii unităţii economice şi

probleme structurale specifice compartimentelor funcţionale, în

scopul realizării atributelor conducerii şi a funcţiilor unităţii

respective.

În raport cu aceste aspecte, obiectivele generale pot fi:

- de conducere (manageriale);

- funcţionale.

Obiectivele de conducere urmăresc aspecte globale de

conducere ale unităţii de [nv`\`m@nt.

Obiectivele funcţionale ale unui sistem informatic au în

vedere informatizarea activităţilor în conformitate cu funcţiile

unităţii: comercială, financiar-contabilă, de personal desfăşurate la

nivelul compartimentelor funcţionale.

Obiectivele specifice urmăresc rezolvarea unor probleme

dependente strict de activitatea de bază (producţie, comerţ,

prestări servicii) şi de cea auxiliară, în raport cu funcţiile de

cercetare şi producţie.

Aceste obiective pot fi structurate astfel:

- obiective specifice activităţii de bază;

- obiective specifice activităţii auxiliare.

Indiferent de complexitatea obiectivelor generale şi

specifice, ele trebuie să asigure creşterea vitezei de circulaţie a

informaţiilor şi reducerea ciclului informaţional şi a timpului de

răspuns ca urmare a realizării noului sistem informatic.

Noul sistem informatic trebuie să asigure:

creşterea exactităţii şi preciziei în procesul de prelucrare a

datelor;

creşterea vitezei de execuţie;

63

reducerea efortului uman;

introducerea automatizării operaţiilor de culegere a datelor,

de transmitere, prelucrare şi integrare a datelor;

organizarea datelor într-o bază de date unitară.

În acelaşi timp sistemul informatic proiectat trebuie să fie

compatibil cu sistemul de evidenţă contabilă existent pentru a se

putea realiza o interfaţă între acestea.

Obiectivele urmărite de sistemul informatic proiectat are în

vedere asigurarea prelucrării automate a datelor în condiţii de

eficienţă economică şi furnizarea automată a informaţiilor cu privire

la:

- existentul de mijloace fixe la nivel de loc de folosinţă,

precum şi tranzacţiile acestora;

- calculul şi repartizarea amortizării pe conturi de cheltuieli

şi locuri de folosinţă;

- obţinerea de informaţii prin intermediul situaţiilor de ieşire,

necesare procesului de analiză şi procesului decizional ca

se desfăşoară la nivelul diverselor compartimente ale

unităţii economice.

În concluzie sistemul informatic referitor la mijloacele fixe au

ca obiectiv de bază urmărirea gospodăririi şi utilizării cu eficienţă

sporită a acestora, precum şi recuperarea treptată a cheltuielilor

ocazionate de achiziţionarea acestora prin intermediul amortizării.

Proiectarea situa ţ iilor de ie ş ire a sistemului informatic

Realizarea obiectivelor sistemului informatic se

caracterizează prin satisfacerea cerinţelor informaţionale de

conducere şi structurilor organizatorice din unitatea beneficiară.

64

Ieşirile sistemului informatic pot fi privite din punct de vedere

structural, funcţional şi tipologic.

Din punct de vedere structural, ieşirile sistemului informatic

reprezintă a treia componentă din triada ce caracterizează

structura generală a oricărui tip de sistem: INTRĂRI – PRELUCRĂRI

– IEŞIRI.

Din punct de vedere funcţional, ieşirile sistemului informatic

concretizează obiectivele generale şi specifice ale sistemului

proiectat.

Din punct de vedere tipologic, ieşirile sistemului informatic

pot fi redate sub forma de:

- liste / situaţii de ieşire care cuprind indicatori ai stării şi

rezultatelor activităţii economico – financiare;

- indicatori sintetici privind starea şi rezultatele activităţii

economico – financiare;

- grafice ce redau evoluţia şi starea indicatorilor economico

– financiari;

- ieşiri către alte sisteme informatice transmise direct (on-

line) prin intermediul unei reţele locale de calculatoare,

sau indirect (off-line) prin intermediul suporturilor

magnetice.

Indiferent de tipologia ieşirilor sistemului informatic, acestea

trebuie să respecte cerinţele şi restricţiile cadrului legislativ –

normativ în vigoare, pentru ca activitatea unităţii economice să se

desfăşoare în coordonatele legalităţii economice.

Ieşirile sistemului informatic urmează a fi analizate de factorii

de decizie pe diferite nivele ierarhice, în scopul adoptării deciziilor

necesare pentru bune desfăşurare a activităţii economice în

unitatea beneficiară.

65

Aspecte practice

Ieşirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrării

bazelor de date prin prelucrări directe sau calcule de atribuire

efectuate de procedurile automate şi concretizate în listele /

situaţiile de ieşiri solicitate de unitatea respectivă.

Natura prelucrării sistemului informatic are un caracter

specific determinat de natura activităţii unităţii economice,

element care impune o anumită structurare a indicatorilor

economico-financiari în cadrul listelor / situaţiilor de ieşire.

Datele primare necesare creării, actualizării bazelor de date şi

obţinerii situaţiilor de ieşire pot fi externe sau interne societăţii.

Datele externe sunt cele furnizate de actele normative iar cele

interne se referă la imobilizările corporale existente în patrimoniul

societăţii şi la operaţiile care se efectuează cu acestea.

Toate documentele de ieşire sunt mai întâi afişate pe ecran

urmând ca operatorul să hotărască dacă le imprimă sau nu.

Prin situaţiile de ieşire prezentate în continuare se

evidenţiază cerinţele informaţionale specifice unităţii economice:

SITUAŢIA RM1: “Situaţia mijloacelor fixe intrate în luna …”

(Anexa 2)

Se întocmeşte pe baza datelor furnizate de Comisia de

Recepţie, pentru toate mijloacele fixe pentru care această comisie

a concluzionat că sunt în stare de funcţionare în momentul intrării

lor în patrimoniu. Comisia de Recepţie compară înregistrările din

documentele care însoţesc mijloacele fixe (factura, aviz de

însoţire, contract de vânzare-cumpărare, act de donaţie, expertiză

tehnică) şi întocmeşte Procesul-verbal de recepţie (provizorie).

66

Situaţia poate fi vizualizată pe ecran, listată la imprimantă

sau salvată pe disc.

Această situaţie de ieşire conţine următoarele informaţii:

- numărul de inventar al mijlocului fix;

- codul de clasificare conform catalogului;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijlocului fix;

- amortizarea calculata pe toat` perioada;

- amortizarea calculat` pe anul curent;

- baza de calcul a amortiz`rii;

- luni trecute de la intrarea [n func\iune;

- durata de utilizare;

- cota medie annual` de amortizare linear`;

- amortizarea medie anual`;

- amortizarea lunar`;

- locul de folosin\` a mijlocului fix;

- nr. documentului pe baza c`ruia a fost [nregistrat mijlocul

fix;

- data la care a fost [nregistrat documentul;

Pe baza datelor prezentate se obţin totaluri intermediare pe

grupe şi totalul general pe unitate.

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM1

(ANEXA 2).

SITUAŢIA RM2: “Situaţia mijloacelor fixe ieşite în

luna…”(Anexa 3)

Se întocmeşte la terminare unei luni pe baza documentelor

care înregistrează vânzări de mijloace fixe, casări şi scoateri din

67

funcţiune a mijloacelor fixe şi anume: Procesul-verbal de scoatere

din funcţiune a mijloacelor fixe întocmit prin hotărârea Comisiei de

Casare, iar în cazul ieşirii din patrimoniu prin vânzare se

întocmeşte factura şi avizul de însoţire.

Situaţia conţine următoarele informaţii:

- numărul de inventar al mijlocului fix;

- codul de clasificare;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijlocului fix;

- amortizarea calculat` cumulat la zi;

- valoarea mijlocului fix (baza de calcul a amortiz`rii);

- luni consumate;

- durata de utilizare;

- durata de utilizare calculat`;

- cota medie de annual` de amortizare linear`;

- amortizarea calculat` pe anul curent;

- locul de folosin\`;

- num`rul documentului;

- data documentului;

Pe baza datelor prezentate se obţin totaluri intermediare pe

grupă, şi pe unitate referitoare la valoarea de inventar, valoarea

amortizată şi valoarea rămasă.

Macheta acestei situaţii de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM2

(Anexa 3).

SITUAŢIA RM3:“Situaţia mijloacelor fixe modificate [n

luna …”(Anexa 4)

68

Se întocmeşte [n momentul [n care apar modific`ri privind

locul de folosin\` al mijlocului fix şi conţine informaţii referitoare

la :

- numărul de inventar al mijlocului fix;

- codul de clasificare conform catalogului;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijlocului fix;

- amortizarea calculat` cumulat la zi;

- valoarea mijlocului fix (baza de calcul a amortiz`rii);

- luni trecute de la intrarea [n func\iune;

- durata de utilizare;

- cota medie annual` de amortizare linear`;

- amortizarea calculat` pe anul curent;

- amortizarea lunar`;

- locul de folosin\` a mijlocului fix;

- nr. documentului pe baza c`ruia a fost modificat mijlocul

fix;

- data la care a fost [nregistrat documentul;

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM3

(ANEXA 4).

SITUAŢIA RM4: “Situaţia privind calculul amortiz`rii

(M.F. neamortizate) pe luna …” (Anexa 5 ]i Anexa 6)

Se întocmeşte [n fiecare lun` ]i poate fi listat` [n mai multe

variante pe conturi sau pe gestiuni şi conţine informaţii referitoare

la :

- num`rul de inventar;

- codul de clasificare conform catalogului;

69

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea [nregistrat` [n contabilitate;

- amortizarea calculat` cumulat la zi;

- luna ]i anul [n care [ncepe amortizarea;

- durata normal` de utilizare (ani);

- durata normal` r`mas` la 31.12.2004 (luni);

- amortizarea lunar` (lei);

- num`rul de luni pentru care s-a calculat amortizarea;

- valoarea amortizat` cumulat`;

- valoarea r`mas` de amortizat;

- cod gestiune;

- valoare amortizat` [n anul curent;

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM4

(Anexa 5).

}i situa\ia mijloacelor fixe (neamortizate) existente [n

inventar la sf@rsitul lunii … pe grupe (Anexa 6)

- num`rul de inventar;

- codul de clasificare conform catalogului;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijlocului fix;

- amortizarea calculat` cumulat la zi;

- valoarea mijlocului (baza de calcul a amortiz`rii);

- valoarea r`mas` de amortizat;

- durata normal` de utilizare;

- durata de calcul;

- cota medie de anual` de amortizare liniar`;

- amortizarea calculat` pe anul curent;

- amortizarea lunar` nou`;

- loc de folosin\`;

70

- nr. documentului;

- data documentului;

- data intr`rii [n func\iune;

- data amortiz`rii complete;

Pe baza datelor prezentate se obţin totaluri intermediare pe

grupă, şi pe unitate referitoare la valoarea de inventar, valoarea

amortizată şi valoarea rămasă.

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM4

(Anexa 6).

SITUAŢIA RM5: “Situaţia sintetic` a amortiz`rii

mijloacelor fixe (neamortizate) pe luna …” (Anexa 7)

Se întocmeşte pentru a avea o imagine de ansamblu pe

grupe şi conţine informaţii referitoare la :

- cod grupa;

- valoarea de [nregistrare a mijloacelor fixe;

- amortizarea calculat` la sf@r]itul anului precedent;

- amortizarea calculat` pe anul cerent (inclusiv luna

curent`);

- amortizarea pe luna curent`;

- amortizarea calculat` pana la luna curent`;

- suma r`m`s` de amortizat;

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM5

(Anexa 7).

SITUAŢIA RM6: “Lista de control a mi]c`rii mijloacelor

fixe [n luna …” (Anexa 8)

71

Se întocmeşte pentru a avea o imagine de ansamblu a

mi]c`rii mijloacelor fixe [ntr-o lun` şi conţine informaţii referitoare

la :

- num`rul de inventar

- codul de clasificare;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijloacelor fixe;

- amortizarea calculat` cumulat la zi;

- valoarea r`mas`, reevaluat` ]i actualizat`;

- luni consumate;

- durata de utilizare;

- cota medie de amortizare linear`;

- amortizarea calculat` pe anul curent (inclusiv luna

curent`);

- amortizarea lunar`;

- locul de folosin\`;

- num`rul documantului;

- data documentului;

- data punerii [n func\iune;

- observa\ii;

Macheta situaţiei de ieşire se prezintă în SITUAŢIA RM6

(Anexa 8).

“Fişa mijlocului fix” (Anexa 9)

Se foloseşte pentru vizualizarea şi tipărirea datelor unui

mijloc fix.

72

Această situaţie conţine informaţii cu privire la:

- denumirea mijlocului fix;

- numărul de inventar al mijlocului fix;

- valoarea de inventar;

- gestiunea;

- durata normal` de utilizare;

- codul de clasificare;

- norma amortiz`rii;

- data d`rii [n folosin\`;

- nr. documentului;

- data documentului;

- felul, numărul, data documentului;

- operaţia;

Macheta acestei situaţii de ieşire de prezintă în Anexa 9.

Liste de inventariere (Anexa 10)

Listele de inventariere sunt listate la sf@r]itul anului sau ori

de c@te ori este nevoie s` se verifice inventarul mijloacelor fixe

pe o anumit` gestiune;

Listele de inventar conţin informaţii referitoare la:

- codul gestiunii ]i numele gestionarului;

- contul mijlocului fix;

- denumirea mijlocului fix;

- unitatea de m`sur`;

- num`rul de inventar;

- stocuri faptice ]i scriptice;

- diferen\e plus sau minus;

- pre\ul unitar;

73

- valoarea

- diferen\e de valoare plus sau minus;

Pe baza datelor furnizate se pot ab\ine totaluri pe gestiuni ]i

pe unitate, listele de inventar con\in numele persoanelor care fac

parte din comisia de inventariere, ce urmez` s` semneze listele

de inventar dup` care se arhiveaz`;

SITUA|IA RM8: Mijloacele fixe existente [n inventar la

sf@r]itul lunii … pe grupe (Anexa 11)

Aceast` list` ofer` o imagine centralizat` a tuturor

mijloacelor fixe existente la sf@r]itul lunii ]i con\ine urm`toarele

informa\ii:

- num`rul de inventar;

- codul de clasificare;

- denumirea mijlocului fix;

- valoarea de [nregistrare a mijlocului fix;

- amortizarea calculat` la zi;

- valoarea r`mas` de amortizat;

- codul gestiunii;

Pe baza datelor furnizate se [ntocmesc subtotaluri pe grupe

pentru valoarea [nregistrat` amortizarea calculat` la zi ]i valoarea

r`mas` de amortizat;

Macheta acestei situa\ii se prezint` [n anexa 11

Proiectarea bazei informaţionale

Determinarea conţinutului bazei de date ]i algoritmii

utiliza\i

Faza de proiectare a bazei informa\ionale presupune

determinarea complet` ]i corect` a mul\imii atributelor de intrare

74

necesare pentru ob\inerea ie]irilor sistemului informatic conform

obiectivelor stabilite ale acestuia.

Baza informa\ional` de intrare va con\ine totalitatea

atributelor ]i gruparea acestora într-un ansamblu omogen de

entit`\i în scopul optimiz`rii prelucr`rilor sistemului informatic.

Con\inutul bazei informa\ionale de intrare se determin` în

func\ie de modul de ob\inere a atributelor existente în baza

informa\ional` de ie]ire. Din punct de vedere al modului de ob\

inere a atributelor distingem:

- atribute de ie]ire ob\inute prin simpla prelucrare sau

reproducere a atributelor sinonime din con\inutul bazei

informa\ionale.

- atribute de ie]ire ob\inute ca rezultat al utiliz`rii unui

algoritm de alcul sau unui grup de algoritmi.

Pentru aceast` a doua categorie trebuie s` se precizeze

am`nun\it algoritmi de calcul respectivi.

Calculele care trebuie efectuate se refer` la determinarea

valorii amortizate, a normei de amortizare, a amortiz`rii lunare, a

valorii r`mase a mijloacelor fixe toate în func\ie de regimul de

amortizare liniar deoarece avem o unitate bugetar` pentru [n

cazul fiec`rui mijloc fix în parte.

Pentru calculul amortiz`rii liniare a fiec`rui mijloc fix

formulele de calcul sunt:

unde:

Clin – cota de amortizare în regim liniar

75

DUR.FUNCT – durata de func\ionare conform

catalogului Aan – amortizarea anual`

VAL.INV – valoarea de inventar a mijlocului fix

Alun – amortizarea lunar`

76

Modelul Conceptual de Date (M.C.D.):

77

Modelul rela\ional de date (MLD)

Modelul rela\ional tinde s` fie cel mai utilizat fiind

implementat cu sisteme de gestiune a bazelor de date rela\ionale

(SGBDR). Datorit` diferitelor limbaje care-i permit s` defineasc`,

s` utilizeze, s` partajeze ]i s` controleze bazele de date rela\

ionale, SGBDR este cel care garanteaz` din plin independen\a

date-programe, cel care confer` suple\e, siguran\`, în utilizarea

unei baze de date.

În anul 1969 matematicianul E.F. Codd de la Centrul de

cercetare IBM din San Jose California, a expus modelul rela\ional a

bazelor de date. Pân` la sfâr]itul deceniului, când a fost conceput

dBASE II, modelul rela\ional a fost acceptat pe scar` larg` ca fiind

superior, cel pu\in pentru uzul general, atât modelului re\ea

(CODASYL), cât ]i celui ierarhic.

Modelul rela\ional reprezint` o abstrac\ie matematic`,

destinat` s` u]ureze desf`]urarea discu\iilor referitoare la bazele

de date ]i proiectarea limbajelor de manipulare a datelor. În

acela]i timp reprezint` un model de interfa\` cu factorul uman,

deoarece tabelele de date sunt u]or de în\eles.

Modelul rela\ional are multe avantaje. Este simplu ]i intuitiv,

asigurând din construc\ie un grad ridicat de independen\` a

datelor. Tabelele de date ]i opera\ii cum ar fi ad`ugarea unor

rânduri sau ]tergerea unor coloane sunt u]or de st`pânit din punct

de vedere conceptual. Opera\iile asupra tabelelor de date se

realizeaz` în conformitate cu câteva reguli simple (majoritatea

împrumutate din teoria mul\imilor), care sunt ele însele intuitive ]i

u]or de în\eles.

Terminologia rela\ional`

78

Un model rela\ional este pur ]i simplu o metod` de

reprezentare, manipulare ]i reg`sire a informa\iei 1.

Rela\ie – tabela bidimensional` format` din rânduri (linii)

numite tupluri ]i coloane numite domenii. Rela\iile abordate sunt

finite, chiar dac` domeniile pe care sunt construite pot fi infinite.

Tuplu – un rând dintr-o tabel`

Caracteristica – numele/antetul unei coloane dintr-o tabel`

(rela\ie)

Cheie - o caracteristic` sau o mul\ime de caracteristici a

c`ror valoare identific` fiecare tuplu dintr-o tabel`

Cheie primar` – cheia care permite identificarea în mod unic

a unui tuplu (înregistrare)

Cheie secundar` – cheia care permite identificarea tuturor

tuplurilor (înregistr`rilor) care ai aceea]i proprietate

Cheie extern` (str`in`) – cheie identic` cu cheia primar` a

rela\iei asociate; prin construirea cheilor externe se realizeaz` un

acces rapid la informa\iile con\inute în baza de date, datorit`

leg`turilor pe care le realizeaz`

Domeniu – mul\imea de valori ale unei caracteristici (o

coloan` dintr-o tabel`)

Grad – num`rul de coloane din cadrul unei tabele

Cardinalitate – num`rul de rânduri din cadrul unei tabele

Schema

Structur` logic` a unei colec\ii de tabele care descrie complet

o anumit` activitate este denumit` schema bazei de date.

Schema descrie câmpurile fiec`rui tabel din punct de vedere al

tipului datelor (caracter, numeric, dat` ]i a]a mai departe),

1 R`du\ Carmen ]i colaboratorii – Baze de date ]i sisteme de gestiune a bazalor de date, Editura Independen\a Economic`, 2003

79

dimensiunii (orice apari\ie a unei valori dintr-un câmp are aceea]i

dimensiune) numele ]i în unele sisteme gama valorilor posibile.

Schema prezint`, de asemenea, rela\ii între tabele. Adeseori,

o anumit` aplica\ie are de-a face doar cu un subset al întregii

bazei de date, denumit subschem`.

Normalizarea

Fiecare tabel din cadrul unei baze de data trebuie s` fie

normalizat, adic` fiecare intersec\ie dintre un rând ]i o coloan`

trebuie s` aib` o singur` valoare denumit` valoare atomic` (ceea

ce înseamn` c` nu se accept` seturi de valori sau grupuri care se

repet`).

Normalizarea const` într-o descompunere reversibil` a rela\

iilor ini\iale în rela\ii cu structura mai simpl`, f`r` pierdere de

informa\ii. Reversibilitatea garanteaz` c` rela\ia de plecare poate

fi ref`cut` prin utilizarea Join-ului natural; prin urmare nici o

informa\ie nu a fost pierdut`, deci descompunerea este f`r`

pierdere.

Procesul de normalizare se desf`]oar` în mai multe etape

numite forme normale (FN1, FN2, FN3).

Forma normal` 1 (FN1). O baz` de date este în FN1 dac`

toate rela\iile acesteia sunt [n FN1. O rela\ie este [n FN1 dac`

domeniile pe care sunt definite atributele rela\iei sunt constituite

numai din valori elementare ]i [n plus, un tuplu nu trebuie s` con\

in` atribute sau grupuri de atribute repetitive.

Forma normal` 2 (FN2). O baz` de date este [n FN2 dac`

toate rela\iile acesteia sunt [n FN2. O rela\ie este [n FN2 dac` este

[n FN1 ]i oricare dintre atributele noncheie este dependent func\

ional complet de cheia primar` a rela\iei

80

Forma normal` 3 (FN3). O baz` de date este [n FN3 dac`

toate rela\iile acesteia sunt [n FN3. O rela\ie este [n FN3 dac` este

[n FN2 ]i atributele noncheie nu sunt dependente tranzitiv de

cheia primar` a rela\iei

81

Modelul logic de date (M.L.D.):

Cod_Fz Den_Fz Adresa Cont Banca

Pvpunereinfunctiune

NrPVpunfunc DataPVpunfunc Cod-Fz NrInv

MijFixe

NrInv DenMijFixe DurNormFunc CotaAmortiz ValInvCodLocFol

osCodG

r CodGestiune

LocFolosinta

CodLocFolos DenLocFolos

Grupa

CodGr DenGr CodClasif

Gestiune

Cod Gestiune Den Gestiune

PVCasare

NrPvCasare DataPvCasare ValCasataNrInvent

arCodLocFol

os

BonMiscare

NrBonMiscare DataBonMiscare CodLocFolosPrimit CodLocFolosPredat

MijlFixeTransferate

NrInventar

NrBonMiscare ValTransferata

Factura

82

NrFact DataFact Explicatie CodLocFolos

83

3.4. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC

Etapa de implementare finalizează activitatea de proiectare

şi realizare a sistemului informatic, având ca obiectiv testarea

funcţionării noului sistem în condiţii concrete şi cu date reale, ale

unităţii economice respective, pentru aducerea acestui sistem

informatic la stadiul de exploatare efectivă.

În realizarea implementării se urmăreşte utilizarea concretă,

efectivă a produsului program realizat confruntându-se cu

condiţiile tehnice ale beneficiarului prin actualizarea şi

exploatarea bazei de date asociate acestuia, în condiţii de

operaţionalitate şi de eficienţă economică.

Realizarea unei implementări eficiente presupune

participarea următorilor factori:

- unitatea beneficiară în care se implementează noul sistem

informatic care trebuie să asigure condiţiile tehnice,

organizatorice, informaţionale şi informatice în vederea

funcţionării sistemului informatic, şi să asigure totodată

operativitatea, calitatea şi acurateţea datelor de intrare;

- proiectantul asigură asistenţa tehnică pe tot parcursul

etapei de implementare;

- personalul implicat în etapa de implementare aparţine

unităţii beneficiare şi este format din cadre de conducere,

personalul compartimentelor funcţionale, analişti şi

operatori;

- cadrul organizatoric şi informaţional impune existenţa

condiţiilor financiare, materiale şi organizatorice pentru

fluxul corect al datelor;

84

- fondul informaţional presupune pregătirea datelor reale în

scopul înregistrării acestora în bazele de date specifice

noului sistem;

- sistemul informatic proiectat;

În ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor organizatorice,

manageriale şi financiare şi materiale acestea vizează următoarele

aspecte:

- condiţii manageriale au în vedere stabilirea conducătorului

activităţii de implementare, a membrilor, a

compartimentelor funcţionale influenţate;

- condiţiile organizatorice presupun afectarea unor spaţii de

lucru în interiorul compartimentelor funcţionale sau într-un

compartiment specializat;

- condiţiile financiare au în vedere alocarea fondurilor

necesare implementării şi exploatării sistemului informatic

realizat;

- condiţiile materiale impun dotarea unităţii economice cu

reţeaua de calculatoare necesare.

Pentru verificarea efectivă a funcţionalităţii produsului

program realizat se au în vedere testele individuale la nivel de

componentă software, testul de acceptare privitor la recepţia şi

omologarea produsului program de către unitatea beneficiară.

Concluziile desprinse prin verificarea experimentală a

produsului program realizat se prezintă în raportul de

implementare care este adresat Consiliului de administra\ie al

Grupului }colar Industrial „CostinD. Neni]escu”, avizat ulterior de

către acesta şi care conţine următoarele informaţii:

85

- obiectivul urmărit prin implementare fiind realizarea

gestiunii mijloacelor fixe ]i calculul amortiz`rii lunare [n

vederea [nregistr`rii ei [n contabilitate;

- condiţiile în care s-a desfăşurat implementarea au fost

foarte bune, persoanele instruite d@nd dovad` de un real

interes pentru acest program care le u]ureaz` munca;

- pentru instalarea programului a fost folosit un calculator

cu urm`toarele caracteristici:

Procesor: AMD K6 (tm) 3D

Memorie: 128 MB RAM

HDD: 60 GM

- implementarea s-a realizat pe parcursul unei zile normale

de munc` (8 ore);

86

CONCLUZII

Asigurarea informaţiei necesare conducerii unităţii din punct de vedere

economic este realizată de serviciul contabilitate care este principalul izvor

informaţional.

Contabilitatea trebuie să asigure o informaţie sintetică de natură economică

necesară luării deciziilor manageriale, dar în egală măsură utilă raportărilor

externe.

În aceste condiţii, informatizarea contabilităţii devine o cerinţă absolut

necesară a oricărei unităţi economice datorită surplusului de informaţii pe care le

degajă şi mai ales datorită calităţii informaţiei transmise.

Sistemul informatic privind evidenţa mijloacelor fixe propus în această

lucrare, a plecat de la necesitatea automatizării volumului din ce în ce mai sporit al

datelor ce se supun prelucrărilor contabile, în scopul unui control şi a unei gestiuni

eficiente a mijloacelor fixe şi a calculării corecte a amortizării.

Principalele caracteristici ale produsului informatic propus sunt:

asigură culegerea rapidă a informaţiilor;

precizie mare în prelucrarea acestora;

stocarea eficientă a informaţiei;

viteza mare în prelucrarea volumului de date;

acces rapid la date, datorită lucrului cu fişiere indexate;

calculul automat al totalurilor intermediare şi a totalului general în

cadrul situaţiilor de ieşire proiectate;

eliminarea anumitor anomalii în exploatarea colecţiilor de date prin

proiectarea acestora ţinând cont de modelul relaţional.

Având în vedere avantajele oferite de noul sistem informatic proiectat se

poate aprecia că acesta este capabil să răspundă nu numai factorilor de decizie

aflaţi la nivel de compartiment funcţional ci şi factorilor aflaţi la nivelul superior al

conducerii.

87

BIBLIOGAFIE

1. Burada Corneliu – Armonizarea dintre contabilitate ]i fiscalitate,

Editura Independen\a Economic`, 2002

2. Lungu Ion, Sab`u Gheorghe, Velicanu Manole, Munteanu Mihaela,

Ionescu Simona, Posdarie Elena Sandu Daniela, Sisteme

informatice Analiz`, proiectare implementare, Editura Economic`,

Bucure]ti 2003

3. Mare] Coriolan (coordonator), Editura Independen\a economic`,

2000

4. Mitea Constanta, Mihordea Sava, Manu Mircea, Fratila Aurelia,

Gurau Mioara – “Monografia Grupului Scolar Industrial Costin

D.Nenitescu” – Ed.Scoala Br`ileana, Br`ila, 2005

5. Oprea Dumitru, Analiza ]i proiectarea sistemelor informa\ionale

economice, Editura Polirom, Bucure]ti 1999

6. Oprea Dumitru ]i Me]ni\` Gabriela, Sisteme informatice pentru

manageri, Editura Polirom, Bucure]ti 2002

7. Puiu Alexandru, Management – Analize ]i studii comparative,

Editura “Independen\a Economic`”, 2003

8. Radu Ioan, Urs`nescu Minodora, Ioni\` Florin – Informatica pentru

managementul firmei, Editura Tribuna Economic`, Bucure]ti, 2001

9. R`du\ Carmen, “Bazele Informaticii” , Editura Independen\a

Economic`, 2001

10. R`du\ Carmen ]i colaboratorii – Baze de date ]i sisteme de

gestiune a bazalor de date, Editura Independen\a Economic`,

2003

11. Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiar` a

[ntreprinderii, Editura Universitar`, Bucure]ti 2004

88

12. Stoian Ana – Contabilitate ]i gestiune fiscal`, Editura M`rg`ritar,

Bucure]ti, 2001

13. *** Legea 15/1994 republicat` [n Monitorul Oficial al Romniei nr.

242 din 31 mai 1999

14. *** Ordinul M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 privind Regulamentul de

Organizare ]i Func\ionare a Unit`\ilor de {nv`\`m@nt

Preuniversitar

15. *** H.G.R. 2139/2004 publicat` [n Monitorul Oficial al Romniei nr.

173 din 13 ianuarie 2005

16. http://www.prodinf.ro

17. http://www.electrocons.ro

18. http://www.profitromania.ro

19. http://www.ps.ro

89