Geologia Romaniei, Vol i, IV.1. Panza de Macin

8/17/2019 Geologia Romaniei, Vol i, IV.1. Panza de Macin

1/6

89

IV.1. Pânza de Măcin

Aflorează între Dunăre în vest şi nord, şariajul Lucaviţa

- Consul în est şi platforma Babadag în sud (PodişulBabadag).

Este caracterizată de prezenţa aproape exclusivă aformaţiunilor prealpine reprezentate de un soclu cristalinsialic şi o cuvertur ă sedimentar ă paleozoică, slabmetamorfozată, strabătute de numeroase corpurimagmatice. Formaţiunile alpine apar doar sporadic, subformă de filoane de roci eruptive.

Stratigrafia

Litologic, Pânza Măcin este alcătuită din roci cristalinemezo- şi epimetamorfice şi formaţiuni sedimentarepaleozoice, slab metamorfozate, la care se adaugă magmatite paleozoice şi într-o măsur ă foarte mică alpine(fig. 4).

Fig. 4 – Coloanele litologice ale pânzelor din Orogenul Nord Dobrogean


2/6

90

Soclul cristalin

Seria de Orliga – este alcătuită din roci cristaline

metaformozate, provenite prin transformarea unor rocisedimentare detritice şi ale unor magmatite bazice, din careau rezultat: amfibolite, gnaise şi paragnaise, micaşisturi,cuar ţite şi calcare cristaline. Vârsta metamorfismului esteconsiderată Proterozoic superior.

Seria de Megina – este alcătuită din rocimezometamorfice în grosime de cca. 300 m, rezultate înspecial prin transformarea unor magmatite bazice de rift(gabrouri) şi tufuri acide şi într-o mai mică măsur ă a unor

sedimente detritice. Prin metamorfism au rezultat:amfibolite, gnaise, metatufuri micacee şi cuar ţite. Vârstaeste Proterozoic superior.

Seria de Boclugea-Priopcea - este alcătuită din rociepimetaforice provenite prin metamorfozarea în faciesulşisturilor verzi ale unor depozite arenito-pelitice, înCambrian (Paleozoic inferior). Au rezultat: filite, cuar ţitenegre grafitoase, şisturi seriticioase şi cloritose.

Cuvertura sedimentar ă (fig. 4)

Depozitele sedimentare s-au format pe soclul cristalin în intervalul Silurian - Carbonifer inferior. Acestea au suferitatât un metamorfism regional de slabă intensitate, cât şi unmetamorfism termic, la contactul cu corpurile intrusivemagmatice.

Silurian - Se formează în acestă perioadă Formaţ iunea de Cerna, cu o grosime de cca. 1000 m

alcătuită din gresii cuar ţoase şi argile filitice în care seintercalează calcare şi marne cenuşii în plăci. Vârsta a fostdeterminată pe baza faunei cu crinoide („crini de mare”) şitentaculiţi. Apare la zi în înşeuarea dintre culmile Priopceaşi Bujoarele.

Devonian – Se sedimentează Formaţ iunea Bujoarele,cu o grosime de cca. 800 m. În partea inferioar ă esteconstituită din argile filitice cu intercalaţii de calcar, caretreptat devin dominante. La partea superioar ă urmează o


3/6

91

succesiune de cuar ţite, calcare şi argile ardeziene. Estedeschisă în Dealul Bujoarelor.

Carboniferul inferior – Se depune Formaţ iunea de

Carapelit cu o grosime de 1500–2000 m, formată dindepozite predominant arenitice şi ruditice, în care seintercalează pelite, tufuri riolitice şi rar riolite(paraconglomerate, gresii grosiere, argile roşii, vişinii şicenuşii).

Magmatite prealpine

Magmatitele prealpine str ăbat şisturile cristaline şi/sau

rocile paleozoice şi se împart după vârstă în două categorii: precambriene şi paleozoice.Magmatitele precambriene se găsesc intercalate

concordant sau discordant în mezometamorfitele seriilor deOrliga şi Megina. Astfel au fost semnalate intercalaţii demagmatite bazice şi granitice. Cel mai importnt corp intrusiveste granitul de Megina, care se găseşte într-o poziţieconcordantă în seria de Megina.

Magmatitele paleozoice au fost separate în raport cu

Fomaţiunea de Carapelit în grantitoide paleozoice precarapelitice (mai vechi decât Carboniferul inferior) şigranitoide paleozoice postcaraplitice. Alături de corpurileintrusive apar şi curgeri efuzive din care sau format riolite.

Gantitoide precarapelitice str ăbat şisturile cristaline şirocile sedimentare siluriene şi devoniene (Formaţiunile deCerna şi Bujoarele). În această categorie se încadrează granitul de Coşlugea (granit roşu cu feldspat potasic),granitul de Măcin, granitul de Carcaliu, granitul de

Hamcearca (leucogranit).Gantitoide postcarapelitice str ăbat şi cornifică (cornificarea este un proces metamorfic) Formaţiunea deCarapelit, ceea ce arată că intruziunea s-a produs după depunerea acestei formaţiuni. Intruziunile sunt formate dingranite alcaline (Iacobdeal, Turcoaia, Piatra Roşie) şicalcoalcaline (Masivul Greci, Masivul Pricopan, granitul deCetate).


4/6

92

Tectonica (fig. 5; 6)

Aranjamentul structural al Pânzei de Măcin s+a format

în două etape:- în Orogeneza hercinic ă şi tectogeneza alpină,eocimeric ă (Triasic) – s-au cutat depozitele şi s-a formatstructura internă în solzi a pânzei (solzii Orliga, Balabancea,Megina şi Cârjelari);

- în Orogeneza alpină, tectogenezele eocimeric ă şineocimeric ă, s-a definitivat structura major ă a pânzei şi s-aprodus sariajul unităţii spre nord-est, spre unitatea deNiculiţel.

Aspecte orografice

Orogenul Nord-Dobrogean a fost puternic erodat,astfel încât Munţii Măcinului se prezintă ca nişte culmiprelungi sau măguri cu înălţimi de maxim 467 m (vf.Ţuţuiatul). Relieful s-a format pe un substrat geologic foartediferenţiat (roci cristaline şi sedimentare, corpuri magmaticegranitice), care şi-a pus amprenta asupra aspectelor

morfografice şi morfometrice ale acestuia.Se diferenţiază în primul rând culmea principalului aMăcinului, cu o lungime de cca.20 km şi la vest culmeaPricopanului (370 m) cu o lungime de cca. 14 km. Dinculmea principală Măcin se desprinde spre vest, până laDunăre, o culme pe care se înşir ă înălţimile Megina,Priopcea, Bujorul Mare şi Turcoaia. De asemenea în reliefau r ămas o serie de măguri izolate, în vest Carcaliu, PiatraRâioasă, Piatra Roşie, iar în nord şi nord-vest Buceag,

Săr ărica, Orliga, etc.Orogenul dobrogean este drenat de o serie de afluenţide dreapta ai Dunării (Cerna, Plopilor, Jijila) şi de văile Taiţacu Teliţa, care se varsă în lacul Babadag. Aceştia ausculptat depresiuni erozive: Jijilia, Greci, Taiţa, Cerna, etc.


5/6

93

Fig. 5 – Structura Pânzei de Măcin


6/6

94

Fig. 6 – Secţiune geologică, Pânza de Măcin

Geologia Romaniei, Vol i, IV.1. Panza de Macin

Documents

Transcript of Geologia Romaniei, Vol i, IV.1. Panza de Macin