istoric al cioco-asemenea, auto-l4MmlcWa{ne povestitorul

32. Primele salePndtdnd,alrea:wsr"eh, Punch gi

or pentru copiirWat+r de Johnn Blake a predat

- Cl4ile sale aucgii, printre care,/IGrn Maschlerin 2002 aprimitge in 2fi)4 i s-a. Literelor, iar inordin-

Rolro Denr

George ;i rn i.raculosul

sau Tnedicarynent

Ilustragii

de Qentin Blake

Tiaducere din englezide Florin Bican

Edigia a II-a

A[rnuR

https://www.libris.ro/george-si-miraculosul-medicament-roald-dahl-ART978-606-7887-23-5--p19030417.html

€Pt nu-i picar.de rlvigit. $tiardinar. Preg de

ilumimagice.

Cuprins

1. Bunica. .....,.. 72. Un plan miraculos ......183. George lncepe si prepare medicamentul ..... .....234. Farmacia veterinari . . .. ... ...... 325. Lafociute.... ..........386, Vopseamaro..... ......417. Bunica i9i ia medicamentul ..... .........448. Giinugacafenie... ......559. Porcul, mdnzagii, oaia, poneiul gi capra.. . .. . .. . . .. 63

10. O macara pentru bunica. ........7211. Excelenta idee a domnului Kranky .......7612. Medicamentul miraculos numirul doi. . . . . . . . . . . . 82

13. Medicamentul miraculos numi.rul trei. .. . . ... .., .87

14. Medicamentulmiraculos numimlparru.......... 9115. Adio, bunicugo! ........94

CAPITOLUL T

Bunica

- Mi duc ptni ln sat, Ia cumpirituri, li spuse mama luiGeorge, in diminea;a zilei de sAmbiti. Vezi si fii cuminte gisi nu te-apuci si faci prostii.

Oricum ai lua-o, era o prostie sI-i spui asa ceva unui biiegel.Astal fbcu imediat pe George si se intrebe cam ce prostii arputea si se-apuce si faci.

- $i nu uita si-i dai bunicii medicamenrul la ora unspre-zece, mai spuse mama.

Apoi iegi din casl pe u9a din spare, inchizind-o in urma ei.

7

Bunica, desi mogiia in fotoliul ei de la fereastrl, cripi unochi scipirAnd de riutate gi cronclni:

- George, ai auzit ce ti-a spus mama. Si nu uiqi demedicamentul meu.

- Nu uit, bunico, o asiguri George.- $i micar de data asta incearci si fii cuminte in lipsa ei.- Bine, bunico, ii rispunse George.George murea de plictiseall. Nu avea nici frati, nici surori.

Tatil lui era fermie! iar ferma lor era la capitul lumii, a;aci. nu erau nici copii cu care si se joace. Se siturase si se totuite-n ne;tire la porci gi glini, 9i vaci, si oi. Si, mai ales, se situ-rase si locuiasci sub acelasi acoperis cu muri.rura mumificatide bunici-sa. Si-i poarte de griji de unul singur nu era nicipe departe cea mai captivanti ocupatie cu care si-si umple odimineaqi. de simbItl.

- Pentru inceput ai pute a si-mi faci un ceiut, il indemnibunicape George. Asta o s5. te impiedice, micar cAteva minute,sl faci vreo prostie.

- Bine, bunico, rispunse George.OricAt se striduia, George nu putea s-o sufere pe bunici-sa.

Era o babi egoisti gi acri. Avea dingii maronii gi o guriqicrAmpotiti ca un popone! de ciEel.

- Cit zahlr sl-ti pun azi in ceai, bunico? o intrebi George.- O linguri, comandi ea. Si lapte deloc.Cele mai multe bunici sunt niste bitrine doamne drigute,

blajine ;i gata si-gi facl toate voile. Nu si cea din povesteanoastri. isi petrecea toati ziua st6.nd in fotoliul ei de la geam,

8

-t

rstri. criDi Lln

Si nu uiti de

inre in lipsa ei.

ati, nici surori.itul lumii, asa:urase si se tot.ai ales, se situ-Lra mumificati

1ur nu era nici.- si-si umple o

ut, il indemnicateva minute,

'e pe bunicL-sa.

nii si o gurigi

ntrebS. George.

amne drigute,r din povestea1 ei de la geam,

si nu era zi in care si nu se plAngi, si nu cirteasci, si. nuscrXsneasci, si nu critice, si nu se crizeze in legituri cu oricesubiect. Nici micar o singuri dati", chiar si in zilele ei cele maibune, nu-i zAmbise lui George, intrebAndul ,,Ce mai faci tu,George, in dimineata asta?" sau ,,Ce-ai zice si facem o par-tidi de Nu te sup,ira, fratei" sau ,,Cum a fost azi la gcoali?"Pirea ci nici nu-i pasi de ceilalgi - numai gi numai de ea iipisa. Era o zgrip(uroaici ingrozitoare.

George se duse in bucitirie gi ii flcu bunicii o ceascl deceai dintr-un singur pliculeg. Adiugi o linguri de zahir, darniciun strop de lapte. Amesteci in ceagci pini se ropi rorzahirul gi se duse cu ceaiul in camera de zi.

Bunica sorbi o inghititurl de ceai.

9

- Nu-i destul de dulce, bombini ea. Du-te gi mai punezahdr.

George se duse cu ceagca inapoi in bucitlrie gi-i mai adi-ugi o linguri de zahir. Amesteci. din nou bine de tor pi i-oaduse cu mare griji bunicii.

- Farfurioara unde-i? se risti ea. Unde-ai mai vizur tuceasci fbri farfurioari.?

George ii aduse o farfurioari.

- $i cu lingurita ce se-aude, mi rog frumos?- Dar gi-am amestecat eu ceaiul, buni. L-am amestecat

foarte bine.

- Mersi. Prefer si mi-l amesrec singuri, daci n-ai nimicimpotrivl, i-o retez\ ea. Du-te gi adu-mi o lingurigi.

George ii aduse o lingurigi.CAnd erau acasl pirinlii lui, bunica nu-l comanda nicio-

dati. pe George in halul ista. Numai atunci cAnd rimineausinguri incepea si se poarte urit cu el.

- $tii care-i problema ta, biiete? il increbi cotoroanga, pri-vindu-l peste marginea cestii cu ochigorii iia ai ei, mici ;iafurisigi. Crepti muk prea repede. Biietii care cresc prea repe-de se fac lenegi gi progti.

- Dar, buni, nu's eu de vini daci cresc prea repede, incer-ci George si se apere.

- Pii cum si nu fii? il repezi ea. Crescutul e un obiceiprostesc al copiilor.

- Drr trebuie si cregrem, buni. Daci n-am creste, nune-am mai face niciodata oameni mari.

IO

te si mai pune

rc sl-l mal ada-ne de tot ;i i-o

i mai vlzut tu

ls?

.am amestecat

aci n-ai nimicgurigi.

rmanda nicio-lno ramaneau

otoroanga, pri-a ai ei, mici giresc Prea rePe-

r repede, incer-

ul e un obicei

am creste, nu

- Prostii, bliete, prostii, i-o-ntoarse ea. (Jiti-te la mine.Ce, eu cresc? Yezi bine cd. ntt.

- Dar ai crescut gi m odati, buni.-Numaifoarte

pufin,illiLmuri bibltia. Am renungat simai cresc cind eram inci foarte micuti, asa cum am renungatla toate celelalte obiceiuri prostetd ale copiliriei, cum ar filenea, indiritnicia, Iicomia, neglijenEa, dezordinea gi prostia.Tir n-ai reugit si scapi de niciunul dintre ele, aga-i?

- Sunt inci foarte mic, buni.- Ai opt ani, pufni ea. Asta inseamni ci egti destul de

mare si te duci mintea la mai mult. Daci nu incetezi ime-diat si cregti, va fi prea rirziu.

- Prea tArziu pentru ce, buni?- E caraghios, continui ea. Deja ai ajuns aproape la fel

de inalt ca mine.George i9i privi cu luare aminte bunica. Ce-i drept, era

foarte rnic,i de staturi. Picioarele ei erau atAt de scurte, lncltavea nevoie de un sciunel pe care si ;i le sprijine, iar capulnu-i ajungea decit pini la jumltatea spitarului fotoliului.

- Tata spune ci-i bine ca blrbatul si fie lnalt, ii reamin-ti George.

- Nu asculta de taici-tu, il sfitui bunica. Ascuhi de mine.- Da' ce si fac sl nu mai cresc? o intrebi George.- Nu mai minca atita ciocolatS, ii rispunse bunica.- Ciocolata te face si cregti?- Te face si cre tti curn nu trebuie, se oglribunici-sa la el.

Cresti mare in loc si cregti mic.

II

Bunica sorbi putin ceai, dar nu-si lui nicio clipi ochii dela biietelu I care stirea in Faga ei.

- Deci nu care cumva si cresti vreodati mare, ii spuse ea.Totdeauna si cresti mic.

- Bine, bunico.- Si si nu te mai prind cl minAnci ciocolari. Mi.nAncl

mai bine varzi.

- Aoleul Varzi.? Da mie nu-mi place varza, se viitl George.- Aici nu-i vorba de ce-ri place sau nu-!i place, il puse

bunica Ia punct. Important e si mininci ce-!i face bine. Deazi inainte, vei minca varzi. de trei ori pe zi. Mungi de varzi!Iar daci are omizi, cu atAr binel

- Vai de capul meu! ficu George.

I2

,1

/

) clipi ochii de

lare, ii sPuse ea.

rlati. Mininci

se vi.itl George.i place, il puse;i face bine . De

'[unti de varzll

- Omizile igi dezvolti creierul, il informl baborniEa.- Mama le lasi-n chiuveti cu robinetul pornit, si se duci

pe scurgere, spuse George.

- Nici maici-ta nu-i mai degteapti ca tine , comenti buni-ca. Varza n-are niciun gust dacl nu fierbi o mani de omizicu ea. $i de melci.

- Si n-aud de melcil izbucni George. N-a9 fi in stare siminAnc melci.

- Eu, cind vid un melc viu pe-o foaie de salatl, spusebunica, il infulec cAt ai zice pegte, pAni n-o sterge de-acolo. Edelicios.

igi guguie buzele, transformAndu-si gura intr-o gauri zbAr-citI.

- Delicios, repeti ea. Viermi, gi melci, gi gindaci gAn-dlcogi. Nu stii ce-i bun.

- Sper ci glumeqti, buni.

r3

- Eu nu glumesc niciodati, zise ea. Chiar as zice ci gAn-dacii sunt cei ntai buni.ii simgi cum fac cranT in dingi.

- Bunico! E oribil ce spui!Cotoroanga rAnji, dezvelindu-gi dingii maronii.

- (Jneori, dacl ai noroc, zise ea, poEi si dai peste un gAn-

dac in interiorul tulpinilor de gelini. Eu una mi omor dupia$a ceva.

- Bunico, da' cum se poate una ca asta?!- in tulpinile de Eelini proaspiti poEi gisi tot felul de

bunitigi, continui hoasca netulburati. Citeodati se intim-pli si fie urechelnige.

- Nu vreau si mai aud niciun cuvint! qipi George ingrozir.- O urechelniti mare gi grasi e foarte gustoasi, il infor-mi bunica, lingAndu-se pe buze. Dar trebuie si fii foarte

rapid, dragul meu, daci vrei si pui gura pe-afa o trufan-da. Coada ei are o pereche de clestisori ascutiri qi, daci teprinde cu ei de limbi, nu-!i mai di drumul. Asa ci trebu-ie si mugti tu primul urechelnita, cranl-cran!, inainte si remuste ea pe tine.

George incepu si se retragl incet spre ugi. Voia si ajungicAc mai departe de baba asta scArboasi.

- incerci si scapi de mine, 'ai? strigi ea, gintuindu-i fagacu degetul arititor. incerci sI scapi de bunicuga ta.

Micul George rlmase stanl de piatri la u;i, firi si-gi poa-ti lua ochii de la hoasca din fotoliu, care, Ia rAndul ei, il fixacu privirea.

r4