5

GESTALT-TERAPIAFrederick S. Perls - fondator. El s-a nscut n 1893 ntr-o familie de evrei din Berlin iar n 1946 a emigrat n S.U.A. Formaia sa inial era de psihanalist; ulterior a aderat la principiile existentialist-umaniste 1926 ia contact cu teoria gestaltica si fenomelogia si perspectiva existentialista 1930 -De la Wilhelm Reich el preia ideea lucrului cu corpul, ca o modalitate de a nelege i schimba personalitatea. armura corporala prin care se explica functionarea motricitatiiMemoria corporala corpul blocheaza sau contine emotii si experiente traite Atras i de K. Horney i O. Rank. n construcia abordrii gestaltiste Perls a fost influenat de o serie de intelectuali ai timpului su (E. Friedlander, Jan Smuts- cel care a lansat termenul de holism i A. Korzbyski), El a ncorporat, ca tehnic, jocul de rol din psihodrama fundamentatde J.L. Moreno. Senzatia si perceptia aici si acum contract nemijlocit, dobandirea unui sens, constientizare si experimentare

Fundamente teoreticeDomenii de interes1. Psihologia gestaltista2. Abordarea fenomenologica si teoria campului3. Perspectiva existentialistaPrincipalele rezistene la contactCaracteristicile relatiei terapeuticeCiclul experienei gestalt al satisfacerii nevoilor i teoria schimbrii personaleProcesul de consiliere /psihoterapie n abordarea gestaltistTehnici si proceduriIndicatii

1. Psihologia gestaltista Abordare fenomenologica

Permite fiintei umane sa discrimineze ceea ce percepe si simte in prezent de ceea ce este rezultat pe baza experientei trecute2 concepte Gestalt (configuratie) si restructurare spontana Experienta imediata aici si acum starea de constiinta extinsa Continerea unei inteleger imediate si profunde (insight)Organismul percepe instictiv structurile in mod global si nu doar ca parti .Perceptia este un proces activ si structurant si nu unul pasivRelatiile cu sine si cu lumea pot fi intelese din perspectiva experimentarii lor aici si acum prin focalizarea si descoperirea intelesului lor autentic.Aceste relatii pot fi ulterior restructurate in baza descoperirii de noi intelesuri si sensuri (noul gestalt) si transformate in noi moduri de comportament, noi atitudini, noi resurse de adaptare creativa.Oamenii percep in mod spontan realitatea.Perls este concentrat pe contiina lui aici i acum, pe cum se simte, gndete i triete prezentul i foarte puin pe de ce-ul din spatele acestuia.

4. Abordarea fenomenologica si Teoria campuluiMetoda de explorare care descrie campul global din care face parte evenimentul in momentul prezent mai curand decat sa analizeze evenimentul.Campul este un intreg in care parsile se afla in relatii nemijlocite si reactioneaza una fata de cealalta si nici o componenta nu ramane neinfluentata de ceea ce se intampla intr-o alta zona a campului.Conform teoriei campului orice eveniment care are loc intr-o parte a campului se resimte intr-un fel sau altul in toate celelalte parti. Intregul se regaseste in parte nu numai partea in intreg. Abordarea gestaltist - este una holist, ce pune accent pe faptul c fiecare element al structurii personalitii este conectat cu ntregul.Conceptia lui Perls asupra omului si mediului organismica se bazeaza pe unificare prin integrarea polaritatilor (influente orientale)Campul fenomenologic este definit de observator si capata sens numai atunci cand este cunoscut cadrul de referinta al observatorului.Persoana aflata in contextul sau de viata constituie un camp in teoria campului si toate actiunile lui sunt conectate, nu izolate, terapeutii lucreaza aici si acum si sunt atenti la modul in care ceea ce se afla aici si acum este afectat de ramasitele din trecut (cum ar fi postura corporala, obiceiuri, credinte). Accentul cade pe observarea, descrierea si explicarea structurii exacte a ceea ce este studiat.Terapetii gestaltisti cauta sa declanseze in clienti capacitatea de a deveni observatori constienti in prezent ai propriilor trairi si experiente trecute, emotii si sentimente in scopul reevluarii si integrarii partilor negate, respinse, ingnorate ale eului prin acceptarea de sine si unificarea polaritatilor.

1. Perspectiva existentialistaDevenind constienti, prezenti, devenim capabili sa alegem si/sau sa ne organizam propria existenta intr-o maniera prila de sens.Oamenii sunt intr-un proces natural si continuu de autodescoperire si autorestructurare.Aceasta devenire pentru fiecare conteaza ceea ce experimenteaza el insuri, ceea ce traieste el in mod unic. Omul invata sa se simta pe sine in raport cu alegerile si deciziile sale si chiar cu nevoile sale. El isi creaza treptat o falsa imagine de sine datorita unei conduite inautentice. El incepe sa joace roluri care nu-l reprezinta. Uita cine e si ce vrea de fapt. Sufera psihic si somatic.Autoinselarea = baza inautenticitatii duce la anxietate si vinovatie.Terapia gestaltista ofera un mod de a invata sa fii autentic si responsabil cu sine.

Contactul terapeut-client = terapeutul se angajeaza direct, autentic si responsabil cu grija si caldura, evitand manipularea relatiei clientului cu el insusi si cu altii.Nu va sugera, nu va directiona Doar creaza conditiile psihologice pentru producerea insight-urilorClientul vazut ca un colaborator

Caracteristicile relatiei terapeutice Includerea - a-l pune pe fiecare in pielea altuia, fara a-l judeca , analiza sau interpreta Prezenta terapeutul se exprima pe sine clientului, impartasind propria experienta, ceea ce simte ajutandu-l pe client sa aiba incredere si sa-si creasca gradul de constientizare Responsabilitatea in a dialoga - terapeutul se abandoneaza pe sine si il implica pe client sa devina responsabil de acest dialog in mod sincer, autentic Dialogul este trait, simtit pe viu metafora este unul din intrumentele cheie ale dialogului

Terapia gestaltista versus alte forme de terapie Utilizeaza mecanisme constientiente dar si inconstienta Centrata pe experimentarea aici si acum Centrata pe consitentizarea focalizata a experientelor interne si celor externe Opereaza pe ambele planuri constient - extern/inconsitent intern pe care incearca sa le armonizeze si unifice Trecerea din planul intelegerii in planul realitatii comportamentale prin - lucru cu corpul si suportul energetic, jocul de rol, tehnici expresiv-corporale Arsenalul tehnico-metodologic - flexibil, complex, adaptat la caz - alte sisteme folosesc doar intelectualizarea. In extrema t. non-directiva pasivitatea comprehensiva tehnica raspunsului-reflectare este singura tehnica folosita. Orice tehnica e buna daca e focalizata pe dialog, cresterea constientizarii, stimuleaza creativ. Importante nu sunt tehnicile si felul in care sunt ele combinateDeosebiri T comportamentale centrate pe conditionarea controlului asupra stimulilor /simptomelor/efectelor acestea opereaza in registrul trebuie / gestaltistii in registrul ceea ce esteal clarificarii si acceptarii.T. gestaltista descurajeaza intelectualizarile si explicatiile si incurajeaza descoperirea prin experimentare T. psihanalitice preocupate de cauza bolii. Ca si psihanaliza opereaza cu insightul dar la gestaltisti acesta e rezultatul experimentarilor cu sine si cu altii si nu doar o conexiune clarificatoare in planul intelegerii. Insightul psihanalitic are mai restransa doar afectiv si cognitiv

Gestalt terapia in actualitatePrincipii si idei: Utilizarea prezentei active a terapeutului Accentuarea experientei traite direct aici si acum Responsabiltiatea auto-asumata a clientului in raport cu sine Principiul asimilarii si interdependentei ecologice organism-mediu Principiul constientizarii si autoreglarii naturale a organismuluiGrupulFormula clasica focalizarea pe un membru al grupului, ceilalti ramanand pasivi, tacutiGestalt grupul a devenit scena unui proces dinamic de crestere impreunaInceputurile gestalt terapiei se utiliza frustratia, confuzia autosuficientei, atitudinea abraziva a terapeutiluiAstazi conduita mult mai blanda

Abordarea personalitatii in terapia gestaltista.Autoreglare organismica relatia organism-mediu- relatie de interdependenta integrarea omului cu sine si cu lumea .Pentru asta omul trebuie sa-si cunoasca propria identitateO persoana sanatoasa autonoma si optim conectata la mediu.Concepte de baza care clarifica dinamica integrarii: Autoreglarea naturala - organismica, spontanta / autoreglarea impusa - omul asimileaza info transformandu-le in parti ale eului sau le respige ca fiind toxice. Aceste info toxice nu sunt eliminate spontan de catre mental. Reglarea metabolica normala raport echilibrat intre asimilatie si dezasimilatie. Calitatea hranei info cu care fiecare om vine in contact determina in f. mare masura ceea ce construieste identitatea Contacul de diferentiere posibilitatea omului de a asimila ceea ce este hranitor d.p.d.v informational si a respinge ceea ce e negativ/toxic. Cand contactul de diferentiere e perturbat, omul se percepe distorsionat si e mai putin constient de sine. Omul invata sa se autointoxice. Primordiale in vindecare constientizarea de sine si autoexperimentarea. Contactul de granita intre eu si non-eu/ intre sine si mediuPentru o buna reglare 2 caracteristici:-permeabilitate sa permita schimburile cu mediu-femitate- pentru a mentine autonomia

Autoreglarea se produce prin: Ceea ce organismul simte ca este la momentul respectiv, pe ceea ce el traieste, constientizeaza Ceea ce ar trebui/ar putea sa fie, ori ar dori sa faca

Prin cresterea constientizarii de sine autoreglare organismicaIn extremis izolare completa sau pierderea totala a granitelor.O buna functionare = o alternanta optima intre separare si conectare la emdiu.

Pierderea granitelor eului cu non-eul Experienta psihotica pierderea constientei de sine Experienta transpersonala, mistica nivel superior al dezvoltarii dilatarea constientei de sine conectarea spontana si completa la cunoasterea realitatiiDiferenta esentiala calitativa constientizarea de sine

Principalele rezistene la contact1. Proiectia - tip de tulburare a contactului de granita o confuzie a sinelui cu altul/altcevaOperatia prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul calitati, sentimente, dorinte(la oamenii normali superstitiile) Proiectii sanogene- artistice Proiectii patologice- Paranoia, Nevroze - omul nu e constient de sine - Se petrece atunci cnd o persoan atribuie altora gnduri, sentimente, dorine proprii. Vznd la alii ceea ce refuzsvadla sine, persoana nu-i asumresponsabilitatea pentru ceea ce e, ceea ce simte, gndete sau face. Proiecia dnatere erorii n aprecierea de sine i n aprecierea altora.

2. Introiecia- asimilarea de ctre persoan, ntr-un mod nediscriminatoriu, a convingerilor, valorilor, standardelor specifice altor indivizi. Prin introiecie persoana se nstrineazde sine. Ceea ce asimileaz in virtutea lui trebuie fr a se ntreba dac i este necesar sau bine sau dac i se potrivete, o conduce pe aceasta la gnduri, aciuni, comportamente neconforme cu esena ei. Treptat, pe lng Eul su real, se suprapune un altul, artificial, strin, preluat care ocup tot mai mult spaiu n structura personalitii. Astfel, imaginea de sine se deformeaz i implicit, drumul dezvoltrii personale este blocat, duc la un caracter rigid si supraresponsabilizare/ deresponsabilizare. Omul traieste iluzia ca stie cine este.Toi oamenii au elemente introectate n structura personalitii lor. De aceea, n onsilierea/psihoterapia gestaltist se recurge la distincia ntre eu/ noneu, ntre ceea ce este al meu i ceea ce vine din afar. Sunt preluate modele parentale, stereotipii socialeBalast pe care il caram dupa noi.Asimilare discriminativa te elibereaza si te inalta in dezvoltarea personalaIntroectia - te fixeaza pe experiente care nu-ti apartinIntroectiile sunt principalii transmitatori si facilitatori de comportamente dezadaptative si nevrotice de la o generatie la alta

3. Retroflecia tulburare a granitei de contact care conduce la izolare a te hrani cu tine insuti, nedigerandu-te. descrie procesul general de negare, nfrnare, reinere sau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensiunea senzorio-motorie opusSe realizeaz prin reinerea aciunii pe care o persoan ar fi dorit s-o realizeze n afar i uneori deturnarea acesteia spre sine. n retroflecie exist un impuls care mpinge la aciune i un altul care i rezist acestuia. Retroflecia este un proces foarte costisitor energetic pentru organism. n plus, conduce la blocarea expresivitii i spontaneitii persoanei, efectul fiind de rigidizare.Poate fi patologica sau normala (a-ti musca buza retroflectie motorie), tranzitorie sau cronica. Include refularea si inhibitia. Forma de retroflectie desensibilizarea cetitatea pshihica, surditatea psihica. Alt exemplu frigiditatea

4. Deflectia - evitarea contactului sau contact rigid i neautentic deturnarea constienta intentionata sau un refuz indirect. Forme de deflecie uzuale sunt: a nu privi pe cineva n ochi, a vorbi dar a nu comunica etc.5. Confluena: absena graniei ntre sine i mediu. Nu exist o separaie ntre eu i alii. Confluena mpiedic realizarea unor relaii satisfctoare cu ceilali. Aceast simbioz ntre sine i ceilali, conduce persoana la a fi intolerant fade diferenele pe care le sesizeaz la acetia. De exemplu, n relaia simbiotic printe-copil, printele consider copilul ca pe o extensie a lui, iar nu ca pe o persoan cu individualitate proprie i reacioneaz prin resentimente la tendinele acestuia delibertate. n consilierea/psihoterapia gestaltist, persoanele la care predomin confluena sunt nvate s disting ntre sine i ceilali, ntre eu i tu.

Ciclul experienei gestalt al satisfacerii nevoilor i teoria schimbrii personalePunctul de pornire al unui ciclu gestalt este o nevoie personal activat.Ciclul experienei gestalt expliccum se realizeaz interaciunea om-mediu, avnd drept cauz satisfacerea nevoilor personale i efect, schimbarea i dezvoltarea personal.5 stadii:1. Senzatie se experimenteaza trairea si semnificatia stimulilor care actioneaza asupra organismului in plan intern/extern omul discrimineaza intre ce este si ce nu este. Dar copii invata ce pot si ce trebuie sa vada/auda/simta = incongruenta intre ceea ce simte copilul si ce face, care este mentinuta pentru a se simti acceptat. Copilul introiecteaza impunerile comportamentale. Aceste strategii false de a simtii se pastreaza si la adult.Multe impuneri introiectate ii determina pe adulti sa fie ceea ce ei nu sunt si ii impiedica sa se schimbe.2. Constientizare principalul instrument terapeutic. Punerea unei persoane in contact cu sine, focalizarea atentiei asupra ceea ce este.Constientizarea deplina este procesul prin care se intra in contact cu cele mai importante evenimente din campul individual (intrapsihic) sau din mediu (exteropsihic) cu ajutorul suportului senzorio-motor, emotional, cognitiv si energeticInsightul = punctul culminant al constientizarii depline Def gestaltista = procesul prin care cineva cunoaste modul in care el se autocontroleaza, in care el alefe si decide modalitatile de actiune sau comportament in situatiile lui de viata, precum si cum /cat isi asuma raspunderea pentru propriile sentimente si comportamente.Cum se provoaca si exploreaza procesul constientizarii depline d sine in t. gestaltista: Prin contact cu sine si cu propria experienta traita aici si acum Prin contrac cu mediuConstientizarea deplina si autorespingerea se exclud reciproc. Gestaltistii lucreaza cu constientizarea dar si cu rezistenta la constientizare, ambele fiind reconstructive si stimulative pentru cresterea pesonala. 5 tipuri de rezistenta la contact enumerate mai sus3. Actiune eficienta/ineficienta(favorizand inhibitia, paralizia vointei)Stimularea si amplificarea actiunii prin tehnici corporale4. Contact experienta cu exteriorul raportul de echilibru intre sine si mediu5. Retragere linistirea apelor. inchide o etap i creeaz premisele deschiderii ctre o altnevoie.

Acest ciclu al satisfacerii nevoilor poate fi ntrerupt n oricare dintre fazele lui. Dacsimirea nu se realizeaz, avem de-a face cu introiecia; dac contientizarea este mpiedicat, coninuturile sunt proiectate n afar; dac aciunea nu se ntmpl, avem retroflecie; dac contactul nu se realizeaz, avem o evitare a lui i dacsatisfacerea nevoilor nu este urmatde o retragere, nseamncpersoana a intrat n confluencu obiectul. Atunci cnd o nevoie este activat, persoana se orienteaz ctre ceva specific din mediu care si-o satisfac. n termenii psihologiei gestalt, avem detaarea unei figuri n fondul perceptiv al persoanei. Pe msur ce nevoia este mplinit, figura i pierde din eviden, lsnd loc alteia care corespunde unei alte necesitiLa persoana normal exist o mobilitate a figurilor i o legturunitar ntre figur i fond. La persoana bolnav(psihic sau somatic) fondul i figura sunt rupte, dihotomizate: figura poate s rmn fr fond (obiectul realizrii nevoilor este doar n imaginaia persoanei i nu are un fundament real) sau contextul frfigur(persoana nu-i orienteazclar scopurile ctre ceva din realitate, care s-i satisfacnevoile).

Procesul de consiliere /psihoterapie n abordarea gestaltist

Obiectivul gestalt terapiei clientul sa constientizeze CEEA CE ESTE EL, si CUM FACE ca sa se intample ceea ce este Cunoasterea mediului creterea contiinei de sine autocunoasterea si autoacceptarea asumarea responsabilitii pentru propriile aciuni; asumarea gradual a propriilor experiene i rezolvarea afacerilor nencheiate din trecut; dezvoltarea abilitilor i valorilor care ssatisfacpropriile nevoi fr a le viola drepturile altora; mutarea suportului personal din exterior n interior; a deveni mai apt s ceri ajutor i s oferi ajutor.

Indicaii terapeutice-persoanelor cu tulburri anxioase, depresive, fobice, somatoforme; -adolescenilor cu tulburri de adaptare, emoionale i de identitate -persoanelor care doresc s-i optimizeze comportamentul -toti cei care traiesc nefericirea si nu stiu cum sa depaseasca aceasta stare

Principiile practicarii t. gestaltiste proces de explorare impreuna terapeutul ghideaza activ munca de constientizare a clientului nu se utilizeaza formula trebuie ci ce preferi, ce doresti se pune accent pe autonomia si autodeterminarea clientului; clarificare intre nu pot si nu vreau si a barierelor interne care il impiedica sa constientizeze (rusinea, invatarea anterioara, anxietatea) facilitarea explorarii cailor care cres posibilitatea clientului de a-si continua dezvoltarea pe cont propriu principiul integrarii personale si repersonalizarea principiul autodezvaluirii si autoresponsabilitatii participantilor permite clientilor sa actineze ca un egalResponsabilitatile stricte ale terapeutului cantitatea si calitatea prezentei lui in relatie cunoasterea de sine si a clientului mentinerea unei pozitii nedefensivbe mentinerea proceselor de contact si constientizare intr-o maniera adaptata clientului consecintele propriului comportament in stabilirea si mentinerea climatului terapeutic principiul experientei directe aici si acum; clientul devine constient de CE si CUM face

Modaliti de lucru consiliere/terapie individual(pentru aduli, copii); consiliere/ terapie de grup; consilierea/ terapia cuplului i familiei; terapia copilului workshopuri, cu scopuri de formare a consilierilor/ terapeuilor precum i de optimizare comportamental.Stiluri terapeutice in functie de: cantitatea si calitatea tehnicilor utilizate frecventa sedintelor terapeutice caracterul mai dur sau mai bland al relatiei terapeutice focalizarea dominanta pe constiinta corporala, emotionala, cognitiva sau pe contactul interpersonal cunostiinte de lucru cu teme psihodinamice gradul contractului dintre persoanele tratate si terapeut

Rolul consilierului i al terapeutului este: 1. De a centra atenia clientului asupra senzaiilor corporale, sentimentelor i gndurilor care se petrec n prezent, aici i acum. Rolul focalizrii pe ceea ce se petrece n prezent este deblocarea mecanismelor care deturneazcontactul real cu sine i cu lumea i, implicit, creterea contiinei de sine. 2. De a mpiedica intelectualizrile, interpretrile i verbalizrile excesive, cci toate acestea nu fac dect smpiedice experimentarea prezentului de ctre client. 3. De a fora clientul (prin frustrare) s-i gseascpropriile posibiliti i sdescopere cceea ce ateaptde la consilier poate realiza i singur. Perls utiliza frecvent frustrarea, ca mecanism deblocant al resurselor personale. n prezent, consilierii/psihoterapeuii gestaltiti prefero conduit mai blnd, mai suportiv. 4. De a orienta atenia clientului asupra limbajului corporal precum i asupra incongruenelor dintre verbal i nonverbal. De exemplu, consilierul poate spune clientului: Dac ochii ti ar vorbi, ce ar spune ei?, Poi purta o discuie ntre mna ta stng i cea dreapt?. Fiind atent la ceea ce transmite corpul i la incongruenele dintre cuvnt i mimic-gestic, clientul nva snu se mai mintpe sine i s se cunoascmai bine. 5. De a ajuta clientul s neleag mecanismele din spatele cuvintelor. Sunt descurajate formulrile generale, ca de ex.: este greu, este dificil, care mpiedico neasumare a propriilor nevoi, dorine, incapaciti i acestea vor fi reconvertite n formulri personalizate: mie mi este greu, mie mi este dificil. Trecerea de lageneral la pronumele eu, mie l face pe client mai contient de ceea ce este i poate. 6. De a ajuta clientul sreconverteascntrebrile n afirmaii. ntrebrile presupun o cerere de ajutorare i chiar o neimplicare, pe cnd afirmaiile centreazideea pe propria persoan i o ajutsse angajeze n cutarea soluiilor din afar. 7. De a susine clientul sse debaraseze de cuvintele blocante. De ex., prin expresii de genul eu..., dar..., clientulnu face dect snege ceea ce afirmase anterior i, de fapt, snu spunnimic. Cuvintele care exprim probabilitatea: poate, e posibil, cred, folosite cu o frecven ridicat sunt neimplicante, ele condiioneazpersoana n a rmne mai mult n expectativdect n aciune. 8. De multe ori, n spatele expresiei nu pot st ideea eu nu vreau. Consilierul gestaltist orienteazatenia clientului spre aceastexpresie pentru a decela exact ceea ce e neputinde ceea ce e nevoin.

Tehnici i proceduriInterogatii ghid -Focalizarea ateniei - Ce simi tu acum?, De ce-i amintete asta?, Ce se intmpl n corpul tu acum?, evitndu-se pe ct posibil, de ce-urile care induc, de obicei, justificri i intelectualizri.Excercitii Tehnici de contientizare corporal constientizarea tensiunii musculare si a relaxarii Tehnici de contientizare afectiv i relaional1. Tehnica scaunului gol2. Tehnica reprezentrii spaiului personal 3. Tehnica zidul tehnica metaforica I Mitrofan4. Tehnica cubul clientul - experimenteaz, imaginativ, o situaie de izolare tehnica metaforica I Mitrofan te afli inchis intr-un cub5. Tehnica petera - ai ptruns ntr-o peter i s-a blocat intrarea6. Tehnica mentine-te /rmi n starea respectiv - ncurajarea clienilor s prelungeasco anumitstare7. Tehnica scenarizrii - punerea n aciune a unor gnduri, sentimente8. Tehnica amplificrii exagerarea exprimarii unor trairi emotionale, idei, posturi - a cunoate mai bine propriile emoii, gnduri, atitudini prin aceastmrire a lor

Tehnici de contientizare i restructurare cognitiv1. Tehnica fanteziei ghidate2. Tehnici de diminuare i integrare. - pentru a diminua ancorarea n scheme fixe, rigide de gndire, simire i aciune clientul este pus s-i imagineze opusul a ceea ce afirm i simte i apoi scontientizeze efectele acestei poteniale transformri n planul vieii proprii3. Tehnica reconversiei gestaltiste - i se propune clientului s reconsidere un obiect, o situaie, o relaie sau propria persoandin lumina a cel puin 3 caliti, dupce a precizat toate elementele negative ale acestora4. Tehnica metapoziiilor derivata din tehnica scaunului gol5. Tehnica autodezvaluirii terapeutului6. Lucrul cu visul - visul este calea regalspre integrare

Ce simi?...Ce gndeti?...Ce faci?