Gestionarea deşeurilor

lab. 1.- accent pe probleme de legislaţia deşeurilor, problemele teoretice la curs- 20 min.- Legea Protecţiei Mediului nr. 265/iunie 2006, aprobă OUG 195/2005, privind protecţia mediului, conţine un capitol refertior la gestuinea deşeurilor (în general)discuţii: intrarea în EU, acte normative, steguleţ portocaliu, OUG (guvern), lege (parlament – organ legislativ)- o serie de alte acte normative detaliază aspectele referitoare la deşeuri:

- ordine ale organului central din domeniul protecţiei mediului (ministerul – MMGA în prezent)

- ordonanţe de urgenţă al guvernului- hotărâri ale guvernului - legi

- 30 min.- acte normative:- OUG 78 din 2000, privind regimul deşeurilor- HGR 162/2002, privind depozitarea deşeurilor- HGR 128/2002, privind incinerarea deşeurilor- OUG 16/2001, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile (metale feroase, metale neferoase, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de sticlă, deşeuri de mase plastice, deşeuri de cauciuc, deşeuri textile)discuţii: materii prime secundare pentru diferite industrii:

- feroase, neferoase – reciclate de ţigani;- carton şi hârtie – există firme care reciclează deşeurile de la complexele comerciale mari – hârtie reciclată, topuri, în occident, şi hârtie proaspătă, cu diferenţe semnificative de preţ – aspect important şi ca educaţie ecologică; - sticlă, reciclarea reduce semnificativ costurile, datorită materiilor prime şi energiei – stasurile de sticlă, fabricile nu primesc amestecate – containere compartimentate; - plastic – uşor de prelucrat, granulare şi retopire; textile – fragmentare şi retragere în fire; - volumul deşeurilor depozitate scade prin aceste procedee, dar şi consumul de materii prime- Ip (indicele de producere a deşeurilor) = 0.6 – 0.8 kg/loc/zi – mediu rural- Ip = 1 – 1.1 kg/loc/zi – mediu urban- 21000 t deşeuri, cu aproximaţie, în România, zilnic- marea majoritate sunt depozitate – ziar: „În 15 ani România va fi acoperită de gunoaie”

- 50 min.- HGR 856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase- HGR 1470/2004, privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului National de Gestionare a Deşeurilor - 55 min. pauză – 75 min.- HGR 1159/2003, privind gestionarea uleiurilor uzate

discuţii: uleiurile uzate: minerale – vegetale, minerale în HGR, provenite din distilarea fracţionară ţiţei – bezen, toluen, xilen;

- ajung în staţii de epurare, trec în emisar, împiedică aerare (peliculă), asfixieri, fermentaţie anaerobă; - pentru uleiuri vegetale uzate (fast-food): combustibili: de rapiţă, de soia, de floarea soarelui, de palmier, de măsline = biodiesel, prin esterificare (sodă caustică şi alcool metilic, peste ulei încălzit la 60 grade, rezultă glicerină, care se depune, şi biodiesel CH3-OH

|CH-OH |CH3-OH);

- glicerina este matere primă secundară, pentru antigel, industrie farmaceutică, sau ca şi combustibil: 1.6 l = puterea calorică a 1 m3 gaz metan

- 90 min.- HGR 1057/2001, privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoasediscuţii: plumb, nichel, cadmiu, lithiu; baterii auto, căi ferate – locomotive, vagoane, avioane, perioadă de funcţionare limitată;

- majoritate, reacţie între plumb şi un acid (de obicei sulfuric); poluare prin: acid, plumb, sulfat de plumb; desen baterie şi reacţie; - bateriile noi se vând doar după predarea celei vechi, care se trimite la reciclare: circular care taie capacul – golire de acid sulfuric – recuperare de borne şi plăci de plumb (manual) – recuperarea foliilor de polietilenă (manual) – recuperarea sulfatului de Pb – rezultă bacul (polipropilenă) – mărunţire (moară cu ciocane) – baie cu apă (pentru depunerea materialelor trecute de curăţarea manuală) – deşeurile sunt retopite, se reface bacul; - plumb şi sulfat de Pb se introduc în cuptor rotativ, la peste 400 grade se recuperează tot plumbul; - acidul sulfuric – bazin de neutralizare cu lapte de var (hidroxid de calciu), cu rezultat sulfat de calciu (ipsos) şi apă; - singurul reziduu posibil este ebonita, în cazul în care bacul este din acest material, care nu pluteşte.

- HGR 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

lab. 215 min.- HGR 162/2002 privind depozitarea deşeurilor; stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, pe etape: modul de realizare a depozitului, exploatarea lui, monitorizarea în timp a depozitului, închiderea depozitului, monitorizare postînchidere;discuţii: închidere: pante de 45 gr. pe toate laturile, copertare fie cu argilă umectată 25-

30 cm, fie cu membrane sau folii de polietilenă de mare densitate, acoperire cu sol vegetal (40 cm), care se înierbează; anterior, se realizează captatorii de biogaz – discuţie despre formarea biogazului; postînchidere: monitorizarea biogazului (40-65% metan, captat în occident, folosit pe post de combustibil, pentru clădiri administrative, direct în reţeaua de alimentare cu gaz metan, sau este ars, pentru a nu ataca stratul de ozon), a lixiviatului

30 min. - reglementarea postînchiderii are ca scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului: aerului atmosferic, solului, subsolului, apelor subterane, apelor de suprafaţă şi asupra sănătăţii populaţiei din preajma depozitelor- structurată pe 7 capitole:- cap. 1: prevederi generale- depozitele sunt clasificate în funcţie de natura deşeurilor:

- depozite de deşeuri periculoase- depozite de deşeuri nepericuloase (menajere)- depozite de deşeuri inerte

- deşeurile sunt clasificate după starea fizică: - lichide - solide

- deşeurile periculoase pot fi: - explozive- corozive - oxidante- flamabile- farmaceutice- spitaliceşti (inclusiv unităţi veterinare)

discuţii: inflamabile: in neagă afirmaţia următoare; flamable: fr., en.45 min.- prevede obligativitatea autorităţii centrale de protecţia mediului să elaboreze strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri depozitate: prin măsuri de colectare selectivă, reciclare, compostare, producere de biogaz- strategia are trei faze:

- reducerea la 75% din cantitatea totală a deşeurilor menajere municipale, în cinci ani începând cu 2002, raportată la volumul de deşeuri produs în 2001- reducerea cu până la 50% din cantitatea totală a deşeurilor menajere municipale în maxim 8 ani, începând cu 2002, raportată la volumul de deşeuri produs în 2001- reducerea la 35% din cantitatea totală a deşeurilor menajere municipale, în 15 ani începând cu 2002, raportată la volumul de deşeuri produs în 2001

55 min.- în depozitele de deşeuri periculoase e permisă doar depozitarea acestor deşeuri; în cele de deşeuri nepericuloase e permisă depozitarea deşeurilor orăşeneşti, stradale, dar şi deşeuri periculoase stabile, nereactive, solidificate sau vitrificatediscuţii: vechea rampă: două bazine pentru deşeuri toxice, mai ales pentru metale grele, lichide sau semilichide, solidificate cu ipsos60 min. pauză - 75 min.- în situaţia în care depozitele sunt localizate pe teritoriul a două sau mai multe judeţe sau deservesc mai mult decât o localitate, programul operaţiunilor de depozitare se stabileşte de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale implicate; dacă populaţie localităţii nu depăşeşte 20.000 locuitori, se realizează un singur depozit care să deservească localităţile limitrofe (sau arondate)- operatorul depozitului este obligat să creeze un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului (cont deschis la o bancă, unde sunt depozitaţi bani din taxele percepute de la producătorii de deşeuri)- cap. 2: procedura de emitere a actelor de reglementare de mediu pentru un depozit de deşeuri: emise de agenţia locală de protecţia mediului: acordul de mediu, emis pe baza proiectului la faza iniţială de execuţie a depozitului; autorizaţia de mediu, emisă pe perioadă exploatării şi funcţionării depozitului; avizul de mediu, emis la încetarea activităţii85 min.- cap. 3: proceduri de acceptare a deşeurilor în depozite- operatorul are următoarele obligaţii:

- să primească în depozit numai deşeuri specifice clasei de deşeuri prevăzute pentru depozit- să ţină evidenţa cantitativă a deşeurilor depozitate (cântărire la intrarea în depozit, la ieşire, se face diferenţa)- să ţină evidenţa originii şi furnizorilor de deşeuri- să facă o inspecţie vizuală la intrare- sporadic, să preleve probe medii, în pungi de plastic, pe care să le păstreze cel puţin o lună, pentru verificările făcute de organele sanitare sau de mediu- să raporteze cantităţile intrate lunar la agenţia de mediu

95 min.- cap. 4: proceduri de control şi urmărire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri- operatorul este obligat să realizeze automonitorizarea depozitului de deşeuri în două faze:

- tehnologic: starea drumurilor de acces şi a drumurilor interioare, verificarea impermeabilizării depozitului (probe din freatic, din foraje de probă, amplasate în aval de depozit), funcţionarea sistemelor de drenaja a levigatului (pentru prevenire colmatării), comportarea taluzelor şi adigurilor, urmărirea gradului de tasare, funcţionarea instalaţiei de epurare a apelor uzate provenite din depozit, funcţionarea instalaţiilor de captare, ardere sau utilizare a gazelor din depozit; - calitatea factorilor de mediu: solul, subsolul, freaticul, aerului atmosferic

- semestrial, toate aceste rezultate ale automonitorizărilor sunt raportate la agenţia de protecţia mediului

- cap. 5: proceduri de închidere şi urmărire postînchidere a depozitelor de deşeuri: închiderea se face pe baza avizului de mediu; ecologizarea se realizează în următoarele faze: tasare cu mijloace mecanice şi taluzarea marginilor depozitului; impermeabilizare (argilă sau membrane sau folii de polietilenă de mare densitate); copertare cu 40 cm sol fertil; înierbare; realizarea captatorilor de biogaz; realizarea sistemului de colectare a levigatului