georetele (5)

1

GEOSINTETICE

Georetele

CURS ANUL II MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Georetele - definitieGeoretele = produsepolimerice cu structură plană deschisă sub formă de reţea, formate din nervuri ce se intersectează sub diverse unghiuri plane

Functii: drenaj, protectieanti-erozionala

2

Georetele - utilizariDrenaj - georeţelele se utilizează singure sau în asociaţie cu alte materiale geosintetice (geotextile de obicei) pentru terenurile de fundare (de exemplu pământuri sensibile la îngheţ) sau la diferite construcţii (ziduri de sprijin, depozite de deşeuri, baza rambleelor etc).

Se recomandă asocierea cu un geotextil sau o geomembrană pentru a împiedica pătrunderea pământului în deschiderile reţelei, fapt care compromite buna funcţionare a produsului.

Georetele - utilizari

Drenaj- In spatele zidurilor de sprijin, drenarea

pantelor instabile, la baraje si canale, terenuri de sport, in terenuri gelive, drumuri, piste aeroportuare, detectarea scurgerilorsub etansarile depozitelor de deseuri, salteadrenanta

3


Georetea utilizată pentru drenarea fundatiei unui drum


Georetea utilizată pentru drenaj in spatele zidurilor de sprijin

georeteageotextil

4


Georetea utilizată la drenajin depozite de deseuri

Etansare primara cu geomembrana

Etansare secundara cu geomembrana

georetea

Argila

Argila

georetea

geomembrana

geotextil

Etansare de fund si georetea pentru detectarea scurgerilor

Etansare de fund si georetea pentru drenaj

Geotextil Georetea

Geomembrana

Drenarea acoperirii cu georetea


Protectie anti-erozionala- pentru protecţia pantelor, cu rol permanent

sau temporar, până când se dezvoltă vegetaţia.

- ele se pot asocia cu alte materiale naturale sau geosintetice

5


Utilizarea georeţelelor la sisteme de acoperire a depozitelor de deşeuri solide


Georeţea cu funcţie antierozională pe taluz

6

Georetele - tipuriStructura georeţelelor este asemănătoare cu a geogrilelor, dar forma deschiderilor în cazul georeţelelor este rombică, având unghiuri care variază în general între 60° şi 80°.

Georeţelele au grosimi de cca 5 - 10 mm.

Ele pot fi alcătuite din:• nervuri solide extrudate,• nervuri din polimer spongios extrudate (au grosime mai mare şi

deci debitul transportat este mai mare),• nervuri solide trefilate - au intersecţiile în unghi drept, ceea ce le

conferă o rezistenţă sporită,• monofilamente sudate termic.

Georeţelele sunt realizate în general din polietilenă cu adaos de cca 2% negru de fum (pentru protecţie contra razelor UV) şi 0,25 - 0,75 % aditivi (antioxidanţi, lubrifianţi).

Georetele - tipuri

Plasele sunt o variantă a georeţelelor; ele au goluri mai mari şi sunt formate din fire flexibile multifilamentare sau multifilare.

Legătura dintre fire se face prin termosudare sau înnodare. Ele au omare supleţe şi flexibilitate,precum şi o transmisivitate foarte mare.

7

Caracteristicile georetelelor

Grosime – 5 – 10 mm Densitate (relativa) a polimerului: 0.933 – 0.941Masa pe unitatea de suprafata

Caracteristici de identificare

Masa pe unitatea de suprafaţă variază în funcţie de tipul de georeţea şi de grosimea sa. De exemplu, pentru o georeţea de 5.1 mm grosime, realizată prin extrudare din polimer solid, masa variază între 680 -1020 g/m2


Transmisivitatea, θÎn general, valorile debitului transportat sunt de circa 3 ordine de mărime mai mari decât în cazul geotextilelor.

Cerinte US EPA:pentru utilizări la depozite de deşeuri: θ ≥ 3x10-5

m2/spentru utilizări la bazine (lagune): θ ≥ 3x10-4 m2/s

Caracteristici hidraulice

8


Transmisivitatea, θ

Caracteristici hidraulice

Caracteristicile georetelelorRezistenta la intindere

La fel ca la geogrile

Caracteristici mecanice

9


Rezistenta la compresiuneCaracteristicile de compresiune prezintă importanţă datorită influenţei pe care o are reducerea secţiunii asupra capacităţii de transport a lichidelor



Rezistenta la forfecare pe interfata- este influenţată de orientarea nervurilor faţă de direcţia de alunecare

30° 30° 60° 60°60° 60°

Transversal Longitudinal Aliniat Directia de solicitare


10

PROIECTARE PENTRU FUNCTIA DE DRENAJ

CBCCFLPultadm FSFSFSFS

1qq×××

=

qadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare,qult este debitul ultim determinat din încercări,FSP este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de

patrundere a materialelor adiacente in deschiderile georetelei,FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de

fluaj,FSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea

chimică,FSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea

biologică.

PROIECTARE PENTRU FUNCTIA DE DRENAJ

Domeniul de aplicare Valori ale factorilor partiali de siguranta FSP FSFL FSCC FSCB

Ziduri de sprijin 1.3-1.5 1.2-1.4 1.1-1.5 1.0-1.5 Saltele drenante 1.3-1.5 1.2-1.4 1.0-1.2 1.0-1.2 Drenuri de suprafata pentru acoperiri la depozitele de deseuri

1.3-1.5 1.2-1.4 1.0-1.2 1.2-1.5

Stratul secundar de colectare a levigatului în depozitele de deseuri

1.5-2.0 1.4-2.0 1.5-2.0 1.5-2.0

Stratul primar de colectare a levigatului în depozitele de deseuri

1.5-2.0 1.4-2.0 1.5-2.0 1.5-2.0

11

PROIECTARE PENTRU FUNCTIA DE PROTECTIE

ANTI-EROZIONALAProiectarea sistemelor antierozionale, se face, în general, pornind de la functia principala a acestora si anumelimitarea pana la o valoare acceptabila a pierderilor de sol prin erodare. De exemplu, o valoare acceptabila pentru scopuri agricole este 10 t/ha/an (Ingold, 1994). Aceasta valoare poate fi acceptabila si pentru alte domeniiingineresti.


ANTI-EROZIONALAEcuatia universala Wishmeier:

E = R x K x L x S x P x C,

E - valoarea medie anuala a pierderii de masa de pamânt (masa/suprafata),R - indicele de erozivitate al ploii (functie de intensitatea si durata ploii, de masa, diametrul si viteza picaturilor de ploaie),K - indicele de erodabilitate al pamântului,L - factor ce tine cont de lungimea pantei,S - factor ce tine cont de unghiul pantei,P - factorul conditiilor de amplasament (deobicei egal cu 1, în afara situatiei încare amplasamentul este în terase),C - factor ce tine cont de tipul culturii (egal cu raportul dintre masa de sol pierduta prin erodare pentru o anume cultura si masa corespunzatoare pentruteren necultivat).

12


ANTI-EROZIONALAIn cazul în care exista o protec¡ie antierozionalå (de tip geosintetic sau nu) care pe termen scurt nu presupune existen¡a unei vegetatii, factorul C este înlocuitde un factor de eficienta , YF:

YF = RF x EF,

unde:RF este factor de siroire - raportul dintre siroirea în cazul protejat cu un sistemantierozional si cea în cazul neprotejatEF - factorul de erodabilitate - raportul dintre erodabilitatea pentru cazul protejatsi cel neprotejat.


ANTI-EROZIONALA

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3

0,5

1

2

2,5

1,5

3Erodabilitatenormalizatå

ª iroire normalizatå

Curba teoreticå Date din încercåriPierderi predominant

prin eroziune

Pierderi predominantprin siroire

Factorii de siroire si erodabilitatepot fi normaliza¡i prin împartire la (YF)1/2

:

RFYF

EFYF

× = 1.

Diagonala reprezintå un sistem echilibrat din ambele puncte de vedere. Punctelesituate deasupra acestei linii reprezinta pierderi de sol predominant prin eroziune, ceea ce înseamna ca sistemul folosit este eficace fatå de siroire, nu si fata de erodabilitate. Punctele situate sub diagonala reprezinta sisteme eficiente din punctulde vedere al erodabilitatii.

georetele (5)

Documents

Transcript of georetele (5)