Geografie,

Geologie

2008

Programa pentru

examenul de definitivare n nvmnt obinerea gradului didactic II

Teme cu caracter orientativ ale lucrrilor metodico-tiinifice viznd obinerea gradului didactic I

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII i TINERETULUI Str. G-ral Berthelot 28-30, Bucuresti

Tel: 313.33.15; Fax: 412.47.19

2

GEOGRAFIE

NOTA DE PREZENTARE Programele pentru examenul de definitivare n nvmnt i pentru obinerea gradului didactic al

doilea, precum i tematica lucrrilor metodico-tiinifice pentru gradul didactic I la specialitatea geografie i la didactica geografiei elaborate de centrele de perfecionare au fost analizate, readaptate i rearanjate n grupul de lucru, n ziua de 07.02.2005, iar coninuturile rezultate au constituit un produs, care a fost discutat i validat n comisia naional de specialitate, la 08.02.2005.

Obiectivul major a fost actualizarea coninuturilor i raportarea acestora la exigenele curriculum-ului colar i ale reformei nvmntului. n acest sens au fost ndeprtate anumite teme din programa colar de specialitate, nlocuite cu alte teme al cror corespondent n necesarul de pregtire pentru nvmntul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate, n totalitate, coninuturile didacticii geografiei. S-au individualizat coninuturile pentru examenul de definitivare n nvmnt de cele pentru examenul pentru obinerea gradului didactic al II-lea, la specialitate i metodica predrii geografiei, precum i pe categorii didactice profesor I i profesor II. S-a actualizat aparatul bibliografic.

Competene pentru funcia de cadru didactic definitiv: 1. S cunoasc coninuturile teoretice ale temelor cuprinse n programa de specialitate i de didactica

specialitii. 2. S structureze coninuturile programei de definitivare n nvmnt i s le transfere n variate

situaii de predare-nvare a geografiei. 3. S aplice informaiile de specialitate i din didactica specialitii n activitatea de

predare-nvare-evaluare a geografiei. 4. S actualizeze informaiile i s le integreze n activitatea didactic. 5. S-i evalueze competenele manageriale n funcie de miestria didactic i capacitatea de

aplicare real/concret a informaiilor de specialitate i de didactica specialitii. Competene pentru funcia de cadru didactic cu gradul didactic al II-lea: S cunoasc coninuturile lansate n programa de specialitate i didactica specialitii, fcnd uz i de

oferta bibliografic facultativ. S transfere informaiile n variate situaii de nvare, care s genereze maximizarea eficienei actului

didactic. S esenializeze informaiile de specialitate i s le raporteze la coninuturile programei colare i la

coninuturile de predat-nvat i evaluat. Competene pentru funcia de cadru didactic cu gradul didactic I: 1. S inoveze practica predrii-nvrii i evalurii cunotinelor de geografie. 2. S lanseze soluii de eficientizare a actului didactic. 3. S construiasc modele de activiti didactice prin cercetri aplicative, consultativ-ameliorative,

operaionale. 4. S elaboreze situaii de nvare cu caracter aplicativ, raportate la exigenele reformei

nvmntului.

3

GEOGRAFIA Programa pentru examenul de obinere a definitivrii n nvmnt pentru absolvenii

nvmntului superior de lung durat I. GEOGRAFIA GENERAL

A. Geografia fizic Sistemul tiinelor geografice*. Coninutul categoriilor geografice: mediul geografic;

caracteristicile sistemului geografic; mediul nconjurtor; tip-tipizare; zon-zonare; regiune-regionare; peisajul geografic; legile geografiei*. Caracterul aplicativ al geografiei i rolul ei n cercetrile interdisciplinare*. Metode de studiere i reprezentare a componentelor geografice*. Noiuni de geografie matematic. Unitatea materiei n Univers. Sistemul solar. Micrile Pmntului.

Meteorologie i climatologie. Atmosfera: compoziie i structur. Energia proceselor din atmosfer: fluxurile de energie radiant care strbat atmosfera i bilanul radiativ; procesele n care se consum cldura rezultat din bilanul radiativ i bilanul caloric. Apa n atmosfer: evaporarea; umezeala; condensarea; precipitaiile atmosferice. Vntul: forele care acioneaz asupra aerului. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii i anticiclonii. Prevederea timpului*. Factorii genetici ai climei: radiativi; fizico-geografici; dinamici; antropici. Repartiia principalelor caracteristici ale climei: temperatura; precipitaiile; vntul. Climatele Pmntului.

Hidrologie. Hidrosfera. Oceanele i mrile: proprieti fizice, dinamica apelor (valuri, maree, cureni, influena oceanelor asupra mediului continental. Rurile i fluviile. Tipuri genetice de lacuri. Elementele caracteristice ale bazinului i reelei hidrografice. Marile sisteme fluviale ale globului (regiunea hidrologic i importana economic). Scurgerea lichid i de aluviuni ale rurilor*. Apa ca resurs i influena sa n mediul geografic*. Tipuri genetice de lacuri i repartiia lor geografic.

Geomorfologia. Procesele geomorfologice: fizico-chimice (dezagregare, alterare), gravitaionale (tasare, sufoziune, solifluxiune, alunecri), fluvio-toreniale, glaciare, periglaciare i nivale, marine, eoliene; gruparea zonal i pe etaje a proceselor geomorfologice; ritmul i intensitatea lor. Versanii: tipuri de evoluie, clasificare: glacis*, pediment*, pediplen*, peneplen*. Relieful creat de apele curgtoare: albie, meandre, lunc, terase, piemonturi, cmpii de nivel de baz. Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii i conglomerate; carstul. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, n blocuri (faliat). Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (n formele vulcanice). Relieful climatic: relieful deerturilor, relieful glaciar (montan i de calot), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, evoluia rmurilor, tipuri de rm.

Biogeografie Organizarea biosferei*. Ecosfera*. Ecosistemul*. Biocenoza*. Biomul*. Factorii ecologici (abiotici, biotici) i rolul lor n distribuia latitudinal i altitudinal a organismelor vii. Arealul biogeografic. Marile formaii de biomuri continentale*. Regionarea biogeografic. Regiunea Holarctic. Protecia capitalului natural i conservarea biodiversitii la nivel local i regional. Parcuri Naionale*. Rezervaii ale Biosferei*.

Geografia solurilor Prile componente ale solului. Factorii formrii i rspndirii geografice a solurilor. Procesele pedogenetice i formarea profilului de sol*. Solul ca resurs natural*. Utilizarea i protecia solurilor*.

Geografia mediului Factorii geoecologici: primari, secundari i neperiodici*.

4

Tipuri de mediu i distribuia lor latitudinal (medii naturale, medii antropizate, medii antropice) *. Surse de poluani i categorii de poluare (poluare fizic, poluare chimic, poluare biologic)*.

B. Geografia uman Geografia populaiei i aezrilor umane. Evoluia numeric a populaii; diferenieri teritoriale.

Micarea natural: variaia teritorial a principalelor componente. Teritorii privind creterea numrului populaiei*. Mobilitatea teritorial a populaiei. Tipuri de migraii i cauzele lor*. Structuri demografice (pe sexe, pe grupe de vrste, medii, religii, etnii, profesii etc.). Rspndirea populaiei pe Glob. Factorii care condiioneaz distribuia spaial i densitatea populaiei. Regiuni cu densiti mari i mici ale populaiei. Particulariti ale distribuia spaial a populaiei urbane i rurale. Regiuni i forme de concentrare a populaiei urbane i rurale. Clasificarea oraelor.

Evoluia hrii politice a lumii*. Criterii de clasificare a statelor. Presiunea uman contemporan i limitele ecologice*. Ecologia aezrilor umane*.

Geografia economic. - Geografia produciei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, minereurile de

uraniu, apele, energia solar, energia eolian, energia geotermic. Principalele regiuni i ri cu zcminte de minereuri de fier i mangan; valorificarea industrial. Resurse i minereuri neferoase; localizare i valorificare. Industria construciilor de maini, chimic, lemnului, materialelor de construcii, uoar i alimentar. Factori i forme de localizare a industriei. Marile concentrri industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltrii agriculturii pe Glob*. Limitele spaiului agrar*. Tipuri de peisaje agrare*.

- Geografia circulaiei, turismului i schimburilor economice internaionale. Caracterizarea geografic a transporturilor feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene i speciale. Rute maritime principale i mari porturi. Turismul internaional. Tipuri de turism. Regiuni i centre turistice importante pe Glob*. Schimburi economice internaionale. Dezvoltarea economic i echilibrul ecologic (conceptul de dezvoltare durabil i cel de ecodezvoltare)*. Probleme ale globalizrii economiei*. Principalele regiuni de integrare economic*.

II. GEOGRAFIA ROMNIEI

A. Geografia fizic Evoluia paleogeografic i resursele minerale utile. Relieful. Muni, podiuri, dealuri i cmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafee de

nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, vi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale difereniate pe treptele majore de relief: muni, podiuri i dealuri, cmpii.

Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaiile; vntul. Regionarea climatic.

Hidrografia. Apele subterane*. Tipuri de izvoare minerale i rspndirea lor. Configuraia reelei hidrografice i modul ei de organizare. Fluviul Dunrea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri i repartiia lor teritorial. Marea Neagr.

Biogeografia Succesiunea zonelor i etajelor de vegetaie: zona stepei, zona silvostepei, zona pdurilor nemorale, etajul pdurilor nemorale, etajul pdurilor boreale, etajul subalpin i etajul alpin. Regionarea biogeografic a Romniei. Protecia i conservarea biodiversitii*. Rezervaiile biosferei: Delta Dunrii, Retezat i Rodna*.

Solurile Vechimea i evoluia solurilor. Zonalitatea, intrazonalitatea i azonalitatea. Influena omului n formarea i evoluia solurilor. Diversitatea solurilor: clase, tipuri i subtipuri.

Geografia mediului Categorii de medii naturale*. Tipuri majore de peisaje i gradul lor de naturalitate*. Artificializri ale mediului*. Mediul urban i disfuncionalitile sale*.

5

B. Geografia uman Populaia. Consideraii de geografie istoric privind vechimea i continuitatea populaiei autohtone

n spaiul carpato-danubiano-pontic. Micarea migratorie i natural a populaiei. Repartiia i densitatea populaiei. Structurile populaiei.

Aezrile omeneti. Vechimea i continuitatea vieii urbane. Rspndirea i tipologia oraelor. Probleme actuale privind dezvoltarea urban*. Tipuri de sate dup poziie, mrime, fizionomie (forma, structura i textura vetrei), funcii i gradul de dispersie. Tendine n evoluia satului romnesc.

Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, hidroenergia, alte resurse de energie. Structura i rspndirea produciei de energie electric. Structura i rspndirea teritorial a industriei. Restructurarea industriei romneti*. Caracterizarea general a transporturilor i cilor de comunicaie. Fondul funciar i potenialul agricol. Zonele de producie agricol i tipologia peisajului agricol. Potenialul turistic natural i cultural-istoric al Romniei. Regiuni i centre turistice*. Comerul*.

Geografia regional a Romniei. Caracterizarea complex a unitilor i subunitilor geografice: Carpaii i depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaii, Dealurile Vestice, Podiul Moldovei, Podiul Getic, Podiul Dobrogei, Litoralul romnesc al Mrii Negre, Cmpia Romn, Cmpia de Vest Banato-Crian, Delta i Lunca Dunrii.

III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR Trsturi geografice ale continentelor: uniti fizico-geografice reprezentative ( Munii Alpi, Munii Carpai, Munii Pirinei, Muni Himalaya, Munii Anzi, Munii Atlas, Munii Ural, Munii Stncoi, Munii Appalachi, Podiul Tibet, Podiul Pamir, Podiul Siberiei centrale, Podiul Deccan, Podiul Preriilor, Podiul Braziliei, Deertul Sahara, Deertul Gobi, Cmpia Amazonului, Cmpia Europei de Est, Cmpia Indo-Gangetic, Marea Cmpie Chinez, Cmpia Siberiei de Vest, Depresiunea Congo (Zair) ; sisteme orografice cu implicaii n peisaj. Concentrri urban-industriale: caractere specifice, tendine n evoluia lor. Diferenieri regionale n economia rilor. Economia agrar i tipuri de agricultur: organizare spaial; destinaia produselor etc. Structuri transfrontaliere; zone libere; direcii n evoluia social-economic a unor regiuni i ri. Caracterizarea geografic a unor ri: Marea Britanie, Frana, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Africa de Sud.

IV. LUCRRI PRACTICE Orientarea pe hart i n teren. Cunoaterea orizontului local prin cercetarea pe teren organizarea cercetrii, echipament i mijloace necesare, ntocmirea schielor panoramice, fotografierea. Ridicri topografice expeditive. ntocmirea machetelor de relief. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaie, populaie, aezri. Reprezentarea grafic i cartografic a datelor statistice i a informaiilor geografice.

* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactic a II-a (absolveni ai nvmntului superior forma scurt, I.P3).

Programa pentru examenul de obinere a gradului didactic al II-lea A. GEOGRAFIA FIZIC Geomorfologie. Clasificarea formelor de relief dup: genez, mrime, vrst, complexitate. Tipuri de

muni pe Glob. Tipuri de podiuri i dealuri n Europa. Tipuri de cmpii pe Glob i caracteristicile lor. Raportul dintre procesele geomorfologice actuale i treptele de relief. Alunecrile de teren, relieful pe loess i nisipuri. Carstul. Relieful glaciar: faze glaciare, localizare, tipuri de forme. Regionarea geomorfologic. Reliefuri de nivelare n Romnia: suprafee i niveluri de eroziune, glacisuri, pedimente. Relieful structural. Relieful litoral.

Sisteme morfogenetice i sisteme morfoclimatice pe Glob. Zonalitatea i etajarea morfoclimatic*. Meteorologie i climatologie. Relaiile om-atmosfer: poluarea aerului, reducerea concentraiei

ozonului atmosferic; creterea concentraiei dioxidului de carbon; schimbri climatice. Fenomene atmosferice de risc: ciclonii tropicali, tornadele i trombele, orajele, grindina, aversele, bruma, chiciura, poleiul, ngheul, ceaa, viscolul, secetele, avalanele etc.

6

Prognoza meteorologic i rolul ei n diminuarea consecinelor duntoare ale diferitelor fenomene atmosferice de risc. Clima - resurs i risc. Clima i oraul. Problema deertificrii. Climatele Terrei.

Hidrologie. Izvoarele i importana lor economic (cu privire special asupra apelor minerale). Dinamica i scurgerea apei rurilor. Tipuri de lacuri n funcie de: genez, regimul termic, grad de mineralizare. Observaii i msurtori hidrologice efectuate n reeaua hidrografic i cu elevii.

Solurile. Alctuirea solului (componentele mineral, organic, lichid, gazos. Factorii formrii i rspndirii geografice a solurilor: clima i vegetaia ca factori ai solificrii; relieful, roca i apa freatic ca factori regionali i locali ai solificrii; vrsta solurilor; influena omului n formarea i evoluia solurilor. Zonalitatea i etajarea solurilor pe Terra*.

Biogeografie. Domeniile de via: terestru, acvatic, subteran. Organizarea biomurilor continentale. Spectrul biogeografic - mijloc de analiz a apartenenei areal-geografice a componentelor vii din orizontul local. Profilul biogeografic i relevana lui n distribuia spaial a comunitilor de plante i animale. Metodele de evaluare a potenialului ecologic al unui teritoriu. Categorii de rezervaii dup clasificarea IUCN: definire, caracteristici.

Geografia mediului. Ecosistem. Geosistem. Complex natural. Peisaj. Categorii de peisaje. Mediile naturale i efectul umanizrii lor. Mediile i riscurile naturale i tehnogene*. Percepia mediului*. Ecodezvoltarea*. Dezvoltarea durabil*. Renaturarea, restructurarea i reconstrucia mediului*. Vulnerabilitatea mediului*. Comportamentul uman i educaia pentru mediu*.

B. GEOGRAFIA UMAN Populaia i aezrile umane. Dinamica, structura i distribuia spaial a populaiei pe Glob.

Evoluia numrului populaiei. Mobilitatea teritorial a populaiei. Evoluia oraelor n secolele al XIX-lea i al XX-lea. Evoluia procesului de urbanizare*. Funciile i influenele urbane*. Spaiul urban i calitatea vieii*.

Activitile economice. Activiti primare. Fondul funciar i potenialul agricol. Lucrrile de mbuntiri funciare. Regiunile agricole: definire, caracteristici, activiti i practici agricole, tipuri. Tipuri de peisaje agricole. Activiti secundare. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, resursele hidraulice i nucleare. Ramurile industriale: energia electric, metalurgic, construciile de maini, chimic, materialele de construcii, exploatarea i prelucrarea lemnului, bunurile de larg consum (materii prime, legturi de producie, produse finite i distribuia spaial a acestora). Activiti teriare. Categorii i caracteristici ale cilor de comunicaie i ale transporturilor (apariie, dezvoltare, repartiie teritorial). Potenialul turistic natural i antropic. Regiuni i centre turistice*.

C. GEOGRAFIA ROMNIEI Caracterizarea complex a unitilor geografice de rangul I i II ale Carpailor romneti: elemente

geografice de referin i tipurile de mediu. Etajele alpin i subalpin caracterizare complex. Valea i Delta Dunrii caracteristici i mutaii n peisaj. Dealurile i podiurile elemente individuale ale componentelor naturale i socio-economice; specificul teritorial al subunitilor. Cmpiile: specificul genetic i morfostructural, al solurilor, vegetaiei i hidrografiei; specificul socio-economic; diversificri regionale; elemente de favorabilitate i utilizarea terenurilor. Zona de step. Etajarea bio-pedo-climatic. Resursele de ap din Romnia. Probleme privind conservarea i ocrotirea mediului. Amenajri complexe n Carpaii Romniei i influena lor asupra calitii mediului.

Dinamica populaiei n secolul al XX-lea: elemente specifice, perioade de regres i cretere, cauze i efecte. Arii excedentare i arii deficitare n fora de munc. Cile de cretere a numrului populaiei urbane. Evoluia recent a sistemului urban. Satele caracteristici i tipuri.

Resursele feroase i neferoase: tipuri, grupri genetice i teritoriale. Resursele feroase i neferoase. Resursele energetice. Restructurarea industriei miniere. Privatizarea n agricultur i revigorarea satelor. Arii de interes turistic major n Romnia.

D. GEOGRAFIA CONTINENTELOR Corelri regionale. Principii i metode n analiza geografic regional. Poziia geografic i

implicaiile n peisaj. Sistemele orogenetice i diversitatea peisajelor cu exemple din Eurasia (sistemul alpino-himalayan) i America (sistemul cordilero-andin).

Geografia regional. Peisaje naturale, antropice i antropizate caracteristice continentelor: peisajele de tundr nord-american i euro-asiatic, taiga, step euroasiatic, pampasul argentinian, deerturi africane i australiene, savana african, pdurile ecuatoriale amazonian i african, pdurile musonic din Asia, alpin

7

i subalpin, urban i rural. Resurse naturale, umane i dezvoltarea regional. Rolul unor axe urban-industriale. Mari concentrri urban-industriale din Europa, America de Nord, Asia de Est. Evoluia structurilor economice din Bazinul Mrii Mediterane i Bazinul Dunrii - Mrii Negre.

E. METODICA CERCETRII GEOGRAFICE Metode de cercetare i cartare a formelor i proceselor geomorfologice actuale, a bazinelor

hidrografice, lacustre* i marine; a elementelor climatice, a asociaiilor vegetale, a aezrilor rurale i urbane, a modului de utilizare a terenurilor; a ramurilor industriale*.

Metode de observare i nregistrare a unor procese geografice: alunecri de teren, torani, eroziunea i acumularea n albia rului, viituri i secri de ruri, a unor aspecte fenologice, a circulaiei intense n sectoare i noduri rutiere*.

Metode de cercetare privind degradarea i poluarea elementelor de mediu i a mediului n ansamblu, ntr-o localitate sau ntr-o unitate geografic*. Cartarea surselor i tipurilor de poluani; consemnarea efectelor acestora asupra apei, solurilor, aerului, vegetaiei, animalelor i omului*.

* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactic a II-a (absolveni ai nvmntului superior forma scurt, I.P3).

BIBLIOGRAFIE (pentru definitivarea n nvmnt i gradul al II lea )

1. Cndea Melinda, Isboiu C., Geografia agriculturii. Cultura plantelor pe Glob, Editura Universitii, Bucureti, 1999.

2. Cocean P., 2000, Geografia regional, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca; 3. Ciang, N., Romnia. Geografia turismului. Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002 4. Ciulache S., Meteorologie i climatologie, Editura Universitii, Bucureti, 1985, 1988, 2002. 5. Ciulache S., Ionac Nicoleta, Fenomene atmosferice de risc, Editura tiinific, Bucureti, 1995. 6. Cucu, V., Geografia aezrilor rurale, Editura Domino, Trgovite, 2000; 7. Doni, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri, I.A., Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic,Bucureti, 2005 8. Erdeli G., Istrate I., Potenialul turistic al Romniei, Editura Universitii, Bucureti, 1996. 9. Erdeli G. i colaboratorii, Dicionar de geografie uman, Editura Corint, Bucureti, 1999. 10. Erdeli G., Braghin C., Frsineanu D., Geografia economic mondial, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2000. 11. Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populaiei, Editura Corint, Bucureti, 2001, 2005 12. Erdeli G., Cucu V., Romnia. Populaie. Aezri umane. Economie, Editura Transversal, Bucureti,

2005 13. Erdeli G., Gheorghila A., Amenajri turistice, Editura Universitar, Bucureti, 2007 14. Gtescu, P., Hidrologia continental, Editura Transversal, Trgovite, 2003 15. Gtescu P., Lacurile Romniei, Editura CD Press, Bucureti, 2003. 16. Grigore M., Reprezentarea grafic i cartografic a formelor de relief, Editura Academiei Romne,

Bucureti, 1986. 17. Groza, O., Muntele, I., Geografie uman general, Centrul de multiplicare al Univ. A.I.Cuza, Iai,

2005; 18. Iano I., Tlng C., Oraul i sistemul urban romnesc n condiiile economiei de pia, Institutul

de Geografie, Bucureti, 1994. 19. Iano I., Sisteme teritoriale. O abordare geografic, Editura Tehnic, Bucureti, 2000. 20. Iau, C., Muntele I., Geografia economic, Editura Economic, Bucureti, 2003. 21. Ielenicz M., Dealurile i podiurile Romniei, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti,

1999. 22. Ielenicz M. (coord.), Dicionar de geografie fizic, Editura Corint, Bucureti, 1999. 23. Ielenicz, M., Comnescu Laura, Geografia fizic general, Editura Universitar, Bucureti, 2003 24. Ielenicz, M., Ptru, I., Ghincea, M., Subcarpaii, Editura Universitaria, Bucureti, 2003 25. Ielenicz, M., Geomorfologie general, Editura Universitar, Bucureti, 2004 26. Ielenicz, M., Ptru Ileana, Romnia. Geografie fizic, Editura Universitar, Bucureti, 2005 27. Ielenicz, M., Comnescu Laura, Romnia. Potenialul turistic, Editura Universitar, Bucureti, 2006

8

28. Ielenicz, M., Romnia. Geografie fizic. Clim, ape, vegetaie, soluri, mediu, Editura Universitar, 2007

29. Ilinca N., Geografia urban, Editura Atlas Multimedia, Bucureti, 1999. 30. Ilinca N., Geografia uman. Populaia i aezrile omeneti, Editura CD Press, Bucureti, 2005,

2008 31. Irimu, I., Geografia fizic a Romniei. Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca . 32. Lupacu Gh., Jigu Gh., Vrlan M., Pedologie general, Editura Junimea, Iai, 1998. 33. Marin I., Geografie regional. Europa, Asia, Editura Universitii Spiru Haret, Facultatea de

Geografie, Bucureti, 1999. 34. Marin I., Ielenicz, M., Marin M., Tiscovschi A., Enciclopedia geografic. Europa, Bucureti, 2002. 35. Marin I., Marin M., America de Nord: Canada, SUA, Mexic. Geografie fizic, uman i economic,

Editura Universitii, Bucureti, 2003 36. Nstase A., Osaci Gabriela, Cartografie general, Centrul de multiplicare al Universitii Bucureti,

2002. 37. Negu, S., coord., Geografie economic mondial, Editura Meteor Press, Bucureti, 2004 38. Piota I., Buta I., Hidrologie general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983. 39. Piota, I., Zaharia Liliana, Hidrologia uscatului, Ed. Universitatea Bucureti, DIDC, Bucureti, 2003 40. Pop, Gr., Carpaii i Subcarpaii Romniei. Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2000 41. Pop, Gr., depresiunea Transilvaniei. Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001 42. Pop, Gr., Dealurile de Vest i Cmpia de Vest, Editura Universitar Oradea, 2005 43. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz, M., Relieful Romniei, Editura tiinific, Bucureti, 1974. 44. Posea Gr., Grigore M., Popescu N., Ielenicz, M., Geomorfologie, Editura Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 1976. 45. Posea, Gr.(coord.), Geografia fizic a Romniei (vol. I, II), Editura Fundaiei Romnia de mine,

Bucureti, 2004; 46. Primak, R., Ptroescu Maria, Rozylowicz, L., Ioj C., Conservarea diversitii biologice, Ed.

Tehnic, Bucureti, 2002 47. Romanescu, Gh., Hidrologie general, Editura Universitii A. I. Cuza, Iai 48. Rusu, C., Masivul Raru. Studiu de geografie fizic. Editura Academiei, Bucureti, 2003 49. Surd, V., Geografia aezrilor omeneti, Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca;2003 50. Surdeanu, V., Geografia terenurilor degradate, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 1998 51. Ungureanu, A., Geografie uman general Centrul de multiplicare pentru ID, Univ. A.I. Cuza, Iai,

2001; 52. Velcea Valeria, Savu Al., Geografia Carpailor i Subcarpailor romneti, Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 1982. 53. Velcea Valeria, Geografia fizic a Romniei, Editura Universitii Cretine Dimitrie Cantemir,

Bucureti, 2002; 54. Vespremeanu, E., Oceanografia, Editura Universitii, Bucureti, 1993. 55. Vespremeanu, E., Geografia Mrii Negre, Editura Universitar, Bucureti, 2006 56. *** Sinteze geografice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983. 57. *** Sinteze geografice, Tipografia Universitii, Bucureti, 1993. 58. *** Geografia Romniei, vol. I, Geografia fizic, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1983. 59. *** Geografia Romniei, vol. II, Geografia uman i economic, Editura Academiei Romne,

Bucureti, 1984. 60. *** Geografia Romniei, vol. III, Geografia Carpailor i Depresiunii Transilvaniei, Editura Academiei

Romne, Bucureti, 1987. 61. *** Geografia Romniei, vol. IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei Romne, Bucureti,

1992. 62. *** Geografia Romniei, vol. V, Cmpia Romn, Dunrea, Podiul Dobrogei, Litoralul romnesc al

Mrii Negre i Platforma Continental, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2005 63. *** Romnia - spaiu, societate, mediu nconjurtor, Editura Academiei Romne, 2006 64. *** Directiva Consiliului Europei nr. 92/43 EEC Directiva Habitate 65. *** Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional

Seciunea a III-a, zone protejate.

9

66. *** Legea nr. 462 / 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice (transpunerea Directivelor Habitate i Psri n legislaia naional).

Gradul didactic I

Teme cu caracter orientativ ale lucrrilor metodico-tiinifice 1. Studiul geomorfologic al unei uniti de relief. Potenialul de folosin a formelor de relief*. 2. Terasele i luncile unui ru (sau sector de ru). Genez, evoluie, procese actuale, modul actual i

posibilitile optime de folosin. Mutaii de ordin antropic*. 3. Relieful glaciar i periglaciar dintr-o unitate teritorial. Implicaii n degradarea punilor, n afectarea

cilor de comunicaii, modificarea limitei pdurii, potenialul turistic etc.*. 4. Relieful litoralului romnesc: genez i evoluie. Procese morfodinamice actuale. Aspecte practice*. 5. Alunecrile de teren dintr-o unitate. Factorii poteniali. Tipuri caracteristice. Implicaii n degradarea

terenurilor, aezrilor, cilor de comunicaie etc., posibiliti de combatare*. 6. Procese de degradare a terenurilor dintr-o unitate. Factorii genetici. Caractere specifice: ritm,

intensitate; areale caracteristice. Perimetre experimentale. Direcia actual de evoluie, msuri de combatere i de refacere a potenialului natural i a terenurilor*.

7. Studiul torenilor dintr-o unitate. genez, evoluie, efecte. Combaterea lor i utilizarea n perspectiv a terenurilor*.

8. Relieful carstic dintr-o unitate. Aspecte genetice, tipuri de evoluie. Elemente cantitative i calitative specifice. Implicaii practice*.

9. Modificri antropice ale reliefului i hidrografiei pe un teritoriu sau ntr-un bazin hidrografic. Direcii de evoluie; parametri caracteristici*.

10. Analiza climatic a unei uniti teritoriale (munte, deal, cmpie etc.). Criterii de difereniere, implicaii practice. Potenialul climatic pentru agricultur*.

11. Studiul precipitaiilor pe o unitate tipic geografic. Particularitile teritoriale; aplicaii practice cu privire special pentru agricultur.

12. Circulaia aerului pe diferite uniti teritoriale din Romnia*. 13. Analiza etajelor sau a zonelor de clim i vegetaie dintr-o unitate. Aspecte de ordin practic. Aplicaii

metodice*. 14. Analiza unor areale de inversiuni pedo-bio-climatice. Aspecte metodice*. 15. Studiul unui bazin hidrografic i posibiliti de amenajare (complex sau de ramur)*. 16. Studiul unei uniti lacustre*. 17. Studiul apelor freatice dintr-o unitate teritorial. Implicaiile geografice. Importana practic*. 18. Studiul unui bazin hidrografic amenajat. Noi parametri caracteristici structurii geografice. Utilizarea

actual i de perspectiv*. 19. Inundaiile i revrsrile dintr-o zon geografic, pe un ru sau din Romnia (pe o anumit perioad):

genez, evoluie, implicaii practice*. 20. Proprieti fizico-chimice ale apelor (ruri, lacuri). Calitatea apelor i categorii de folosin. Prognoze*. 21. Studiul izvoarelor pe o unitate teritorial (genez, rspndire, calitate, importan) *. 22. Resurse de ap dintr-o unitate teritorial. Posibiliti de folosin. Mutaii n peisaj*. 23. Vegetaia mediteranean din Romnia: rspndire, areale caracteristice. Importana teoretic i

practic*. 24. Plante medicinale i melifere. Condiii de mediu caracteristice, intervenii antropice. Importana

economico-geografic*. 25. Pdurile i economia forestier dintr-o unitate teritorial*. 26. Formaii vegetale i specii de plante ocrotite de pe un anumit teritoriu (rezervaii naturale)*. 27. Studiul punilor i fneelor dintr-o unitate teritorial. Potenial i valorificare economic*. 28. Analiza biocenozelor dintr-o anumit unitate teritorial. Potenial i valorificare economic*. 29. Analiza pedogeografic a unei uniti teritoriale. Implicaii n peisaj. Probleme de ordin metodologic*. 30. Studiul geografic al unui ora. 31. Aezrile umane din zonele de contact x n sectorul cuprins ntre y i z. 32. Studiul geoeconomic al oraului x. Perspective de dezvoltare.

10

33. Comportamentul demografic al populaiei unei regiuni de dezvoltare / al unei uniti de relief / al unui spaiu geografic clar delimitat etc.

34. Dinamica populaiei unui spaiu geografic clar delimitat 35. Evoluii, modificri i contraste n structurile demografice ale unui spaiu geografic 36. Mobilitatea teritorial a populaiei unui spaiu geografic clar delimitat 37. Comportamentul geodemografic i resursele de munc din zona . 38. Extracia i valorificarea resurselor minerale i energetice asupra mediului din diferite arii geografice*. 39. Impactul exploatrii resurselor minerale i energetice asupra mediului din diferite arii geografice*. 40. Studiul fondului forestier i al valorificrii acestuia n Romnia*. 41. Dinamica i structura populaiei din arii geografice caracteristice*. 42. Migraia populaiei i impactul social economic al acesteia n diferite arii geografice*. 43. Studiul geografic al oraelor mici i mijlocii din diferite arii geografice sau uniti administrative*. 44. Studiul oraelor mari i al zonelor de influen. 45. Probleme ale restructurrii spaiului urban. Studii de caz*. 46. Studiul aezrilor rurale din diferite spaii geografice. 47. Elemente de revitalizare a satelor romneti n perioada post-comunist*. 48. Studiul geografic asupra omajului n diferite arii geografice sau categorii de aezri*. 49. Impactul social al restructurrii industriei asupra unei aezri sau arii geografice*. 50. Studii de geografie cultural asupra unor arii teritoriale*. 51. Studii de geografie social asupra unor aezri sau arii teritoriale*. 52. Aezrile omeneti din zona ..Studiu etnogeografic *. 53. Studiu de geografie istoric i toponimie geografic*. 54. Studiu de geografia turismului privind zona de interes turistic .*. 55. Studii ce privesc modul de utilizare a terenurilor i schimbrilor din agricultur ntr-o regiune

geografic*. 56. Monografia geografic a unei localiti (comun sau ora) *. 57. Restructurrile economice i impactul lor asupra structurilor populaiei*.

* ntruct lucrarea pentru obinerea gradului didactic I este metodico-tiinific, fiecare tem va fi nsoit de o abordare didactic viznd: proiectarea coninuturilor i realizarea competenelor vizate de curriculumul colar, strategiile didactice, organizarea activitilor de predare-nvare i evaluarea rezultatelor nvrii, pe fondul inovrii practicii didactice, al eficientizrii stilului didactic i al managementului educaional, al cercetrii procesului de nvmnt i al exigenelor reformei nvmntului.

11

DIDACTICA GEOGRAFIEI Programa pentru examenul de definitivare n nvmnt i de obinere a gradului didactic al II-lea 1. Procesul de predare-nvare a geografiei obiect de studiu al didacticii speciale. 2. Principiile predrii-nvrii geografiei. Aplicarea principiilor didactice i geografice n

activitatea didactic. 3. Coninutul nvmntului geografic. 3.1 Noiunea de coninut al nvmntului i caracteristicile acestuia. Surse i criterii de selecie a

coninutului nvmntului. Factorii care determin integrarea i ierarhizarea coninutului nvmntului geografic.

3.2 Transpunerea coninutului nvmntului geografic n curriculum-ul colar. 3.2.1 Planul-cadru pentru nvmntul geografic, programele colare i manualele colare.

Curriculum-ul colar, delimitri terminologice i conceptuale. Terminologia specific. 3.2.2 Formarea la elevi a reprezentrilor i noiunilor geografice.

3.2.3. Dimensiuni i finaliti educaionale ale geografiei. 4. Strategiile de instruire utilizate n predarea nvarea geografiei 4.1 Metode de instruire. 4.1.1 Noiunea de metod de predare-nvare. Funciile i taxonomia metodelor de instruire. 4.1.2 Metode de instruire centrate pe aciunea profesorului (povestirea, descrierea i explicaia). 4.1.3 Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaia, demonstraia, observarea,

problematizarea, asaltul de idei, modelarea, experimentarea). Optimizarea geografiei colare prin raportarea coninuturilor la suporturi grafice i cartografice adecvate.

4.1.4 Metodele de instruire bazate pe aciune (exerciiul, algoritmizarea, activitile practice, jocul geografic).

4.1.5 Metodele de activitate independent: procedee i instrumente de lucru cu rol complementar n predarea-nvarea geografiei (munca cu manualul colar, cartea, folosirea tablei i a caietului de notie, nvarea cu ajutorul fiei de lucru

4.2. Mijloacele de nvmnt utilizate n predarea-nvarea geografiei: funcii, clasificri i integrarea lor n actul didactic.

5. Moduri i forme de organizare a procesului de nvmnt geografic. 5.1 Tipuri de lecii de geografie. 5.2 Succesiunea evenimentelor instruirii ntr-o lecie de geografie. 5.3 Activiti complementare de nsuire a cunotinelor. 5.4 Spaii colare pentru desfurarea activitilor pentru nvarea geografiei. 5.5 Activitile didactice extracolare. 6. Proiectarea activitii de predare-nvare a geografiei condiie a unei activiti didactice

reuite. Delimitri terminologice. 6.1 Coninutul i algoritmul proiectrii didactice. 6.2 Funcii i niveluri ale proiectrii activitii de predare-nvare-evaluare 6.3 Obiectivele procesului de nvmnt geografic i operaionalizarea lor. 6.4 Proiectarea leciei de geografie un demers strategic. 7. Evaluarea rezultatelor nvrii. 7.1 Evaluarea component a procesului de nvmnt. 7.2 Funciile evalurii. 7.3 Tipuri de evaluare. 7.4 Metode, instrumente i procedee n evaluarea continu. 7.5 Tipuri de rezultate ale nvrii. 7.6 Metode i tehnici de evaluare a achiziiilor i rezultatelor nvrii. 7.7 Metode, proceduri i instrumente de evaluare complementar. 7.8. Evaluarea proces integrat i permanent al demersului didactic 7.9. Standardizarea testelor de evaluare 7.10.Analiza, interpretarea i valorificarea rezultatelor evalurii 8. Relaiile profesor elevi - factor de stimulare a nvrii geografiei 9. Profesorul de geografie - educator i manager.

12

* Temele 1, 3, 4, 5, 6, 7 sunt recomandate pentru examenul de definitivare n nvmnt. Temele 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt recomandatee pentru examenul de obinere a gradului didactic al II-lea.

Bibliografie 1. Dulam Maria, Strategii i tehnici didactice activizante cu aplicaie n geografie, Editura Clusium, Cluj-

Napoca, 2002 2. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006, 2008 3. Ilinca N. i colab., Geografia mediului. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Editura

Paralela 45, Piteti, 2001, 2002. 4. Ilinca N., Geografia Romniei. Probleme fundamentale. Ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteti,

2002. 5. Ilinca, N.(coautor), Elemente de didactic aplicat a geografiei, Ed. CD Press, Bucureti, 2005 6. Mndru O., Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Editura Corint, Bucureti, 2003. 7. Mndru O., Apostol G., Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Editura Corint, Bucureti, 2003. 8. Mndru O., Geografia Romniei. Ghidul profesorului, Editura Corint, Bucureti, 2000. 9. MEC, CNC, Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV-VIII, 2001. 10. SNEE, Ghid de evaluare i examinare, Editura Prognosis, Bucureti, 2001. 11. SNEE, Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus, Bucureti, 1998.

13

GEOLOGIE NOTA DE PREZENTARE

Intrucat centrul de perfectionare, Facultatea de geologie, Universitatea Bucuresti, este centru unic cu atributii de formare -perfectionare prin grade didactice ( existand propuneri de programa numai de la acest centru de formare ), continuturile propuse la specialitate (geologie) n-au mai constituit obiectul unei analize la nivelul unui grup de lucru. A fost supusa analizei, in schimb, programa propusa pentru Didactica geologiei, care a fost adaptata exigentelor actuale ale curriculum-ului scolar si ale eficientizarii procesului de invatamant geologic, care a fost discutata si aprobata in comisia nationala de specialitate. Deoarece continuturile de predare - invatare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleasi competente vizate a fi atinse de profesorul care aspira la obtinerea definitivarii in invatamant, a gradului didactic al II-lea si a gradului didactic I, pentru specialitatea geologie.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT I. Geologie generala

1. Obiectul si domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte stiinte. Miscarile Pamantului si efectele lor geologice. Structura interna a Pamantului. Litosfera si placile litosferice. Campurile terestre: definitii, elemente, variatii si efecte geologice.

2. Elemente de geodinamica interna. Magmatismul: procese si produse magmatice. Vulcanismul: alcatuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activitatii vulcanice. Miscarile tectonice: cauze si caractere generale. Miscarile seismice: cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

3. Elemente de geodinamica externa. Actiunea geodinamica a atmosferei, hidrosferei si biosferei. Tipuri de roci rezultate.

4. Actiunea antropica. Conservarea mediului.

II. Cristalografie si mineralogie

1. Reteaua cristalina a mineralelor. Elemente si legaturi de retea. Retele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologica a poliedrelor cristaline. Clase si sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociatii cristaline.

2. Mineralogie. Proprietatile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relatii in chimism, structura si proprietatile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase si grupe de minerale.

III. Petrologie

1. Procese si roci magmatice. Proprietatile generale si originea magmelor. Procese magmatice si postmagmatice. Rocile magmatice: constituenti, chimism, structura,textura, clasificare. Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice si filoniene; caracteriozare generala.

2. Procese si roci sedimentare. procese sedimentare mecanice, chimice si biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenti, structura. Descrierea familiilor si a claselor de roci sedimentare.

3. Metamorfismul si rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Conditiile geologice ale metamorfismului si tipuri de metamorfism. Chimismul si mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea si caracterizarea principalrlor roci metamorfice.

IV. Geologie structurala si geotectonica

1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, sectiuni geologice, coloane litostratigraice.

14

2. Structuri primare ale rocilor sedimentare si magmatice. 3. Raporturi de concordanta si discordanta. Tipuri de discordante. 4. Stress si deformare. Stress si strain. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress.

Geometria cutelor si mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: tipuri geometrice si genetice. Panze tectonice. Diapirismul si structuruile diapire.

5. Elemente de tectonica globala. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii placilor. Dinamica placilor si procesele legate de zonele de subductie.

6. Regiunile stabile si zonele mobile (geosinclinale ). Evolutia geosinclinalelor in conceptia tectonicii placilor.

V. Stratigrafie si geologie istorica 1. Stratigrafia. Datarea relativa si absoluta a formatiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a

formatiunilor geologice. Scarea geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a conditiilor paleotectonice si paleoclimatice.

2. Geologia istorica. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile si evolutia paleogeografica in timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pamantului: Eonul Precambrian si Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic: Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar ).

VI. Geotectonica Romaniei

1. Unitati de platforma. Evolutia geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platforma Moldoveneasca. Platforma Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesica: alcatuire si structura.

2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa si depresiunile intracarpatice. Carpatii in contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.

METODICA PREDARII GEOLOGIEI (pentru examenul de definitivare in invatamant) 1. Obiectul si importanta metodicii predarii geoloiei

1.1. Definitia didacticii geologiei 1.2. Relatiile geologiei cu stiintele psihopedagogice; 1.3. Legaturile dintre geologie ca stiinta si obiect de invatamant cu alte discipline studiate in

invatamantul preuniversitar 2. Aplicarea principiilor didactice in lectiile de geologie. 3. Organizarea procesului de predare-invatare a geologiei

3.1. Componentele procesului de invatamant geologic 3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predarii geologiei

4.. Strategiile didactice 4.1. Metode invatamant si utilizarea lor in predarea-invatarea geologiei 4.2. Mijloace de invatamant utilizate in predarea-invatarea geologiei: Functiile si taxonomia

mijloacelor de invatamant. Folosirea machetelor si mulajelor in actul de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice si cartografice in predarea-invatarea geologiei(harti geologice, litofaciale, hidrogeologice, sectiuni geologice si coloane stratigrafice).Utilizarea formelor si modelelor cristalograice in predarea-invatarea notiunilor de cristalografie; Utilizarea colectiilor de esantioane in predarea notiunilor de mineralogie, petrografie si paleontologie. Mijloace moderne utilizate in studiul geologiei ( diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator ) 5. Integrarea informatiilor oferite de aplicatiile geologice de teren si vizitele la muzeul geologic in actul de predare-invatare a geologiei.

6. Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant geologic. 6.1. Lectia de geologie. Tipologia lectiei.

15

6.2. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase si lectii. 6.3. Pregatirea profesorului pentru lectie. 6.4. Proiectarea activitatii de predare - invatare a geologiei. Functiile proiectarii didactice.

Niveluri ale proiectarii procesului de invatamant. Proiectarea lectiei de geologie. Proiectarea semestriala. Proiectarea anuala.

7. Evaluarea rezultatelor invatarii. Functiile generale ale evaluarii. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii. Proceduri si instrumente de evaluare complementara.

PROGRAMA DE GEOLOGIE ( pentru examenul de obtinere a gradului didactic II )

1. Geologie generala. Metode si principii de cercetare in geologie. Metoda observatiilor directe. Metode indirecte. Metode

deductive. Metode experimentale. Principiul actualismului. Pamantul si sistemul solar unic, notiuni de fizica Globului. Caracteristicile corpurilor cosmice din sistemul solar (Soare, planete, Luna, comete, asteroizi, meteoriti). Miscarile Pamantului si influentele acestora asupra proceselor geologice. Forma, dimensiunile si structura interna a Pamantului. Litosfera si placile litosferice. Gravitatia terestra si efectele sale geologice. Caldura interna si externa a Pamantului, efectele lor geologice. Radioactivitatea si varsta radiogena a rocilor. Campul magnetic al Pamantului si paleomagnetismul. Electricitatea Pamantului. Geologia dinamica interna. Sursele de energie ale proceselor geodinamice. procese si produse magmatice. Vulcanism. Miscari seismice. Caracterele generale ale miscarilor tectonice, cauze si efecte. Geologia dinamica externa. Dezagregarea si alterarea rocilor. Actiunea geodinamica a atmosferei. Actiunea geodinamica a atmosferei. Actiunea geologica a biosferei. Omul ca factor geologic. Conservarea si protectia mediului geologic.

2. Cristalografie si mineralogie. Reteaua cristalina a mineralelor. Tipuri de legaturi de retea. retele izomorfe, solutii cristaline, minerale

mixte. Polimorfism. Simetria poliedrelor cristaline. Clase si sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Habitusul si clivajul. Asociatii cristaline ordonate si neordonate. Mineralogie. Proprietatile fizice ale mineralelor: Propriatati morfologice: duritatea, elasticitatea si plasticitatea, proprietati optice, proprietati termice, proprietati magnetice, proprietati electrice, proprietati radioactive, greutatea specifica. Relatii intre chimism, structura si proprietatile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Criterii de sistematica a mineralelor. Principalele clase si grupe de minerale. Alcatuirea unei colectii de mineralogie: metode si criterii de recunoastere a mineralelor, determinarea proprietatilor fizice ale mineralelor.

3. Petrologie

Procese si roci magmatice. Generarea si evolutia magmelor. Constituentii minerali ai rocilor magmatice. Chimismul si clasificarea chimica a rocilor magmatice. Structura si textura rocilor magmatice. Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice si filoniene.

Procese si roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice si biogene. Diageneza. Constituentii rocilor sedimenatre. Structura si textura. Familii si clase de roci sedimentare.

Metamorfismul si rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Conditiile geologice ale metamorfismului si tipuri de metamorfism. Compozitia chimica, mineralogica si structura rocilor metamorfice. Clasificarea rocilor metamorfice.

Alcatuirea unei colectii de petrografie (determinarea compozitiei mineralogice, a structurii si texturii rocilor, identificarea tipurilor de roci).

4. Paleontologie

Procese de fosilizare. Valoarea stratigrafica si paleobiologica a fosilelor. Sistematica. Principalele grupe de organisme fosile vegetale. Principalele grupe de organisme fosile animale. Alcatuirea unei colectii de paleontologie-stratigrafie ( prelevarea si conservarea materialului paleontologic, determinarea resturilor fosile).

16

5. Geologie structurala si geotectonica.

1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, sectiuni geologice, coloane litostratigrafice.

2. Structuri priomare ale rocilor. Raporturi de concordanta si discordanta. 3. Stress si deformare. Stress si strain. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress.

Elemente de analiza microstructurala. Cute si procese dr cutare. Fisuri. Falii. Panze tectonice. Diapirism.

4. Elemente de tectonica globala. Teoria expansiunii fundului oceanic. Tectonica placilor. Tipuri de limite intre placi. Miscarile placilor. Procese tectonice legate de zonele de subductie. Regiuni stabile si zone mobile (geosinclinale). Evolutia geosinclinalelor in conceptia tectonicii placilor.

6. Stratigrafie si geologie istorica

1. Stratigrafia. Principii de geocronologie. Metodele litostratigrafice si biostratigrafice ale

geocronologiei. Datarea absoluta. Corelarea stratigrafica a formatiunilor geologice. Scara geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a conditiilor paleotectonice si paleoclimatice.

2. Geologia istorica. Eonul Precambrian: principalele carectere litologice, urmele de viata, raspandire, delimitare si subdiviziuni. Paleozoicul inferior: caractere paleontologice, litologice, raspandire si evolutie paleogeografica. Paleozoicul superior: caractere paleontologice, litologice, delimitare si subdiviziuni, raspandire si evolutie paleogeografica. Era Mezozoica: caractere paleontologice, litologice, delimitare si subdiviziuni, raspandire si evolutie paleogeografica. Era Neozoica: caractere paleontologice, litologice, delimitare si subdiviziuni, raspandire si evolutie paleogeografica.

7. Geotectonica Romaniei

1. Unitati de platforma. Platforma Moldoveneasca - alcatuire si structura. Platforma Scitica; Platforma Europei Centrale; Platforma Moesica - alcatuire si structura. Evolutia geotectonica prealpina a vorlandului carpatic.

2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa si depresiunile intracarpatice. Carpatii in contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.

METODICA PREDARII (DIDACTICA) GEOLOGIEI

(programa pentru examenul de obtinere a gradului didactic II). 1. Obiectul si importanta metodicii predarii geologiei. Definirea metodicii predarii geologiei. Relatiile

didacticii geologiei cu stiintele psiho-pedagogice. Lagaturile dintre geologie ca stiinta si obiect de invatamant cu alte discipline de invatamant studiate in invatamantul preuniversitar. Importanta, locul si sarcinile instructiv-educative ale geologiei.

2. Aplicarea principiilor didactice in lectiile de geologie. 3. Organizarea procesului de predare - invatare a cunostintelor de geologie. Componentele procesului

de invatamant. Obiectivele instructiv-educative ale predarii - invatarii geologiei. Formarea reprezentarilor si notiunilor de geologie

17

4. Strategiile didactice. Metodele de invatamant si utilizarea lor in actul didactic. Metodele de instruire centrate pe actiunea profesorului. Metode de instruire centrate pe activitatea elevilor. Metode instruire bazate pe actiune. Procedee si instrumente de lucru, cu rol complementar in predarea - invatarea geologiei.Mijloace de invatamant utilizate in predarea-invatarea geologiei. Folosirea machetelor si mulajelor. Utilizarea materialelor grafice si cartografice in predarea - invatarea geologiei ( harti geologice, litofaciale, hidrogeologice, sectiuni geologice si coloane stratigrafice). Utilizarea formelor si modelelor cristalografice in predarea notiunilor de cristalografie. Utilizarea colectiilor de esantioane in predarea notiunilor de mineralogie, petrografie si paleontologie. Mijloace moderne utilizate in studiul geologiei ( diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator ). Integrarea informatiilor desprinse din aplicatiile de teren si de la muzeele geologice in actul de predare-invatare a geologiei.

5. Lectia de geologie. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase si lectii. Tipologia lectiei

de geologie. Succesiunea evenimentelor instruirii intr-o lectie de geologie. Pregatirea profesorului pentru lectie.

6. Proiectarea activitatii didactice. Proiectarea anuala: definirea obiectivelor de referinta; analiza structurii

continutului si delimitarea unitatilor de continut; stabilirea ritmului de parcurgere a continuturilor programei scolare; distribuirea numarului total de ore pe activitati de predare-invatare; alcatuirea schemei componentelor proiectarii anuale. Proiectarea semestriala: proiectarea temelor pe intervale caracteristice; stabilirea obiectivelor de referinta; selectarea / confectionarea mijloacelor de invatamant; elaborarea continuturilor activitatilor de recapitulare si evaluare. Proiectarea lectiei: stabilirea/formularea obiectivelor operationale si raportarea lor la obiectivele de referinta; determinarea continutului de predat-invatat; fixarea strategiilor didactice in raport cu obiectivele operationale; construirea situatiilor de invatare; alegerea metodelor si instrumentelor de evaluare.

7. Evaluarea rezultatelor invatarii. Definire si tipologie. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii.

Proceduri si instrumente de evaluare complementara. 8. Elemente de creativitate in conceperea si conducerea lectiilor de geologie. Optimizarea lectiilor de

geologie prin raportarea metodelor expozitive la cele axate pe dialog. Strategiile de diferentiere si individualizare a elevilor. Relatia profesor-elev.

TEMATICA LUCRARILOR METODICO-STIINTIFICE PENTRU OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1. Studiul geologic al unui zacamant de carbuni cu privire la perspectivele de extindere si de valorificare superioara a rezervelor*. 2. Studiul geologic complex al unor structuri sau zone de acumulare a hidrocarburilor cu privire la conditiile de formare a zacamintelor*. 3. Studiul geologic al unui zacamant de sare cu privire la conditiile de formare si perspectivele de valorificare superioara a rezervelor*. 4. Studiul litologic, biostratigrafic si structural al unei subdiviziuni stratigrafice din cadrul unei regiuni in vederea reconstituirii evolutiei geologice si paleogeografice*. 5. Studiul geologic complex al unui zacamant de minereuri cu privire la conditiile de formare si perspectivele de extindere*. 6. Studiul monografic al unor puncte fosilifere importante in vederea conservarii lor ca monumente ale naturii*. 7. Studiul hidrogeologic privind indentificarea, exploatarea si conservarea surselor de apa subterana*. 8. Studiul mineralogic si petrografic asupra unor masive de roci endogene in vederea reconstituirii conditiilor de formare*. 9. Studiul structural si tectonic al unei regiuni in vederea determinarii evolutiei geotectonice*. 10. Studiul sedimentologic al formatiunilor din cadrul unei regiuni in vederea reconstituirii paleosistemelor si paleomediilor depozitionale si a proceselor postdepozitionale*. 11. Studiul sedimentologic asupra unor formatiuni din bazinele posttectonice reconstituirii conditiilor paleogeografice.

18

*Intrucat lucrarea pentru obtinerea gradului didactic I este metodico-stiintifica, fiecare tema va fi insotita de o abordare didactica vizand: proiectarea continuturilor, strategiile didactice, organizarea activitatii de predare-invatare si evaluarea rezultatelor invatarii, pe fondul inovarii practicii didactice, al cercetarii procesului de invatamant si al problemelor noi ridicate de reforma invatamantului. BIBLIOGRAFIE 1. Anastasiu N (1988), Petrologie sedimentara. Ed,Tehnica, Bucuresti. 2. Bleahu M.(1983), Tectonica globala, vol.I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 3. Bleahu M.(1989), Tectonica globala, vol.II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. 4. Erhan V, Dumitrascu C.(1998), Metodica predarii geologiei. Editura Univ. A.I.Cuza, Iasi. 5. Hanganu E., Surarau N, Grigorescu D.(1983), Paleontologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 6. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E.(1979), Mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 7. Lazarescu V.(1980), geologie fizica.Editura tehnica, Bucuresti 8. Mutihac V (1990),Structura geologica a teritoriului Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti 9. Neagu Th(1979), Micropaleontologie. Protozoare. Editura Tehnica, Bucuresti 10. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 11. Petrescu J., Dragaastan O. (1981), Plante fosile. Edituta Dacia, Cluj-Napoca. 12. Radulescu D.(1981), Petrologie magmatica si metamorfica. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 13. Sandulescu M .(1984), Geotectonica Romaniei. Editura Tehnica, Bucuresti 14. Tataram N.(1984), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.I, Editura Tehnica, Bucuresti 15. Tataram N.(1988), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.II, Editura Tehnica BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA 1. Anastasiu N. Jipa D. (1983), Texturi si structuri sedimentare. Editura Tehnica, Bucuresti 2. Hanganu E., Dragomir B.(1982), Paleontologie. Lucrari practice. Tipografia Universitatii, Bucuresti. 3. Pana I., Orbocea M., Grigorescu D D.(1986), Practica stratigrafica. Tipografia Universitatii, Bucuresti 4. Seclaman M.,Anastasiu N. (1983), petrografie. Tipografia Universitatii, Bucuresti. 5. Dragomir B.(1994), Geologie fizica generala. Tipografia Universitatii, Bucuresti.