Geografia Continentelor - America.doc

7/25/2019 Geografia Continentelor - America.doc

http://slidepdf.com/reader/full/geografia-continentelor-americadoc 1/46

AMERICA

Aşezare, limite, ţărmuri

America reprezintă o enormă masă continentală care, cu o suprafaţă de cca. 43.000.000kmp (42.747.000 km2 după alte surse) este depăşită doar de Asia. eşi include două mari

!locuri continentale considerate adesea ca fiind continente distincte (America de "ord şiAmerica de #ud) separate de America $entrală (care include re%iunea insulară şi istmică )America reprezintă un continent unitar, &ustificat nu numai prin e'oluţia comună a acestor teritorii ci şi prin anumite aspecte pri'ind popularea acestei re%iuni.

America este situată n ntre%ime n emisfera 'estică, separnd *ceanul Atlantic de*ceanul +acific, a'nd cea mai mare desfăşurare latitudinală dintre toate continentele %lo!ului,respecti' cca.40°, ceea ce reprezintă cca.-.-00km. +unctul etrem nordic este situat n/nsula roenlanda la 13°40 lat." ($apul orris esup), iar cel mai sudic punct este amplasatn /nsula 5ara de 6oc, la --°- lat.# ($apul 8orn). #i desfăşurarea lon%itudinală este amplă,de peste 00° n America de "ord ($apul +rinţul de 9ales : ;1°0- lon%.<= $apul $>arles ?--°40 lon%.<) şi cca. -0° n America de #ud ($apul +arinas ? 12°3 lon%.<= $apul @ranco ?34°41 lon%.<).

istă o similitudine de formă ntre America de "ord şi America de #ud, am!ele fiindmai lar%i n partea nordică şi mai n%uste n partea sudică, ceea ce se reflectă n anumite

particularităţi ale cadrului natural, n special asupra climei. Astfel, cea mai mare parte aAmericii de "ord este situată n zona polară şi temperată, etensiunea maimă fiind ntre 30 ° şi;0° lat.", n timp ce America de #ud are cea mai mare parte a teritoriului său n zonaecuatorilaă şi tropicală (etensiunea maimă fiind ntre 0° şi 2-° lat.#).

Ţărmurile

Bărmul nordic este etrem de articulat şi fra%mentat ca urmare a puternicii dez'oltări a%laciaţiei pleistocene şi a mişcărilor epiro%enetice poziti'e şi ne%ati'e care continuă şi azi.5ipice sunt ţărmurile cu fiorduri (estul şi 'estul roenlandei, nord?estul +eninsulei Ca!rador,nord?estul /nsulei Bara lui @affin), ţărmurile cu skDars (n &urul %olfului 8udson, En%a'a),ţărmuri cu faleze, cu %olfuri. $ea mai mare fra%mentare a ţărmului se ntlneşte n Ar>ipela%ulArctic, unde se ntlnesc un număr mare de insule (Bara lui @affin, llesmere, @anks, <ictoria,e'on, ell'ille), peninsule (@oot>ia, #impson, el'ille, 6oe), %olfuri (@oot>ia, 8udson,En%a'a).

Bărmul atlantic are cea mai mare compleitate %enetico?morfolo%ică precum şi cea maia'ansată inter'enţie antropică.

e la estuarul flu'iului #f.Caurenţiu şi insula 5erra "o'a pna la +eninsula 6lorida, pe o

distanţă de 4000?4-00km se ntlnesc 'ariate tipuri %eneticeF ţărmuri cu %olfuri ("eG 8ea'en,$>easapeake, elaGare), ţărmuri cu insule, ţărmuri cu rias (# "oii #coţii, "eG @runsGick,f.aine). Hn sectorul sudic predomină un ţărm co!ort, adesea mlăştinos, linia de ţărm fiindfoarte sinuoasă.

Bărmul Americii $entrale este caracterizat printr?o fra%mentare tectonică a'ansată, aicintlnindu?se ţărmuri nalte, ţărmuri 'ulcanice, ţărmuri corali%ene.

Bărmul atlantic al Americii de #ud este mai puţin articulat, a'nd totuşi un %rad maimare de fra%mentare ntre 'ărsarea rului Atrate şi flu'iul *rinoco, precum şi n sud, n

perimetrul +odişului +ata%oniei şi n zona Bara de 6oc.Hn zona ţărmului pacific platforma litorală este etrem de n%ustă, fosele oceanice

aflndu?se n imediata apropiere a uscatului. Bărmul este puternic fra%mentat n sectorul

alaskian al #tr.@erin%, spre sud acesta este de tip dalmatic, iar n continuare spre sud ţărmuleste preponderent nalt, cu ecepţia unui sector de mică etensiune a cmpiei litoralecolum!iene.

1



5ot un ţărm de tip dalmatin se ntlneşte şi n zona sudică a Americii de #ud, undelanţul muntos costal este diseminat ntr?un mare număr de insule separate de o reţea densă destrmtori şi %olfuri.

Evoluţia paleogeografică

$nd 'or!im despre tectonica plăcilor ne referim la modul n care a e'oluat scoarţaterestră ncepnd de acum ;-0 milioane ani (cnd Amazonia, de eemplu, se %ăsea la polulsud), dar planeta noastră a'ea de&a o 'rstă atunci, de cca. 4 miliarde ani.5otuşi, cea maindepărtată confi%uraţie a continentelor actuale datează de acum , miliarde ani, cnd eistaun mare supercontinent, Iodinia, n care America de "ord ocupa o poziţie centrală.

Acum -00 milioane ani (nceputul paleozoicului, cam!rian, ordo'ician) roenlandaocupa o poziţie interesantă (era stră!ătută de ecuator).

Acum 400 milioane ani (de'onian) zona munţilor caledonieni (Appalac>ii "ordici şimunţii din uropa nordică şi nord?'esticăF #candina'ia, area @ritanie).

'oluţia continentului american este mai clară ncepnd cu 300 mil. ani, cnd, dinfra%mentarea uscatului iniţial +an%eea n două mase continentale ma&ore, la nceputul

paleozoicului a rezultat Caurasia şi ondGana. Hn paleozoic continuă di'izarea celor douăuscaturi şi ncepe deri'a lor : deplasarea spre nord a fra%mentelor ondGanei şi coliziunea lor cu cele pro'enite din dezmem!rarea Caurasiei. +erioadele e'oluti'e nu au fost sincrone : formarea Atlanticului de "ord ca !azin oceanic ce a separat America de "ord de uropa, s?afăcut acum 300 milioane ani (car!onifer), iar formarea Atlanticului de #ud acum 20 milioaneani (sfrşitul &urasicului).

Hn acest contet paleo%eo%rafic, teritoriile cele mai 'ec>i din America de "ord erauScutul Canadian şi Scutul Groenlandez. Scutul Canadian ocupă partea central nordică aAmericii de "ord, are 'rstă precam!riană= alcătuit din %ranite şi %naise= se %ăseşte n $anada,ntre flu'iul ackenzie, arile Cacuri şi +eninsula Ca!rador. 6undamentul său a fost afectat n

precam!rian de cutările lauranţiene, care au %enerat catena laurenţiană n etremitatea estică, şi

cutările >uroniene care au nălţat catena >uroniană n partea central 'estică. Iesturi din acestscut 'ec>i se mai păstrează ca nuclee central aiale n Appalac>i, #tncoşi, +odişul $olorado.#cutul roenlandez se ntlneşte n roenlanda şi n &umătatea sud sud?'estică a Ar>ipela%uluiArctic.

Hn America de #ud, scuturile 'ec>i precam!riene sunt reprezentate de +latformauDanelor (la nord de Amazon) şi +latforma @raziliană (+odişul @raziliei, aici fundamentul

precam!rian apare adesea la zi).Hn America $entrală sunt semnalate depozite de 'rstă precam!riană n asi'ul

8ondurasului şi asi'ul uatemalei.5oate aceste zone de platforme 'ec>i, după ce au suferit serii de cutări, au cunoscut

perioade de peneplenizare.

Separarea pământului american de restul maselor continentale s-a definitivat înmezozoic.Hnainte de această separare, n cadrul uscatului continental au a'ut loc eforturi tectonice cu

plisări ce au dat naştere sistemului de munţi paleozoici, mult mai !ine conser'aţi n Americade "ord.1. Structurile caledoniene : ntlnite n sectorul nordic al Appalac>ilor, /nsulele Ar>ipela%ului

Arctic, 5erra "o'a, unţii #tncoşi (intercalate unor depozite mai noi)= n America de #udcutările caledoniene au nălţat rama eternă a +odişului @raziliei şi unele sectoare 'esticeataşate ulterior zonei andine.

2. Structurile hercinice : ntlnite n sectorul sudic al Appalac>ilor, podişurile şi masi'elecentrale, n fundamentul părţii sud?estice a uscatului nord?american, n +odişul eican= HnAmerica de #ud, mişcările >ercinice s?au produs la sud de estuarul Ca +lata, dar acestestructuri s?au păstrat doar insular, deoarece au fost acoperite şi mascate de sedimentar. #e

pare că astfel de cutări >ercinice ar fi eistat şi n 'estul american, distruse de mişcările posterioare, rămnnd doar nuclee n aele munţilor cutaţi ulterior.

2



Hn mezozoic, după definiti'area separării continentului american, au loc plisări de marean'er%ură (mai ales n America de "ord, pe faţada 'estică).

Cutările nevadiene (&urasicul superior : cretacicul inferior) au nălţat ntre% lanţul$ordilierilor. +ro!a!il au a'ut loc şi pe faţada 'estică a Americii de #ud, dar n #istemulAnzilor structurile mezozoice au fost distruse de plisările noi, astfel nct azi sunt aproapeineistente.

Hn le%ătură cu fracturile importante şi deplasările laterale le%ate de destrămareaondGanei, n America de #ud au loc importante erupţii de la'e !azice (ce au acoperit marisuprafeţe din atto roso, epresiunea +arana).

Au loc de asemenea re%resiuni şi trans%resiuni marine care au dus la dezmem!rarea platformelor precam!riene (a rămas omo%enă numai partea de nord a platformei $anadiene).

5ot acum are loc şi dezmem!rarea uscatului continental, n America $entrală rezistădoar puntea de uscat care lea%ă cele două continente= comunicarea ntre America de "ord şiAmerica de #ud este ntreruptă n anumite perioade.

#pre sfrşitul mezozoicului, dar mai ales n terţiar, mişcările oro%enetice cunosc o perioadă de reacti'are prin cutările laramice (cretacicul superior : paleo%en) nsoţite de oridicare de ansamblu a vestului merican, ceea ce a dus la formarea culmilor montane ale

#tncoşilor, $ordilierei Andine, lanţurilor din America $entrală. işcările au cuprins ntre%ulansam!lu montan din 'est şi au mi%rat treptat de la est la 'est.#pre deose!ire de America de "ord unde mişcările mezozoice (ne'adiene) au a'ut o

importanţă preponderentă, n America de #ud mişcările terţiare sunt cele mai importante(părţile cele mai la!ile ale %eosinclinalului sud american au fost cele de la etremităţi, nord şisud). Hn zonele de platformă ale Americii de #ud (cu ecepţia Amazoniei) se produc, n terţiar,scufundări lente şi depuneri %roase de sedimente.

Hn terţiar, concomitent cu sta!ilirea contururilor actuale au a'ut loc trans%resiuni şire%resiuni marine, mai cu seamă n estul Americii de "ord (ceea ce a dus la crearea unor 'astecmpii litorale, au colmatat unele !azine interne).

Hn cuaternar, cel mai interesant fenomen este %laciaţia, care a afectat att America de

"ord ct şi America de #ud.Hn America de "ord, %laciaţia continentală a fost mai puternică n zona centrală şiestică, fiind mai sla!ă n 'est. $alota a atins, n etensiunea ei maimă, confluenţa *>ioississippi. Au eistat trei centre de diramare (nuclee de diri&are a %>eţii)F Ca!rador, <.8udson(cel mai puternic), #.8udson (districtul +atricia). laciaţia montană a a'ut centre importante n$ordilierii $anadieni (centrul principal) şi $ordilierii Alaskăi (centrul secundar).

#?au separat - faze %laciareF "e!raska (coresp. unz), Jansas (indel), /llinois (Iiss),/oGa şi 9isconsin (9urm).

Ielieful %laciar de eroziune se ntlneşte azi pe suprafaţa Acutului $anadian, iar relief de acumulare %laciară se ntlneşte de la confluenţa lui *>io spre nordF morene de tot felul,depozite flu'io?%laciare, depozite loessoide.

Hn America de #ud s?au depistat urmele a 3?4 %laciaţiuni care au fost sla!e n zonaecuatorială a Anzilor (n Anzii "ordici limita inferioară a %laciaţiei pleistocene co!ora pnă la3;00?300m) şi foarte puternice n Anzii de #ud (unde o imensă calotă de %>eaţă acoperea nunumai Anzii ci tot continentul de la sud de paralela de 40°#). Ca periferia nordică a acestei calotes?au acumulat depozite flu'io?%laciare (sandre) şi 'aste cu'erturi de loess (aşa numitele formaţiunide pampas).

Ki azi persistă %laciaţia n AmericaF n special n partea nordică a continentului(ar>ipela%urile nordice, roenlanda) şi n zonele montane ale Americii de "ord şi de #ud, c>iar n zona ecuatorială la altitudini mari.

Poziţia continentului american n raport cu marile plăci tectonice

America se află situată n zona macroplăcilor "ord Americană şi #ud Americană, lacontactul lor cu macroplaca +acifică (şi a altor plăci mai miciF arda, $ocos, $arai!ilor,

3



"azca). Hn zonele de su!ducţie s?au format fie lan!uri mutoase (Anzii, la contactul plăcii "azcacu placa #ud Americană= #tncoşii, la contactul plăcii arda cu placa "ord Americană=$ordilierii Americii $entrale, la contactul +lăcii $ocos cu placa Americană şi cea $arai!iana),fie arcuri insulare (Antile :placa $arai!ianaL placa Americană= Aleutine : placa +acificăLplacaAmericană). 5ot n aria de contact a plăcii pacifice cu cea nord Americană s?a dez'oltat unsistem de falii (#an Andreas : unde placa pacifică se deplasează spre ", " cu aproimati' -

mm pe an n raport cu nordul American= această falie ncepe din olful $aliforniei şi are olun%ime de ;00km.Actualmente, zona Americii $entrale este una din re%iunile de sla!ă rezistenţă ale

scoarţei, fiind caracterizată prin mişcări de ridicare şi scufundare, dislocări, seismicitate şi'ulcanism, ceea ce arată că e'oluţia sa nu s?a nc>eiat. Amploarea şi continuitatea actuală a

proceselor de su!ducţie din America $entrală /nsulară 'or a'ea ca rezultat apariţia unor lanţurimuntoase ce 'or &uca rolul de punte de le%ătură ntre fra%mentele uscatului de astăzi.

+rocesele oro%enetice sunt acti'e aşadar şi n momentul de faţă, fiind puse n e'idenţăde seismicitatea etrem de ridicată (de eemplu n Anzi, ca urmare a mişcărilor de ridicare n

!loc eistă re%iuni n care se nre%istrează cca.-00 cutremure pe an, din care unelecatastrofale).

<ulcanismul, ca fenomen asociat dinamicii scoarţei, este !ine reprezentat n America. HnAnzi sunt %rupaţi cca.L3 din 'ulcanii acti'i de pe %lo!. $ele mai important aparate 'ulcanicese ntlnesc n Anzii cuadorului, $olum!iei, Anzii de #ud. Hn America de "ord, 'ulcanismulactual se manifestă n Alaska : Aleutine, eic, iar urme ale 'ulcanismului 'ec>i sunt etremde e'idente n partea centrală a unţilor #tncoşi (+latoul MelloGstone).

IC/6EC

Ielieful Americii este n strnsă le%ătură cu e'oluţia paleo%eo%rafică şi structura%eolo%ică, prezentnd trăsături comune n cele trei compartimenteF

? prezenţa reliefului muntos ca elemet de !ază al peisa&ului %eo%rafic

? 'ulcanismul accentuat? asimetrie %enerală a reliefului determinată de nălţarea pronunţată a faţadei pacifice? 'arietatea formelor de detaliu (ca o consecinţă a di'ersităţii litolo%ice şi 'arietăţii

factorilor modelatori).

IC/6EC AI/$// "*I

Are ca trăsături principaleF? dispunerea reliefului pe direcţia meridianelor (spre deodesire de celelalte continente

ale Caurasiei)? concentrarea ariei montane n etremitatea 'estică (unţii Appalac>i nereuşind să

contra!alanseze, prin etensiune şi poziţia lor această e'identă asimetrie)? altitudinea medie este de 720m? altitudinea maimă : ckinleD (unţii Alaska : ;4m)in punct de 'edere morfolo%ic America de "ord se mparte n mai multe re%iuniF. roenlanda2. Ar>ipela%ul Arctic3. $mpiile şi +odişurile Americane4. unţii Appalac>i-. $mpiile Citorale;. $ordilierii

.!roenlanda

este cea mai mare insulă de pe lo! (cu o suprafaţă de peste 2 milioanekm2). #e dez'oltă mai ales dincolo de $ercul +olar de "ord (pe o distanţă de 2;-0km de la nordla sud, ntre $apul orris esup, situat la 13N40 şi $apul 6ar'el situat la -°4; şi pe o distanţă

4



de 210km de la est la 'est). 5ărmurile insulei sunt etrem de crestate, cu numeroase fiorduriatt n est ($ompleul #cores!D, din care face parte şi cel mai lun% fiord din lume, "ord'estf&ord,33 km) ct şi n 'est (#ondre #trom).

Ielieful roenlandei este reprezentat de un imens podiş cu altitudine medie de 400?;00m ce se nclină dinspre mar%ini spre interior, acoperit n cea mai mare parte de o calotă de %>eaţăce masc>ează detaliile reliefului platformic. 5eritoriile lipsite de %>eaţă reprezintă O din

suprafaţa insulei, limitndu?se de fapt la o faşie litorală de ;0?-0km lăţime. Hn aceste zone suntfoarte e'idente urmele %laciaţiei pleistoceneF morene, nunatakuri, spinari de !er!ec, depresiunilacustre de ori%ine %laciară.

5eritoriile acoperite cu %>eaţă (inlandsis) ocupă 1O din suprafaţa insulei, calota %laciară prezentnd două !oltiri lar%i (una n sud şi alta n partea central estică). rosimea medie a %>eţiieste de -00?;00m, iar %rosimea maimă este de peste 3400 m (n partea centrală a insulei).

ulţi %>eţari şi prelin% lim!ile pnă pe ţărmul 'estic, de unde numeroase ice!er%uri sedesprind şi sunt preluate de curenţii marini şi transportaţi n *ceanul Atlantic prin olful @affinşi area Ca!rador.

Păcămintele minerale utile din roenlanda sunt n %eneral neeploatate. +rintre resurselede aici amintimF uraniu, toriu (cel mai mare zăcămnt din lume), crom, moli!den, tun%sten, fier,

nic>el, cupru, căr!uni superiori. Apele teritoriale dispun şi de zăcăminte de >idrocar!uri.2. Ar"ipelagul Arctic are o suprafaţă de peste ,4 mil.kmp, cele mai mari insule dincomponenţa acestuia fiindF @affin (peste -00.000kmp), llesmere (peste 300.000kmp), <ictoria(peste 200.000kmp), e'on, ell'ille. Apele dintre ele sunt n%>eţate n cea mai mare parte aanului (c>iar şi 'ara circulaţia este dificilă din cauza sloiurilor plutitoare). Bărmurile acestor insule sunt festonate de fiorduri, iar terasele de a!raziune de mare nălţime indică şi aici oredresare izostatică post%laciară de amploare.

#e pot distin%e două %rupuri de insule, despărţite de strmtorile ac$lure, el'ille,@arroG, Cancaster)F

/nsulele din #ud, constituite n principal din roci precam!riene, aparţin structural unităţiide scut cristalin (@anks, <ictoria, +r.de 9ales, #omerset, @affin). Aici %laciaţia pleistocenă a fost

mult mai etinsă ca cea actuală (formnd un !loc compact ce acoperea insulele)./nsulele din "ord sunt constituite din roci paleozoice şi mezozoice, aparţinnd unităţii de platformă !ieta&ată. #edimentarul este n %eneral necutat, cu ecepţia nordului insulei llesmere,afectată de cutări parţiale caledoniene (aici nre%istrndu?se cea mai mare altitudine dinAr>ipela%ul ArcticF Enited #tates Ian%e : 21;m). laciaţia pleistocenă nu a fost mai etinsă cacea de azi, ceea ce face ca formele de acumulare şi eroziune %laciară să lipsească din acestere%iuni.

#u!solul multora din insulele Ar>ipela%ului Arctic este !o%at n resurse miniereF minereuride fier şi căr!uni n /nsula @affin, li%nit n /nsula llesmere, etc.

3. C#mpiile şi Podişurile Centrale (limitate de Ar>ipela%ul Arctic n nord, de $mpialitorală a olfului eic n sud, unţii Applac>i n est, $ordilierii n 'est) ocupă cea mai mare

parte a Americii de "ord.a. +odişurile $anadiene (+.Ca!rador, +.ackenDie, +.+eace At>a!aska) !. $mpia "ord $anadianăc. Ie%iunea arilor Cacurid. $mpiile şi +odişurile $entrale (+.*>io, +.innesota, +.issouri, +.+reriilor, $.ississippi)e. asi'ele 8ercinice izolate

a. +odişurile $anadienePodişul $a%rador, delimitat de %f.8udson n 'est, .Ca!rador n nord, estuarul

6l.#f.Caurenţiu n sud, este un 'esti%iu morfolo%ic din 'ec>ea platformă canadiană. Ielieful estereprezentat de o peneplenă uşor ondulată, cu aspectul unui podiş cu altitudini medii de 200?-00m. $ele mai mari nălţimi se ntlnesc n partea centrală şi nord?estică (.5orn%at : ;2m).orfolo%ia de detaliu e dominată de formele de eroziune %laciară. Iidicarea post%laciară a dus ladezor%anizarea marilor lacuri din interior (cele actuale sunt doar nişte relic'e ale acestoraFl.istassini).

5



Podişul Mac&enzie ,situat ntre r.ackenzie şi #tncoşii $anadieni, este o zonă n carescutul canadian apare ce'a mai ridicat şi e acoperit cu o cu'ertură sedimentară paleozoică. +ealocuri, su!stratul cristalin este scos la zi su! forma unor martori de eroziune. Are aspect tipic de

podiş de eroziune, cu două trepte morfolo%ice, una mai naltă n 'est şi una mai &oasă n est.+odişul +eace At>a!aska este continuarea spre sud a +odişului ackenzie, are o

desfăşurare "<?# şi are o alcătuire mai unitară şi altitudini mai reduse.

!. $mpia "ord $anadiană se suprapune scutului $anadian care apare la zi n multere%iuni, cu şisturi cristaline cu intruziuni %ranitice. işcările postcam!riene au fost sla!e şi aucauzat doar unele !oltiri şi falieri. 5rans%resiunile paleozoice şi mezozoice au afectat acest scutcristalin, iar n terţiar s?a produs o intensă peneplenizare.

roziunea %laciară pleistocenă a modelat multe depresiuni lacustre, care domină astăzi peisa&ul.

Ielieful structural este !ine reprezentat mai ales n 'est unde apar şiruri de cuestedez'oltate pe strate monoclinale ce cad spre sud. 6rontul acestor cueste constituie 'ersantul unei'ăi pre%laciare unplută cu depozite fria!ile, uşor de denudat de către %>eţari= n c>iu'eteleacestora s?au cantonat CacurileF Ienilor, /ndian, At>a!aska, #cla'ilor, Erşilor, 9innipe%,anito!a. 5oate acete lacuri sunt le%ate printr?o serie de emisari a principalelor ruri din zonăF

ackenzie, At>a!aska, +eace, Al!anD.c. Ie%iunea arilor Cacuri s?a dez'oltat pe un fundament ce aparţine scutului canadian,iar cu'ertura sedimentară cuprinde depozite paleozoice cu structură monoclinală. $reareareliefului structural aici este determinată n cea mai mare parte de prezenţa calcarelor şidolomitelor de 5renton (ordo'ician) şi a calcarelor de "ia%ara (silurian). Acestea din urmă sedesfăşoară mai ales n sudul re%iunii, nsăşi $ascada "ia%ara fiind formată pe fruntea unei cueste.

Hn pre%laciar, ntrea%a re%iune se drena spre ississippi (direcţie urmată şi n perioadele%laciare, cnd al!ia fl.#f.Caurenţiu era plină de %>eaţă). Hn post%laciar, datorită mai ales !ara&uluimorenaic dinspre sud, scur%erea se orientează pe traseul actual, spre Atlantic.

Hn e'oluţia !azinelor lacustre s?au e'idenţiat următoarele fazeF? n pleistocen erau acti'e doar lacurile ic>i%an şi rie.

? după retra%erea %>eţarilor s?au format 2 mări interioareF Cacul Al%onkian (ce includeaCacurile #uperior şi ic>i%an) şi Cacul /rokez (rie şi *ntario).? ulterior, prin contri!uţia fenomenelor tectonice s?au conturat cu'etele actualelor

lacuri.d. $mpiile şi podişurile $entrale (situate ntre arile Cacuri şi cmpia litorală a

olfului eic pe de o parte şi Appalac>i şi #tncoşi pe de altă parte) au drept fundament o prelun%ire a scutului canadian, ce co!oară spre sud, fiind nnecată de sedimentar. Hn sudfundamentul este >ercinic. $u'ertura sedimentară, din ce n ce mai tnără şi mai %roasă cu ctne apropiem de olful eic, este formată din %resii, con%lomerate şi şisturi ar%iloase de'rstă paleozoică şi mezozoică.

Ielieful se nclină din 'est, nord şi est spre <alea lui ississippi, nclinare ce concordă

cu cea a stratelor sedimentare, de unde şi frec'enta apariţie a platourilor structurale dar şi acuestelor.Podişul '"io este format pe calcare paleozoice dispuse orizontal, de unde un !ine

reprezentat relief carstic mai ales n @azinul rului reen Ii'er (afluent al lui *>io). Aici eistăun platou calcaros cu doline, u'ale, 'ăi seci, peşteri (ammot> $a'e #Dstem : peştera carensumează cel mai lun% comple de %alerii din lume).

+odişul lacustru 9isconsin innesota (la <#< de arile Cacuri) are un relief %laciar morenaic destul de estompat, n depresiunile dintre morene fiind cantonate o puzderie de lacuri(cca..000).

Podişul Missouri, care continuă spre 'est +odişul 9isconsin innesota, are un relief structural fra%mentat, cu cueste şi 'ăi su!sec'ente, dez'oltate pe formaţiuni monoclinalecretacice (%resii). Kirul eterior de cueste are nălţimi de 300?-00m, iar şirul intern este mainalt, ;00?100m.

6



Podişul Preriilor este o zonă piemontană la poalele $ordilierilor, cu lăţime 'aria!ilă,n%ustndu?se mult către nord, a'nd n nord depozite siluriene şi n sud depozite mai tinerede'oniene şi cretacice.

ste n cea mai mare parte un piemont de eroziune, cu altitudini maime n zonacentrală (-00m). Ca contactul cu $ordilierii fra%mentarea este mai accentuată şi apar o seriede masi'e izolate cu caracter de insel!er%uri (ma&oritatea martori de eroziune erupti'i)F

$Dpress 8ills, #panis> +eak, @lack 8ills (2207m). Hn restul +odişului +reriilor relieful pierdetreptat n altitudine spre est, dnd naştere unor cueste ce pri'esc spre $ordilieri, 'ăiconsec'ente, 'ăi su!sec'ente.

Hn !azinul issouri o lar%ă dez'oltare o cunosc !adlandsurile (datorită eroziunii intensesuferite de ar%ilele oli%ocene cu intercalaţii su!ţiri de marne, nisipuri, %resii, con%lomerate).

Ca sud de unităţile analizate se nlnesc +odişurile Clano stacado (a cărui morfolo%iescoate n prim plan formele ta!ulare, de tip mesas, ca şi canioane spectaculoaseF pe rul +ecos)şi +od.dGard (5eas).

$mpia ississippi, n ciuada altimetriei, este o aă de referinţă a reliefului Americii de "ord. 6undamentul său este paleozoic, iar relieful este intens peneplenizat. epărtarea demar%inile plăcilor tectonice l?a scos de su! influenţa fenomenelor de su!ducţie, menţinndu?l ca

arie co!ortă, inundată n perioada de trans%resiuni neo%ene. A funcţionat ca %olf marin, lar%,adnc, umplut cu sedimente marine şi alu'iuni flu'iale ulterior.e. asi'ele >ercinice sunt risipite la contactul dintre $mpia ississippi şi +odişul

+reriilor şi sunt 'ec>i >orsturi >ercinice necate n depozite marine de mare %rosime. $ele maicunoscute structuri >ercinice suntF +odişul *zark, +odişul #alem şi +odişul #prin%field la nordde Arkansas şi +odişul *uac>ita la sud de rul Arkansas. () M*+ŢII APPA$ACI se desfăşoară pe direcţia "<?#, paralel cu ţărmul Atlantic,

pe o lu%ime de cca.2000km. oar n nord, culmile cad perpendicular pe ţărm. in punct de'edere %eolo%ic, această mare unitate de relief este alcătuită din depozite 'ec>i (paleozoice),

peste care s?au depus formaţiuni mezozoice. Hn sens lon%itudinal Appalac>ii se su!di'id n douăcompartimente despărţite prin linia tectonică o>aGk?8udson (Appalac>ii "ordici şi

Appalac>ii #udici).Appalac>ii "ordici (ntre /nsula 5erra "o'a : n nord şi %ra!enul rului 8udson, n sud)s?au format n urma unei succesiuni de faze oro%enetice (cu o impunere a structurilor caledoniene, cam!rian?siluriene). $utările >ercinice sunt nsă cele care au definiti'at lanţulmontan. #tructurile caledoniene sunt puternic peneplenizate, culmile montane a'nd altitudinimodeste (-00m). #uprafaţa actuală este n cea mai mare măsură modelată de procesele %laciare

pleistocene (eroziunea %laciară a creat complee de cu'ete lacustre n re%iunile nalte, n timp cen cmpiile litorale, acumularea %laciară a %enerat coline morenaice, de fund şi frontale= ţărmuricu fiorduri şi skDars).

Hn ansam!lu, Appalac>ii nordici sunt mai masi'i, au structură compleă, sunt intensmodelaţi de %laciaţia pleistocenă.

in punct de 'edere morfolo%ic, eistă trei su!unităţiF. "oua An%lie ("eG n%land) cuprinde o serie de masi'e cristaline &oase, %reoaie, cusuprafeţe sla! 'ălurate sau rotun&ite, cu 'ersanţii sla! nclinaţi. $ulmile cele mai importante suntdespărţite de un sistem de falii orientat "?#<F 5aconic Ian%e şi reen ountains (33;m) (la'est de %ra!enul tectonic cu aspect de uluc depresionar al 'ăii $onnecticut= 9>ite ountains (cu'rful %ranitic 9as>in%ton, ;m). roziunea a dus la impunerea n relief a unor martorireprezentati'iF ount onadnock (;-m), ount AscutneD.

2. "eG @runsGick şi "oua #coţie sunt formate din aceleaşi structuri caledoniene(inclusi' /nsula +rince dGard) . Hn continuarea lanţului reen ountains se %ăsesc unţii

"otre dame (;0m), iar n continuarea lor spre nord se %ăsesc #>icks>ock ountains (-0m).#pre est relieful trece ntr?un podiş nalt (dez'oltat pe şisturi cristaline siluriene). Hntre "oua#coţie şi "oul @runsGick se %ăseşte %olful 6undD (determinat de linii de fractură, cu direcţia "

: #<).3. /nsula 5erra "o'a (despărţită de +eninsula Ca!rador prin #trmtoarea @elle /sle şi de

+eninsula "oua #coţie prin #trmtoarea $a!ot) are un relief reprezentat n 'est de unţii

7



Con% Ian%e (770m altitudine) (care se desfăşoară n continuarea lanţului reen ountains) şide %ra!enul lacului rand Cake (n prelun%irea %ra!enului olfului 6undD), care trece direct nolful 9>ite, de pe ţărmul de nord. stul este reprezentat de o 'ec>e peneplenă, uşor 'ălurită,nclinată spre nord, cu altitudini ce nu depăşesc 300m.

Hn cadrul Appalac"ilor -udici se impun structurile >ercinice. $ompleitateamorfostructurală este le%ată de peneplenizarea acestui sistem n două etapeF

? peneplena catenelor >ercinice (sfrşitul paleozoicului şi nceputul mezozoicului)? peneplena mezozoică?terţiară (ce a fost precedată de sedimentarea stratelor %roase : 4000m : de "eGark, triasice). roziunea post?triasică a nlăturat parţial atratele de

"eGark, dez%ropnd morfostructuri mai 'ec>i, >ercinice). Cipsesc formele %laciare.+lanurile reliefale mai noi s?au adaptat la planurile morfostructurale mai 'ec>i,rezultnd relieful appalac>ian, ca formă tipică de adaptare la structură.

iferitele su!unităţi morfostructurale formează zone lon%itudinale (alun%ite #<?"conform direcţiei cutelor >ercinice).

a. +odişul Appalac>ian (+odişul de <est) se ridică deasupra $mpiilor $entrale(+od.*>io) cu cca.300m, cuprinde interflu'ii lar%i, modelate n %resii şi calcare car!onifere.+odişul $um!erland (n partea sudică, mai n%ustă) şi +odişul Alle%>enD (partea nordică, mai

lată) reprezintă anticlinorii lar%i. #pre est, +odişul Alle%>enD se termină printr?un a!rupt caredomină o a doua su!unitate morfostructurală. !. area <ale (reat <alleD) este un 'ast culoar de eroziune (condiţionat de eistenţa

unor formaţiuni mai noi care au fost uşor ndepărtate. Hn acest ansam!lu depresionar eistă culmice'a mai nalte (constituite din roci mai dure F %resii, cuarţite) adesea străpunse de "ater#aps(porţi n crestele appalac>iene stră!ătute de ruri : 'ăi n%uste trans'ersale care spintecă culmile)şi "ind#aps (porţi n crestele appalac>iene modelate de 'nt : 'ăile trans'ersale din 'est ce aurămas suspendate).

c. Appalac>ii propriu?zişi cuprind o serie de lanţuri de 000?2000m care nc>idmarea 'alespre est. $ulmile sunt paralele, orientate #<?", formate prin eroziune selecti'ă F @lue Iid%e(700m) : creasta principală, alcătuită din şisturi cristaline, %resii, cuarţite şi con%lomerate,

tra'ersată de numeroase defilee (elaGare, +otomac, #usQue>anna>, ames Ii'er, Ioanoke),Enaka ountains (720m), /ron (744m), reat #mokD (2030m), $linc> ountains (cu 'rfulount itc>ell : 204-m).

d. Ie%iunea cea mai estică a Appalac>ilor este +/*"5EC (un podiş scund constituitdintr?un comple de structuri cristaline), cu o suprafaţă care nclină uşor către cmpia litoralăatlantică, de la 300?400m n 'est, la 20?30m n est. "u este un piemeont de acumulare ci osuprafaţă de ni'elare considerată de mulţi ca o peneplenă de a!raziune.

.) C#mpiile litorale ($oastal +lains) sunt o serie de cmpii &oase care nclină spre platforma continentală care ocupă flancul răsăritean al flancului >ercinic (scufundat şi n%ropatsu! sedimente marine). Aşadar, fundamentul acestor cmpii litorale este de natură >ercinică.

a. Câmpia litorală atlantică se desfăşoară pe lăţimi diferite ntre $apul $od şi +eninsula

6lorida (mai n%ustă n nord şi mai lar%ă n zona centrală a litoralului est Atlantic. ste creată peun fundament paleozoic, acoperit de depozite sedimentare %roase (mezozoice şi terţiare), culacune strati%rafice, depuse n urma repetatelor trans%resiuni. Bărmul nordic cuprinde %olfuri şiestuare (+otomac), iar cel sudic cuprinde la%une, limane şi cordoane litorale (cele de la 'ărsarealui elaGare). <ăile su!merse indică un proces de scufundare ncepnd din pleistocen.

!. +eninsula 6lorida, o prelun%ire interesantă a uscatului, cu cca.-;0km, este o unitate detranziţie ntre $mpia litorală Atlantică şi olful eic, a'nd altitudini su! 00m, aspect %eneralde cmpie &oasă, peneplenizată, lar% 'ălurată. /niţial aceasta a fost o insulă care s?a unit cucontinentul n pleistocen. +artea centrală este reprezentată de un platou calcaros, cu relief carstic

!ine e'idenţiat.c. $mpia olfului eic (ntre +eninsula 6lorida şi +eninsula Mukatan) are un

fundament paleozoic acoperit cu o cu'ertură sedimentară care a&un%e la %rosimi de pnă la0.000m. *ri%inea sedimentelor este marină, lacustră şi flu'iatilă, dar nu lipsesc calcarele şitufurile 'ulcanice de 'rste diferite (cretacic?terţiare). Altitudinea acestei cmpii este de su!00m. Hn perimetrul deltei ississippi se manifestă o tendinţă continuă de a'ansare a uscatului n

8



mare, cu cca. 0m anual./) C'R0I$IERII nord?americani se desfăşoară pe o lun%ime de 1000km, a'nd o

lăţime de cca.;00km. eşi funcţionează ca %eosinclinal ncă din paleozoic, cutările principale s?au produs n mezozoic şi terţiar (oro%eneza ne'adiană).

#u!di'iziuniF. AI8.ACE5/"C*I ? arc insular de ori%ine 'ulcanică (eista şi cte'a insule de

ori%ine continentalăF Attu, A%attu), ce cuprinde peste 20 insule, cu o suprafaţă totală de apro.1.000kmp, desfăşurate ca o %>irlandă pe 27-0km ?<. <ulcanismul deose!it de acti' şimodificarea permanentă a confi%uraţiei ar>ipela%ului se datoresc situării acestuia n zona desu!ducţie dintre placa nord?americană şi cea pacifică. /nsulele sunt declarate rezer'aţie naturalădin 3, pentru a ocroti un ntins refu%iu al mamiferelor marine.

2. E"B// $*A#5C*I se ntind din Alaska pnă?n eic, culminnd n 'rful ountCo%an la peste ;000m.

Hn Alaska se remarcă as. #t.lias cu %>eţarul alaspina care co!oară, prin intermediulunor lim!i enorme, pnă la malul oceanului, a'nd n fruntea sa morene impresionante. /n cadrulsectorului canadian se distin%e lanţul costal ce se detaşează frec'ent de continent su! forma unor insule (<ancou'er, Aleander, etc) şi unţii $oastelor care culminează n 'rful 9addin%ton

(4042m). unţii $oastelor din #.E.A. (cu masi'ele *limpic şi Jlamat>) sunt despărţiţi desectorul canadian prin #tr. uan de 6uca. i sunt alcătuiţi predominant din roci cristaline n L2 "şi din sedimentar cutat n L2 #. $ordiliera $ostală se prelun%eşte n +en.$alifornia prin as.#an+edro artir, trece apoi n /nsulele Cas 5res arias a&un%nd pnă n #ierra adre el #ur.

3.$*I/C/IA /A"R porneşte tot din Alaska printr?un lanţ 'ulcanic carecuprinde 'ulcani acti'i (ntre care se detaşează JA5A/) şi Alpii Alaskăi (munţi re%eneraţi,alcătuiţi din %naise şi şisturi cristaline mezozoice ce culminează n cJinleD ? ;4m). upă oefilare puternică pe teritoriul canadian, unde culmile muntoase trec treptat ntr?un podiş dealtitudine, catena reapare n toată 'i%oarea ei n unţii $ascadelor şi unţii #ierra "e'ada.unţii $ascadelor au morfolo%ia caracteristică masi'elor re%enerate, prezintă o lar%ă dez'oltarea reliefului 'ulcanic ('ulc. Adams, #t.8elens, 8ood), iar %laciaţia actuală este !ine dez'oltată

(.Iainier ? 21 %>eţari). unţii #ierra "e'ada sunt mult mai impunători (ei au suferit o puternică nălţare n pliocen), au o structură %eolo%ică? etrem de compleă, sunt stră!ătuţi de puternice linii de falii orientate "?#, au nălţimile cele mai mari n zona central?aială(.9>itneD?441m). atorită poziţiei lor mai sudice, %laciaţia actuală este mai sla!ă. #pre sud,#.". se prelun%eşte cu as.#an @ernandino şi as. #ierra adre de <est.

4. +*/KEI/C /"5IA*"5A" "*I?AI/$A" reprezintă fra%mente alescuturilor 'ec>i (paleozoice) antrenate n mişcările oro%enetice ale $ordilierilor.

a. +odişul $entral Alaskian (+od.Mukon)(100?000m) ? o 'astă suprafaţă de neteziredez'oltată pe roci complee sedimentare (mezozoice), cu o cădere %enerală de la la <.

!. +odişurile /nterioare $anadiene (+odişurile $olum!iei @ritaniceF "ec>aco ("), 6raser (#)) au altitudini n &ur de 2000m, au aspect 'ălurit şi interflu'ii sculptate de %>eţari. +artea

sudică (+od.6raser) este aproape eclusi' de ori%ine 'ulcanică (cu'erturi !azaltice). "umai unele piscuri izolate ('ec>i nunatakuri) se ridică la 3000m.c. +odişul $olum!iei, de natură 'ulcanică, este constituit n cea mai mare parte din

!azalte, %roase de 200?100m, urmare a re'ărsării la'elor pe suprafeţe foarte mari. +odişul estencon&urat la ", < şi de munţi, iar la #, spre +odişul arelui @azin, limita este incertă, trecereafăcndu?se fără deni'elări nota!ile. 6lu'iul $olum!ia şi afluenţii săi, #nake şi #pokane, şi?aumodelat canioane impozante n cu'erturile de la'e !azaltice (8ells $anDon, pe #nake, cel maiadnc canion din lume ? 2441m)

d. +odişul arelui @azin are doar aparentă nfăţişare de podiş, datorită delimitării sale deculmi muntoase nalte. +rezintă o accentuată fra%mentare (datorită numeroaselor falii ce?i stră!atde la nord la sud) a'nd culmi muntoase orientate "?# separate de depresiuni secundare nc>ise,de tipul !olsonurilor, de ori%ine tectonică şi modelate n condiţii de climă aridă. Altitudinea mediescade de la 300m n nord la 300?400m n sud, unde relieful este de tip deşertic (c>iar cu micicmpuri de dune)F eşertul o&a'e, ila, <alea orţii.

e. +odişul $olorado (n !azinul rului cu acelaşi nume) este un masi' median (un

9



fra%ment din platforma nord?americană), format din !aza cristalină (şisturi cristaline cu intruziuni%ranitice) şi acoperişul sedimentar (format din %resii, calcare şi con%lomerate paleozoice,mezozoice şi terţiare, cu lacune strati%rafice). Această structură, asociată cu ridicarea deansam!lu a +odişului $olorado a determinat apariţia unor forme specifice de reliefF 'aste platouristructurale (dispuse n trepte), 'ăi n canion (cele!ru este canionul flu'iului $olorado ? arele$anion, sculpat ntr?o sti'ă de depozite cu 'rstă cuprinsă ntre triasic şi al%onkian, cu o lun%ime

de peste 4-0km, fiind cel mai lun% canion terestru, cu o adncime de 2,-?3Jm, a&un%nd pnă ncristalin). $a su!unităţi ale pod. $oloradoF +od. Einta n nord şi +od. #an 6rancisco n sud?'est.f. +odişul eican (sau esa $entral) este delimitat la nord de +od. $olorado, la est de

#ierra adre de st, la 'est de #ierra adre de <est şi la sud de #ierra <ulcanica 5rans'ersal.$onsiderat multă 'reme ca un masi' median, o mesetă de tipul +odişului $olorado, s?a do'edit afi o lar%ă zonă de munţi cutaţi n cadrul oro%enezei mezozoice, apoi peneplenizaţi. Hn terţiar s?a

produs o ridicare %enerală a podişului, cu !ascularea sa spre nord (cca. 200m alt. n nord,2000m alt. n sud). *dată cu această ridicare, n sud s?au produs importante efuziuni 'ulcanice cedau un aspect mai fra%mentat, iar n partea central?nordică s?au creat numeroase !azine nc>ise(%ra!enuri), care au e'oluat n condiţii de climă aridă şi semiaridă, crend formele specifice deS!olsonS. $ea mai mare este @olson de apimi (populată cu lacuri sărate şi mlaştini), la sud de

care se %ăseşte podişul 'ulcanic A"A8EA$ (cu caracter endoreic şi lacuri sărateF 5T$*$*).Alt podiş ce aparţine tot esei $entrale este +od. +E@CA (cu iz'oare minerale şi ape termale).Hntre #ierra <ulcanica 5rans'ersal şi #ierra adre del #ur se %ăseşte depresiunea

@AC#A#, stră!ătută de rul omonim.-. $*I/C/IA /"5I/*AIR (unşii #tncoşi)Acest lanţ muntos ncepe din Alaska, cu untii @I**J#, care se aseamănă cu Alpii

Alaskăi, dar sunt mai scunzi (alt.ma. 2;14m) şi sunt acoperiţi cu %>eţari masi'i. Ermează unţiiA$J"P/ şi #5A"$*K// $A"A/"/. Aceştia din urmă ocupă cca. L; din suprafaţa ţării,a'nd lăţimea maimă de 000km, cresc n altitudine de la nord la sud şi sunt alcştuişi din maimulte lanşuri paralele. 6rec'ente sunt formele de relief structural, n cadrul cărora lar% răspnditesunt formele cu adaptare la structură, de tip &urasian, dar şi cele cu neadaptare la structură ('ăi

anticlinale, sinclinale suspendate). Hn cadrul reliefului %laciar interesante şi complee sunt formelede tip alpin, datorită puternicei dez'oltări a %laciaţiei pleistocene, dar şi %laciaţia actuală este !inereprezentată prin %>eţarii de tip alpin (%>eţari de 'ale cu lun%imi de cca. 20km).

#5A"$*K// de pe teritoriul #.E.A. continuă spre sud #tncoşii $anadieni, păstrndaceeaşi desfăşurare paralelă a culmilor şi direcţia dominantă "<?#, cu o constituţie %eolo%icădeose!it de compleă. #unt nsă mai puţin omo%eni faţă de #tncoşii $anadieni, ntre masi'elemontane interpunndu?se adesea depresiuni tectonice intramontane (SparkS), mai ales la de+latoul MelloGstone. +este -0 de 'rfuri depăşesc 4000m altitudine, iar 'ulcanismul este ce'amai puţin rspndit, forme cu o astfel de ori%ine ntlnindu?se n as. #an uan (n sectorulsudic) şi n +od. MelloGstone (n sectorul nordic). +*. MCC*9#5*", cu o altitudine mediede 2000?2-00m, s?a format prin suprapuneri masi'e de la'e !azaltice, !recii, tufuri 'ulcanice de

mare %rosime (cca. 000m). Hntr?o c>iu'etă este adăpostit Cacul MelloGstone drenat princanionul cu acelaşi nume. Aici se află +.". MelloGstone a cărui cele!ritate o dau cele peste 3;00iz'oare termale, %>eizerele, mofetele, 'ulcanii noroioşi. lementelor morfo?>idro%rafice li seadau%ă nsă cele floristice şi faunistice de o !o%ăţie deose!ită. $el mai mare şi mai tipic

!azin depresionar, format prin scufundarea unei peneplene eocen?pleistocenă este @az.9Domin%, situat ntre . Einta (44m) şi . @i%>orn (40;L4033m). #ectorul sudic al#tncoşilor cuprinde . CAIA/ (33m), 6I*"5 IA" (434-m), #A"I $I/#5* ('f. @lanca 43;4L4373m). 5oate 'rfurile de peste 4000m sunt acoperite cu %>eţari demică etensiune.

Hn eic, #tncoşii continuă cu #/IIA AI *I/"5AC, le%ătura făcndu?se prin intermediul . uadalupe. Aici, caracteristică este lar%a răspndire a rocilor sedimentaremezozoice şi eocene cutate, spri&inite pe un fundament care apare la zi numai n aele lanţurilor celor mai nalte. <ulcanismul practic lipseşte, iar masi'ele cele mai nalte depăşesc 3000m alt.(ma.? +"A "<AA ? 3;;4m). #ierra adre *riental şi #ierra adre *ccidental seapropie mult spre sud, formnd un important nod oro%raficF #ierra <ulcanica 5rans'ersal (ce

10



nc>ide +od. eicului pe latura sudică). Aceasta este prin ecelenţă 'ulcano%enă, cu conuri de peste -000m altitudine. Aparatele 'ulcanice cele mai 'ec>i sunt n partea estică, iar cele mai noisunt n partea 'estică ( ca o do'adă a deplasării spre 'est a liniei de su!ducţie). Hn peisa&

predomină conurile, craterele, !arancosurile, podişurile de la'e, planezele. $ele maiimpresionante aparate 'ulcanice sunt *riza!a ($italtepetl, peste -700m), +opocatepetl (unstrato'ulcan cu acti'itate ncă din pliocen, cu -4-2m), $olima (4340L4330m),

+aricutin(277m), 5oluca (4;20m, al cărui crater se află ntr?o destrucţie a'ansată). <ulcanii cu peste 4-00m altitudine sunt acoperiţi de %>eţari şi zăpezi permanente (n ciuda latitudiniireduse la care se află). (Ieţeaua >idro%rafică din zonă a suferit remanieri frec'ente datorităerupţiilor şi scur%erilor de la'e.

$el mai lat istm de pe %lo! se află n sudul Americii de "ordF /stmul 5e>uantepec, culăţime minimă de 200km, cu altitudini ce co!oară su! 2-0m, fiind una din puţinele zone co!ortedin imensul lanţ muntos ce stră!ate continentul de la nord la sud. 6ormaţiunile cretacice cutateacoperă structurile cristaline mai 'ec>i.

RE$IE1*$ AMERICII CE+2RA$E$aractere %eneraleF

? predominarea reliefului muntos (altitudinile urcă la peste 3-00m)? orientarea %enerală a culmilor perpendiculară pe ţărm la nord de %ra!enul "icara%ua şi paralel cu ţărmul la sud de această linie de demarcaţie tectonică

? mişcărilor de ridicare a litoralului pacific le corespund, compensatoriu, cele de co!orrea litoralului ării $arai!ilor

? tipuri de relief predominanteF 'ulcanic (cea mai mare răspndire, predominarea'ulcanilor eplozi'i ? deci nu cei cu scur%eri de la'e), carstic (pen. Mucatan, $u!a, amaica).

A. AI/$A $"5IACR /#5/$R ţine de la /stmul 5e>uantepec (;° ") pnă la%olful arien (° "), desfăşurndu?se pe mai !ine de 200km lun%ime, cu o lăţime de 70?-2-km. Bărmul pacific (nalt, crestat, cu multe %olfuri) contrastează cu cel din zona carai!ianăcare este n %eneral &os şi mlăştinos. Ielieful este dominat de un lanţ muntos de ori%ine

'ulcanică, cu 'rfuri de peste 4000m altitudine, cu un 'ulcanism acti'. Acesta face le%ăturantre sistemul muntos al Americii de "ord şi Anzii Americii de #ud. in punct de 'ederemorfolo%ic se diferenţiază două compartimente separate de %ra!enul "icara%ua (linie tectonicăde demarcaţie, ce pare a fi zona de sutură a continentului american, respecti' America de "ordşi America de #ud ? do'adă n acest sens stă 'rsta diferită a formaţiunilorF n nord ? structuri'ec>i, permiene, cutate n perioada mezoalpină, n sud ? structuri mai noi, neo%ene.).

e la nord la sud se succedF. MA-I3*$ CIAPA- (#ierra adre de $>iapas) este o peneplenă e>umată, peste care s?aure'ărsat, mai ales n sud, depozite 'ulcanice (la limita sudică se află 'ulcanul acti' 5acana, de40;4m). Acest masi' este delimitat la nord de un podiş nalt, esa $entral, alcătuit din calcarecretacice, stră!ătut de 'alea tectono?erozi'ă a rului ri&al'a.

2. Canţurile <ulcanice $ostale nsoţesc linia ţărmului pacific (su! care se su!duce placaoceanică). +rincipalele aparate sunt 5a&umulco (420m), A%ua (3710m), 6ue%o ( 31m),#anta aria).3. MA-I3*$ !*A2EMA$EI reprezintă o asociere de platouri şi nălţimi pro'enite dintr?o

peneplenă neo%enă, a'nd o fra%mentare intensă ceea ce a permis indi'idualizarea unor cu'eteocupate de lacuri (lacul /za!al).4. PE+I+-*$A 4*CA2A+ are un relief dez'oltat mai ales pe seama calcarelor mio?pliocene.#unt astfel frec'ente dolinele, u'alele, a'enurile, peşterile, lacurile de polie (Cacul +eten). Hn 'estse desfăşoară +odişul $ampec>e, iar n sud?est as. ranitic aDa, de 3m.-. MA-I3*$ '+0*RA-*$*I are o structură cristalină (roci %ranitice cu intruziuni mainoi), cu 'esti%ii ale unor platforme de ni'elare ce se ridică pnă la 24-0m altitudine. Ciniile de

falie au imprimat caracterul a!rupt, drept al ţărmurilor, iar mişcările izostatice recente stau laori%inea teraselor de a!raziune marină şi a emersiei recifilor corali%eni. Hn partea de est a re%iuniirelieful co!oară mult n $mpia osQuitos unde predomină mlaştinile, la%unele, cordoanele

11



3. epresiunea lon%itudinală de ori%ine tectonică, $EC??#A$, ce %ăzduieşte două !azine endoreice (nriQuillo şi 6onda) ocupate de lacuri fără drena& spre ocean.

4. $ordiliera I//*"AC cu două masi'e calcaroaseF .CA 8*55, .CA #CC(+ic de la #elle ? 2;10m).

+EI5* I/$* este insula cea mai orientală şi mai mică a Antilelor ari. Ielieful este predominant muntos, reprezentat de un lanţ muntos cu orientare 'est?estF $ordiliera $entral

($erro +untas?331m), flancată la nord şi sud de fşii n%uste de cmpie litorală cu soluri fertile.(Ar>. @A8AA# este un ar>ipela% corali%en, situat la # de +en. 6lorida, ocupnd osuprafaţă de 3.3-km2, cuprinznd cca. 3000 insule populate cu forme carstice de suprafaţă şide profunzime).

2. A+2I$E$E MICI sunt dispuse n trei arcuri concentriceFa. Arcul eterior (de ori%ine sedimentar?calcaroasă) cuprinde insuleleF A"AA,#*@II*, @AI@EA, @AI@A*#, 5I/"/A.

!. Arcul edian (alcătuit din depozite cristaline şi sedimentare terţiare) cuprinde insuleleF</I/", A"5/EA, EACE+A, AI/ ACA"5, 5*@A*.c. Arcul /ntern (predominant 'ulcanic) include insuleleF #A/"5 $I/#5*+8, *"5#IIA5,*/"/$A, AI5/"/$A, #A"5A CE$/A, #5. </"$"5, I"AA.

intre 'ulcani, cei mai cunoscuţi suntF rand #oufriere (414m) din uadelupa şi ont+elee (4;3m) din artinica(acesta din urmă cu o erupţie catastrofală n anul 02 cnd a fost distrus n totalitate oraşul#aint +ierre).

RE$IE1*$ AMERICII 0E -*0 păstrează multe similitudini cu cel al Americii de "ord, dar nucleul de crato%en nu este ncon&urat din toate părţile de oro%en, ca?n cazul scutuluicanadian).

/. Hn cadrul re%iunilor de platformă se nscriu următoarele unităţi de reliefF $. *rinoco, $.Amazonului, $. Ar%entinei ($. ran $>aco, +ampasul), +od. uDanelor, +od. @raziliei, +od.+ata%oniei.

$mpiile &oase (0?200m) ocupă --O din suprafaţa continentului.. C6MPIA 'RI+'C' este o cmpie alu'ionară cu o suprafaţă de ,-mil.kmp, fiindlimitată de Anzii <enezuelei (n nord), de $ordiliera *rientală a Anzilor (n 'est), iar n sud de+odişul uDanelor. Hn terţiar ntrea%a zonă a funcţionat ca un 'ast %olf marin, care a fostcolmatat ulterior de imensele alu'iuni transportate de apele ce?şi au o!rşia n $ordiliera Andinăşi +odişul uDanelor. Hn partea nordică, la contactul cu munţii, se %ăseşte o zonă piemontanălar%ă, mai naltă şi cu fra%mentare de tip SriedelS. +artea estică e reprezentată de o cmpie &oasă,

presărată cu muncei insulari, n timp ce n 'est se %ăseşte o cmpie naltă (300?400m) (Clanosaltos). Aceasta din urmă are un relief de platouri structurale (modelate pe o %resie ta!ulară), este

partea cea mai lată a cmpiei şi este fierăstruită de afluenţii lui *rinocoF Apure, eta, ua'iare,care delimitează de fapt acele suprafeţe ta!ulare.

2. C6MPIA AMA7'+*$*I este cea mai mare cmpie alu'ionară de pe %lo! (cca.-mil.kmp). ste limitată de Anzi (mai precis piemontul andin, care ncadrează cmpia ca un arcde cerc), +od. uDanelor (tranziţia făcndu?se prin intermediul unei zone de podişuri ta!ulare,

presărate cu insel!er%uri), +od. @raziliei (n interiorul căreia cmpia pătrunde su! forma unor %olfuri), $. *rinoco, epr. +arana şi lar% desc>isă spre Atlantic, fiind stră!ătută de ecuator şidrenată de Amazon şi afluenţii săi. $mpia este apărută ntr?o re%iune de co!orre a platformeisud?americane, funcţionnd ca o zonă de su!sidenţă foarte acti'ă (ncepnd din paleozoic pnăazi), scufundare nsoţită permanent de o colmatare intensă (de către mările terţiare, apoi deAmazon şi afluenţii săi) pe mari %rosimi ? cca. 4000m. Ielieful se prezintă n cea mai mare parteca un 'ast platou foarte co!ort, cu altitudini de 2-?00m, n care 'ăile au cursuri a!ia sc>iţate,cu interflu'ii plane şi &oase, ceea ce fa'orizează adesea producerea de remanieri ale reţelei>idro%rafice. $el mai lar% compartiment este cel 'estic (la 'est de anaus), de 2000km. $u toatămonotonia şi netezimea reliefului se remarcă o serie de compartimente cu caracteristici propriiF

a. treapta cea mai &oasă (<AIPA) ? o cmpie &oasă alu'ială, inunda!ilă (aici terenurilede'in emerse numai la ape scăzute).

13



!. treapta mai naltă (5IIA 6/I) (!ine drenată şi ferită de inundaţii).Hn "<, racordul dintre $. Amazoniană şi Anzii $olum!iei se face printr?o zonă

piemontană modelată pe %resii paleo%ene monoclinale şi depozite prolu'io?colu'iale. +e %resiiledin această su!unitate s?au format platouri structurale (e. +od. +ardos), presărate cu martori deeroziune cu nălţimi de pnă la 00m. 5reptat, aceste platouri %rezoase co!oară tot mai &os şisunt necate de depozite prolu'io?colu'iale, iar spre sud trec su! depozite sedimentare lacustre

neo%ene şi cuaternare. Ca 'ărsarea Amazonului s?a format o deltă enormă n care flu'iul sedespleteşte n numeroase !raţe care nfăşoară insule, dintre care unele foarte mariF /. ara&o ?insulă %ranitică, parţial acoperită de dune, cu o suprafaţă de 42.000kmp, cea mai mare insulăncon&urată de ape dulci de pe lo!. eşi Amazonul transportă o cantitate su!stanţială dealu'iuni, delta sa este ntr?un proces de de%radare. areele puternice lăr%esc şi adncesc tot maimult estuarele de pe %urile de 'ărsare ale Amazonului.

3. C6MPIA AR!E+2I+EI se suprapune pe !azinul +arana şi este adesea numită şi$mpia Ca +lata. 6undamentul cristalin aparţine scutului !razilian scufundat, ce a fost apoiacoperit cu sedimente, la suprafaţă fiind cele neo%ene şi cuaternare. $mpia are are aspectediferenţiate morfolo%ic şi anume prezintă o sla!ă fra%mentare n partea centrală (n lun%ulflu'iului +arana), n timp ce re%iunile periferice sunt mai fra%mentate.

a. $. IA" $8A$* este delimitată de Anzii $entrali (piemontul estic al acestora),<alea +arana, rul #alado. Ielieful nclină de la "< la #, conform direcţiei de drena& a principalelor ape cur%ătoare. 6undamentul este acoperit cu sti'e %roase de depozite alu'ionare şiloessoide. Pona nordică are un caracter endoreic (aici se %ăseşte o depresiune endoreică, cu lacul$onception n partea centrală), cu altitudini de ;00?700m, numită $8A$* @*IAC. Hn zonasudică ($8A$* AE#5IAC) altitudinile scad su! 200m.

Ca contactul cu Anzii (spre 'est) apar sierrele separate de depresiuni şi 'ăi tectono?erozi'e.

!. $. +A+A#EI/C*I este localizată ntre $. ran $>aco, +od. +ata%oniei, Anzi şilitoralul Atlantic. $uprinde două unităţi ma&oreF

? +ampasul umed (), mai &os, alcătuit dintr?o cmpie cu altitudinea de 00?-0m,

constituit din depozite cuaternare, nisipuri, ar%ile, marne, acoperite de o cu'ertură de loess. Hnzona central?aială se %ăsesc numeroase depresiuni alun%ite (formate prin deflaţie), careadăpostesc !ălţi, lacuri.

Ca etremitatea sudică (n zona dintre 'ărsarea +aranei şi a lui $olorado) se %ăsescculmile #/IIA C 5A"/C (;00m) şi #/IIA CA <"5A"A (241m U), douăinsel!er%uri de 'rstă >ercinică.

? +ampasul uscat (sau #ierrele +ampine), desfăşurat n 'est, mai nalt, cu un relief multmai fra%mentat şi mai nalt. $uprinde o serie de lanţuri muntoase paralele, desfăşurate pedirecţia nord?sud, separate de depresiuni alun%ite de tip !olson (populate cu lacuri sărate şimlaştini). #ierrele +ampine reprezintă fra%mente ale #cutului @razilian antrenate şi n%lo!ate nstructurile cutărilor andine. Ce%ăturile ntre sierre şi formaţiunile andine sunt att de strnse,

nct nu se poate trasa o limită precisă (sin%urul indiciu fiind de natură structuralăF n sierremetamorfismul este mult mai accentuat). #ierrele au 'ersanţii asimetrici, cei estici (mai umeziţi)fiind a!rupţi, fra%mentaţi de torenţi şi ra'ene, iar cei 'estici (mai arizi), fiind n%ropaţi ndepozite de alterare fizică. Altitudinea unor #ierre depăşeşte ;000m (#/IIA 6AA"5/"A ? ;2-0m) ceea ce eplică prezenţa formelor %laciare pe culmile nalte. AltesierreF #/IIA 6/A@ACA (-1-0m), #. $*I*@A (2114m), #. #A" CE/# (2-0m).epresiunile dintre aceste sierre au 'atra acoperită cu %resii şi con%lomerate terţiare, depozite%roase lacustre !o%ate n %ips. $ele mai mari suntF A"* IA" @A"A* şi#AC/"A# IA" (un 'ec>i lac cu apă dulce transformat ntr?o depresiune cu lacuri sşrate).

4. P'0I8*$ !*4A+E$'R este situat n partea de " a continentului, ntre $.*rinoco şi $. Amazonului. elimitarea faţă de unităţile de relief n'ecinate se realizează prina!rupturi tranşante suprapuse unor linii ma&ore de falii. 6undamentul este n cea mai mare parte

platformă !ieta&ată= şisturile cristaline apar la zi n nord, iar sedimentarul (paleozoic şi mezozoic)se prezintă su! forma unor strate orizontale sau c'asiorizontale. Hntrea%a unitate a fost supusăunei intense peneplenizări (alt. medie a peneplenei V -00?;00m), n urma căreia, n nord

14



predomină suprafeţele uşor ondulate modelate n şisturi cristaline (peste care se ridică martori deeroziune mai rezistenţi, formaţi din intruziuni %ranitice şi cuarţitice), iar n partea central?sudicăse ntlneşte un relief ta!ular, format pe sedimentarul de cu'ertură n care se impun %resiilecretacice, reprezentat de suprafeţe structurale dispuse n trepte şi măr%inite de a!rupturi. $elemai nalte porţiuni din +odişul uDanelor se aliniază su! forma unor sierreF #. +AI/A (-00m)n 'est, #. +A$AIA/A (cu I*IA/A ? 2772m, alcătuită din %resii cuarţitice şi A#. IA"

#A@A"A, pe al cărui flanc nordic este situată cascada An%el). Hn estul podişului nălţimile scad%enernd o suprafaţă cu alt. de 300?400m, deasupra căreia se nalţă martori de eroziune de 100?200mF #. EAMA"A, A$AIA/, 5EE$8EE$.

Hntre +od. uDanelor şi ţărmul atlantic se ntinde o cmpie litorală (cu lăţimi pe alocuride 200?300km, n mare parte alu'ială), care prezintă numeroşi martori de necare la contactulcu podişul, iar n zona de ţărm este nmlăştinită.

-. P'0I8*$ 9RA7I$IEI, situat ntre $. Amazonului şi $. Ar%entinei, are aspectul%eneral al unei platforme nclinată spre " şi "<. Hntre tipurile de forme de relief prezente aici,frec'ente suntF suprafeţele cristaline (intens ni'elate şi fra%mentate de 'ăi), platformelestructurale (sculptate n depozite sedimentare, cu lar%ă desfăşurare n partea centrală şi sudică),cu'erturile de la'e (n "<), sierrele nalte, nălţate n terţiar, la periferia a podişului.

+rincipalele su!unităţi teritoriale suntFa. +odişul @raziliei de " ? suprapus pe suprafeţele de ni'elare modelate pe cristalin,deformate tectonic spre est (prin ridicări ce au dat naştere unui relief de sierre nalteF #.@*I@*IA (00m), #. #+/"A$8* ('f. /tam!e ? 2033m), alcătuite din %ranite, şisturicristaline şi sedimentar paleozoic). Hn zona interioară se ntlnesc suprafeţe structurale de tipc>apadas (de -00?100m altitudine) modelate pe %resiile ce acoperă fundamentul ($>apadasiamantina ? străpunsă de cursul inferior al lui #ao 6rancisco, formnd cascadele +aulo Alfonso).

!. +odişul @raziliei de "ord are altitudini su! 300?400m, nsă, din monotonia peneplenei,aici se ridică o serie de martori %ranitici. Iurile care?l stră!at (5apa&os, 5ocantins, Tin%u)formează numeroase repezişuri şi cascade.

c. +odişul @raziliei $entrale m!racă şi el forma unei peneplene fosile ce retează roci de

'rstă diferită Iocile dure (cuarţitele) %enerează sierre (#. $A"A#5IA ? 300m), iar lacontactul rocilor dure cu cele fria!ile (%resii), rurile formează cascade (/%uacu, rand +arana).Hntre su!unităţi se detaşează +odişul A5* I*#* (ntre r.Ara%uaia şi depr. amore),

format prin ridicarea platformei cristaline, acoperită de %resii roşii monoclinale. Ielieful de tipc>apadas de aici prezintă martori erupti'i şi sierre mai nalte ce &oacă rolul unor interflu'ii aleafluenţilor Amazonului (adeira, 5apa&os, Tin%u). #pre 'est podişul e măr%init de #. *#+AI$/# ? un a!rupt de 200?400m, alcătuit din %resii roşii şi !azalte.

d. +odişul @raziliei de # prezintă cele mai mari altitudini datorită intensităţii maime amişcărilor de !asculare a soclului !razilian. +redomină aşadar #ierrele cu altitudini mariF #. A5/WE/IA (212m) ce stră&uieşte olful Iio de aneiro, #. @A"/IA (2114m), #.*# *IA"*# (2300m). 5oate aceste culmi teşite sunt formate din roci cristaline, %ranite,

%naise (etrem de rezistente la eroziune). +rocesul de descuamare a domurilor %ranitice a %eneratspectaculosul relief al Scăpăţnilor de za>ărS.e. +odişul @raziliei de #ud se caracterizeză printr?o faliere intensă care a %enerat o serie

de trepte de relief cu altitudini ce urcă pnă la 100?00m, uşor nclinate spre 'est. Ie'ărsările dela'e 'ulcanice constituite din dia!aze şi !azalte au dus la indi'idualizarea unuia dintre cele maietinse platouri 'ulcanice din lume, cu o suprafaţă de cca. 100.000kmp. Ca'ele au fost depuseiniţial ntr?o c>iu'etă tectonică, rezultnd o clasică in'ersiune de relief.

;. P'0I8*$ PA2A!'+IEI, situat ntre r. $olorado (") şi str.a%ellan (#), este celmai mic dintre podişurile sud?americane. +rezintă o structură ta!ulară, uşor deran&ată tectonic.6undamentul cristalin apare la zi, pe suprafeţe reduse, n partea nordică, iar cu'ertura depozitelor mezozoice şi a la'elor 'ulcanice miocene este tot mai %roasă pe măsura naintării spre sud. $elemai recente depozite sunt cele de ori%ine %laciară, reprezentate de morene, !locuri eratice,roc>es moutones. işcările andine au a'ut repercusiuni asupra +odişului +ata%oniei, prin

!om!ările şi co!orrile lar%i care se succed de la nord la sud (!om!ările mai accentuate fiind nnord), prin falieri şi dislocări. Hn est, n zona litoralului atlantic, succesiunea de !om!ări?lăsări se

15



pune mai !ine n e'idenţă prin prezenţa %olfurilor lar%i şi adnci (ce corespund zonelor de lăsare)şi a peninsulelor (ce corespund zonelor de ridicare).

//. Ie%iunile de oro%en sunt reprezentate de A"P/. Aceştia ocupă partea de 'est acontinentului, desfăşurndu?se pe o lun%ime de peste 000km pe direcţia "?#. $u ecepţiaAnzilor de #ud, altitudinile de peste -000m se menţin pe toată lun%imea lanţului montan, multe'rfuri 'ulcanice atin%nd ;000?7000m. Hn %eneral pasurile sunt relati' nalte (n nord ele au n

medie 3000?4000m altitudine). Anzii concentrează aproimati' 30O din 'ulcanii acti'i ai planetei.. C'R0I$IERII 'CCI0E+2A$I sunt cei mai fra%mentaţi datorită situării n imediata

'ecinătate a liniei de su!ducţie.Kirul de culmi din insulele ar%arita şi 5ortu%a se impun n relief a!ia la sud de %olful

arien, unde fac &oncţiunea cu $ordilierii de $oastă (din America $entrală /stmică). Canţul propriu?zis de!utează n nord (n Anzii <enezuelei) şi este constituit din şisturi cristaline şisedimentar mezozoic cutat (calcare, %resii cretacice). $uprinde trei culmi paralele, orientate ?<,reprezentnd prelun%irea arcurilor insulare din America $entrală /nsulară, separate de depresiuniintramontane lon%itudinale (unele cu lacuri : <alencia ? , altele transformate n %olfuri prinntreruperea culmii litorale ? %. @arcelona.

+e teritoriul $olum!iei $ordiliera *ccidentală are orientare ""?##<. Canţurilemuntoase sunt mai apropiate ntre ele şi mai omo%ene n sud, iar n nord sunt mai ramificate.#unt alcătuite din roci cristaline paleozoice şi meozoice antrenate n cutările neo%ene. Hnălţimeamaimă se ntlneşte n 'f. 5ru&illo ? 431m.

Hn 'est, culoarul tectonic al rului Atrato separă o mică su!unitate montană de coastă cualtitudini de -00?100m.

Hncepnd din cuador ramura costală, separată de restul Anzilor prin %ra!enul uaDaQuil,scade n altitudine (;00?700m). $ordilierii propriu?zişi se e'azează ntr?un podiş (de 2-00?3000m) dominat de 'ulcanii lanţului estic.

+e teritoriul +erului lanţurile costale sunt etrem de fra%mentate, iar culmile propriu?zisecresc din nou n altitudine şi sunt reprezentate de două cateneF $ordiliera "e%ra şi $ordiliera

@lanca ('f. 8uascaran ? ;7;1m), cu %>eţari de 'ale şi de circ.#pre sud, lanţurile costale, separate de ocean printr?o n%ustă cmpie litorală, ncep săcrească n altitudine şi unitate. le sunt alcătuite predominant din şisturi cristaline. $ordilierii*ccidentali propriu?zişi apar su! forma a trei lanţuri paralele, cu altitudini de 4000?;000m, ce selăr%esc treptat spre sud formnd SpunaS. Canţul etern este presărat cu numeroşi 'ulcani ce auluat naştere mai ales n pliocenF CECCA/CCA$* (;723m), #AAA (;-44m), /#5/ (-122m),$*+*+E"A (;42-m). $lima uscată din această parte a $ordilierilor restrn%e aria zăpezilor 'eşnice la piscurile de peste -100?-00m. Hntre lanţurile costale şi $.*ccidentală se %şseşte ozonă depresionară lon%itudinală ce se termină la sud cu sectorul ocupat de eşertul Atacama(000?2-00m altitudine, una din cele mai aride re%iuni de pe lo!.

ai la sud, n Anzii sudici, lanţul costal scade din nou n altitudine şi este fra%mentat de

'ăi trans'ersale, iar la sud de canalul $>acao se continuă cu insule. Hntre lanţul costal şi$ordiliera *ccidentală se %ăseşte <alea lon%itudinală $>iliană, un culoar depresionar de ori%inetectono?erozi'ă, fra%mentat n numeroase c>iu'ete depresionare (#antia%o, 5emuco), continuatspre sud cu olful $orcoda'o şi o serie de canale. Canţul principal, importantă cumpănă de ape,se păstrează la peste 4000m altitudine. in mi&locul depozitelor paleozoice şi mezozoice se nalţăcca. 10 de conuri 'ulcanice (A$*"$AEA ? ;-m, cel mai mare 'ulcan stins de pe lo!, celmai nalt 'rf din America de #ud, 5E+E"A5* ? ;--0m, I$IAI/* ? ;770m).Altitudinile scad treptat spre sud (unde sin%ura altitudine de peste 4000m este $I* #A"<AC"5/"* ? 40-1m, un nunatak ce ţşneşte din masa %>eşarilor montani. laciaţia

pleistocenă a creat principalele forme de relief ale $ordilierilor *ccidentali, iar %laciaţia actualăeste tot mai dez'oltată spre sud.

2.C'R0I$IERII CE+2RA$I

se interconectează cu masi'ele din Anzii <enezuelei prin intermediul %ra!enului aracai!o.

Hn Anzii $olum!iei ei sunt delimitaţi de culoarele flu'iale ale rurilor a%dalena şi$auca. 6undamentul cristalin e stră!ătut de numeroase aparate 'ulcanice ce se ridică deasupra

16



limitei zăpezilor permanenteF 5*C/A (-;20m), "<A* 8E/CA (-7-0m), +EIA$(41-m). #pre nord $ordiliera $entrală se continuă cu #ierra "e'ada de #anta arta (-77-m),cu caracter de >orst, despărşită de $ordiliera $entrală printr?un culoar tectonic prin care trecerul a%dalena. Acest culoar tectonic face parte dintr?o depresiune tectonică mai 'astăasemănătoare cu depresiunea aracai!o din <enezuela.

#pre sud, pe teritoriul cuadorului catena aială este su!stituită n peisa& printr?o

depresiune lon%itudinală drenată de rurile uDas şi smeraldas.Hn Anzii $entrali, ncepnd de la $erro de +asco, ntre $ordiliera *ccidentală şi$ordiliera *rientală se interpun podişuri nalteF

a. +*/KEC @*C/<// (Altiplano) este al doilea podiş ca etensiune din lume, are oaltitudine medie de 3-00?4000m. $aracterul de podiş este mai !ine păstrat n est unde se aliniazăşi marile lacuriF 5/5/$A$A (cu'eta sa, situată la peste 3700m altitudine, s?a format n pliocenulsuperior), #ACAI E/E"/, #ACAI $*/+A#A, +**+*. Hn partea 'estică, +odişul @oli'ieieste stră!atut de numeroase lanţuri muntoase paralele. Acestea au altitudini de 4-00?-300m, auaspect de >orsturi, despărţite prin depresiuni nc>ise endoreice acoperite cu materiale detritice şi'aste trene de %ro>otiş la contactul lor cu rama montană.

!. Hn sudul +odişului @oli'iei este situat un podiş compleF +E"A A5A$AA,

format dintr?o serie de podişuri cu altitudini de 3400?4000m, separate prin culmi nalte, de -000?;000m. +oalele acestor culmi sunt necate n materiale detritice ca n 5i!et. Hn limitele acestor podişuri sunt situate importante lacuri cu suprafaţă 'aria!ilă n funcţie de anotimp (unele seacăcomplet n anotimpul secetos transformndu?se ntr?o crustă de sare)F #alar de Atacama, #. deArizaro, #. de Antofala. <ulcanismul recent este !ine reprezentat prin platouri de la'e andezitice,conuri 'ulcanice !ine conser'ate (**# C #ACA*).

#pre sud conser'area celor 3 aliniamente ma&ore montane este tot mai redusă. Aici se punn e'idenţă doar două catene muntoase pp.ziseF $ordiliera de $oastă şi $ordiliera *ccidentală.$ordilierii $entrali şi *rientali se efilează trecnd ntr?o succesiune de forme mai &oase ceformează +recordilierii.

Hn zona +ata%oniei lanţul aial de'ine Anzii +ata%oniei, n care altitudinile scad de la

nord la sud. 6ormele %laciare sunt foarte frec'ente (circuri, creste, 'ăi), iar nălţimea maimă esteatinsă n 'f. 5I*"A*I (340m). $ordiliera $entrală continuă şi n insula Bara de 6oc cunălţimi mai reduse (.arGin ? 23-0m).

3. C'R0I$IERII 'RIE+2A$I şi au punctul de plecare n Anzii <enezuelei, cu principala culmeF $ordiliera I/A, cu orientare "?#<, cu structură %eolo%ică reprezentatăde cristalin n zona aială şi sedimentar cutat pe flancuri (%resii şi con%lomerate cretacice şi

paleo%ene), cu zăpezi perene pe culmile nalte ('f. +ico @oli'ar ? -007m).+e teritoriul $olum!iei, $ordilierii *rientali flanc>ează depresiunea rului a%dalena, cu

lun%ime de -00km, colmatată cu ar%ile, %resii şi con%lomerate terţiare. +aralelismul culmilor %enerează un relief de tip &urasian (culmi anticlinale, 'ăi sinclinale). Hnălţimea maimă estentlnită n #ierra adre de $ocuD (-4-3m), acoperită de %>eţari de mari dimensiuni (n

cuaternar %>eţarii co!orau pnă la 2400m). $ordiliera *rientală este impunătoare pe teritoriulcuadorului datorită enormelor conuri de aici ($8/@*IAP*, de ;2;7m, cu 4 %>eţari ceco!oară radiar, $*5*+AT/, de -1;m ? cel mai impunător 'ulcan acti' de pe %lo!,A"5/#A"A, de -704m). $ordilierii *rientali fac &oncţiunea cu $ordilierii $entrali n as. $errode +asco, formnd un nod oro%rafic din care se 'or ramifica spre sud alte catene muntoaseimportanteF $ordiliera Ieal ('f. A"$*8E"A, /CCA+E, /CC/A"/).

Ca sud de paralela de 32°, lanţul estic se fra%mentează dnd naştere #ierrelor +ampine,cu litolo%ie paleozoică, tectonică ce aparţine cutărilor >ercinice şi 'ulcanism terţiar, intensfra%mentate de ape prin c>ei antecedente.

A'ansnd spre partea septentrională a Americii de #ud, nălţimile scad de la 3000m la310m (+aso del Arco). laciaţia actuală acoperă suprafeţe din ce n ce mai mari spre sud.

Anzii +ata%oniei sunt nsoţiţi la est şi 'est de re%iuni mai &oase, intens fra%mentate tectonic.. $C/A

17



$ontinentul american se desfăşoară ntre 13°40Xlat." şi -;°lat.# (deci pe un arc demeridian de 40°) fiind astfel sin%urul continent n care se nre%istrează succesi' toate climatele%lo!ului. intre factorii implicaţi n definirea tipurilor de climat şi ariilor lor de răspndire maiimportanţi suntF

. Aşezarea %eo%raficaY, forma şi etinderea n latitudineistanţa mare "?# determină diferenţieri su!stanţiale n ceea ce pri'eşte cantitatea de

radiaţie solară primită. Astfel, n nordul $anadei 'aloarea medie a radiaţiei totale este de10kcalLcmpLan, n # #.E.A. Leic aceasta este de 40kcalLcmpLan, pentru ca n America de #ud(unde cea mai mare parte a continentului este situat n zona climatului ecuatorial şi tropical)cantitatea de radiaţie solară să fie mai mareF40?;0kcalLcmpLan.

$a o consecinţă a formei maselor continentale, n America de "ord (mult etinsă n nordşi n%ustă n sud) zonele climatice polară şi su!polară sunt foarte !ine reprezentate n timp cezona tropicală este redusă. Hn America de #ud, n limitele climatului su!tropical şi temperatcontinentul este foarte n%ust, n timp ce partea mai nordică lar%ă determină o etensiuneaprecia!ilă a climatelor calde. #pre deose!ire de alte continente, n America de #ud sunt sla!

reprezentate climatele tipic continentale.2. Ielieful+rezenţa lanţului montan 'estic, cu orientare "?#, determină !ararea curenţilor de aer

'estici, ceea ce reduce influenţa +acificului doar la ţărmul 'estic şi la flancul 'estic al$ordilierilor, cu repercusiuni sla!e asupra re%iunilor continentale. $a rezultat, se nre%istrează

precipitaţii foarte !o%ate pe 'ersanţii 'estici şi fenomene de fo>nizare pe 'ersanţii opuşi.Cipsa nălţimilor importante din est (mai ales a unora cu orientare ?<) determină in'azii

periodice ale maselor de aer polare (din ") şi tropicale din sud (pentru America de "ord), şitropicale din nord şi polare din sud pentru America de #ud.

Hnălţimea mare a lanţului montan (mai ales a Anzilor) determină o e'identă eta&arealtitudinală a climatului.

3. $urenţii oceanici imprimă caracteristicile lor termice şi de umiditate mai alesţărmurilor.+rincipalii curenţi calziF

? $.olfului, afectează litoralul olfului eic şi cel al Atlanticului pnă la latitudinea $apului8atteras (de unde se ndreaptă spre est).

? $.Alaskăi determină un climat mai !lnd pe litoralul sudic al Alaskăi? $.roenlandei de <est ncălzeşte ţărmul sudic şi sud?'estic al roenlandei.? $urentul ecuatorial contrar, cu influenţă asupra ţărmului pacific al unei !une părţi din

America /stmică.? $.@raziliei scaldă ţărmul estic al Americii de #ud, de la ecuator pnă la latitudinea de 40°,

determinnd ridicarea %radului de umiditate a maselor de aer ce stră!at +odişul @raziliei

(rezultă astfel ploi n partea estică a @raziliei).$urenţii reciF

? $.+erului, cu influenţă asupra ţărmului 'estic, de la ecuator pnă la 40°#. /n'ersiunile termiceşi permanenta arie au %enerat, prin lipsa precipitaţiilor, formarea deşerturilor din imediataapropiere a litoralului.

? la sud de paralela de 40° att ţărmul 'estic ct şi cel estic al Americii de #ud sunt scăldate decurenţi reci ($.6alkland)

? $.Ca!radorului are influenţă asupra ţărmului atlantic la " de "eG Mork. +ornind din @az.Arctic, aduce ape foarte reci ale Atlanticului de "ord şi naintează pnă n dreptul insulei5erra "o'a (aici, la ntlnirea cu apele calde ale curentului olfului produce ne!ulozitate,ceaţă).

? $.$aliforniei, curent format prin ridicarea apelor reci din adncime n apropiera coastelor 'estice ale Americii de "ord, ntre 40° lat." şi etremitatea # a +en. $alifornia.

4. inamica atmosferic ă Y

18



'est, iar pe ţărmul estic dinspre est spre sud?est. Hn partea cea mai sudică !at aceleaşi 'nturi de'est ca şi iarna (dar deplasate mult mai spre sud).

:)2emperatura aerului

;n America de +ord temperatura aerului este neuniform repartizată n teritoriu, cu

re%im sezonier contrastant. 5emperaturile medii anuale scad de la 'alori de 20?2-°$ n eicla doar : 2- L? 30°$ n roenlanda. /zoterma anuală de 0°$ trece prin lun%ul paralelei de -0°

(pe direcţia 5erra "o'a, Cacul 9innipe%, +od.ackenzie), urcnd n 'est n lun%ul paralelei de;0°.

Amplitudinile termice anuale au cele mai mari 'alori n partea centrală a continentului şiscad spre nord (treptat, datorită răcirii 'erii) şi spre sud (datorită ncălzirii iernii).

%arna, traseul izotermelor se confundă n %eneral cu cel al paralelelor= de'iaţiiimportante de la această direcţie se nre%istrează mai ales n zona ţărmului 'estic, unde capătăaproape direcţie meridiană, datorită influenţei curentului cald al Alaskăi şi dominanţei'nturilor de sud. 5emperatura medie a lunii ianuarie are 'alori de :30 sau : 3-°$ n nord,crescnd la Z20°$ n etremitatea sudică (dar şi aici, n timpul in'aziilor maselor de aer arcticspre sud, se pot produce %eruri, c>iar la latitudini tropicale). inimele a!solute se nre%istreazăn nordF Alaska, "ordul $anadei, a&un%nd la ?-0°$, iar spre sud acestea se reduc (de eemplula $>ica%o a&un% să se n&umătăţească de&a, ? 24°). 5răsătura caracteristică este 'ariaţia mare detemperatură de la o zi la alta (mai ales n podişurile centrale unde se ntmplă adesea ca oin'azie de mase de aer rece dinspre nord să fie urmată de pătrunderea unor mase de aer calddinspre sud şi in'ers).

&ara' traseul izotermelor se aseamănă cu cel de iarnă (cu deose!irea că sunt maidepărtate ntre ele deoarece deose!irile de temperatură ntre nord şi sud sunt mai mici). $elemai mici temperaturi se nre%istrează pe ţărmul nordic al continentului şi n Ar>ipela%urile

"ordice, iar spre sud acestea cresc. $ele mai mari temperaturi sunt caracteristice depresiunilor

nc>ise şi podişurilor interioare, stră&uite de lanţuri muntoase, unde temperatura medie a luniicelei mai calde este de peste 30°./zoterma de 0° a lunii iulie trece pe ţărmul Alaskăi şi $anadei (secţionnd olful

8udson), izoterma de 2-° trece pe la nord de latitudinea de 40°. <ariaţiile de temperatură de lao zi la alta sunt mai mici ca iarna.

Hn America $entrală, n ansam!lu, temperaturile medii anuale sunt poziti'e tot anul (cuecepţia sectorului tierra fria, situat la altitudini mari). Amplitudinile termice anuale suntminime iar mediile termice anuale sunt n &ur de 24?21°$.

Hn America de -ud, iarna, temperatura aerului este neuniform distri!uită. e o parteşi de alta a ecuatorului (0° " şi #), temperatura medie a lunii iulie este de cca.2- ° n zona de

cmpie şi 4?-° n zona de munte la 2-00 : 3000m altitudine. Ca sud de paralela de 0

°#temperaturile scad !rusc, la paralela de 20°#, temperaturile medii n iulie a&un% la cca. 20°$ (n

interior), la 40°# se a&un%e la -°$, iar n etremitatea sudică se a&un%e la temperaturi ne%ati'e.&ara, temperatura aerului este ridicată pe tot continentul. Ca nord de paralela de 3- °#

diferenţierile re%ionale termice sunt nensemnate (2-°$ n re%iunile &oase, 3?-°$ la 2-00?3000m. Ca sud de paralela de 3-°# temperatura lunilor de 'ară scade foarte repede, netremitatea sudică a&un%nd la su! 0°$. 5emperaturile ecepţional de mici din luna de 'arădin +ata%onia se eplică prin aceea că masa continentală n%ustă nu oferă condiţii detransformare (continentalizare, ncălzire) a maselor de aer oceanice ce 'in din 'est, mereumprospătate de 'nturile de 'est.

2. +recipitaţiile atmosferice

20



Hn America de "ord precipitaţiile atmosferice sunt răspndite neuniform, pe teritoriulacesta eistnd att re%iuni cu precipitaţii a!undente, ecedentare, dar şi re%iuni deficitarecu peisa& de pustiu.$ea mai mare cantitate de precipitaţii se nre%istrează pe ţărmul de nord?'est, unde se

produce o acti'itate ciclonică intensă, iar masele de aer de ori%ine oceanică se iz!esc delanţurile montane. Ie%iunea dintre 'ărsarea rului $olum!ia şi Ar>.Aleander primesc

peste 3000 mm precipitaţii pe an. +e măsura deplasării spre sud, pe ţărmul atlantic alAmericii de "ord, precipitaţiile scad treptat (datorită slă!irii circulaţiei 'estice dinspreocean)$antităţi mari de precipitaţii se nre%istrează şi n # (olful eic, 6lorida), unde cicloniitropicali determină o creştere a cantităţilor anuale de precipitaţii la peste 2000mm.+entru re%iunile continentale interioare ale Americii de "ord situaţia se prezintă astfelF nzona arctică, precipitaţiile sunt sla!e, 00?200mm, datorită temperaturilor co!orte şindepărtării de apele oceanice calde= ce'a mai la sud, n $anada şi partea central nordică a#EA, precipitaţiile cresc ($.ississippi, +od.+reriilor : 400?00mmLan)= mai departe spresud (n re%iunile interioare ale #EA), precipitaţiile scad din nou, de'enind tot maiaccentuată seceta de 'ară n deşerturile arelui @azin, #onora, ila, o&a'e (su! 200

mm).Hn America $entrală precipitaţiile sunt !o%ate, 3000?;000mm (cu cele mai mari 'alori n perimetrul %olfului osQuitos, pe pantele 'ulcanilor nalţi din uadelupa, artinica,ominica).Hn America de #ud, cele mai mari cantităţi medii anuale se nre%istrează n zona cmpieilitorale colum!iene (peste 7000mmLan), datorită influenţei oro%rafiei şi acţiunii 'nturilor dinspre 'est).Hn re%iunile ecuatoriale precipitaţiile sunt a!undente şi uniform repartizate n timpul anului.+e ţărmul nordic, cele mai a!undente precipitaţii cad n timpul trecerii frontuluiintertropical de nord şi după instalarea alizeului de ".Ca sud de ecuator, n cadrul zonei tropicale, situaţia se prezintă diferit pe cele două ţărmuriF

pe ţărmul 'estic, n partea sudică a +eru şi " $>ile, n lipsa impactului maselor de aer oceanic cu continentul, n condiţiile unui %radient termic mare, precipitaţiile lipsesc completsau cad etrem de rar, deşi umiditatea atmosferică imediat pe ţărm este relati' mare= la sudde 21?30°# ncep să apară precipitaţiile de iarnă determinate de 'nturile de 'est alelatitudinilor temperate, deplasate iarna spre nord, 'ara rămnnd nsă şi la aceste latitudinisecetoasă.+e ţărmul estic 'nturile umede dinspre ocean conduc la o distri!uţie mai mult sau mai

puţin uniformă a precipitaţiilor atmosferice n decursul anului. $antitatea anuală depindeaici de epoziţia reliefului.Hn re%iunile cele mai sudice ale continentului situaţia se prezintă in'ersF ţărmul 'estic

!eneficiază de precipitaţii a!undente (acest fapt este n le%ătură cu predominarea aici a

acţiunii 'nturilor de 'est) iar ţărmul estic este secetos. Hn%ustimea continentului n parteasudică face ca zona cu climă tropicală şi su!tropicală secetoasă să ocupe suprafeţe relati'mici.+recipitaţiile su! formă de zăpadă sunt caracteristice doar re%iunilor temperate ale Americiide #ud (căderi sla!e de ninsoare se nre%istrează c>iar pnă la tropice, dar n'eliş sta!il seformează aici numai n munţi la altitudini mari).Hn lun%ul Anzilor, limita zăpezilor perene şi a %laciaţiei este următoareaF

? n Anzii $olum!iei : 4;00 : 4100m? n Anzii cuadorului : -000m? n Anzii $entrali ($ordiliera *ccidentală, mai uscată, -2-0m= $ordiliera *rientală, mai

umedă, 4-00m)

? spre #, n +una de Atacama : ;300m (datorită uscăciunii ecesi'e, fiind cea mai ridicatălimită a zăpezilor permanente de pe lo!= nicăieri nu eistă nălţimi mai mari de ;000m fărăzăpadă)

21



? n Anzii #udici această limită scade !rusc la 3-00m şi c>iar la 3000m. Aici, datorităcondiţiilor de alimentare, %>eţarii montani co!oară mult su! limita zăpezilor 'eşnice, ceeace nu se constată n Anzii tropicali şi ecuatoriali. Astfel, %>eţarii a&un% uneori pnă la ni'elulmăriiF >eţarul #an Wuintin, din as.#an <alentin, co!oară pnă n %olful +enas.

I/E"/C $C/A5/$

:) Regiunea polară <arctică= se ntlneşte la nord de $ercul +olar de "ord şi lipseşte nAmerica de #ud. /nclude litoralul nordic al continentului, Ar>ipela%ul Arctic şi roenlanda,nordul +eninsulei Alaska şi nord?'estul +eninsulei Ca!rador. Hn cadrul acestei re%iuniclimatice se diferenţiază un climat mai atenuat (pro'incia atlanticăF 5ara lui @affin, ţărmulsud?'estic al roenlandei) şi un climat mai aspru (pro'incia arctică). 5emperatura medieanuală este de re%ulă su! 0° iar iarna temperaturile co!oară su! ?40°. +recipitaţiile sunt su!2-0mmLan, ma&oritatea cad su! formă de zăpadă ce formează un n'eliş su!ţire (30?40cm)ce durează cca.7?1 luni n sudul zonei arctice şi este permanent n roenlanda şi n nord?estul Ar>ipela%ului Arctic. #ectorul 'estic şi nord?'estic al zonei are un climat mai uscat şidin acest moti' nu se formează %>eţari.

>) Regiunea su%polară include $entrul şi sudul +eninsulei Alaska, nordul +latformei

$anadiene, Ie%iunea f.8udson, "ordul +eninsulei Ca!rador şi litoralul sudic alroenlandei. #e diferenţiazăF o provincie continentală (teritoriile dintre cursul mi&lociu alflu'iului Moukon şi f.8udson) cu ierni reci (ianuarie, fe!ruarie ? 30 °), cu amplitudinitermice anuale de peste 40°)= o pro'incie atlantică (unde re%imul termic este puternicafectat de curentul rece al Ca!radorului, care face ca temperaturile medii sa scadă su!0°$, n timp ce precipitaţiile sunt reduse, su! 2-0mmLan. <ara durează aici 4 luni, iar iarnaeste lun%ă şi aspră= o pro'incie pacifică, cu un climat cu pronunţate caractere oceanice(temperatura medie depăşeşte 0° timp de - luni, iar luna cea mai caldă are temperaturi de

peste 0°$).?) Regiunea climei temperate

A. Hn America de "ord această re%iune climatică include teritoriile din nordul #EA şi partea sudică a $anadei, pnă la aproimati' ;0° (ntre 40° şi ;0° pe faţada pacifică şintre 30°?-0° lat." pe faţada atlantică, datorită acţiunii pertur!atoare a curentului receal Ca!radorului ce deplasează fşia climei su!polare mult spre sud.

? pro'incia pacifică ocupă o porţiune relati' n%ustă a litoralului pacific. #e caracterizează prin ierni relati' calde şi 'eri relati' călduroase (datorită anomaliilor termice poziti'eintroduse de curentul cald al Alaskăi). +recipitaţiile sunt a!undente (datorită acţiunii'nturilor de 'est şi acti'ităţii ciclonice), cu un re%im mai mult sau mai puţin uniform.

? pro'incia atlantică cuprinde faţada atlantică a $anadei şi etremitatea de nord?est a #EA.5emperatura medie a lunilor de iarnă co!oară mult su! 0°$, precipitaţiile sunt puţinecantitati', iar 'ara este ce'a mai caldă (datorită influenţei maselor continentale din

interiorul continentului).? pro'incia temperată continentală ocupă cea mai mare parte a zonei temperate şi are drept

caracteristici diferenţa mare de temperatură ntre sezoane şi cantităţi anuale de precipitaţiimici (cu un maim de 'ară). Enele trăsături de continentalism ale climei temperate dinAmerica de "ord nu se datorează numai continentalizării maselor de aer ci şi altor cauzeFde eemplu, temperaturile scăzute din timpul iernii se datorează n cea mai mare parterepetatelor in'azii de mase de aer arctice dinspre nord (de aceea plu'iozitatea din timpuliernii nu este prea scăzută n raport cu cea de 'ară).9) In America de -ud, climatul temperat se etinde la sud de paralela de 40° pnă n Bara6ocului. unţii Anzi mpart această zonă de climă n două re%iuniFa. pro'incia temperată pacifică (epusă 'nturilor de 'est şi ciclonilor, cu precipitaţii din

ce n ce mai mari spre sud, a&un%nd la cca 2000?3000mm n zona strmtorii a%ellan,cu ierni !lnde, cu 'eri răcoroase)

22



!. pro'incia temperată atlantică (adăpostită faţă de 'nturile de 'est, include litoralul esticşi +odişul +ata%oniei= se caracterizează prin precipitaţii de su! 300mm şi temperaturicare pot scădea foarte mult n anotimpul de iarnă).

() Regiunea climei su%tropicaleA. America de "ord (aproimati' ntre 30?42° lat.)

Provincia tropicală pacifică include teritoriul cuprins ntre litoralul +acific şi #ierrea

"e'ada. #e %ăseşte su! influenţa periferiei estice a anticiclonului nord +acific, ceea cedetermină 'eri foarte uscate şi ierni relati' ploioase. Hn comparaţie cu re%iunea ec>i'alentăeuropeană, 'ara este aici mai răcoroasă (ceea ce se eplică prin temperatura mai scăzută aapelor din curentul $aliforniei), cu temperaturi medii de doar -° $ n luna cea mai caldă=

precipitaţiile sunt reduse cantitati' din aceleaşi moti'e, e'idenţiindu?se o ndelun%ată secetăde 'ară.

Provincia subtropicală continentală cuprinde teritoriul dintre #ierra "e'ada şi zonamontană estică a #tncoşilor. 6iind situată la mare distanţă de Atlantic şi izolată de +acific

prin lanţurile 'i%uroase ale #ierrei "e'ada, această re%iune se remarcă printr?un deficit pronunţat de umiditate (iarnă moderată, 'ară etrem de fier!inte). Hn limitele acestui climat predomină peisa&ul de pustiu.

Provincia subtropicală atlantico-continentală este cuprinsă ntre #tncoşi şi Appalac>i./nfluenţa maselor de aer oceanice calde şi umede de deasupra Atlanticului şi olfului eicse concretizează prin plu'iozitate ridicată, temperaturi relati' mari 'ara.<ara cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii (datorită circulaţiei dinspre ocean). Hn " şi

"< aceste precipitaţii de 'ară sunt mai reduse datorită scăderii influenţei oceanului./arna, temperaturile co!oară su! 0° $ (datorită frec'entelor in'azii de aer arctic dinsprenord).+ro'incia su!tropicală atlantică cuprinde teritoriile din estul Appalac>ilor. $lima acesteire%iuni este musonică (datorită eprimării mai sla!e a anticiclonului de iarnă şi a depresiunii

!arice de 'ară, caracterul musonic al climei de aici este totuşi mai puţin tipic). #eceta deiarnă este estompată (dar contrastul plu'ial dintre cele două sezoane rămne tranşant,

datorită cantităţilor mari din timpul iernii).@. America de #ud (de la cca. 30° lat.# pnă la 40° n 'est şi 42° n est).

Provincia subtropicală atlantică (partea dinspre Atlantic a $mpiei Ar%entinei) are de faptun climat de stepă, cu 'eri calde (peste 20°$ media lunilor de 'ară), cu ierni !lnde.+recipitaţiile sunt relati' a!undente şi cad mai ales n sezonul de tranziţie de la 'ară la iarnăşi in'ers, cu o medie anuală de 7-0?000mm. /n'aziile frontului polar din sud pro'oacăuneori scăderi !ruşte ale temperaturii (c>iar 'iscole).

Provincia subtropicală continentală cuprinde $mpia +ampasurilor. $aracterulcontinental al acestui climat este destul de sla! eprimat (deoarece continentul este n%ustşi procesele de transformare a maselor de aer prin răcire iarna şi prin ncălzire 'ara sunt

sla!e). 5emperatura medie a lunilor celor mai reci nu co!oară su! 1°

$ (ierni moderate) şitemperatura lunilor celor mai calde nu depăşeşte 24?2-°$ ('eri foarte calde). +recipitaţiilesunt reduse (400?-00mm) şi cad mai ales 'ara. /arna precipitaţiile sunt reduse datorităsituaţiei de adăpostire a acestei re%iuni faţă de 'nturile de 'est. Hn unele depresiuniadăpostite din 'estul #ierrei de $ordo!a precipitaţiile lipsesc c>iar şi 'ara.+ro'incia pacifică include litoralul de 'est ntre 30?31° lat.# şi 'alea lon%itudinală $>iliană.#e află su! influenţa maselor de aer ce se deplasează la periferia estică a anticiclonului+acificului de #ud, 'ara fiind astfel moderat de caldă (t.m.ianuarie 7?20°$) şi secetoasă,iar iarna !lndă (t.m.iulie ?-°$). +recipitaţiile cad iarna şi sunt din ce n ce maia!undente spre sud.+ro'incia su!tropicală montană se caracterizează prin temperaturi mai mici ca n re%iunile

&oase, pe nălţimile de peste 3-00?4000m temperaturile medii n ianuarie nedepăşind 0?2°$ şi n iulie acestea fiind n &urul a 0°$. +e flancurile 'estice ploile cad mai mult iarna, ntimp ce flancurile estice au ierni secetoase.

23



.) Ie%iunea tropicalăA. Hn emisfera nordică, această re%iune climatică include sudul etrem al #EA, eicul n

ntre%ime, America $entrală /stmică (la nord de %ra!enul "icara%ua), Antilele ari,Ar>ipela%ul @a>amas.

Provincia tropicală atlantică se suprapune +eninsulei 6lorida şi se caracterizează prinumiditate accentuată şi temperaturi ridicate c>iar şi iarna. Hn timpul iernii +eninsula 6lorida

se află su! influenţa maselor de aer continentale (mai reci şi uscate), de aceea centrul şinordul pot nre%istra temperaturi şi su! 0°$ n timpul in'aziilor maselor reci dinspre ""<.Cuna cea mai rece nre%istrează n medie 2°$ n 'est şi 20°$ n sud. <ara, +eninsula6lorida se află su! influenţa maselor de aer tropicale (calde şi umede) care se deplaseazăspre ""< pe la periferia 'estică a anticiclonului Azore. 5emperaturile medii lunare sunt de

peste 27°$ n toată peninsula, iar precipitaţiile medii lunare 'ariază ntre -0?200mm.+ro'incia tropicală meicană cuprinde teritoriul eicului, din sudul paralelei de 30° "./arna, această re%iune este su! influenţa maselor de aer continental ce se deplasează dinsprenord spre sud, %enernd precipitaţii reduse cantitati' şi temperaturi co!orte (cele mai reciluni 0?2°$). <ara, re%iunea se află su! influenţa maselor de aer oceanice, n mare măsură

atlantice şi n mai mică măsură pacifice, ceea ce măreşte plu'iozitatea, n special n est (nzona litoralului atlantic) unde media lunară n inter'alul iunie?septem!rie depăşeşte -0mm.+recipitaţii reduse (c>iar şi n acest sezon) se constată n depresiunile nc>ise de tipul

!olson.+ro'incia central americană prezintă diferenţieri ntre zona istmică (unde ariile anticiclonaledetermină precipitaţii reduse, fără a apare o climă aridă, datorită n%ustimii istmului) şi zonainsulară (unde,mai ales Antilele ari, intră n zona de influenţă a alizeului de ", !o%at n

precipitaţii).Ielieful dominant de munţi şi podişuri nalte din America $entrală /stmică determinădiferenţierea unor eta&e climatice foarte !ine conturate mai ales din punct de 'edere termicF5ierra caliente (;00?100m) : temperaturi medii anuale de 2-?21°$ şi precipitaţii de

3000mm anual.5ierra templada (100?2000m) : temperaturile medii anuale nu depăşesc 1°$ iar precipitaţiile scad su! 000mm.5ierra fria (2000?3000m) cu temperaturi medii anuale de 0?-°$.5ierra %elada (peste 3000m) cu un climat deose!it de rece ce creează un peisa& de tip alpin,[paramos\.@. Hn emisfera sudică, limita sudică a re%iunii tropicale este aproimati' n lun%ul paralelei

de 30°, iar limita nordică are un traseu mult arcuit spre sud (att pe faţada atlantică ctşi pe faţada pacifică, zona tropicală este mult deplastă spre nord). +e litoralul pacific,zona tropicală intră n contact direct cu zona ecuatorială.

Provincia tropical atlantică cuprinde teritoriul # al @raziliei, care se află su! influenţa

alizeului de # (%enerator de precipitaţii a!undente n inter'alul septem!rie?aprilie).+recipitaţiile depăşesc 000mm pe an, iar n re%iunile cu epunere fa'ora!ilă faţă de alizeulde #, acestea depăşesc adesea 2000mm. 5emperaturile sunt ridicate şi relati' constante,deoarece ploile de 'ară atenuează temperaturile acestui sezon. Hn re%iunile &oase mediatermică diurnă este de peste 20°$ tot anul.+ro'incia tropicală continentală se etinde n $mpia +arana +ara%uaD (dintre Anzi şi+odişul @raziliei). $aracterul continental al acestei re%iuni se manifestă prin sporireaamplitudinilor termice anuale (datorită temperaturilor ridicate din timpul 'erii)+ro'incia tropical montană cuprinde lanţul Andin şi podişurile andine nalte dintre 0?30°#.ta&area climatică este aceeaşi ca şi n re%iunile montane ecuatoriale, sin%ura deose!ire

pri'eşte flancurile 'estice (mai ales sud?'estice) ale Anzilor, unde se ntlneşte un climatsemiarid şi arid.+ro'incia tropicală pacifică se suprapune unei fşii n%uste n lun%ul litoralului pacific, de la-°# la 30°#. $u toată 'ecinătatea +acificului, această re%iune climatică se remarcă n

24



primul rnd prin ariditatea sa. Cipsa de incidenţă a maselor de aer cu uscatul continental şi%radientul termic ridicat (datorită curentului rece al +erului) condiţionează caracterul aridal acestui tip de climă, mai ales pe teritoriul statului $>ile)./) Regiunea su%ecuatorială se %ăseşte de o parte şi de alta a ecuatorului, limita sudicăa&un%nd n partea centrală a Americii de #ud pnă la latitudinea de 20°#. +e ţărmul 'esticn emisfera sudică climatul su!ecuatorial lipseşte.

/stmul $osta Iica +anama şi Antilele ici se caracterizează prin ploi !o%ate (aduse dealizee), 3000?;000mm şi amplitudini termice minime.Hn America de #ud, fşia de la nord de ecuator ($mpia *rinoco, +odişul uDanelor, Anziide "ord) se caracterizează prin predominarea maselor de aer tropical cu caracter musonic,iar n fşia de la sud de ecuator (+odişul @raziliei) precipitaţiile atin% -00?2000mmLan. #econstată o alternanţă a sezoanelor (cald şi umed 'ara şi uscat şi cald iarna.@) Regiunea ecuatorială cuprinde teritoriile situate de o parte şi de alta a Amazonului. Hn

emisfera nordică se ntinde doar pnă la 3?-° ", iar n emisfera sudică este mai etinsă.asele de aer ecuatorial sunt n cea mai mare parte de ori%ine atlantică.

Provincia ecuatorial atlantică ocupă cea mai mare parte a zonei ecuatoriale sudamericane (tot teritoriul de la est de Anzi pnă la ţărmul Atlanticului). Hntre%ul an

temperaturile sunt ridicate, precipitaţiile a!undente. Hn re%imul anual al precipitaţiilor apareo uşoară diminuare a cantităţii n perioada iunie septem!rie.+ro'incia ecuatorială pacifică ocupă teritorii restrnse pe litoralul pacific şi ncompartimentul inferior al faţadei 'estice a Anzilor. $aracteristicile climei suntasemănătoare cu cele anterioare, cu deose!irea că perioada de diminuare a precipitaţiilor este mai lun%ă. Hn sectorul sudic al acestei re%iuni, n $mpia uaDaQuil, scăderea

precipitaţiilor ncepe din mai şi se prelun%eşte pnă n decem!rie, căpătnd c>iar uncaracter de secetă.+ro'incia ecuatorială montană este ntlnită n Anzii $olum!iei de #ud, Anzii cuadoruluişi +erului de "ord. ta&ele climatice au aceleaşi denumiri ca şi n America $entrală (5ierracaliente, 5ierra templada, 5ierra fria, 5ierra %elada)

8/I*IA6/AAmerica dispune de nsemnate sisteme >idro%rafice ca urmare a marii desfăşurări

latitudinale şi lon%itudinale care determină crearea unor condiţii climatice dintre cele mai'ariate şi prielnice.

Hn %eneral, orientare a principalelor sisteme >idro%rafice prezintă diferenţe nete de la omasă continentală la alta, n America de "ord cele mai mari ruri a'nd orientarelon%itudinală, n timp ce n America de #ud orientarea este n principal latitudinală.

Hn America de "ord, sectorul montan din 'est, cu o dez'oltare mult mai mare n lăţime,este stră!ătut de numeroase ruri importante (Mukon, 6raser, $olum!ia, #nake?$olorado),n timp ce n America de #ud, sectorul montan mai n%ust şi mai a!rupt spre +acific nu e

tăiat dect de mici ruri neimportnate.ensitatea reţelei >idro%rafice este dictată n primul rnd de tipul de climat (caredetermină particularităţile re%imului de alimentare şi scur%ere a rurilor, alături deconfi%uraţia reliefului şi constituţia %eolo%ică.

5ipuri de alimentareF. Alimentare %laciară (tip %roenlandez) : realizată eclusi' din topirea %>eţarilor este

caracteristică rurilor mici din zona de topire de la mar%inea calotei %laciare, cu lăţimede 20?30km, precum şi cursurilor superioare ale numeroaselor ruri cu o!rşia n Anzişi $ordilieri. e!itul acestor ruri creşte n scurta 'ară polară şi se reduce mult iarna.

2. Alimentare ni'ală (su!arctică) este caracteristică rurilor din Ar>ipela%ul Arctic, +odişulMoukon, nordul $anadei $ontinentale, +eninsula Ca!rador, +odişul +ata%oniei (la sud

de paralela de 32°#), precum şi zonei montane situate su! limita zăpezilor persistente.

e!itele maime sunt caracteristice 'erii şi cele minime iernii, cnd rurile n%>eaţă.

25



3. Alimentarea %lacio?ni'ală (de tip alpin) se ntlneşte n munţii nalţi,,unde %>eţarii şizăpezile !o%ate conlucrează la or%anizarea unor ruri cu de!ite mari 'araF 6raser,$olum!ia, Iio "e%ro, $>u!ut.

4. Alimentarea ni'o?plu'ială (respecti' plu'io?ni'ală) este caracteristică rurilor dinre%iunea temperată, unde de!itele maime se nre%istrează primă'ara (ca urmare adez%>eţului rurilor), iar 'ara au loc re'ărsări datorită ploilor ciclonale.

-. Alimentarea plu'ială se ntlneşte la toate rurile dintre cele două tropice, cudiferenţieri n funcţie de caracterul şi perioada precipitaţiilor.

Hn America de "ord reţeaua eoreică reprezintă ;,3O din teritoriu, iar !azineleendoreice se suprapun podişurilor şi depresiunilor intramontaneF +odişul arelui @azin,+odişul eican. $ele mai multe ruri se 'arsă n *ceanul Atlantic şi mările periferice.$umpăna de ape dintre Atlantic şi *ceanul Hn%>eţat este sla! eprimată n relief, nsăcumpăna dintre +acific şi Atlantic trece prin estul $ordilierei nord americane, rurile

pacifice străpun%nd o parte a edificiului montan, naintnd mult mai departe spre est faţăde aul median al acestui sistem.

Hn %eneral, nordul continentului, recent eli!erat de su! %>eţarii pleistoceni, este drenat

de o reţea densă de ruri tinere şi presărat cu un număr enorm de lacuri. #udulcontinentului (care nu a fost afectat de %laciaţia pleistocenă) este drenat de ruri maie'oluate, iar lacurile sunt puţine (cele mai multe fiind de natură antropică).

Iurile tri!utare *ceanului Atlantic drenează 31O din suprafaţa continentului. Iurilece co!oară din Appalac>i spre Atlantic şi ississippi sunt n %eneral scurte şi cu ape !o%ateaproimati' tot anul. #pre Atlantic se 'arsă o serie de ruri relati' scurte (8udson,#usQue>anna, +otomac, Ioanoke, #a'anna>), prin estuare lar%i ce permit pătrunderea ninterior a 'aselor de tona& maritim. #pre mississippi se 'arsă ruri ca *>io, 5ennessee.Iurile care co!oară din #tncoşi spre ississippi (MelloGstone, +latte, Arkansas, IedIi'er) sau olful eic (Iio rande) sunt alimentate din ploi sau zăpezi la iz'oare, a'ndde!ite mari primă'ara şi 'ara. 5ot n %olful eic se 'arsă alte ruri cu re%im de scur%ere

su!tropical (Ala!ama, #a!ine, 5rinitD, $olorado de 5eas, +anuco, ri&al'a). Hn America$entrală /stmică şi /nsulară rurile sunt scurte, cu de!ite !o%ate mai ales pe faţadaatlantică.

$ea mai mare arteră >idro%rafică din zona temperată este -f)$aurenţiu, care dreneazăcompleul arilor Cacuri. Al!ia sa se lăr%eşte treptat spre 'ărsare, trecnd ntr?un estuar,apoi n %olful cu acelaşi nume, !arat de /nsula "eGfoundland.

ste cea mai mare cale na'i%a!ilă flu'io?lacustră nord americană, a'nd o lun%ime de peste 200km (rul propriu?zis, de la etremitatea estică a lacului *ntario) şi de peste3300km (inclusi' arile lacuri şi afluentul său 'estic, #aint Couis).

6lu'iul urmăreşte aliniamentul unui contact tectonic ntre sistemul unţilor Appalac>i(#<) şi #cutul $anadian ("), drenează un !azin 'ast (.2;.000 km2) dar cu o ener%ie de

relief mică, ceea ce a transformat al!ia ntr?o sal!ă de lacuri separate prin sectoare n%uste,cu pra%uri sau cascade, datorită !enzilor de roci dure ce tra'ersează 'alea). Alimentareaeste ni'o?plu'ială, cu ape mici de iarnă, cnd precipitaţiile sunt reţinute n !azin su! formăde zăpadă, iar podul de %>eaţă durează 3?4 luni= apele mari sunt nre%istrate 'ara şi

primă'ara mai ales.6lu'iul este important pentru na'i%aţie (pnă la ontreal : na'ele de ;0.000t, pnă laWue!ec : na'ele de 00.000t)

$el mai mare sistem >idro%rafic al Americii de "ord este Mississippi, cu o lun%ime de;2-km (locul /// pe lo!) şi un !azin >idro%rafic de 3.20.;20km2 (locul /// pe lo!).

@azinul său e aat pe unitatea fizico?%eo%rafică a +odişurilor şi $mpiilor $entrale,acoperind 2L- din teritoriul continental al #EA.

$el mai mare afluent este issouri (mult mai mare ca ississippi la confluenţă) primitn dreptul oraşului #aint Couis, aduce ape ncărcate cu o cantitate mare de alu'iunicomparati' cu cele ale colectorului. Afluentul *>io (!o%at n ape) confluează cu flu'iul la$airo, unde, din 'olumul total de apă, 23O este adus de ississippi, O de issouri

26



(care 'ine dintr?o re%iune aridă) şi -1O de *>io. Afluentul cel mai lun% şi cu cea mai marecantitate de apă a flu'iului *>io este 5ennessee, cel mai !un model din #EA de 'alorificarecompleă, >idroener%etică n principal, care asi%ură cu ener%ie electrică statele din # #EA(5enessee, JentuckD, Ala!ama, <ir%inia, $arolina de "ord). MelloGstone, afluentul luiissouri, şi nscrie ntre%ul !azin >idro%rafic pe 'ersanţii estici ai unţilor #tncoşi şi+odişul issouri, stră!ătnd un teritoriu cu un peisa& de o rară 'arietate şi atracti'itate. Alţi

afluenţi ai lui issouri suntF Arkansas (al doilea ca mărime după issouri) şi Ied Ii'er (este considerat afluent al lui ississippi deşi din el se desprinde un !raţ nainte deconfluenţă şi se ndreaptă direct spre olful eic).

Al!ia lui ississippi este meandrată datorită diferenţei mici de altitudine din !azinul său(#aint Couis 11m, delta 0m). Al!ia se lăr%eşte mult, de la 2-km la confluenţa cu issouri,la 70?00km nainte de deltă. Această al!ie meandrată lasă multe !raţe moarte şi terenurimlăştinoase. Iurile cu care confluează sunt o!li%ate să cur%ă zeci de km paralel cu flu'iul

pnă să?şi unească apele.Hnainte de 'ărsarea n olful eic, de la @aton Iou%e, ncepe delta, o 'astă deltă de tip

palmat, cu o suprafaţă de peste 3-.000km2. $a urmare a cantităţii mari de alu'iunitransportate de flu'iu (3;0mil.t pe an) delta a'ansează n mare cu 1-?00m pe an.

Ce%at de sistemul arilor Cacuri este şi #f.Caurenţiu (prin afluentul său /llinois)%enernd astfel cea mai lun%ă cale na'i%a!ilă de pe continent. Alături de importanţa pentrutransporturi, tre!uie su!liniată şi importanţa >idroener%etică (sisteme >idroener%eticecomplee, !ine ntreţinute, se %ăsesc pe *>io şi issouri).

#pre *ceanul Arctic se ndreaptă ruri care drenează 20.7O din suprafaţa continentului.a&oritatea rurilor, cu ecepţia celor ce 'in din #tncoşi, n cursurile superioare au pantelon%itudinale mici, numeroase pra%uri n rocile cristaline, n%>eaţă o mare parte din an (-?1luni) a'nd nsă o scur%ere !o%ată c>iar su! podul de %>eaţă.

Hn olful 8udson se 'arsă $>urc>ill, "elson, #e'ern, Al!anD, oose, iar n area@eaufort se 'arsă sistemul flu'iatil ackenzie : At>a!aska ce drenează lacurile At>a!aska,#cla'ilor, Erşilor.

Mac&enzie, cu o lun%ime de 42-0km (inclusi' rul +eace) şi o suprafaţa de .104.000km2 a !azinului >idro%rafic, reprezintă al doilea sistem >idro%rafic ca mărime din Americade "ord după ississippi?issouri. Iul propriu?zis iz'orăşte din Cacul #cla'ilor, a'ndca afluenţi principaliF thabas$a' (eace' )iard' *ed Stone' +eele. eşi rul parcur%e ore%iune de podiş cu structură 'ec>e, precam!riană, 'alea e mult lăr%ită su! forma uneicmpii alu'ionare (n care rul are o al!ie minoră lată şi cu multe ostroa'e nisipoase).Alimetarea se face predominant din zăpezi, ceea ce %enerează apele mari primă'ara?'ara,iar podul de %>eaţă durează pnă la 1 luni. Hn perioada li!eră de %>eaţă, na'i%aţia se

practică pe toată lun%imea flu'iului.#pre +acific se 'arsă de re%ulă cursuri de apă tumultoase, cu numeroase repezişuri şi

cascade, care nsă au şi un potenţial >idroener%etic ridicat. Aceste ruri pacifice drenează

cca. 31O din teritoriul continentului.4u&on (cu o lun%ime de 370.000km şi o suprafaţă a !azinului >idro%rafic de1--.000km2) este cel mai mare ru din +eninsula Alaska, ce se 'arsă n area @erin%

printr?o deltă. ste na'i%a!il doar o perioadă scurtă din an (mai?septem!rie), constituind ocale importantă de pătrundere n această re%iune !o%ată n resurse de su!sol, dar 'itre%ădin punct de 'edere al condiţiilor climatice. $ei mai importanţi afluenţi sunt ,anana şi

(orcupine. +otenţialul >idroener%etic este ridicat, dar puţin 'alorificat, n sectorulcanadian.

Colum%ia (CV -;km, # !az.V;70.000km2( şi are iz'oarele n $olum!ia @ritanică, dinlacul omonim, situat n secţiunea canadiană a unţilor #tncoşi. $el mai mare afluent este#nake (;70km), cu iz'oarele n +arcul "aţional MelloGstone, care a săpat cel mai adnccanion din lume (8ells $anDon : 2441m). atorită precipitaţiilor !o%ate, a e'aporaţieireduse şi a scur%erii rapide n zona montană, de!itele medii anuale sunt destul de mari(1000m3Ls). 6iind cel mai important ru din lume n pri'inţa dez'oltării somonului, s?a a'ut

27



n 'edere ca fiecare !ara& să fie pre'ăzut cu ecluze speciale pentru asi%urarea mi%răriisomonului.

1raser este cel mai important ru canadian pacific (370km lun%ime, 220.000km2

!azinul >idro%rafic). Are ca afluent rul "ec>aco, din 'est, ce drenează mai multe lacuri. #e'arsă la sud de oraşul <ancou'er. "a'i%aţia este limitată n cursul inferior, pe 10km.

Hn zona pacifică cu climat mediteranean se 'arsă -an uaBuin unit cu -acramento,

care drenează 'asta depresiune reat <alleD, delimitată de #ierra "e'ada la est şi unţii$oastelor la 'est. epresiunea e drenată n &umătatea nordică de #acramento şi n &umătatea sudică de #an uaQuin. le se 'arsă de fapt separat (c>iar dacă sunt unite pe oanumită distanţă) n apropiere de #an 6rancisco, n prelun%irea estică a olfului #an6rancisco.

#ud?'estul #EA şi nordul eicului, cu un climat mai arid, au n %eneral ruri cucaracter semipermanent (unele co!oară din munţi şi se pierd n propriile lor alu'iuni sausfrşesc n lacuri fără scur%ere spre ocean). 6oarte mulre ruri şi ntrerup scur%erea n ceamai mare parte a anului, dar n urma unor ploi torenţiale se transformă n cursuri 'i&elioasecare pot surprinde n mod neplăcut animalele şi omul. Enele artere au totuşi scur%ere

permanentă dar 'ariaţiile sezoniere de de!it sunt mari.

Colorado are o lun%ime de 3200km (inclusi' afluentul său reen Ii'er) şi o suprafaţăde peste ;00.000 kmp. renează +odişul $olorado şi se 'arsă n olful $alifornia. $el maimare affluent este reen Ii'er, care este mai lun% dect rul colector n punctual de confluenţăcu acesta. Alţi afluenţi suntF #an uan (n !azinul căruia se %ăsesc forme modelate prin acţiunea'ntului şi apei, deose!it de frumoase, o parte din ele prote&ate mpreună cu sute de locuinţesăpate n stncă ce au aparţinut indienilor +ue!lo), ila.

eşi are un !azin >idro%rafic foarte ntins, din cauza condiţiilor climatice aride din+odişul $olorado, att $olorado ct şi afluenţii săi pierd cantităţi mari de apă (cu care 'in dinsectoarele superioare montane). Hn cursul superior, deşi de!itele sunt mari, cerinţa de apă emică deoarece populaţia e rară, dar n sectorul inferior, după ieşirea din rand $anDon, pentrusatisfacerea cerinţelor mari de apă au fost construite mari !ara&e de acumulare, folosite pentru

>idroener%ie, iri%aţii şi alimentarea populaţiei.6lu'iul formează cel mai spectaculos canion din lume, cu o lun%ime de 4-0km, din care, partea cea mai spectaculoasă, de cca.0km, este prote&ată şi declarată parc naţional.

$acurilein punct de 'edere %enetic, pe teritoriul Americii de "ord se %ăsesc toate tipurile de

lacuri cunoscute F %laciare, tectonice, 'ulcanice, la%une şi limane, lacuri sărate, lacuri carsticeetc. $ea mai mare răspndire o au lacurile n zona temperată şi rece.

$acurile glaciare s?au format n c>iu'etele sculptate de %>eţarii cuaternari(depresiunile lacustre fiind de fapt nu doar de eroziune %laciară ci şi n depozitele morenaice).

$ompleul arilor Cacuri este cel mai ntins comple lacustru cu apă dulce de pe %lo!,n%lo!ează cel mai mare 'olum lacustru de apă dulce şi este cel mai mare sistem de na'i%aţie

continentală de pe %lo!. $elor - lacuri mari (#uperior, 8uron, ic>i%an, rie şi *ntario), careau o suprafaţă cumulată de peste 24-.000 km, li se adau%ă un mare număr de lacuri mai mici.ouă treimi din acest comple lacustru aparţine #.E.A. şi restul $anadei. #in%urul lac ce seaflă eclusi' pe teritoriul #.E.A. este ic>i%an.

Cacul #uperior 8uron ic>i%an rie *ntario#uprafaţa (kmp) 1.- -.-; -7.7-; 2-.;;; .00Adncime ma. (m) 40- 221 21 ;4 243

'oluţia suprafeţei lacustre este interesantă. Hn timpul %laciaţiei cuaternare, pe un fond tectonicfa'ora!il, sunt sculptate c>iu'etele 'iitoarelor acumulări. Acestea erau iniţial acoperite cu

%>eaţă, mai puţin etremitatea sudică a !azinelor lacurilor ic>i%an şi rie. upă retra%erea%>eţii au rezultat două lacuri mariF Al%onkian (l.#uperior şi l.ic>i%an), drenat spre est şi/rokez (l.rie şi *ntario), drenat spre r.8udson. Elterior s?a definiti'at aspectul actual cuformarea rului "ia%ara, ca element de descărcare.

28



$ele - lacuri comunică ntre ele formnd un sin%ur sistem de drena& care, prinintermediul flu'iului #f.Carenţiu, comunică cu *ceanul Atlantic. Cacurile sunt dispuse n trepte,diferenţele de ni'el fiind n %eneral mici,eceptnd treapta dintre rie şi *ntario, care este dem. Iul "ia%ara, ce face le%ătura ntre aceste două lacuri, are al!ia n trepte, ntre care ceamai naltă formează cascada "ia%ara. e fapt sunt două căderi de apă F una americană (cu olăţime de 323m şi o nălţime de -m) şi una canadiană (cu o lăţime de 7m şi o nălţime de

41m) arile lacuri canadiene (9innipe%, Erşilor, #cla'ilor, At>a!aska) s?au format tot prinacţiunea %>eţarilor cuaternari care au supradancit nişte 'ăi ce au eistat nainte de %laciaţie.

Cacurilele 9innipe% At>a!aska #cla'ilor Erşilor #uprafaţa 24.-30 kmp 1.010 kmp 21.431 kmp 3.72 kmpAdncimea 21 m ;0 m ;4 m 44- m

Acestor patru lacuri mari li se adau%ă altele de dimensiuni mai miciF arrD, u!aGnt, /ndian,Ienilor, anito!a.istă şi lacuri %laciare montane, de circ (l./ce!er%, l.8idden. l.A'alanc>e, l.llen 9ilson , din

+arcul "aţional lacier din $ordilierii nord americani) sau de 'ale %laciară (6in%er Cakes, nstatul "eG Mork).$acuri vulcanice

? $rater Cake : lac 'ulcanic renumit n unţii $ascadelor din #tatul *re%on, cu oc>iu'etă formată prin pră!uşirea n partea centrală a 'ulcanului azama . Cacul are osuprafaţă de -- kmp şi o adncime de ;01m.

? Cacuri de !ara& 'ulcanic se ntlnesc n +arcurile "aţionale Cassen (l.#na%, l.@utte),MelloGstone şi n +odişul eican.

$acuri tectoniceHn +eninsula 6lorida se ntlnesc o puzderie de lacuri tectonice rezultate ca urmare a

mişcărilor de ridicare epiro%enetică ce au afectat această re%iune F l.*keec>o!ee (cu o

suprafaţă de 140kmp şi o adncime de doar 4m).Hn statele 5ennessee, issouri, Arkansas, n urma unui cutremur din 1 s?au format oserie de lacuri tectonice F l.Ieelfoot.

Hn zona arelui @azin (ntre #ierra "e'ada n 'est şi #tncoşi n est se ntlnesc o seriede lacuri de %ra!en F arele lac Sărat (reprezintă restul dintr?un lac @onne'ille ce a'ea n

pleistocen o suprafaţă de -.300kmp şi o adncime de 320m, iar acum are 210 kmp şi oadncime de 0m) = o serie de lacuri mai mici ce acoperă cele mai adnci depresiuni Fl.+Dramid, l.9alker, l.8oneD, l.$arson.

$agune şi limaneEnul dintre cele mai lun%i şi impunătoare ţărmuri cu la%une de pe %lo! este n olful

eic, pe o lun%ime de cca.-00km, ntre +en.Mucatan şi +eninsula 6lorida.

$acuri de crater meteoritic$el mai tipic şi cel mai !ine studiat este lacul En%a'a ($anada). Aproimati' 40.000lacuri meteoritice de dimensiuni mici se %ăsesc pe coasta atlantică a #.E.A. (din statul "eGerseD pnă n 6lorida), cu un maim de dez'oltare n $arolina şi eor%ia.

$acuri carsticeCacuri de doline se ntlnesc n statul JentuckD (#ink>ole +lain), n 6lorida (l.Alac>ua,

de -0km2, pro'enit din !locarea cu trunc>iuri de copaci a unei doline apropiate = multe lacuri ndepresiuni carstice F eep Cake).

idrografia Americii de -ud'oluţia paleo%eo%rafiă a Americii de #ud, clima, relieful său actual, au fa'orizat

dez'oltarea unei reţele >idro%rafice dense cu artere puternice, * !ună parte din continent eraeondat ncă din mezozoic, astfel că unele ruri sunt foarte 'ec>i. 5otodată, re%iunile cele mai

29



timpuriu eondate au o fra%mentare sla!ă de cmpie şi podişuri, ceea ce a permis dez'oltareaunor reţele de ruri lun%i, cu numeroşi afluenţi.

$ordiliera andină, pe culmile căreia trece principala cumpănă de ape din America de #ud,ocupă o poziţie mar%inală, fiind situată pe ţărmul *ceanului +acific, departe deci de ţărmulAtlantic, ceea ce face ca reţeaua >idro%rafică eoreică să fie orientată spre *ceanul Atlantic n

proporţie de 14.3O şi spre *ceanul +acific doar n proporţie de 7.7O (aici rurile sunt scurte,

cu pante foarte mari n profil lon%itudinal, dar nu att de !o%ate n ape).5eritoriile fără scur%ere spre ocean sau lipsite complet de scur%ere ocupă suprafeţe mici nAmerica de #ud (+odişurile nalte ale Anzilor $entrali, o parte din rand $>aco, eşertulAtacama etc).

Iurile tri!utare *ceanului Atlantic (fie n area $arai!ilor, fie direct n ocean) includarterele situate n zona ecuatorială şi n apropiere, cu ape !o%ateF a%dalena, *rinoco,sseQui!o, Amazon, #ao 6rancisco, +rana (Ca +lata), precum şi rurile de la sud de estuarul Ca+lata (ce stră!at +odişul +ata%oniei, suportnd condiţii climatice aride, cu pierderi mari prine'aporaţie)F $olorado, Iio "e%ro, $>u!ut, eseado, $>ico.

$umpăna de ape dintre cele două !azine principale urmăreşte, n Anzii de "ord, creasta$ordilierei *ccidentale, n apropierea litoralului +acific, n Anzii $entrali linia trece n lun%ul

$ordilierei *rientale, iar n Anzii +ata%oniei cumpăna de ape este mpinsă către est, datorităeroziunii re%resi'e a apelor determinată de precipitaţiile !o%ate ce cad pe 'ersanţii 'estici.Amazonul este cel mai mare flu'iu al Americii de #ud, a'nd cel mai mare !azin

>idro%rafic din lume (7.10.000km2), ocupat n principal de o cmpie &oasă. ste situat n proporţie de peste 10O la sud de ecuator. Cun%imea sa este de --0 km pe aranon, ;140km pe EcaDali, iar dacă este inclus şi Apurimacul, din Anzii +eru'ieni, Amazonul de'ine cel mailun% flu'iu al 5errei, cu 702-km.

/z'oarele principale ale Amazonului din Anzii +eru'ieni sunt situate la 4300m altitudine.enumirea de Amazon este primită după confluenţa EcaDali : aranon.

Amazonul are -.000 de afluenţi şi su!afluenţi, cei mai numeroşi 'enind din sud. 7 afluenţiau peste 000km lun%ime (adeira şi +urus depăşind c>iar 3000km). $ca. 200 afluenţi sunt

na'i%a!ili.Afluenţii de pe dreaptaF adeira (3220km), +urus (300km), Tin%u (2000km), EcaDali(-0km), 5apa&os (710km), urua (-00km) şi adună n mare parte apele din +odişil@raziliei, n condiţiile unui climat tropical, cu ploi de 'ară.

Afluenţii de pe stn%aF Iiop "e%ro cu Iio @ranco (2-0km), apura, 5rom!etas, ari, aucreşteri nsemnate ale de!itului n timpul 'erii din emisfera nordică (aprilie : octom!rie),compensnd aportul scăzut al afluenţilor din sud.

Aşadar, sistemul >idro%rafic al Amazonului are un re%im >idrolo%ic comple, rezultat dincom!inarea efectelor celor două climate.

Alimetarea Amazonului se face predominant din ploi (doar iz'oarele şi unii afluenţi ceco!oară din crestele nalte andine aduc puţină apă pro'enită din topirea zăpezilor şi %>eţarilor.

Ie%imul anual este relati' uniform, afluenţii săi a'nd totuşi de!ite maime n sezonul de'ară?toamnă al emisferei respecti'e (cei mai importanţi, nsăşi Amazonul, fiind situaţi nemisfera sudică, %enerează cele mai mari de!ite 'ara?toamna emisferei sudice). Hn mai?iunie senre%istrează cele mai mari ape ale Amazonului. 6aţă de un de!it mediu de 20.000m3Ls, n mai?iunie acesta urcă la 200.000 m3Ls, iar n au%ust?septem!rie co!oară la ;0.000 m3Ls.

Al!ia Amazonului are o lăţime de 700m la confluenţa lui aranon cu EcaDali, crescndnsă repede spre a'alF - km la anaus, 20 km la intrarea n deltă. Hn mare parte al!ia este sla!conturată, pe distanţe enorme flu'iul cur%e la ni'elul al!iilor.

eşi de!itul mediu al Amazonului este mare, delta sa rămne modestă n comparaţie culun%imea flu'iului. elta ncepe de la aproimati' 3-0km de ocean şi este alcătuită n principaldin cte'a insule mari, ncon&urate de !raţele flu'iului (/nsula ara&o, cea mai mare insulăncon&urată de ape dulci de pe lo!, are o suprafaţă de 42.000km2, este o insulă %ranitică,

parţial acoperită de alu'iuni, cu altitudini reduse, inundată mai ales n sectorul estic n timpul ploilor). Ielati' sla!a dez'oltare a deltei se eplică prin acti'itatea mareelor şi a curenţilor litorali.

30



<alul mareic pătrunde n Amazon pnă la peste 00km n amonte de ţărm, a'nd o nălţimede ,-?-m (pororoca) (un ade'ărat zid de apă care naintează cu pnă la 20kmL>). urileflu'iului, mult lăr%ite, formează astfel ade'ărate [estuare\ ([estuarul\ principal a'nd olun%ime de peste 3-00km şi o lăţime de 200km).

+ororoca, alături de inundaţii, reprezintă două fenomene ce sc>im!ă continuu confi%uraţiamalurilor şi ale tuturor %urilor de 'ărsare ale afluenţilor pnă la anaus.

Al doilea sistem >idro%rafic al Americii de #ud ca mărime este $a Plata, principalele artereale acestui sistem fiind +arana : +ara%uaD şi Eru%uaD= numele este dat de estuarul 'ast Ca+lata n care de!uşează arterele menţionate. stuarul are o lun%ime de 320km şi o lăţime (lacontactul cu oceanul) de 220km. Acest comple >idro%rafic are o suprafaţă a !azinului de

peste 4 mil.km2. * parte mare din !azin corespunde +odişului @raziliei (n limitele căruia 'ăileau profil lon%itudinal accidentat de numeroase repezişuri şi cascade. $ele mai importnate suntFcascada #ete Wuedas (pe +arana, 4 m nălţime), cascada /%uacu (de pe afluentul cu acelaşinume al +aranei, 10 m nălţime).

+arana are o lun%ime de peste 3000km şi o suprafaţă a !azinului >idro%rafic de3.3-0.000km2, fiind principalul flu'iu din America de #ud cu orientare lon%itudinală. $el maimare afluent al său este +ara%uaD, cu o lun%ime de aproimati' 2-00km. Eru%uaD are o

lun%ime de 2200km, cursul său fiind apreciat ca o 'ale foarte 'ec>e, adncită n formaţiunile precam!riene ale +odişului @raziliei . Hşi ia toate apele din partea sudică a +odişului @raziliei,a'nd astfel de!itul maim toamna. Hnainte de 'ărsare n estuarul Ca +lata, +arana şi Eru%uaDformează o deltă comună.

'rinoco este al treilea flu'iu din America de #ud, cu o lun%ime de 2-00km, drennd osuprafaţă de peste mil km2. /z'orăşte din +odişul uDanelor, primind afluenţi !o%aţi din Anzi.ste situat n zona su!ecuatorială a emisferei nordice, alimentndu?se n principal din ploi care%enerează de!itele maime 'ara şi toamna, cu creşterea ni'elului pnă la -m n lunileseptem!rie?octom!rie.

Hn cursul superior al lui *rinoco eistă unul dintre cele mai interesante cazuri de difluenţăde pe lo!F n a'al de localitatea smeralda, din al!ia lui *rinoco se desprinde un !raţ,

$asiQuiare, care se ndreaptă spre Iio "e%ro din !azinul Amazonului).*rinoco se 'arsă n *ceanul Atlantic printr?o deltă de 4.000km2, stră!ătută de 3- !raţe.+e unul din afluenţii săi ($aroni) se află cascada An%el (7;m).

Magdalena (cel mai mare ru al $olum!iei) are o lun%ime de --0km şi o suprafaţă a !azinului >idro%rafic de 240.000km2. /z'orăşte din apropierea ecuatorului, din $ordiliera$entrală a Anzilor $olum!ieni (din apropierea 'rfului +urace) şi de!uşează n area$arai!ilor printr?o deltă. Afluentul său principal este $auca. Ie%imul de scur%ere estedeterminat de climatul su!tropical, cu ploi !o%ate care pro'oacă ape mari n aprilie?mai,septem!rie?noiem!rie, apele mici nre%istrndu?se n iulie?au%ust, decem!rie?martie.

intre rurile din +odişul @raziliei care se 'arsă n *ceanul Atlantic, cel mai important este-ao 1rancisco (cu o lun%ime de 3200km şi un !azin >idro%rafic de ;00.000km2). #tră!ate

partea estică a podişului @raziliei, cur%nd de la sud la nord (este sin%urul curs de apăimportant sud american cu această orientare). $ursul său prezintă numeroase pra%uri şicascade (pe cursul superior : cascada +irapora, pe cursul inferior, pe cca. 320km, se %ăsescspectaculoasele cataracte, ntre care cele 3 cascade +aulo Alfonso ce nsumează o cădere dem).

Afluenţii cei mai importanţiF <el>as (3-km) care aduce ape !o%ate= ceilalţi afluenţi ai săisuportă influenţa condiţiilor climatice semiaride şi nu contri!uie la mărirea de!itului flu'ial.

Ie%imul de scur%ere diferă mult n cele două sezoaneF ape mari n ianuarie?martie= ape micin iunie?septem!rie. 6lu'iul este amena&at >idroener%etic, iar na'i%aţia se practică fra%mentatdatorită cascadelor.

Iurile din +ata%oniaF $olorado, Iio "e%ro, $>u!ut, eseado, $>ico, iz'orăsc dinre%iunea muntoasă, au un re%im foarte inconstant, au un de!it maim de primă'ară cauzat detopirea zăpezilor din Anzi şi un al doilea maim 'ara (cauzat de topirea %>eţarilor).

Rio Colorado are o lun%ime de 200km, un !azin >idro%rafice de 3-0.000km 2. /z'orăştedin Anzii $>ilieni, prin Iio rande şi @arrancas= după unirea celor doi afluenţi, 'alea se

31



adnceşte mult n piemontul preandin, parcur%e apoi cte'a trepte ale +odişului +ata%oniei pnă intră n cmpia litorală. Iul nu mai primeşte nici un afluent datorită condiţiilor climaticesemiaride. #e 'arsă n *ceanul Atlantic printr?o mică deltă, la cca.00km sud de oraşul port@a>ia @lanca.

<alea sa este mult supradimensionată, c>iar la ieşirea din munţi, n comparaţie cu cantitateade apă pe care o transportă. #e apreciază că aceste dimensiuni au fost realizate n post?%laciar

cnd, prin topirea %>eţarilor şi zăpezilor, 'alea a constituit o cale de e'acuare a 'olumului marede apă. #e consideră că Iio $olorado a drenat n perioade mai umede şi pe Iio #alado, careazi se pierde n sărătura de tip şotF Ca Asturiana.

$acurile Americii de -ud sunt numeroase, cu %eneză diferită, fiind mai frec'ente nre%iunile temperate şi reci (ca şi n America de "ord).

intre lacurile tectonice, 5iticaca este cel mai important, cu o suprafaţă de 121-km2, oadncime maimă de 272m, o lun%ime de peste 200km şi lăţime maimă de 7km.

ste cel mai mare lac de altitudine (format n pliocenul superior printr?o pră!uşiretectonică) şi de asemenea este lacul na'i%a!il aflat la cea mai mare altitudine (peste 3700m).#ituat n +odişul Altiplano, lacul este ncon&urat şi dominat de lanţuri muntoase (de peste;000m n est). Hn lac se află 3; insule, mai importantă fiind /sla de #ol şi /sla de la Cuna

(cele!ră pentru 'esti%iile ar>eolo%ice descoperite aici). +eninsula $opaca!ana desparte lacul ndouă părţi separate prin strmtoarea 5iQuina. 5emperatura apei la suprafaţă se menţine ntre?3]= această temperatură constantă are rolul de a tempera efectele climei locale aride.

Ca 5ia>uanaco (70km sud?est) se află ruinele construcţiilor antice şi templelor strălucitelor ci'ilizaţii amerindiene antice cu acelaşi nume= acesta se pare că ar fi fost construit

pe ţărm= terasele pliocene eistente do'edesc eistenţa unui lac anterior mult mai mare.Cacul 5iticaca este drenat spre un alt lac tectonic mai micF +oopo, prin rul

esa%uadero, cu o lun%ime de 320km. Cacul are o suprafaţă de 2-00km 2 şi este situat laaproimati' 300km sud?est.

Hn America de #ud eistă numeroase lacuri fără scur%ere ([#alinas\) sau zonemlăştinoase ( [salares\) care au apele sărate mai ales pe platourile nalte ale Anzilor şi n zona

preandină răsăriteanăF #alar de Eiuni, #alari de $oipasa, #alar de Atacama, #alar de Arizaro,#alar de Antofala, #alinas randes.Hn Anzi eistă numeroase lacuri %laciare. $te'a mii se află n Anzii de #ud şi

+ata%onia, au dimensiuni mici, puţine depăşesc 300?-00km2, ma&oritatea sunt situate la %raniţa$>ileLAr%entinaF "a>uel 8uapi (-3- km2, 300m adncime maimă), @uenos Aires (2240 km2),Ar%entino (300 km2, 300m adncime maimă), <iedma (00 km2), #an artin.

Ca%unele sunt numeroase mai ales n zona litoralului nordicF aracai!o, cea mai marede pe lo! (20.000 km2), are o adncime maimă de 2-0m şi este de fapt o la%ună nc>isă,le%ată de olful <enezuelei printr?o portiţă.

Hn şesurile marilor ruri se ntlnesc numeroase lacuri de al!ie ma&oră.

3egetaţia Americiiin punct de 'edere floristic, America aparţine la trei re%iuniF >olarctică, neotropicală şi

antarctică.I) ;nvelişul actual vegetal şi de soluri din America de +ord este rezultatul unei

e'oluţii ndelun%ate. odificările cele mai recente (n special n &umătatea nordică acontinentului) au a'ut loc după retra%erea %>eţarilor cuaternari (n epocile anterioare

pleistocenului, 'e%etaţia era mult mai 'ariată, predominante fiind %enurile tropicale, care aumi%rat treptat către sud).

Iepartiţia zonelor de 'e%etaţie şi de soluri din America de "ord este condiţionată declimă şi relief. Hn nord zonalitatea latitudinală se eprimă pe toată suprafaţa continentului (dela +acific la Atlantic)= aceasta interesează zonele de tundră, sil'otundră, pădure de conifere.ai spre sud, zonalitatea latitudinală este modificată esenţial de particularităţile reliefale aleAmericii de "ord.

32



Hn re%iunea de la est de $ordiliera nord?americană zonalitatea este mai !ine eprimată,dar ntr?o formă ori%inală, oarecum asemănătoare cu situaţia de pe faţada pacifică a Asiei.

Hn partea 'estică, montană, a Americii de "ord, di'ersele formaţiuni 'e%etale suntrepartizate teritorial su! du!la influenţă a *ceanului +acific şi reliefului.

at fiind faptul că partea sudică a Americii de "ord şi America $entrală nu secaracterizează prin spaţii continentale lar%i, deşi se %ăsesc n zonele tropicală şi su!tropicală,

deşerturile 'aste de tipul #a>arei sau a celor asiatice lipsesc.1ără vegetaţie sunt zonele acoperite cu %>eţari continentaliF cea mai mare parte aroenlandei, partea centrală a /nsulei llesmere, unele sectoare din /nsula @affin.

2undra acoperă re%iunile li!ere de %>eaţă din roenlanda şi Ar>ipela%urile "ordice precum şi !ordura nordică a masei continentale. Hn peninsula Ca!rador şi /nsula 5erra "o'a,tundra a'ansează mult spre sud, ceea ce se eplică prin influenţa curentului rece alCa!radorului (n /nsula 5erra "o'a a&un%e pnă la 47] ", latitudinea /aşului).

$omponenţa floristică specifică diferă foarte puţin de tundra euro?asiaticăF? sectoarelor celor mai nordice le sunt caracteristice tundra cu muşc>i ( (oltrichum

dicranum) şi lic>eni (Cladonia ran#iferina' Cl.nivalis), mari suprafeţe fiind acoperitecu mlaştini, lacuri sau soluri poli%onale.

? ai spre sud, lar% răspndite sunt plantele cu flori şi tufe de ar!ori pitici caF mesteceni pitici ( /etula #landulosa), arini pitici, sălcii pitice.#il'otundra (de la litoralul estic al Ca!radorului pnă n re%iunea flu'iului ackenzie) (mai

etinsă la 'est de olful 8udson) este de fapt o tundră mai !o%ată n 'e%etaţie ier!oasă, ca şin urasia, dar presărată cu ar!ori, din ce n ce mai deşi spre sud, pnă se trece la pădurea

propriu?zisă. Ar!orii din sil'otundră sunt reprezentaţi prin specii care apar la limita nordică a pădurii de conifere ( (icea mariana' (icea #lauca' )ari0 laricina : zada canadiană). $a şi n+eninsula #candina'ică, tundra americană a'ansează spre sud dincolo de limita ei zonală, penălţimile $ordilierilor.

Pădurea de conifere <taigaua nordamericană= este cea mai 'astă zonă 'e%etală dinAmerica de "ord, ntinzndu?se de la *ceanul +acific la *ceanul Atlantic (la sudul

sil'otundrei, pe aproimati' -000km, pe direcţia ?<, ntre 5erra "o'a şi Alaska).2aigaua nord americana de la est de -tancosi se caracterizeaza prin mare uniformitatede specii. Aici, alaturi de speciile endemice, cresc multe specii care se intalnesc in padurea deconifere europeana. intre elementele componente amintimF molidul de $anada ( (iceaCanadensis), pinul de @anks ( (inus ban$siana) : cunoscut si su! numele de pinul arraDana,

!radul de !alsam ( bies balsamea) : din care se etra%e !alsamul de $anada, etc. Alaturi deconifere se intalnesc foioase caF mesteacanul papirifer ( /etula papirifera) : cu o scoartaneteda pe care indienii o foloseau pentru constructia !arcilor, plopul !alsamifer ( (opulusbalsamifera), plopul tremurator ( (opulus tremuloides). /n eta&ul inferior al tai%alei canadienecresc tufe de coacaz (rosu si ne%ru) , zmeur, afin, iar solul este acoperit in !una parte cumusc>i si lic>eni.

/n estul continentului padurile de conifere trec spre sud in paduri miDte (padurealaurentiana), raspandite in zona arilor Cacuri si !azinul flu'iului #f.Caurentiu, etinzandu?sesi de?a lun%ul Appalac>ilor. Acestea cuprind predominant conifere in partea cu clima rece si cu'anturi dese dinspre Atlantic, f.6undD, estuarul #f.Caurentiu, foioasele apar mai ales la limitasudica a acestei zone.

intre elementele componenteF pinul al! ( (inus strobus), pinul rosu ( (inus resinosa), tsu%acanadensis, mesteacanul %al!en ( /etula lutea), artarul de za>ar ( cer saccharum), frasinulamerican ( ra0inus ni#ra), teiul american (,ilia americana) etc.

In zona pacifica atat aspectul cat si componenta specifica se modifica. omina speciileendemice, la care se adau%a cele comune padurii de conifere asiatice. $lima umeda (si cu iarna

!landa) din zona pacifica este fa'ora!ila dez'oltarii padurilor, care sunt mult mai !o%ate inspecii de ar!ori, ar!usti, ier!uri. Ar!orii sunt 'i%urosi, atin%and inaltimi de 10?00m (sau c>iar mai mult). $ele mai caracteristice specii de ar!ori sunt F molidul de #itka ( (icea sitchensis),

!radul ou%las ( (seudotsu#a mucronata), tsu%a ( ,su#a heterophlla), tuia %i%antica (,hua plicata) : ultimele doua fiind endemisme.

33



+e 'ersantii 'ailor si pe platourile $ordilierilor din limitele padurilor de conifere, dominaspeciile de ar!ori mezofili, ca !radul ou%las, pinul %al!en ( (inus ponderosa),.

+e tarmul pacific padurea de conifere a zonei temperate se prelun%este spre sud, pana lalatitudinea de 3-° " cu o padure de conifere su!tropicala, alcatuita din ar!ori adaptati la oclima mai uscata caF !radul al! ( bies concolor ), pinul de za>ar ( (inus lambertiana), cedrulcalifornian ( )ibocedrus decurrens), !radul ou%las ( (seudotsu#a mucronata), la care se

adau%a ar!ori %i%antiF? Se3uoia sempervirens (red Good), cu o inaltime de pana la 0m, prezent maiales in untii $oastelor

? Se3uoiadendron #i#anteum, mai ales pe coastele 'estice ale #ierrei "e'ada, cuinaltimi de 7;?m, cu circumferinta trunc>iului de pana la m.

/n estul continentului padurea mita trece mai departe spre sud intr?o padure defoioase ori%inală, cunoscută su! denumirea de pădurea appalachiană, deoarece esterăspandită pe 'ersanţii untilor Appallac>i şi n 'ecinatatea lor. #e etinde in principal pedirectia nord?sud (la est de flu'iul ississippi, dar şi la 'est). #pre nord limita acestei păduridepaşeşte paralelele lacurilor rie si *ntario, a&un%nd la 'est pnă n prerie. +ădurea aceastaeste foarte !o%ată in specii, unele endemice, altele comune cu cele din uropa de 'est sau Asia

de st, "umeroase sunt speciile de ste&ari americani (4uercus alba' 4.acrocarpa), alături decare cresc fa%ul ( a#us #randifolia), castanul (Castanea dentata), platanul ( (latanusoccidentalis), frasinul, teiul.

/n sudul pădurii de foioase appalac>iene apar ar!ori termofili caF ma%nolia ( a#noliaocuminata), tulipierul (sau ar!orele de lalea) ( )iriodendron tulipifera5' caria (Cara alba).

+rin aceasta se face trecerea la pădurea de foioase su%tropicală, 'eşnic 'erde,diferenţiată ca structură şi aspect in funcţie de factorii edafici. Această pădure se desfăşoarăintre statele <ir%inia (est) şi 5eas (in 'est).

+e solurile z'ntate cresc păduri de palmier pitic american (#a!al), pe solurile cu drena&mediu cresc păduri de pini su!tropicali si păduri de foioase cu ste&ari si ma%nolii, n carea!undă lianele si epifitele, iar pe solurile supraumezite din peninsula 6lorida si cmpia litorală a

olfului eic se dez'oltă păduri de c>iparos de !altă (,a0odium districhum56 endemic).Hntre arealul ocupat cu diferite tipuri de păduri din estul atlantic si pnă la poalele#tncoşilor ('est) se %ăseste domeniul stepelor <preria americană=)

Hn nord, preria intră n contact cu pădurea de conifere, printr?o fsie n%usta desil'ostepă. Aceasta ocupă re%iuni ale podişurilor interioare, de la rurile #akatc>eGan,At>a!aska, pnă la partea de nord a $mpiei eicane şi aliniamentul rului Arkansas.$o'orul ier!os este dominat de %raminee, iar co'orul ar!orescent are specii de ste&ar, artar,frasin. 6lora preriilor nord?americane este mai !o%ata ca cea a stepelor euroasiatice. +reria sediferentiaza spatial in functie de conditiile climatice (in special precipitatii).

/n nord?est, preria este !o%ata in masa 'e%etala, cuprinzand ier!uri inalte, care a&un% pana la .-m inaltime, caF Stipa spartea (specie de colilie), #ropiron tenerum, ndropo#on

furcatus etc.#pre 'est si sud?'est, preria este alcatuita din ier!uri mai scunde, care de o!icei nudepasesc -0cm. $ele mai raspandite sunt %ramineele, intre careF iar!a !izonilor (@ul!isdactDloides). /nspre limita de sud?'est a preriei apar desisuri de ar!usti erofitici si opuntii careanunta trecerea spre 'e%etatia erofitica su!tropicala si deserturile americane.

/n functie de %radul de ariditate, in aceasta parte a continentului se intalnescF? paduri de pin si ienupar (ienuparuk de Eta>, cu inaltimi de 0?-m)? formatiuni de tufisuri erofitice, alcatuite din ste&ari 'esnic 'erzi, ericacee, pelin,

la care se adau%a foarte numerosi cactiusi si opuntii, reprezentati prin sute despecii.

? +entru re%iunile aride sunt de asemenea caracteristice iuca (Ducca) si a%a'ele

(endemice).<e%etatia de semideserturi si deserturi tropicale si su!tropicale se intalneste in re%iunea+odisului arelui @azin (cu iernni reci), +odisul $olorado, o&a'e, ila, +odisul eic

34



(#onora). eat> <alleD (cel mai cald deşert american, cu temp. medii ale lunii iulie de 3 °$ si precipitatii de su! -0mm pe an), zona de la 'est de arele Cac #arat.

/n America $entrala /stmica (inclusi' sudul 6loridei, cea mai mare parte a peninsulei$aliforniei) se dez'olta o 'e%etatie de paduri tropicale ('esnic 'erzi) in partea estica, maiumeda, in timp ce 'estul, mai uscat, are o 'e%etatie de paduri cu frunze cazatoare. /nsular, ininteriorul istmului, pe podisurile inalte, apar asociatii de sa'ana.

+adurile umede sunt alcatuite din feri%i ar!orescente, palmieri, !ananieri, campec,lemnul de lamai, %utaperca, ar!orele de !alsam, !atatul, ar!orele de sa%o.+e am!ele fatade ale istmului se dez'olta man%ro'ele cu flora caracteristica./n America $entral /nsulara principalele asociatii 'e%etale sunt cele ale padurilor

tropicale umede (in zona litorala) si sa'anele (in interior). Ieprezentati'a este flora $u!ei ceinsumeaza peste ;300 specii cormofite, din care peste -0O sunt endemice. +e terenurile maiaride si calcaroase se dez'olta tufisuri dese si spinoase cu frunze cazatoare numite ^mani%ua\./n untii #ierra aestra 'e%etatia este polieta&ata. ta&ul inferior, denumit ^Daalles\ are casim!ol ar!orele DaDa (70andra lanciolata). Ermeaza eta&ul palmierului manaca, eta&ul^fran%ales\, cel mai umed, cu numerosi palmieri si or>idee si eta&ul montan superior cu tufisuriscunde si rare.

//. <e%etatia Americii de #ud se remarca printr?o mare !o%atie de specii (ceea ce seeplica prin pozitia %eo%rafica dar si prin e'olutia paleo%eo%rafica). $ontinentul se intinde dinzona ecuatoriala a emisferei nordice in zona temperata a emisferei sudice. +ozitia sa pe lo!nu s?a sc>im!at in limite lar%i, si astfel diferitele tipuri zonale de 'e%etatie au e'oluatnestin%>erite aproimati' in aceleasi locuri.

+artea nordica a Americii de #ud (pana la cca. 40°#) formeaza re%iunea floristicaneotropicala, iar partea sudica a continentului intra in limitele re%iunii floristice antarctice.

6lora Anzilor difera in mare masura de flora estului etraandin. a s?a format mult maitarziu, pe masura ce $ordiliera andina s?a ridicat.

6lora Americii de #ud este foarte !o%ata in endemisme (c>iar si in re%iunea antarctica,care e mai saraca in specii, dar numarul endemismelor e mare).

$a si in America de "ord, in America de #ud $ordiliera Anzilor impune o distri!uirespatiala a di'erselor tipuri de 'e%etatie (fata de estul etraandin). /n 'estul andin se impunezonalitatea 'erticala, iar in est cea latitudinala.

ari suprafete in America de #ud sunt acoperite cu paduri tropicale umede (padureaecuatoriala), numite de 8um!oldt ^>ilea\ iar de !raziliei ^sel'as\. le ocupa cea mai mare

parte a !azinului amazonian si o parte a !azinului *rinoco.+adurea ecuatoriala sudamericana se caracterizeaza prin mare !o%atie de specii,

endemism pronuntat, aspect >etero%en (cu %enuri si specii amestecate), cu stratificarecomplicata (care poate sa a&un%a la 2 eta&e). Ar!orii din eta&ul superior pot atin%e 10?00minaltime, cuprinzand numerosi palmieri caF Ceiba pentandra' *aphia vinifera, cocotieri (peste30 specii). /n >ilea sudamericana cresc si unele specii intrate in culturaF ,heobroma cacao

(ar!orele de cacao), 8evea brasiliensis (ar!orele de cauciuc). "umeroase sunt lianele siepifitele. "u lipsesc nici esentele cu lemn pretios (palisandru, a!anos).+e flancul estic al Anzilor >ilea urca pana la 000?-00m. Ca periferia sa sudica, in

+odisul @raziliei, eista o !anda in%usta de paduri alcatuite aproape complet din palmieri.#pre sud si spre nord, in limitele climatului su!ecuatorial (cu sezon secetos), padurea

tropicala umeda cedeaza locul savanelor si padurilor uscate.#a'anele ocupa spatiile cele mai lar%i la sud de padurea ecuatoriala, unde sut si foarte

di'ersificateFCampos cuprindeFa. sa'ana tipica, campo limpo (^sa'ana curata, limpede, lipsita de ar!ori, fara

tufisuri\) formata din ier!uri inalte in care predomina %ramineele ( (aspalum'

ndropo#on' ristida), alaturi de care cresc composee si le%uminoase. steraspandita in +odisul @raziliei, la sud de paralela capitalei @rasilia. !. Campo suo (^sa'ana patata\, ^murdara\) este o sa'ana cu tufisuri rare,

35



copaci scunzi izolati sau palcuri rare de padure erofitica.c. Campo cerrado (^sa'ana inc>isa\) este o sa'ana cu tufisuri si palcuri de

padure din ar!ori scunzi, care sunt dominante./n sa'ana sudamericana sunt raspanditi ar!ori cu coroana su! forma de um!rela,

cactusi ar!orescenti si eufor!iacee, alaturi de alte plante erofitice suculente./n nord?estul +odisului @raziliei creste o padure rara, tipica (asemanatoare cu padurea

iom!o din Africa, dar cu ar!ori mai rari si predominarea culorii al!e in timpul sezonluiuscat). Aceasta padure se numeste caatin%a (ceea ce in lim!a tupi inseamna 'e%etatieLpadureal!a). /n componenta sa intra unele plante adaptate la seceta indelun%ata (prin tulpini'oluminoase in care inma%azineaza apa), multi palmieri (intre care interesant este palmierul deceara, care este o ade'arata fa!rica de ceara 'e%etala, ce se rade de pe tulpina sau se etra%edin frunze prin fier!ere= din madu'a tulpinii sale se etra%e o faina comesti!ila= frunzele suntfolosite pentru acoperisuri si impletituri= din rădăcina se etra% su!stante farmaceutice= fructelesunt consumate de localnici crude sau fierte).

#a'anele din emisfera nordica a Americii de #ud (llanos) (@azinul *rinoco), difera decele din sud prin aspect si componenta floristica. $ampurile de ier!uri (dominate de %ramineesi dicotiledonate) sunt presarate cu ar!ori (intre care cei mai numerosi sunt palmierii).

<e%etaţia erofitică din America de #ud poartă unele denumiri localeF$>aco, care de fapt este o cmpie cu 'e%etaţie de tipul $ampo $errado, se ntinde nnordul Ar%entinei, 'estul +ara%uaD, sudul @oli'iei. Hn ran $>aco sunt ntlnite, printre altele,2 specii de ar!ori ce fac parte din familii diferite, dar cunoscute su! numele popular comun,Que!rac>oF Que!rac>o roşu (#c>inopsis Corentzii), Que!rac>o al! (Aspidosperma Que!rac>o).

<e%etaţia su!tropicală ocupă n America de #ud o suprafaţă relati' mică, dar estedestul de diferenţiată ca aspectF

? n sudul şi sud?estul +odişului @raziliei (unde precipitaţiile sunt a!undente) cresc păduri su!tropicale n care a!undă speciile de Araucaria= n su!ar!oretul acestor păduri creşte ceaiul de +ara%uaD (/le +ara%uaiensis)

? un alt tip de 'e%etaţie su!tropicală este pampasul (o formaţiune stepică răspndită

n partea central estică a Ar%entinei= e alcătuită din specii sudamericane de%raminee, din %enurile care cresc n stepa uropei= pampasurile sunt azi completdesţelenite formnd %rnarul Ar%entinei.

? #pre 'est şi sud?'est precipitaţiile sunt tot mai reduse, pampasurile trecnd ntr?ostepă de%radată şi apoi n semideşerturi.Hn +ata%onia, de eemplu, creşte o 'e%etaţie de ier!uri scunde şi rare, cactuşi

pitici şi plante su! formă de pernuţă din %enurile Azorella şi @ola.+e faţada pacifică a continentului, la latitudinea +ata%oniei, n condiţiile de climă foarte

umedă şi răcoroasă, cresc păduri !o%ate n masă 'e%etală şi n specii.<e%etaţia Anzilor este dispusă n eta&e altitudinale, cu diferenţieri su!stanţiale ntre

compartimentele montane de la diferite latitudini.

a) Anzii +ordici (ână la altitudinea de 19::m intră n limitele eta&ului climatic al tierrei caliente. Aicicresc păduri ecuatoriale de tipul celor zonale, diferenţiate n funcţie de factorii locali. $onţin

proporţii ridicate de palmieri (inclusi' !ananier), ficuşi (ntre care şi Castilloa elastica, un ficusdin care se etra%e cauciuc natural). ta&ul inferior al acestei păduri este !o%at n desişuri dear!uşti şi ar!ori scunzi (ntre care care ar!orele de cacao). #pre limita de nord a Anzilor,componenţa pădurilor se modifică deoarece apare un sezon fără ploi= aici domină ar!ori ce?şisc>im!ă frunzele n sezonul secetos. Hn lun%ul litoralului +acific, al ării $arai!ilor cresc

păduri de man%ro'e. %ntre 19::-;:::m (cu modificări locale ale acestor 'alori altitudinale), n limitele

climatului tierra templada), ntlnim o pădure montană din care dispar palmierii, dominantefiind feri%ile ar!orescente, !am!usul. Această pădure %ăzduieşte ar!orele de c>inină, ar!ustulde coca. +ădurile tierrei templada sunt n cea mai mare parte defrişate, fiind zona cea maifa'ora!ilă pentru om.

<e la apro0imativ ;:::m se intră n domeniul tierrei fria. Hntre 3000?3100m cresc

36



păduri dese şi nclcite (!o%ate n epifite, liane)= ar!orii sunt scunzi, torsionaţi, predominădiferite specii de ste&ari sud?americani= ericacee, !am!uşi şi feri%i. Ca nălţimi de peste 3100m,

pnă la limita zăpezilor permanente, Anzii "ordici sunt lipsiţi de păduri= este zona numită^paramos\ cu aspecte diferiteF prerie (stepă alpină cu %raminee şi plante cu flori ori%inale caaspect= terenuri mlăştinoase= sau c>iar cmpuri de pietre lipsite de 'e%etaţie.

%) Anzii Centrali

<e%etaţia nu mai este tot att de a!undentă ca n Anzii "ordici. +ăduri mai !inenc>eiate apar n nord?est (unde precipitaţiile sunt mai a!undente)= eta&area lor este similarăcelei din Anzii "ordici.

Hn restul Anzilor centrali domină peisa&ul de stepă montană, pustiu şi semipustiu. $elemai 'aste spaţii de pustiu şi semipustiu apar n 'est şi sud?'est (unde e situat pustiul Atacama).Hn acest sector 'e%etaţia spontană sau culturile apar doar n oazele din lun%ul rurilor montanesau n cmpia litorală (de o parte şi de alta a puţinelor ruri ce co!oară din Anzi şi atin%ţărmul).

Hn zona naltă, mai ales pe platourile 'aste ale Anzilor +erului şi @oli'iei creşte o'e%etaţie de stepă montană, cunoscută şi su! numele de puna. +una e dominată de %raminee,izolat eistnd şi ar!ori scunzi. Hn sud?est puna e tot mai săracă n masă 'e%etală, cu aspect

c>iar de semipustiu şi se numeşte tola (sau puna uscată).Hn depresiunile nc>ise şi aride, pe soluri sărăturoase, cresc tufe de pelin şi efedra.$ulmile cele mai nalte ale Anzilor $entrali sunt un domeniu de pustiu alpin şi zăpezi

permanente.c) ;n Anzii Meridionali apar deose!iri pe de o parte ntre 'e%etaţia flancului estic şi

cea a flancului 'estic şi pe de altă parte ntre nordul şi sudul acestei re%iuni.+e 'ersantul dinspre +acific, compartimentele inferioare ale Anzilor sunt acoperite, n

nord, de o 'e%etaţie alcătuită din tufişuri (ce amintesc de maQuisul european)= spre sud, pemăsură ce umiditatea creşte, apar păduri de foioase (cu mult fa% sud?american) care urcă naltitudine pnă la 2000m= pe măsură ce se naintează spre sud, pădurea montană este tot maieu!erantă (apar conifere, !am!us, feri%i ar!orescente, cedri : Ci!ocedrus= trunc>iurile şi

cren%ile sunt inundate de liane, muşc>i, lic>eni).Hn această parte a Anzilor meridionali, pădurea urcă pnă n zona zăpezilor 'eşnice(pa&iştea alpină practic lipseşte şi lim!ile %>eţarilor pătrund n interiorul pădurilor).

Ca limita sudică, pădurea cedează locul tundrei.+e flancul estic al Anzilor eridionali (cu umiditate redusă), compartimentele inferioare

sunt acoperite cu o 'e%etaţie de stepă temperată= compartimentele de altitudine medie suntacoperite de păduri mite (cu foioase, n special fa% : =othofa#us şi conifere)= pe la altitudineade 2-00m pădurile dispar şi apar pa&iştile alpine.

#pre sud, eta&ul pădurilor montane este tot mai n%ust pentru a dispare complet n Barade 6oc, unde cedează locul tundrei.

6auna Americii

/. 6auna Americii de "ord este !o%ată n specii endemice dar şi n alte elemente.Hn etremul nord, n apă şi pe ţărm se ntlnesc foci, morse, ursul al! (>rsus maritimus), napăF !alenele, !elu>a (!alena sau delfinul al!), iar n tundră. lementele caracteristice sunt !oulmoscat (7vibos moscatus), renul american : cari!u ( *an#ifer arcticus' *. peari), renuleuropean (aclimatizat), lupul polar (Canis tundrarum), ne'ăstuica polară ( ustela arctica),'ulpea polară ( lope0 #alopus), păsări ac'atice etc.

Hn tai%a se ntlnescF elanul american, !izonul de pădure, cer!ul Gapiti, &derul nord?american, 'idra, scuncul, nurca americană, lupul, ursul !run, ursul ne%ru american, rsul,castorul, ondrata, eratizon, 'e'eriţa roşie.

Hn pădurile amestecate şi pădurile de foioaseF ursul ne%ru !ari!al şi alte animale caretrăiesc n tai%aF lupul, 'ulpea, 'idra. Alte animaleF cinele enot, !ursucul american, cer!ul de<ir%inia.

Hn preria americană trăieşte o faună !o%ată mai ales n copitate (animale de talie mareFier!i'ore= de talie micăF rozătoare. Ca acestea se adau%ă numeroase păsări. $aracteristice suntF

!izonul (@isin !ison), antilopa americană (dispărută aproape complet), coiotul ($anis latrans),

37



'ulpea de prerie, multe rozătoare dintre care unele endemice (căţelul de pămnt : cinele de prerie), şarpele taur, crotalul, curcanul săl!atic, cocoşul de prerie.

Hn sud?'est, n re%iunile aride se ntlnesc şerpi cu clopoţei, păian&eni 'eninoşi,scorpioni.

Hn munţii din 'estul nord?american trăiesc unele animale de talie mareF ursul rizzli, !er!ecul de munte (*'is montana), cer!ul, căprioara, şi animale mai mici (iepurele, 'e'eriţa,

marmota).Hn America $entrală eistă o faună amestecată a celor două re%iuni ma&ore : >olarcticăşi neotropicală= sunt prezenteF şoarecele marsupial (endemism), porcul spinos ar!oricol, ursulcu trompă, şarpele !oa imperial, !oa curcu!eu, dintre păsăriF Quetzalul (ce fi%urează ca sim!ol

pe stema uatemalei).6auna insulelor Americii $entrale este mai săracăF şoareci, şo!olani ar!oricoli (cu !lană

preţioasă şi carne comesti!ilă), şoprlele a!undă (i%uana rinocer, i%uana cu mască), şerpii @oasu!ţiri, crocodilul de $u!a= printre endemismeF !roasca de Antile, salamandra ca'ernicolă,

!roscuţa liliputană #mint>illus.//. 6auna Americii de #ud este !o%ată datorită condiţiilor de dez'oltare etrem de

'ariate şi fa'ora!ile (sunt etinse suprafeţele desc>ise, cu 'e%etaţie ier!oasă de tufişuri, ce au

permis dez'oltarea ier!i'orelor, apoi carni'orelor, eistă re%iuni montane, cu condiţii dedez'oltare a unor elemente faunistice proprii, mari suprafeţe sunt ocupate de păduri tropicaleumede).

i'ersificarea faunei determină di'izarea re%iunii neotropicale nF. #u!re%iunea c>iliano?pata%oneză (teritorii desc>ise, re%iuni montane, stepa, deşerturi,

pampas)2. #u!re%iunea !raziliană (teritorii nc>ise, dominate de pădurea tropicală#u!re%iunea $>iliano?pata%oneză cuprinde sudul continentului şi o fşie ce mer%e spre

nord n zona naltă a Anzilor. intre elementele faunisticeF condorul (răspndit n zona naltă aAnzilor cuadorului, pnă pe stncile ţărmului sudului), nandul (I>ea darGin) (din podişurile@oli'iei pnă n +ata%onia de sud), lama (răspndită n zona alpină a cuadorului şi +erului,

pnăn sud, n $mpiil +ata%oniei şi Bara de 6oc= cu 2 specii săl!aticeF %uanaco şi 'i%onia : mai mică şi cu lnă mai fină= 2 specii domesticeF lama propriu?zisă, alpa%a.Hn Anzi eistă şi unele elemente relicteF marsupiale, cer!ul pudu ( (udu pudu) (n Anzii

$>ilieni), ursul cu oc>elari (,remarctos ornatus) (Anzii din +eru şi $>ile).Hn pampasurile ar%entiniene alături de nandu sunt prezente rozătoare (mai ales cele

săpătoare= formele săritoare, caracteristice pentru stepele şi deşerturile altor continente, aicilipsesc complet)F 'iscacia?'iscacia (ec>i'alent al marmotei de stepă), tuco?tuco (Ctenomsma#ellanicus), mara (iepurele de pampas). #e mai ntlnescF pisica pampasurilor ( elis

paeros), micul cer! de pampas (7docoileus bezoarcticus), nutria, tatui, cinele lui a%ellan(Canis a#ellanicus) (cel mai mare dintre carni'orele din America de #ud, răspndit n

pădurile de fa% ale Bării de 6oc, +ata%oniei, $>ile).

6auna spontană (nandu, cer!i, rozătoare mari) a fost n mare parte distrusă de europenidatorită etinderii creşterii 'itelor (cornute mari) dar şi a cailor. A fost de asemenea adusiepurele din uropa, care s?a nmulţit foarte mult n Ar%entina, de'enind dăunător pentruculturi (cea ce a determinat o campanie de distru%ere).

#u!re%iunea @raziliană cuprinde nordul, centrul şi estul continentului. 6auna se adăposteşten pădurile tropicale, c>aco, catin%a, campos cerrados, llanos.

+ădurea se remarcă prin prezenţa unei lumi animale foarte 'ariate şi !o%ate. "icăieri pesuprafaţa lo!ului nu se ntlneşte o faună att de adaptată la 'iaţa ar!oricolă. ste de su!liniatcă un număr mare dintre mamifere au coada pre>ensilă.

Hn %eneral, su!re%iunea !raziliană este patria maimuţelor (maimuţe urlătoare, maimuţecapucini, maimuţe mătăsoase), tapirilor (,apirus americanus), leneşilor ( /radpus trdactilus).$er!ul de pampas, cer!ii suliţari etc. fac parte la rndul lor din ier!i'orele endemice.

$arni'orele sunt de asemenea numeroaseF ursuleţul cu nas ("asus rufa), 'idra uriaşă !raziliană, cinele primiti', &a%uarul ( (anthera onca). Cor li se adau%ă o 'ariată faună derozătoare printre care amintim porcul spinos cu coadă pre>ensilă (Cercolabes prehensilis),

38



'e'eriţa !raziliană, porcul de apă capi!ara, a%uti , paca. /nteresante sunt ndeose!i tatuul( (riodontes #i#anteus) şi furnicarul ( rmecopha#a).

Hn această su!re%iune trăiesc numeroase specii de lilieci (&ampirium spectrum), marsupiale(oposumul, şoareci marsupiali), reptile (anaconda, şarpele re%al, crocodilul de uatemala,caimanul de mlaştină, şoprla cu coadă de crocodil).

trem de 'ariată este lumea păsărilor, unde ntlnim tucanul, coli!ri, papa%ali, pasărea

clopot, pasărea?olar etc. +eştii au ca reprezentanţi specifici ţiparul electric (Gmnotuselectricus) şi piranDa. e o !o%ăţie fără seamăn este lumea insectelor, n ma&oritatea lor necunoscute ncă, din care nu lipsesc păian&eni uriaşi ( vicularia5.

/nsulele alapa%os au o faună proprie cu un pronunţat caracter endemic (ca de altfel şiflora). intre endemismele faunistice : porum!elul "asapelia, anumite specii de cormorani,cocostrci, pin%uinul de alapa%os (#p>eniscus manduculus) (cel mai nordic element al acestui%en), !roasca ţestoasă uriaşă (,estudo elephantopus).

Hn /nsulele 6alkland trăiesc pin%uini, al!atroşi, pescăruşi, o muscă fără aripi, insecta luiIaco'iţă ( ntarctica racovitzai) etc. atorită condiţiilor restricti'e de climat şi suprafeţeireduse a ariei continentale numărul şi 'arietatea speciilor de animale este redus.

#olurile Americii/nterrelaţiile dintre relief, climă 'e%etaţie se răsfrn% asupra n'elişului pedo%enetic alcontinentului american. Hn %eneral se constată o du!lă zonalitate latitudinală de o parte şi dealta a ecuatorului a principalelor tipuri de soluri, o zonalitate altitudinală coondiţionată de

prezenţa reliefului muntos şi apariţia unei 'arietăţi de soluri intrazonale.-olurile tundrei arctice se află n strnsă alternanţă cu solurile poli%onale tipice şi

litosolurile. #u!stanţa or%anică pe !aza căreia s?au format o constituie 'e%etaţia săracă detundră descompusă parţial datorită acti'ităţii limitate a microor%anismelor. Hn consecinţă, ele au%rosimi reduse, sunt !o%ate n reziduu mineral şi au o fertilitate etrem de mică. Astfel desoluri se ntlnesc n perimetrul Ar>ipela%ului Arctic şi pe ţărmurile lipsite de %>eaţă perenă aleroenlandei.

+e continent, n re%iunea pădurilor, şi fac apariţia solurile de tundră intens %leizate(inceptisolurile după clasificarea americană) cu o lar%ă desfăşurare n +eninsula Alaska, nordul$anadei, +eninsula Ca!rador.

#pecifice sunt aici tur!ăriile şi mlaştinile, ecesul >idric şi acti'itatea !iotică redusă, ceea cedetermină un %rad limitat de >umificare.

-podosolurile, respecti' solurile podzolice şi cele !rune acide au cea mai mare răspndirere%ională, ocupnd partea central estică a Americii de "ord, respecti' centrul şi sudul+eninsulei Ca!rador, 5erra "o'a, "oua #coţie, "oua An%lie, re%iunea arilor Cacuri. Astfel,n re%iunile cu altitudini modeste s?au format solurile tur!o?%leizate mlăştinoase, datorităecesului de apă. impotri'ă, n sud şi est, odată cu nălţarea reliefului, su! pădurile defoioase, s?au format soluri !ine structurate, nţelenite, cu o fertilitate mai redusă.

acă pnă la latitudinea arilor Cacuri constatăm o zonalitate latitudinală, la sud deacestea ea primeşte un pronunţat caracter lon%itudinal, zonele de soluri orientndu?se de?alun%ul meridianelor, n strnsă corelaţie cu aportul precipitaţiilor. #olurile podzolicecaracterizează partea nordică a litoralului atlantic, mai umedă şi răcoroasă.

Hn America de #ud solurile podzolice apar n +odişul +ata%oniei, Bara 6ocului şiAr>ipela%ul 6alkland.

Molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri le'i%ate, cernoziomuri roşcateetc. se desfăşoară ntre 21] şi -0] lat.". $ernoziomul propriu?zis apare n +odişul +reriilor pesuprafeţe mai nalte, ocupate de o 'e%etaţie de stepă, unde ntrea%a cantitate de apă infiltratăeste adusă prin e'apotranspiraţie spre suprafaţă.

Hnspre sud, n +odişul $olorado sua n +eninsula Mucatan ntlnim soluri cernoziomicesu!tropicale.

-olurile su%tropicale şi tropicale ocupă suprafeţe cuprinse ntre 30] lat." şi #. lem!racă o %amă 'ariată de tipuri şi su!tipuri datorită particularităţilor impuse de climă,'e%etaţie şi relief. ominante sunt solurile lateritice %al!ene sau roşii. #olurile roşcate se

39



suprapun suprafeţelor mai nalte, n 'reme ce solurile %al!ene ocupă re%iunile mai &oase din+eninsula 6lorida şi nordul olfului eic.

+e măsură ce naintăm spre 'estul continentului şi cu creşterea aridităţii ntrăm n domeniulsolurilor castanii ce co!oară spre sud pnă n +odişul eican. Hn re%iunea masi'elor >erciniceşi n +odişul Clano stacado ele au o nuanţă roşcată, formnd solurile !run?roşcate.

ult mai reprezentati'e sunt nsă solurile din zona tropicală şi su!tropicală a Americii de

#ud, mai dez'oltate spaţial n comparaţie cu fşia similară din America de "ord. Hn +odişuluDanelor şi piemontul Anzilor apar lateritele roşii tipice. Hn aceleaşi zone, dar mai ridicatealtimetric, creşte %radul lor de podzolire. +e ţărmul *ceanului Atlantic şi al ării $arai!ilor elealtrenează cu mlaştinile şi man%ro'ele.

#u! 'e%etaţia de sa'ană din +odişul @raziliei lateritele ocupă ntrea%a !ordură de est, pri'ile%iată su! raportul cantităţilor de precipitaţii căzute. Hn această re%iune ele acoperă c>iar şi su!stratul sierrelor mai nalte.

Hnspre sud apar soluri !run?roşcate cu intercalaţii de laterite.Hn sa'anele cu păduri de tip campos, dominante sunt solurile roşcate, iar n cele ier!oase,

solurile roşii?cenuşii.* alternanţă remarca!ilă ntre solurile roşcate, specifice sa'anelor şi solurile !rune?roşcate,

specifice pădurilor uscate, caracterizează ntinse suprafeţe din $mpia ran $>aco.-olurile "alomorfe ocupă suprafeţe nota!ile, att n America de "ord (mai ales n zonaaridă, endoreică, a arelui @azin, a deşerturilor ila, o&a'e, 5eas) dar şi n America de #ud(la contactul dintre Ca +lata şi #ierrele +ampine, respecti' n ran $>aco şi n nordul +odişului+ata%oniei). le apar nsă ca soluri intrazonale att n perimetrul climei temperate, ct şi n ceasu!ecuatorială.

En areal cu astfel de formaţiuni pedo%enetice este cel din !azinul rului #lado, de l apoalele#ierrei "e'ada, unde climatul a fa'orizat circulaţia ascendentă a sărurilor şi formarea unor 'aste suprafeţe cu soloneţuri şi solonceacuri.

-olurile roşii ecuatoriale de lar%ă etensiune n America de #ud, sunt reprezentate prinlaterite podzolite. En rol importnant n pedo%eneza acestei re%iuni l au re%imul precipitaţiilor

care determină o spălare foarte acentuată a sărurilor din orizonturile superioare, respercti' oconcentrare a acestora la !aza profilelor.Cateritele şi solurile lateritice podzolite de pădure ecuatorială acoperă 'astele ntinderi, de

mare uniformitate morfolo%ică, ale !azinului amazonian, cu ecepţia zonelor inunda!ile undeecesul >idric duce la nmlăştinire. $uloarea nc>isă a rurilor din zonă este consecinţade!itului solid rezultat din spălarea materiei or%anice, a >umusului produs n mari cantităţi prindescompunerea totală a părţii or%anice.

-olurile regiunilor montane prezintă o eta&are ri%uroasă, 'arietatea acestora depinznd de poziţia masi'ului muntos n cadrul continentului : n strnsă corelaţie cu latitudinea : şi denălţimea sa. Hn zonele calde eta&area porneşte de la solurile lateritice !azale şi se continuă cusolurile montane roşii, solurile castanii cenuşii şi !rune de pădure. +e 'rfurile şi culmile nalte

ale $ordilierilor şi Anzilor apar litosolurile şi re%osolurile !o%ate n sc>elet.<ersantul 'estic, mai umed, al celor două catene muntoase ma&ore ($ordilieri şi Anzi) posedă soluri lateritice iar pe 'esrantul estic, mai uscat, se dez'oltă solurile castanii.

C"5 *IA6/ EA"A #/ $*"*/$A

/. +*+ECA5/A$ontinentul american a fost populat relati' trziu, de la " la #. America precolum!iană

era sla! populată, c>iar şi re%iunile ce apar fa'ora!ile unor densităţi umane mari. uropenii au%ăsit zone mari cu densităţi sla!e, sau lipsite de populaţie deşi condiţiile erau !une (e. $aliforniaera pustie).

aimuţele antropoide lipsesc din America, deci omul nu s?a născut aici. aimuţele

40



platirine din America s?au detaşat de primate naintea apariţiei strămoşilor antropoidelor şi>ominidelor.

$ele mai multe indicii arată ca primii colonizatori ai Americii au 'enit prin Asia de "a&un%nd n America de "ord peste pra%ul ce le%a, n perioada respecti'ă, estul Asiei de +en.Alaska.(? amerindienii sunt nrudiţi cu populaţiile Asiei de " prin caracterele lor fiziceF culoare %al!enă

a pielii, oc>ii ne%ri şi adesea nclinaţi, pomeţii proeminenţi, părul ne%ru şi drept, incisi'i n formăde lopată (aplatizaţi) ? n mormintele funerare 'ec>i si!eriene s?au %ăsit sc>elete asemănătoare celor descoperite nAmerica de "ord ? săpaturile ar>eolo%ice de la 5ele%rap> $reek (" $olum!iei @ritanice) au scos la i'eală uneltede o!sidiană datate 000 en şi asemănătoare cu cele din 8okkaido, datate 3000en ? lim!a Quec>ua seamănă cu o prototurcă).

#e pune şi pro!lema unei ori%ini pacifice. "u este eclus ca unii indi'izi să fi 'enit din <fără să treacă prin str. @erin%. Enele am!arcaţiuni c>ineze şi &aponeze puteau fi mpinse de furtunişi să a&un%ă pe coastele 'estice ale Americii. (se pune ntre!area dacă elemente ale ci'ilizaţiei din

epoca omon, ci'ilizaţie &aponeză din mileniul / en, nu ar fi pătruns pe ţărmul ecuadorian pentrua da naştere ci'ilizaţiei de <aldi'ia = influenţele c>ineze şi &aponeze pătrunse din 'est nu a'eaucum să modifice sensi!il compoziţia rasială amerindiană, deoarece era un material uman deacelaţi tip cu mi%ranţii pătrunşi prin Alaska.

istă unele elemente care pledează pentru deplasarea donspre icronezia, +olinezia,acronezia (indienii din Amazonia folosesc sar!acana ? tu!ul pentru suflat să%eţi : ca şi

populaţia !ăştinaşă din Asia de # = aceasta este o coincidenţă, sau sar!acana amazoniană şi areori%inea n Asia de # U

Enele ipoteze ndrăzneţe acceptă pătrunderea influenţelor indoneziene prin st,tra'ersnd *ceanul /ndian şi Atlantic. #e 'or!eşte şi de influenţe e%iptene, feniciene, %receşti,ara!e.

"imic nu este mai cert nsă ca popularea Americii prin "< (prin Alaska). 6luul dinaceastă direcţie a !eneficiat de unele a'anta&eF c>iar şi n condiţiile actuale este uşor pentru o !arcă rudimentară să treacă din Asia prin strmtoarea @erin% (10 km) spre America= iarnastrmtoarea este n%>eţată şi poate fi trecută cu piciorul= n timpul %laciaţiunii maime dincuaternar ni'elul *ceanului a scăzut astfel nct strmtoarea se putea trece pe uscat .

#e pune ntre!area dacă mi%ranţii nu au fost mpiedicaţi de calotele %laciare. #e ştie nsăcă %>eţarii din unţii #tncoşi nu au făcut ntotdeauna &oncţiunea cu calota canadiană, fiindaşadar inter'ale de timp n care eista un culoar de trecere " : # prin care se putea treceF pentruanul 1000 en eistenţa unui lar% culoar " : # este do'edită, dar omul pătrunsese cu mult naintem America. #ăpăturile ar>eolo%ice de la $alico ($alifornia) au scos la i'eală o!iecte datnd dinanul 41.000en, care se aseamănă cu o!iectele de la 6en 8o ($>ina) datate 7-.000 : ;0.000 en.

$ea mai si%ură do'adă a prezenţei omului n America (din seria do'ezilor 'ec>i) : sc>eletele umane de la #an ie%o ($alifornia), datate 4;.000en, n Anzii +erului : 'esti%ii datate20.000en, n +ata%onia : ;700en. eci, omul a stră!ătut cei -000 km ce separă Alaska de+ata%onia n cca. 40 000 ani.

#e apreciază că %rupurile care treceau din Asia n America erau alcătuite din puţiniindi'izi, au urmat trasee diferite n America, s?au izolat, ceea ce a dus la diferenţierea %rupurilor (astfel s?ar putea eplica faptul că sunt insule de indieni de statură mare : adulţii %rupului @ororoau n medie .7-m : n zone dominate de indieni de statură mică= unele %rupuri de indieni aucorpul fra%il, alţii sunt corpolenţi= eistă %rupuri de dolicocefali ce apar n medii dominate de

!ra>icefali). * trăsătură comună a amerindienilor este preponderenţa %rupei sanQuine 0. Hn%eneral, impresia de omo%enitate fizică a amerindienilor se impune faţă de unele trăsăturiori%inale cu caracter local.

Cim!ile amerindieneF se apreciază că n America Catină precolum!iană se 'or!eau cca.700 lim!i (5urnul @a!el)F Wuec>ua : 'or!ită de incaşi : era cea mai răspndită. /ncaşii sunt ceicare au ncercat o carto%rafiere a lim!ilor 'or!ite n America de #ud şi $entrală. Analiza

41



răspndirii lim!ilor 'or!ite arată situaţii interesanteF lim!i din aceeaşi familie pul'erizate n spaţiiizolate n cadrul unor domenii ale altor lim!iF 30 lim!i ale %rupului araGak erau 'or!ite n arealeizolate răspndite n toată Amazonia, pe litoralul Atlantic şi n Antile= lim!i din %rupul tupi?%uarani erau 'or!ite n +ara%uaD, dar şi pe ţărmul atlantic al @raziliei, n Amazonia= lim!acarai!iană era 'or!ită n Antile dar şi n !azinul superior al lui Tin%u (@razilia).

Hn ceea ce pri'eşte numărul amerindienilor ce populau America la sosirea europenilor,

aprecierile dau cifre ce 'ariază n limite foarte lar%iF unele estimări 'ec>i acordă cifra de mil pentru America de "ord şi ;?7 mil pentru America $entrală şi de #ud. Aprecieri ulterioarea'ansează cifre mult mai mariF 4?7 milioane pentru Anzi şi 40?4- milioane pentru ntre%ulcontinent. *!ser'aţiile recente cu a&utorul aerofoto%rametriei : care au depistat areale de 'ec>iculturi a%ricole şi aşezări nein'entariate n trecut : au ridicat cifra la 10 milioane locuitori

precolum!ieni.$>iar dacă se acceptă cifrele cele mai ridicate, America se prezenta nsă, la 'enirea

europenilor, ca un spaţiu sla! populat, cu 'aste teritorii practic nepopulate. America precolum!iană, deşi sla! populată, nu a fost lipsită de ci'ilizaţii a'ansate pentru acea perioadăFdouă mari ci'ilizaţii precolum!iene aparţin Americii AndineF 'astul /mperiu /nca (centrat pe Anzii

peru'ieni şi !oli'ieni, cu capitala la $uzco= /nca s?a remarcat prin or%anizarea socială de

ecepţie)= /mperiul Aztec (din +odişul eican, cu capitala la 5enoc>titlan), iar o altă mareci'ilizaţie, aDa, este centrată n +eninsula Mucatan, fiind renumită prin ampla dez'oltare a artei.5oate aceste ci'ilizaţii s?au do'edit a fi fra%ile faţă de colonizatori.eşi 'eniţi n număr mic, europenii au reuşit să creeze imperii 'aste, fără opoziţia

importantă din partea !ăştinaşilor. Amerindienii, reduşi la 'esti%ii de muzeu n #.E.A, mare partea $anadei, Antile, metizaţi sau nu, alcătuiesc fondul populaţiei locale n numeroase alte re%iuniale Americii (din acest punct de 'edere eistă mari diferenţe ntre America an%lo?saonă şiAmerica Catină).

Hn perioada imediat următoare anului 42, numărul amerindienilor s?a redus considera!ildatorită !olilor introduse de europeni (cronicile citează tri!uri care au fost reduse la _ de osin%ură epidemie de 'ariolă), datorită masacrării lor de către colonişti (masacrele au dus la

dispariţia completă a populaţiei auto>tone din unele re%iuni continentale sau c>iar din uneleinsule ale Americii $entraleF 8aiti).Aşadar, datorită reducerii numărului amerindienilor după 42, America post?colum!iană

se prezenta ca un spaţiu aproape 'id. Acest 'id a fost umplut, pe parcursul a - secole, prin importmasi' de populaţie (a fost o eperienţă necunoscută de alt continent).

+opularea Americii post?colum!iene a fost un proces social?istoric cu aspecte re%ionaledistincte n funcţie de caracterele popoarelor colonizatoare, de tipul de colonizare adoptat defiecare popor colonizator. $inci puteri europene s?au a'ntat spre America pentru a o colonizaF

patru dintre ele au ocupat 'aste teritorii (#pania, +ortu%alia, An%lia, 6ranţa), iar *landa s?amăr%init doar la un spaţiu restrns n raport cu celelalte.

$>iar dacă după instalarea europenilor n America s?a declanşat un curent de imi%rare

destul de pestriţ, fiecare din re%iunile Cumii noi poartă amprenta primului %rup colonizator.#e distin% două sisteme de colonizareF în nord' colonizatorii an#lo-sa0oni (au fostconfruntaţi cu un spaţiu %eo%rafic sla! or%anizat, ţelul lor era pămntul, pe care l?au cucerit pascu pas, l?au defrişat, desţelenit, culti'at, naintarea lor s?a făcut linear : de la est la 'est : o!li%nd !ăştinaşii să se retra%ă n re%iunile cele mai puţin fa'ora!ile a%riculturii= deci,colonizarea an%lo?saonă s?a făcut metodic, sistematic, constituindu?se un peisa& umanizatnou)= în sud' sistemul de colonizare iberic (a fost cu totul de altă natură, scopul era a'ansarearapidă, &efuirea a'uţiei indiene, ncărcarea cu prăzi masi'e= deci, nu s?a creat un front decolonizare= naintarea s?a făcut n diferite direcţii şi s?au format nuclee administrati'e : n

puncte de interes strate%ic, n re%iunile !o%ate n metale preţioase : care se spri&ineau pestructurile sociale preeistente).

Hn perioada -00?100, fluul de populaţie spre America este reprezentat mai ales de populaţii europene, ndeose!i ale /mperiilor colonizatoare. Acest flu a fost mult mai pronunţatn America de "ord. Hn America de #ud n această perioadă doar 300 000 i!erici au sosit, dar

42



aici aceştia formau clasa dominantă din punct de 'edere militar, administrati', proprietari de pămnt.

En aspect al populării Americii, cu implicaţii sociale importante, l constituie transferulde ne%ri din Africa, care a nceput pe la mi&locul secolului al T</?lea. $omerţul cu [a!anosuman\ s?a declanşat datorită insuficienţei minii de lucru pe plantaţiile create de europeni nre%iunile tropicale ale Americii. +rimele loturi au fost aduse pe plantaţiile din /ndiile *landeze,

apoi a cuprins areale %eo%rafice tot mai lar%i din $arai!e, " @raziliei, uDana, # Americiide "ord.upă 100, fluul mi%ratoriu spre America de #ud rămne n continuare mai sla!, dar

continuu, cu predominare netă a elementului sud?european n toate etapele dinaintea celui de?aldoilea Iăz!oi ondial. upa I //, a predominat un flu de populaţie asiatică (c>inezi,

&aponezi, indieni).Hn America de "ord, anii 140, 10 marc>ează două etape cu noi implicaţii n

structura etnicăF după 140 are loc o imi%rare masi'ă a populaţiei %ermane, irlandeze,scandina'e, care depăşeşte repede numărul imi%ranţilor an%lo?saoni= ncepnd din 10,structura imi%ranţilor se scim!ă n fa'oarea uropei eridionale şi *rientale (10 : dintotalul imi%ranţilor, 2-O pro'eneau din /mperiul Austro?En%ar, 22O din /talia, 20O din

Iusia). +opulaţia Americii de'ine aşadar din ce n ce mai pestriţă.Hncepnd din 30 sunt ela!orate le%i care limitează imi%rarea n #.E.A. şi $anada.#tructura etnică actualăHn America de "ord se poate 'or!i de o preponderenţă a al!ilor faţă de ne%ri, asiatici,

amerindieni (aici metisa&ul este foarte sla!). Hn America de #ud nici una din marile cate%oriiumane nu are preponderenţa att de e'identă precum al!ii n America de "ord. Aici nu s?acreat o !arieră rasială, metisa&ul fiind foarte pronunţatF metişi (al!iZamerindieni), mulatri(al!iZne%ri), zam!os (ne%ri Z amerindieni), c>olos (metişi şi amerindieni).

Populaţia al%ă (urmaşii coloniştilor europeni, sta!iliţi n număr mare odată cunceputul secolului T<///)F spanioli, portu%>ezi, !ritanici, francezi, olandezi, %ermani, italieni,

austrieci, un%uri, ruşi etc. Al!ii constituie %rupa demo%rafică dominantă n #.E.A. şi $anada(peste 7-O). Hn America de #ud populaţia europeană a a'ut tendinţa de a se sta!ili n re%iunilemai reci (Ar%entina : 0O populaţie al!ă, Eru%uaD : 0O). <alori reduse ale procentului

populaţiei al!e se ntlnesc n statele Americii Catine cu procent mare al populaţiei metisateF$olum!ia, 8aiti, cuador, uDana.

+onderea amerindienilor n populaţia actuală diferă n funcţie de e'oluţia istorică astatelor respecti'e. ?n merica n#lo-sa0onă numărul amerindienilor puri este foarte redus,apreciat la cca. mil (din care peste 2L3 sunt n $anada)F indienii care trăiesc n rezer'aţii şiinuiţii (esc>imoşii) ce trăiesc n nordul etrem. $el mai mare %rup de indieni din America de

"ord este "a'a&o, care trăieşte la de arele $anion, mai ales pe teritoriul Arizonei. Alte%rupuri mai mari de indieni se ntlnesc n akota de #ud. ?n merica )atină amerindienii sunt

n număr mai mare (cca. - mil)F uatemala (;-O), +eru (4O), @oli'ia (42O). "umărul celmai redus : indienii din !azinul Amazoniei , a căror scădere numerică, de la cca. 4 mil (la'enirea colonizatorilor) la cca. 20 000 (azi) a fost cauzată de !olile aduse de europeni, demasacre şi, mai recent, de desc>iderea spre dez'oltare a teritoriului amazonianF construireatransamazonianului şi a altor drumuri, despăduririle n di'erse scopuri, dez'oltarea sectoruluiminier).

+egrii : număr aprecia!il n America de "ord (#.E.A. : 3O, mai ales n #, n$arolina, <ir%inia, Couisiana, 6lorida, sau n oraşe mari din " şi F 9asG>in%ton $,@altimore, $>ica%o, etroit, "eG Mork (8arlem).

Hn America Catină cele mai mari procente ale populaţiei ne%re se ntlnesc n state şiteritorii ale Americii $entrale /nsulare unde populaţia nea%ră este ma&oritarăF peste 0O nAnti%ua şi @ar!uda, artinica, peste 2L3 n amaica, ominica, 8aiti, @ar!ados etc.

Asiaticii constituie ultimul %rup de imi%ranţi sosiţi n America= aceştia s?au ndreptatmai ales spre zona $arai!ilor, litoralul " al Americii de #ud. #e remarcă &aponezii, c>inezii,indieniiF uDana (-O indieni), #urinam (-O indonezieni). Hn #EA procentul asiaticilor este

43



de 4O (&aponezi, c>inezi, filipinezi). Hn @razilia se ntlneşte cea mai mare comunitate &aponezăde pe %lo!.

"umărul metişilor este minim n America de "ord, aceştia deţinnd procenteimportante nF l #al'ador (1-O), 8onduras (10O), "icara%ua (70O), $>ile (;;O), $olum!ia(41O).

America de azi este un continent sla! populat n comparaţie cu suprafaţa sa. +opulaţianumără peste 7-0 milioane locuitori, din care peste 20 milioane n America An%lo?saonă şicca. 4;0 milioane n America Catină.

Hncepnd din anii -0, procentul populaţiei Americii de "ord n populaţia modială ncepesă scadă, comparati' cu cel al ponderii populaţiei sud americane care creşteF -0 : Americade "ord (;.-O din totalul populaţiei mondiale), America de #ud (;O)= aziF America de "ord(-.2O), America de #ud (1.3O). plicaţia constă n e'oluţia diferenţiată a indicatorilor demo%rafici, mai ales a sporului natural şi a indicelui de fertilitate. #porul natural are 'alorireduse n #EA (7.7 la mie), $anada (7. la mie), n timp ce n ţările n curs de dez'oltare dinAmerica Catină eplozia demo%rafică este n plină e'oluţie (#" peste 30 la mie n 8onduras,uatemala, 8aiti= #" ntre 20?30 la mie n +ara%uaD, cuador, eic, "icara%ua). #unt şi state

cu 'alori de 0?- la mie a sporului natural, ceea ce le conferă o dinamică demo%rafică multmai armonioasă (Ar%entina, $>ile, $olum!ia, $u!a).ensitatea populaţiei, pe ansam!lul contientului este de două ori mai mică dect media

%lo!ului (cca.1 locuitoriLkmp), cu diferenţe mari la ni'elul statelor. $ele mai mari densităţi senre%istrează n statele cu epansiune spaţială redusă din !azinul ării $arai!ilor şi /stmul$entral AmericanF @ermude ( 40 locLkmp), @ar!ados (peste ;00 locLkmp), +uerto Iico(peste 400), artinica (peste 300) l #al'ador (peste 270). #tatele cele mai mari au densităţimici datorită unor restricţii de ordin natural (morfolo%ice şi climatice), apariţia (n #EA şi$anada) a ec>ili!rului demo%rafic condiţionat de dez'oltarea lor economică, măsurilor restricti'e pri'ind imi%raţia etcF #EA (21), $anada (3), @razilia ().

America este continentul cu o ur!anizare %lo!ală superioară mediei mondiale (Americade "ord : 7;O, America de #ud : 7O). +rocentele mari ale populaţiei ur!ane din #EA şi$anada sunt eplica!ile prin ni'elul ridicat de dez'oltare economică (sinonim cu afirmareaunor >a!itate moderne, de mari dimensiuni). #urprinzător poate părea nsă procentul ridicat al

populaţiei ur!ane ntr?un su!continent care se află ntr?o etapă inferioară a afirmării economiceF<enezuela (unul din cele mai mari procente de pe lo! : O), Eru%uaD, Ar%entina, $>ile(peste 10O), eic, @razilia (peste 70O).

Hn e'oluţia oraşelor americane se constată două tendinţeF dez'oltarea mult mai rapidă aoraşelor din zona tropicală faţă de cele de la latitudini temperate= n ţările n curs de dez'oltarecel mai rapid ritm de creştere l are oraşul cel mai mare a ţării. Hn ansam!lul continentului suntcaracteristice me%alopolisurileF

. @osGas> (@oston : 9as>in%ton, incluznd "eG Mork)2. $>ipitts ($>ica%o : +itts!ur%)3. #an #an (e%alopolisul $alifornian : #an 6rancisco : #an ie%o)4. e%alopolisul eican (sau a%lomeraţia ur!ană $iudad de eico)-. e%alopolisul @razilian (rezultat din contopirea a trei a%lomeraţii ur!aneF #ao +aulo, Iio

de aneiro, @elo 8orizonte).

atorită condiţiilor particulare de desfăşurare lon%itudinală, latitudinală şi altitudinală,America deţine şi o serie de recorduri ur!aneF? cele mai mari aşezări la altitudini mari (inclusi' cea mai naltă capitală : Ca +az, 400m=

@o%ota, Wuito)

? cel mai sudic oraş al 5errei : Es>uaia (-4°

47 lat.#)? cel mai nordic oraş al 5errei : 5>ule (77° 33 lat.")

44



+opulaţia ur!ană a #EA reprezintă 7-O din total.Ca ori%inea procesului ur!an nord american stau oraşele?porturi care au fost punctele

de sosire ale coloniştilor europeni, de'enind apoi pieţe mari de sc>im! şi centre industrialeimportante. 5ot ele a&un% primele oraşe milionare şi a%lomeraţii de tip me%alopolis. tinderea

procesului de ur!anizare către interiorul continentului s?a făcut prin puncte de spri&in de?alun%ul marilor flu'ii, canalelor, lacurilor. En salt important n desfăşurarea procesului respecti'

l?a reprezentat construirea $.6. (punctele de con'er%enţă a marilor linii fero'iare nlesnindapariţia oraşelor). +rocesul nceput de reţeaua fero'iară a fost a fost apoi accentuat de reţeauarutieră (apărnd forme noi de oraşe).

$aracteristică pentru #.E.A. este prezenţa unor mari concentrări de populaţie(me%alopolisurile) ce se remarcă prin dimensiunile lor. Ariile metropolitane, deşi concentreazăo mare parte a populaţiei ur!ane şi 'or concentra n continuare, totuşi creşterea lor nu mai eatt de intensă ca nainte (din contră, caracteristica ultimilor ani este o creştere mai intensă aoraşelor mi&locii şi mici şi o creştere de asemenea a spaţiilor din afara marilor metropole.

Hn %eneral oraşele americane au planul rectan%ular (cu intersecţii n un%>iuri de 0 °)=uneori ele sunt alcătuite din mai multe tronsoane (cartiere) cu planul stradal rectan%ular, dar cudirecţii diferite de la un tronson la altul. #unt rare cazurile cnd planul stradal e nere%ulat şi

asta numai atunci cnd 'atra este incomodăF e. #an 6rancisco. #unt nsă situaţii cnd 'atra cu%eomorfolo%ie incomodă a fost ni'elată nainte de a se construiF e. #eattle.6iecare oraş s?a străduit să ai!ă un centru (SdoGntoGnS) dominat de z%rie?nori (ct

mai sofisticaţi, ct mai nalţi), iar cartierele sunt n %eneral specializateF n doGntoGn sedesfăşoară acti'ităţile !ancare, administraţia, comerţul, iar cartierele rezidenţiale sunt la rndullor ierar>izate după starea socială. Ca periferie sunt cartierele industriale. #unt nsă şi oraşe lacare e %reu de separat cartiere specializateF e. Cos An%eles este considerat un SantioraşS.

$ele trei me%alopolisuri suntF @os>Gas> (@oston ? 9as>ins%ton), $>ipitts ($>ica%o ?+itts!ur%), #ansan (#an 6rancisco ? #an ie%o).

) @*#9A#8 este cel mai S'ec>iS me%alopolis al 5errei (e%alopolisul Atlantic),situat n ", se ntinde pe cca. 000km (ntre @oston şi 9as>in%ton, depăşind c>iar oraşul

9as>in%ton, incluznd şi Iic>mond, de unde şi denumirea mai recentă de @*#I/$8).Acest me%alopolis ocupă 2O din suprafaţa ţării şi cuprinde L- din populaţia #.E.A.$ele mai importante nuclee sunt "eG Mork, 8artford, +>iladelp>ia, @altimore, alături de caremai sunt şi alte localităţi ur!aneF +ro'idence, "eGark, o'er.

$apitala uniunii este 9as>in%ton, care numără peste ;00.000loc (-,;mil. n ariametropolitană), situat pe rul +otomac, a'nd o suprafaţă de 10kmp. A fost construit special

pentru a fi capitală, prelund funcţia aceasta de la +>iladelp>ia n 100. A rămas un oraş cufuncţii dominante politico?administrati'e, cultural?ştiinţifice şi comerciale, cu o foarte sla!ăindustrie (mai ales tipo%rafie, ec>ipament militar, ind. alimentară), fiind nsă şi un importantnod de transport (punct de con'er%enţă a - ma%istrale fero'iare, cu 2 aeroporturi).

"9 M*IJ este cel mai mare oraş al #.E.A. "u este nici măcar capitala statului din

care face parte, dar este principalul centru economic şi financiar al #.E.A. ste situat la'ărsarea flu'iului 8udson, fiind aşezat att pe continent ct şi pe insulele an>attan, Con%/sland şi #taten /sland.

/storia oraşului ca aşezare umană ncepe cu peste 3 secole n urmă (fondat documentar n ;2;). /n secolul T<// cunoaşte o e'oluţie teritorială importantă. (;4- ? olandezii cumpărăde la indieni insula Con% /sland, ;;4 ? en%lezii cuceresc acest teritoriu şi?i dau denumirea de

"eG Mork). n%lezii l stăpnesc timp de cca. un secol, timp n care oraşul capătă un deose!ita'nt economic. ar en%lezii nu erau interesaţi de felul cum creştea oraşul, ceea ce adeterminat o dez'oltare oarecum dezordonată n ceea ce pri'eşte stilul ar>itectonic şi structurastradală. *raşul a fost capitală a #.E.A. timp de - ani (71-?70).

/n 141 a luat fiinţă reater "eG Mork alcătuit din - cartiereF @ron, Wueens,

@rooklDn, Iic>mond, an>attan. <arietatea şi ori%inalitatea ur!anistică şi ar>itecturală aoraşului se datoreşte rapidei ur!anizări, pe de o parte, ct mai ales marii di'ersităţi etnice a populaţiei. Enele cartiere au căpătat c>iar un aspect specificF 8arlem a rămas cartierul ne%rilor,

45



9estside (fost @loomin%dale) este ma&oritar e!raic, Cittle /talD cuprinde n principal italieni, iar Mork'ille are componenţă ma&oritară en%leză.

/n ansam!lul său, "eG Mork a rămas oraşul secolului T/T, ultimul secol adău%ndu?idoar o fantastică nălţare pe 'erticală, tranformndu?l ntr?o pădure de z%rie?nori.

".M. de'ine cel mai mare oraş al 5errei n 2; cnd Condra şi pierde locul de frunte(depăşit ulterior de 5okDo şi apoi de $iudad de eico).

2. $8/+/55# ($>ica%o?+itts!ur%), numit şi e%alopolisul arilor Cacuri, (include şiic>i%an, arD, ilGaukee) este principala re%iune industrială a ţării de peste 2 secole.$el mai important centru este $>ica%o, al treilea oraş al #.E.A. ste a'anta&at de

poziţia sa %eo%rafică, pe ţărmul # al lacului ic>i%an (pe această cale na'ele aduceau aiciminereurile de fier şi căr!unii). *raşul este principalul nod de $.6. al #.E.A. din 1-;, ceea cea facilitat transportul cocsului din Appalac>i. e asemenea, pe calea ferată, canale şi şosele seaduceau din # %rne şi 'ite (din prerie), toate acestea impulsionnd afirmarea şi dez'oltarea detimpuriu a industriei.

Astăzi $>ica%o produce peste ;O din producţia industrială a #.E.A. (siderur%ie,electronică, automo!ile, petroc>imie), iar ca nod de comunicaţii se remarcă prin eistenţa acca.40 de linii de cale ferată, aeroporturi (*X8ara, idGaD, 8arlem, "ort>erlD /sland), fiind

cel mai mare comple portuar pe ape interioare din #.E.A.3. #A"#A" (e%alopolisul $alifornian, desfăşurat pe o distanţă de cca.000km, ntre#an 6rancisco şi #an ie%o)./ncludeF #an ose, ontereD, #anta @ar!ara, Cos An%eles, Con% @eac>, #an @ernardino, #anie%o.C.A. este al doilea oraş al ţării./n procesul dez'oltării sale a cunoscut mai multe perioade de creştere spectaculoasăF

? datorită fe!rei aurului californian care atra%e aici (după 141) mulţi căutători de aur,apar numeroase ntreprinderi industriale şi !ănci.

? după 10 (cnd fe!ra aurului trecuse de&a) $alifornia re'ine n atenţia Americii prinmarile resurse de petrol descoperite aici, ceea ce %enerează un nou 'al de imi%ranţi.

? apariţia şi dez'oltarea cinemato%rafiei (la 8ollDGood) constituie un alt momentimportant n e'oluţia teritorială şi funcţională a oraşului.etropola este lipsită de un centru, cartierele sunt numeroase, cu specific spaniol,

&aponez, c>inezesc (după ori%inea ma&orităţii locuitorilor din ele). 6uncţia industrială aa%lomeraţiei ur!ane este dată de industria petrolieră, industria c>imică, industria constructoarede maşini (a'ioane, rac>ete, automo!ile), siderur%ică, electronică etc.

#e mai remarcă şi alte a%lomeraţii ur!aneF? allas?6ort 9ort>? "eG *rleans?@aton Iou%e? inneapolis?#t.+aul

??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Geografia Continentelor - America.doc

Documents

Transcript of Geografia Continentelor - America.doc