SCHEMA GENURILOR LITERARE, CU SPECIILE LITERARE CORESPUNZATOARESunt incluse strict acele specii prevăzute de programa EN 2015

GENUL LIRIC

PASTELULDOINA POPULARĂ

GENUL EPIC

BALADA POPULARĂFABULASCHIȚA

BASMUL POPULARNUVELA

ROMANUL

GENUL DRAMATIC

Nu se cere nicio specie aparținând acestui gen, ci numai trăsăturile specifice genului dramatic. Totuși,

trebuie știute pentru exemplificarea trăsăturilor

generale ale genului, denumirile speciilor

dramatice: TRAGEDIACOMEDIA DRAMA

I. PLANȘA GENULUI LIRIC, CU TRĂSĂTURILE SALE ȘI CU ALE SPECIILOR CONȚINUTE

GENUL LIRIC(autorul își exprimă direct sentimentele/opiniile)

TRĂSĂTURI:- PREZENȚA EULUI LIRIC, IDENTIFICABIL PRIN PRONUMELE DE PERS. I

ȘI VERBELE CONJUGATE LA PERS. I - EXPRIMAREA DIRECTĂ A SENTIMENTELOR/GÂNDURILOR

- REPREZENTAREA UNEI LUMI FANTEZISTE, SUBIECTIVE- FOLOSIREA EXCLAMAȚIILOR RETORICE, A MĂRCILOR AFECTIVITĂȚII

(O! Ah!)- FOLOSIREA UNUI LIMBAJ EXPRESIV, ÎNCĂRCAT CU FIGURI DE STIL ȘI

IMAGINI ARTISTICE

PASTELUL(REPREZINTĂ/DESCRIE UN TABLOU DIN NATURĂ/UN LOC

ANUME/UN ANOTIMP)TRĂSĂTURI:

- DESCRIE LITERAR UN PEISAJ/UN LOC/UN ANOTIMP- EUL LIRIC MANIFESTĂ O STARE SUFLETEASCĂ LEGATĂ DE

SPAȚIUL DESCRIS- FOLOSIREA DESCRIERII LITERARE – A FIGURILOR DE STIL ȘI A

IMAGINILOR ARTISTICE- PREZENȚA UNOR INDICI SPAȚIALI ȘI/ORI TEMPORALI

DOINA POPULARĂ(CÂNTEC PUTERNIC SENTIMENTAL ȘI AFECTIV ÎN CARE EUL

LIRIC ÎȘI EXPRIMĂ TRĂIRILE INTENSE)TRĂSĂTURI:

- PREZENȚA UNUI ÎNCEPUT STEREOTIP SPECIFIC: ”Foaie verde...” - EXPRIMĂ SENTIMENTE INTENSE: DE DOR, JALE, ÎNSTRĂINARE,

REVOLTĂ, ETC- MUZICALITATEA SIMPLĂ/CANTABILĂ A VERSURILOR

- CARACTER POPULAR, AUTORUL FIIND ANONIM; - POATE FI OPERA MAI MULTOR AUTORI AVÂND ASTFEL ȘI

CARACTER COLECTIV- CARACTER SINCRETIC: POATE FI CÂNTATĂ ORI RECITATĂ,

ÎNSOȚITĂ DE DANS- PREZENȚA FORMELOR DE EXPRIMARE RETORICE: EXCLAMAȚII,

LAMENTAȚII, INTEROGAȚII

II. PLANȘA GENULUI EPIC, CU TRĂSĂTURILE SALE ȘI CU ALE SPECIILOR CONȚINUTE

GENUL EPIC(autorul își exprimă indirect sentimentele/opiniile)

TRĂSĂTURI:- PREZENȚA NARATORULUI, IDENTIFICABIL PRIN PRONUMELE DE

PERS. I ȘI VERBELE CONJUGATE LA PERS. I CÂND ESTE SUBIECTIV, ORI PRIN PRONUMELE DE PERS. III ȘI VERBELE CONJUGATE LA PERS. III

CÂND ESTE OBIECTIV- FOLOSIREA NARAȚIUNII, CA PRINCIPAL MIJLOC DE EXPUNERE- CONTOPIREA SECVENȚIALĂ A DESCRIERII ȘI A DIALOGULUI ÎN

CADRUL NARAȚIUNII- PREZENȚA PERSONAJELOR

- PREZENȚA UNUI SUBIECT/A UNEI ACȚIUNI DEZVOLTATE LOGIC PE MOMENTELE SUB. (expozițiunea, intriga, desf. Acțiunii, p. Culminant,

deznodământ)- STRUCTURAREA OPEREI ÎN: CAPITOLE, PĂRȚI, VOLUME

BALADA POPULARĂ(POEM NARATIV AMPLU, ILUSTRÂND MOMENTE DE VITEJIE,

LUPTE, PERSONALITĂȚI FAIMOASE, ISTORICE ORI RECUNOSCUTE DE POPOR – haiduci, căpetenii, oșteni, boieri,etc – DAR ȘI PERSONAJE MITICE/LEGENDARE, ORI FANTEZISTE

--> Meșterul Manole, ciobănașii din Miorița, etc )TRĂSĂTURI:

- EVOCĂ GESTURI/ACTE DE VITEJIE ORI EXCEPȚIONALE- PREZENȚA PERSONAJELOR- IDENTIFICAREA UNUI EROU

- REPREZENTAREA EXAGERATĂ/HIPERBOLIZATĂ A CALITĂȚILOR EROULUI

- CARACTER SINCRETIC: POATE FI CÂNTATĂ, INTERPRETATĂ PE ROLURI, RECITATĂ, ÎNSOȚITĂ DE DANS

- CARACTER POPULAR, AUTORUL FIIND ANONIM; POATE FI OPERA MAI MULTOR AUTORI AVÂND ASTFEL ȘI CARACTER COLECTIV

FABULA(POEM NARATIV ALEGORIC CE SATIRIZEAZĂ

DEFECTE/MORAVURI/MENTALITĂȚI ERONATE/DEPRINDERI GREȘITE PRIN INTERMEDIUL UNOR PERSONAJE

ANIMALE/PLANTE/FENOMENE ALE NATURII/LUCRURI, CARE SUNT PERSONIFICATE )

TRĂSĂTURI:- SATIRIZEAZĂ/IA ÎN DERÂDERE DEFECTELE OAMENILOR – are deci

un caracter SATIRIC- CRITICĂ RĂUTĂȚILE, NEDREPTĂȚILE, ABUZURILE DE PUTERE,

ETC – are deci un caracter CRITIC- UTILIZAREA PERSONIFICĂRII

- PREZENȚA PERSONAJELOR- FOLOSIREA NARAȚIUNII, ÎMPLETITĂ CU DIALOGUL ȘI/ORI

DESCRIEREA- ARE DOUĂ PĂRȚI: POVESTEA PROPRIU-ZISĂ + MORALA (de regulă,

morala se găsește în încheiere)

SCHIȚA(OPERĂ NARATIVĂ ÎN PROZĂ, DE SCURTĂ ÎNTINDERE, CU PERSONAJE PUȚINE, SURPRINSE ÎN SITUAȚII SPECIFICE

EXISTENȚEI LOR, ORI ÎN SIT. COMICE/RIDICOLE/TENSIONATE)

TRĂSĂTURI:- PREZENȚA UNUI NUMĂR MIC DE PERSONAJE

- ACȚIUNEA ESTE COMPRIMATĂ, DESFĂȘURÂNDU-SE PE O PERIOADĂ SCURTĂ DE TIMP ȘI ÎN PUȚINE SPAȚII/LOCURI

- PERSONAJELE SUNT CARACTERIZATE SCHEMATIC, PE BAZA ANUMITOR TRĂSĂTURI DOMINANTE

- ACȚIUNEA ESTE DRAMATIZATĂ, FIIND FOLOSIT MASIV DIALOGUL

- NARAȚIUNEA SE ÎMPLETEȘTE CU DIALOGUL ȘI/SAU MONOLOGUL

BASMUL POPULAR( OPERĂ POPULARĂ EPICĂ ÎN PROZĂ, CARE PREZINTĂ

NARATIV LUPTA DINTRE BINE ȘI RĂU, CU EVENIMENTE, PERSONAJE ȘI ELEMENTE SUPRANATURALE/FABULOASE )

TRĂSĂTURI:- PERSONAJUL PRINCIPAL ARE ATRIBUTELE EROULUI SALVATOR: E

VITEAZ, BUN, CINSTIT, CREDINCIOS, OPTIMIST, FRUMOS ETC- EROUL DEPĂȘEȘTE PROBELE INIȚIATICE/ÎNCERCĂRILE

- DEPĂȘIND PROBELE, EROUL E PREGĂTIT SĂ SE CONFRUNTE CU ANTIEROUL, ORI SĂ-ȘI ÎMPLINEASCĂ MISIUNEA

- MOMENTUL CONFRUNTĂRII DINTRE EROU ȘI ANTIEROU/RĂU- TRIUMFUL BINELUI ASUPRA RĂULUI ȘI RĂSPLĂTIREA EROULUI

(CU ÎMPĂRĂȚIE ȘI SOȚIE ALEASĂ)- PREZENȚA PERSONAJELOR CU PUTERI SUPRANATURALE: ZMEI, ZÂNE, CAI NĂZDRĂVANI, SF. DUMINICĂ/VINERI, DUMNEZEU, SF.

PETRU, CĂPCĂUNI, ANIMALE FABULOASE, MONȘTRI, ETC- - FOLOSIREA FORMULELOR INIȚIALE, MEDIANE ȘI FINALE; AU ROLUL DE A-L INTRODUCE/SCOATE PE CITITOR ÎN/DIN LUMEA

SUPRANATURALĂ A BASMELOR

NUVELA(OPERĂ NARATIVĂ ÎN PROZĂ DE ÎNTINDERE MEDIE, CU UN

SINGUR FIR EPIC, O ACȚIUNE CONCENTRATĂ ȘI UN CONFLICT MENIT SĂ EVIDENȚIEZE TRĂSĂTURILE/PROFILUL

PERSONAJULUI PRINCIPAL )TRĂSĂTURI:

- ACȚIUNEA ESTE CONCENTRATĂ ÎN JURUL PROTAGONISTULUI- SUBIECTUL SE CONSTITUIE DINTR-UN NUMĂR RESTRÂNS DE

SECVENȚE ELOCVENTE/SUGESTIVE PENTRU EVOLUȚIA CARACTERULUI PROTAGONISTULUI

- PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE SURPRINS ÎN SITUAȚII LIMITĂ, CARE-I VĂDESC CARACTERUL/CONFLICTUL INTERIOR SAU

EXTERIOR- CARACTERIZAREA PERSONAJULUI/PERSONAJELOR ESTE

MINUȚIOS REALIZATĂ- PREZENȚA UNUI NUMĂR MIC DE PERSONAJE, GRAVITÂND ÎN

JURUL PROTAGONISTULUI

ROMANUL( OPERĂ NARATIVĂ DE MARE ÎNTINDERE ÎN PROZĂ, CU PERSONAJE NUMEROASE, CU SUBIECTUL COMPLEX ȘI

AMPLU DEZVOLTAT ȘI CU CONFLICTE MULTIPLE )TRĂSĂTURI:

- SUBIECTUL ESTE COMPLEX, FIIND DEZVOLTAT PE NUMEROASE SECVENȚE DETALIATE

- PERSONAJELE SUNT NUMEROASE ȘI COMPLEXE- SUNT PREZENTATE MAI MULTE FIRE EPICE/PLANURI NARATIVE

(ADICĂ MAI MULTE POVESTIRI/DESTINE ALE DIFERITELOR PERSONAJE/CONFLICTE)

- PREZENȚA UNUIA SAU A MAI MULTOR PROTAGONIȘTI- ACȚIUNEA POATE FI DESFĂȘURATĂ PE O PERIOADĂ DE TIMP

ÎNDELUNGATĂ ȘI ÎN DIVERSE ȘI/ORI ÎN NUMEROASE SPAȚII/LOCURI

- FACE UZ DE TOATE TEHNICILE LITERARE ȘI MIJLOACELE DE EXPRESIVITATE ȘI COMUNICARE

Noțiuni generale pentru realizarea unor compuneri bune

Câteva sfaturi prietenești și destul de utile:

– învățați formulările specifice, folosite la clasă și adaptați-le cât mai natural cerințelor– respectați structura:

• ipoteză - partea de început formulată în funcție de cerință• argumentarea – cu două alineate, câte unul pentru fiecare argument; iar

fiecare argument trebuie ilustrat cu imagini/secvențe potrivite preluate din textul dat/suport, ori, pentru compunerile argumentative, cu exemple adecvate preluate mai ales din experiența voastră (școală/preocupări) și cultura personală însușită

• concluzia – partea de final, care întărește o dată în plus cele afirmate în ipoteză și în care vă recomand să mai adăugați noi informații/argumente ”surpriză”

– compunerile pot fi :• de apartenență la gen/specie literară – caz în care veți folosi pe post de

argumente trăsăturile specifice acestora (de-aceea trebuie să învățați cel puțin câte patru trăsături pentru fiecare dintre genurile și speciile literare prevăzute în programă – le găsești în planșele realizate mai sus)

• de caracterizare de personaje – formatul compunerii poate ține cont de cele două modalități de caracterizare: directă și indirectă (amintiți-vă: c. directă este realizată atunci când naratorul dezvăluie direct trăsături ale personajului, când alte personaje îl descriu pe acesta, ori când personajul însuși se autocaracterizează); c. indirectă – atunci când identificăm trăsături morale/fizice interpretând comportamentul, modul de a acționa, de a vorbi, de a se îmbrăca, etc

• de ilustrare a mesajului – caz în care trebuie citit cu atenție textul suport, împărțit apoi pe secvențe ce conțin idei/momente/întâmplări distincte; trebuie ”văzută” ideea principală/centrală, dar și felul cum este aceasta ilustrată din ”bucăți” distincte (adică din secvențe), precum și modul expresiv de ilustrare a ei – figurile de stil, imaginile artistice, modurile de expunere utilizate pentru reprezentarea ideii de bază; alegeți voi secvențele pe care să le folosiți pentru ilustrarea ideii/mesajului central – de aceea este necesar să secvenționați textul dat

• despre semnificația titlului operei – aceasta este cam la fel ca cea despre mesaj, doar că trebuie pus accentul în ipoteză pe semnificația titlului; însă aceasta nu poate fi disociată/separată de ceea ce reprezintă mesajul central al textului; dacă titlul numește un personaj principal, vom vorbi despre acesta în compunere (căutăm trăsăturile sale caracteristice și identificăm rolul și importanța sa în fragmentul dat), dacă este numit un loc, ori vreun anotimp, ori vreo temă, toate acestea trebuie folosite ca indicii utile în descifrarea semnificației titlului (de exemplu: texte ca Popa Tanda, Doamna Chiajna, Domnul Trandafir, etc fac referire la personajele principale ale operelor amintite; Miezul iernii, Vara, Seara, Noaptea – descriu perioade/anotimpuri; Lacul, În Munții Neamțului, Pe baltă, etc – descriu locuri, peisaje; La seceriș, La cules, La scăldat – fac referire la activitățile centrale conținute în text, etc)

• de argumentare pe marginea unei teme/idei date; găsiți argumente pe care să le ilustrați cu exemple prin puterea experiențelor voastre, din mediul școlar, cu informații de la alte discipline școlare care au atingere cu tema dată, din lecturile voastre, din mass-media, etc

• narative și/ori descriptive – trebuie construit un subiect cu ajutorul imaginației, pe momentele subiectului, concentrând acțiunea în puține rânduri; nu omiteți descrierea, fie că e cerută sau nu; folosiți expresii și imagini sugestive, enumerații, comparații, epitete; nu uitați de adjective!