Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

rlfryr

t,

Jean M. Twenge

GENERATIA,

INTERNETULUItraducere din limba englezd de

LOREDANA BUCUROAIA

CUPRINS

Ir:rtroducere. Cine sunt cei din generafia iGen pi de unde g{w0 ......7

Anul napterii, ca punct de referinfd... ...............12

Denumirea .............15

Date1e............ ..........1'6

Datele demografice gi impactul la nivel global............ '........2L

Cdhtextul...... ..........21'

Precizdri suplim'entare ................23

O privire spre viitor......... ................................ ........................26

1. Fdrd grabd - maturizare lentd..... .......................28

Cum (nu) ies in orag pi (nu) igi fac de cap ..............................2g

tnterludiu despre motivele pentru care adolescentii

se comporti mai pufin ca nigte adulfi - gi de ce

nu este nici bine, nici rdu......... ...................36

Permisul de conducere ........,.......38

Disparilia copiilor cu cheia de gAt...............................:...........42

Scdderea numdrului de adolescenfi care lucreazd ................M

irr,rprumuturile de la banca intitulati ,,Mama giTata" .........49

Dacd bei, pier2i.................................... ...............51

Mafurizarea 1en14....................

Asta se intAmpld pentru cX adolescenfii sunt

mai responsabill?................. .....,..................58

Parteneri, nu prizonieri ...'..................;....,...........61

6.2. Internet: timpul online - gi celelalte tipuri de mass-media..67

Toatd lumea le folosepte: relelele sociale........... .....................72

Sunt cirlile pe cale de disparifie? ....................80

Pisici amuzante - marea compilalie a anului 2017! ..............88

Nu in persoand - aldturi de tine, ir,sd doar virtual ...............92

Statul cu prietenii........ ................94

Sd mergem impreund (sau nu)......... ................97

Partea intunecatd a tehnologiei - fericirea

pi sdndtatea minta16......... ..........................102

Creierul primitiv, FOMO pi competenlele sociale ..............1t7

Nesiguranla - noua crizd a sdndtdlii mintale.......... .............121

Totul (nu) este minunat ..........122

Singur pi exclus........ ..................124

Teama de a trdi: depresia........ ........................129

O epidemie de suferinld - tulburarea depresivi majord,

automutilarea pi suicidul . ........138

De ce s-au inmullit problemele de sdndtate mintali?.........143

Lipsa de somn............. ...............L46

Ce putem sd facem?...... .............151

Nereligios: pierderea interesului fald de religie(9i spiritualitate).................. .......................154

Parte din turmd: participarea la activitdfile

religioase publice.......... .......156

Credinciopi, dar a1tfe1....... ........160

Convingeri religioase personale..... ...............1,62

Religia versus secolul XXI................ ...............166

,,Spiritual, dar nu religios" a devenit,,Nici religios,

nici spiritual' .........................167

Decalajul: polarizarea religioasd in funcfie de ras5,

statut socioeconomic ai regiune...... ..........170

Prea multe reguli - ce a dus la declinul religiei ..................176

Un fel de Europd, dar cu magini mai mari -viitorul peisajului religios .........................181

Izolat, dar nu intrinsec - mai multd siguranfd,

mai pulind implicare civicd............ .................184

RdmAi in siguranld...... ...............185

Pericolele alcoolului pi siguranla fumatului (de iarbd) ......1'87

Sciderea numerului de violenle gi agresiuni sexuale .......192

Fdrd riscuri, vd rog............ .........195

Un spaliu sigur pentru toli studenlii .............197

Siguranla casei, oriunde te-ai afla ..................203

Este treaba ta sd ne protgezi gi sd ne fii in siguranfd..........205

Cum am ajuns aici?..... ...............210

Avantajele gi dezavantajele protecfiei ............212

Gata cu motivalia intrinsecd...... ......................216

Sunt aici doar pentru cd trebuie - atitudinil e fal6. de gcoald" . .219

Grija f al6 de ceilalli pi comunitatea ..................... ..................223

Ce invafd ei in mediul online? ........................226

Nesiguranfa venitului: munca pentru cAgtig,

nu pentru cumpdrdturi .............230

Cea mai bund parte a unei slujbe ..................232

Un loc de muncd .......................239

Munca este pentru bdtrani............. .................24'1.

Voi reugi? ............245

Agteptdri: iluziile s-au spulberat pdnd la urm5? ........... ......248

Ce vor: marketing pentru iGen............... ........251'

Nedefinit: sexul, cesdtoria gi copiii..... ............260

Sexul in epoca Tinder ...............26t

Generafia porno............ ............27-1.

Molipsirea de sentimente .................... ............274

O sd mi cdsdtoresc... la un moment dat ..............................280

Nu sunt sigur cd vreau copii... .......................286

lncluziune: despre LGBT, gen pi rasd in noua ere...............29-J.

LGBT: iubirea cAptigd ...............292

Tdndr pi trans.............. ...............300

Rolurile de gen: cine ce face? .............. ...........302

J.

4.

7.

8.

9.

Rasa: cu tofii impreun5, dar cu o oarecare reticenli....:......309

Spaliile sigure, retragerea invitafiilor gi avertismentele ....320

Sd fie vorba doar despre cAfiva activigti

sau despre un nou standard?...................................,..,....326

Microagresiunile: o mie de mici tdieturi...............................328

Disculiile libere gi deschise........ .....................331

10. hdependent opinii po1itice.............. .............333

Problemele partidelor politice i.............. ..........335

Polii politici..Legalizarca marijuanei, avortupile legale, pedeapsa

cu moartea gi controlul armelor: fiecare sd facd

orice vrea - viziunea libertariand.. ...........346

Pur pi simplu, nu am incredere gi nu weau sd mi implic....357

Nu sunt lln mare fan al gtirilor .......................365

Concluzii. inlelegerea - gi salvarea - generafiei internetulvl ....369

Lasd telefonul deoparte....... ......371.

Trucuri uti1e............... ................:376

Nudurile pi pomografia."................... ..............380

Lipsa interacliunilor in persoani.. ..................382

Lupta cu anxietatea gi cu depresia ................384

Maturizarea 1entd.............. .........387

in siguranld, dar nu nepregdtifi.... ...............,..390

Tinerii iGen in sdlile de clasd .............. ............393

Angajarea tinerilor iGen - gi incercarea de a-i convinge ,

si-pi pdstreze serviciuf-..... ........................397

Ce urmeazi pentru iGen?............. ...................402

'lMulfumiri..... ........403

Note bibliografice .............. ...........:...................405

Indice............ -.......423

wirdgft F'

bovEL&., o

FARA GRABA -

1

MATURIZenT rlNrA

tntr-o dupd-amiazd insoritd de toamnd ajung la un

liceu de lAngd San Diego qi md indrept spre sala de clasd

unde se line cursul de psihologie' Profesorul le aminteqte

elevilor cd lunea viitoare au test Ei le spune cd astdzie "o zi

de muncd" in care sd-Ei organizeze notilele Ei sd revadd ce

au de invdlat. Mutdm doud birouri pe palierul din afara

sdlii de clas6, iar profesorul alege un elev, dintre cei care

au primit permisiunea pdrinlilor de a discuta cu mine'

,,A)arl", strigd ef iar o fatS cu pbrul negru 9i lung ridicd

mAna gi rdspunde ,,Da!" '

Azar emani un entuziasm nivalnic in legdturi cu

aproape orice, vorbind in ritmul rapid si ritmat care iicaracterizeazit pe mul1i dintre adolescenlii din sudul

Californiei. ,,Ali vdzut filmul Spy? Este atAt de bun"' !49-

negte ea. CAnd o intreb dacd are un cAntec preferat' imi

spune: ,,Da. .Wildest Dreams", al lui Taylor Swift' "Blankdpu.",, al lui Taylor Swift, 9i <Bad Blood", al lui Taylor

Swift.- ,,Sd inleleg cd ili place Taylor Swift", o tachinez eu'

,,Nu neapdrat, doar am memorat toate versurile cAntecelor

ei", rdspunde ea. CAnd o intreb ce ii place sd citeasc5' imi

rispunde: ,,Harry Potter este viafa mea - il iubesc'" imi

z8 Jean M. Twenge (IENERATIA INTERNETULUI Z9

spune ci nu gi-a luat carnetul de conducere incd, aqa cd

mama ei o duce gi o aduce de la gcoald.

AvAnd in vedere obsesia pentru Taylor Swift, dragostea

pentru Harry Potter gi faptul ci e mereu adusd cu magina

de mama ei, afi putea sd credefi c6. Azar are 14 ani. Dat, rvJ,

eaarelT ani.

Azar se maturizeazd incet luAndu-i mai mult pAnd sd

imbrdligeze responsabilitdlile gi pl5cerile care vin odatd cu

vArsta adultd. Am putea sd fim tentali sd credem cd este o

excepfie: cu toate filmele porno de pe internet, costumele

sexy de Halloween pentru tinere fete, bdiefii de clasa

a VII-a care le cer nuduri colegele lor gi alte chestiuni cu

tentd adultd, care le atrag atenlia prea devreme, mullioameni cred cd adolescenfii gi copiii se maturizeaz6. multmai repede decAt in trecut. ,,CopilSria nu mai existS. Ei au

acces la aceastd lume a adullilor gi simt nevoia sd facd

parte din ea", se plAngea recent un director de gcoald gene-

ral5 din Brooklyn. Mulfi cred cd adolescenfii se indreaptd

spre maturitate mai repede ca niciodatd. Oare aga sd fie?

cuM (NU) rES iN ORAq ;I (NU) igI reC DE CAP

intr-o vineri seara, cAnd am bdtut la uga unei case

ingrijite din suburbii, cea care mi-a deschis a fost Priya, o

fatd de 14 ani. E o puqtoaicd dr6.gul6' indiano-americand,

cu pdr lung qi aparat dentar. De cAteva luni e boboc la unliceu dintr-un cartier suburban aflatlanord de San Diego.

Mama ei imi oferd un pahar de apd cu gheafd, in timp ce

rre asezdm la masa din sufragerie, lAng6 cirlile de gcoald

ale Priyei gi calculatorul ei roz; Priya are deja foarte multecle invdfat, dupi ce s-a inscris la mai multe cursuri specia-

Iizate. O intreb ce face in timpul liber, cum se distreazd cu

prietenii. ,,IJneori facem planuri sd mergem la film sau

ceva de genul acesta... sau iegim sd mAncdm in orag", imispune ea. Dar nu sunt ieEiri fdrd pdrinli. ,,De obicei, vine

4-

cu noi un perinte sau vin chiar doi, in funclie de cAli dintre

noi vrem sd mergem. Este destul de amuzant - sd mergem

in grup, pdrinli si copii." Gdsesc un film care sd fie pe

gustul tuturor, spune ea, iar pdrinlii 9i copiii merg impre-

und - aga cum procedau qi in gcoala primar5'

Iau legdtura cu lack, de 15 ani, care tocmai gi-a terminat

ziua aglomeratd de la gcoald 9i antrenamentul de pe pista

unui liceu din suburbiile Minneapolisului, unde este in

clasa a X-a. Ne-am mai intAlnit de cAteva ori inainte' cAnd

am vizitat Minnesota - este alb, un tAndr serios ' cu pdt

negru gi zAmbet timid, foarte apropiat de familia lui' care

e la fel de atleticd. CAnd il intreb ce filme a mai vdzut

in ultimul timp, imi numeqte dou6, vdzute impreuni cu

pdrinlii gi cu sora lui. Asta m-a fdcut si md intreb dacd

merge vreodatd la film doar cu prietenii lui' "Unde i1i

place s5-1i petreci timpul cu prietenii 9i ce faceli de obicei'

.arra ,ra adunafl?", il intreb eu' ,,De cele mai multe ori

mergem sd alergim sau ceva de genul dsta"' spune el'

,,Ate- o piscind acasd 9i ei mai vin pe Ia mine sd inotim;

sau md duc eu la ei acasd." il intreb dacd a fost la vreo

petrecere, iar el imi povestegte despre o petrecere din

ti-p.tt verii, cAnd a fost acasd la un prieten 9i au jucat

volei; pdrinlii prietenului respectiv au fost tot timpul

acolo. Un weekend obiqnuit Pentru el inseamnd o cursd

pe pista alergare gi timp petrecut cu familia' "Mergi,r."oauta undeva fdrd pdrinlii tet?", il intreb' "Pdi"' la

meciuri de fotbal... dar, in rest' nu ptea", imi spune el'

Priya gi Jack reprezintd, din ce in ce mai mult' adoles-

centul tipic: tinerii iGen nu prea ies in oraq fdrd pdrinfi'

Aceastd tendinli a inceput cu generalia Millennials' iar

apoi s-a accentuat intr-un ritm rapid odati cu iGen

(vedeli tlgura1.1). Cifrele sunt uimitoare: elevii de clasa

a XII-a din 2015 ies in oraq mai rar decAt iegeau elevii de

clasa a VIIi-a inainte cu doar cAliva ani, in 2009' Deci

tinerii de 18 ani ies mai rar decAt iegeau cei de 14 ani' cu

doar gase ani inainte.

lo lean M. Twenge GENERATIA INTERNETULU I

2.9

?.7

2.5

2.t

L.9

1,.7

- Clasa a Xll-a

.- Clasa a X-a

--. Clasa a Vlll-a

b60N$b60ryvb60ryv(o60Nv_A -$ -4 -3 _ry _q _3 I E $ $ g) S S S *s s',S.Y $

Figura 1.1. De c6te ori pe siptdm6ni ies in orag fdrd pdrinli copiii de

clasele a Vlll-a, a X-a si a Xll-a. Monitoring the Future,1976-2015.

Aceste declinuri nu se datoreazd schimbdrilor surve-nite in caracteristicile demografice: tendinla este aceeagi

1i pentru adolescenlii albi (vedeli Anexa B). Cifrele aratd

la fel, indiferent cd e vorba despre tineri care provin dinclasa muncitoare sau despre cei din pitura sociali mijlo-cie. $i nu este o tendinfd cauzat6, de recesiune: chiar gi

clupd ce economia gi-a revenit, in jurul 1ui2012, numirulicqirilor independente ale adolescenfilor au continuat sd

scadd. Cel mai probabil candidat la titlul de cauzd este

smartphone-ul, folosit de majoritatea adolescenfilorincepAnd de prin 2077-2012.

Indiferent de cauzl., rezultatul este acelasi: e mai pulinprobabil ca adolescenlii iGen sd experimenteze libertateade a-gi petrece timpul in afara casei, fdrd supraveghereap5rinlilor - acel prim contact cu tentalia independenfei,

specificd pAni atunci doar adulfilor, momentele cAnd

adolescenlii iau propriile decizii, indiferent cd sunt bunesau proaste.

Comparafi situafia cu anii 1970, cind generalia Baby

Boomers ajungea la adolescenfd. Bill Yates a publicatrecent o carte cu fotografiile unor adolescenfi aflafi intr-un

3r

ring pentru patine cu rotile din afara oraqului Tampa

Florida, la inceputul anilor 1970. intt-una dintre imagini

apare un tAndr cu o sticlS mare de gnaps de mentd prinsd

de centura blugilor' intr-alta, un bdiat care Pare cam de

12 ant pozeazd cu o ligard aprinsd in collul gurii' Mai

multe fotografii surprind cupluri care se sdrutd' Dupd

cum descrie Yates imaginile, ringul era un loc unde copiii

scdpau de pXrinli gi isi creau propria lume, unde puteau sd

bea, sd fumeze qi si-Ei facd de cap pe banchetele din spate

ale maqinilor. Fotografiile prezintd colecfia obignuitd pen-

tru anii 1970 depantaloni cadrilali, curele late 9i pdr lung,

dar ceea ce mi-a rdmas intipdrit in memorie este cAt de

maturi pXreau chiar si cei mai tineri dintre ei - nu atAt

fizic, cdt prin spiritul lor independent, indrdzne! Ei non-

galant. Toli se uitX direct la aparatul de fotografiat, cu

acea siguranfd de sine ndscutd din faptul cd fac propriile

alegeri - chiar daci pdrinlii nu le-ar considera potrivite

qi chiar dacd, obiectiv vorbind, ele nu sunt alegeri potri-

vite. Fac parte din generalia Baby Boomers, crescAnd intr-o

vreme cAnd pdrinlii erau fericili sd-i lase pe-afari 9i cAnd

succesul economic nu depindea de o diplom5'

$i sdruturile din ring sunt mai putin comune: ado-

lescenlii iGen sunt mai pulin dispuqi si iasd la intAlniri

(vedefi figura 1.2). Doar jumitate dintre elevii din ulti-

mul an de liceu (comparativ cu generalia Boomers 9i

Generalia X, la aceeagi vArstb) ies vreodatb la intAlniri' La

inceputul anilor 7990, aproape trei din patru tineri de

clasa a X-a iegeau uneori la intAlniri, dar in anii 2010 doar

jumdtate dintre ei mai ficeau asta.

Studenlii pe care i-am intervievat m-au asigurat cd tot

,,a-!i da intAlnire" este formularea corectS" aqa cd schimba-

rea modului de exprimare nu sti labaza declinului' Etapa

inifiald, descrisd de cei din Generafia X prin ,,a pld'cea"

(,,Te place!"), este ceea ce membrii iGen numesc acum "avorbi" - o alegere ironici pentru o generafie care preferb

sd scrie mesaje in loc sd vorbeascd la telefon' Dupd ce un

)2 Jean M. Twenge GENERATIA I NTERNETU LUI ll

Clasa a Xll-a

Clasa a X-a

Clasa a Vlll-a

b60Nwb60Nsbaoryvb60ryv\\666aOqoOqqOOOOOrBryqo oioqq qq q q q q o o ooooo oiiNqNryryryryryryry

Figura 1.2. Procentajul tinerilor de clasele a Vlll-a, a X-a 5i a Xll-a care

ies la int6lniri. Monitorinq the Future, L976-2015.

t'uplu ,,vorbegte" de ceva timp, e posibil sd inceapi sd-gi

rlea intAlniri. Emily, o fatd de 1.4 ani din Minnesota, spune

ci are cAteva prietene care au iegit la intAlniri. Am intre-bat-o ce fac de obicei la aceste intAlniri. ,,Se duc unul lar:asa celuilalt. Sau merg la cumpdrdturi impreun|", rni-aspus ea. ,,De obicei, fata face cumpdrdturi, iar bdiatul mairnult merge dup6. ea." Am rAs qi i-am spus cd tot cam aEa

se petrec lucrurile si mai tdrziu.Chloe, de 18 ani, din Ohio, a avut doud relalii roman-

tice. in ambele, spune ea, aproximativ o treime dintre con-

versaliile de inceput au avut loc prin intermediul mesajelor

;i al relelelor sociale (partea in care ,,vorbeau"), iar restul,

fafd in fafd. Poate cd tinerii formeazd in continuare perechi,

rloar cX nu se vid atAt de des - totugi, interacliunea fafdirr fald este necesarX, pentru a putea fi numitd intAlnire.in alte cazuri, pdrinlii sunt mai protectori decAt erau pe

timpuri. ,Iatami-a spus intotdeauna cd in liceu relafiileamoroase sunt stupide Ei cd nimeni nu ar trebui sd-gi dea

intAlniri la vArsta aia", scrie Laureen, de 19 ani. ,,intot-r{eauna mi s-a pdrut interesant cd spune asta, pentru cd

rnama gi tata au inceput si se intAlneascd din clasa a X-a si

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

- Clasa a Xll-a

-'' Clasa a Xl-a

- Clasa a X-a

-'' Clasa a lX-a

sss$ss-.irrr

NO

S-soSS sssFigura 1.3. Procentul elevilor de liceu care au intrelinut vreodati relalii

sexuale, pe clase. Youth Risk Behavior Surveillance System' I99t-2015'

suntimpreund de atunci. CAnd le-am atras atenlia' rispun-

sul lor a fost <$tiu, ne-am comportat stupid''" Alli adoles-

cenli, in special biiefi, au spus cd, pur Ei simplu, nu au curaj

sd-gi dea intAlniri. Mike, de 18 ani, scrie: ,'Nu' Nu-s fdcut

pentru jocul ista. Din cauza lipsei de incredere in mine'

n-am stat prea bine pe plan amoros in timpul liceului'"

Lipsa intAlnirilor duce la un alt fapt surprinzdlot

legat de iGen: este mai pufin probabil sX intrelind relalii

,"*.rule decAt adolescenlii din deceniile trecute (vedeli

figura 1.3).

Cea mai mare diferenfd se observd la tinerii de clasa a

IX-a, categorie in care numdrul adolescenlilor activi din

punct de vedere sexual aProape cd s-a injumdtdlit din anii

iOlO gi pAni acum. in prezent, un adolescent obignuit

intrefine relalii sexuale prima datd in prim6vara clasei a

XI-a, pe cAnd majoritatea celor din Generalia X' din anii

1990, incepeau cu un an mai devreme, in prim5vara clasei

a X-a. Prin comparalie cu1991,in201'5, numdrul adoles-

cenlilor de clasa a XII-a care au intrelinut vreodatd relafii

sexuale este mai mic cu 15%'

)1 Jean M. Twenge(-i E N ERATIA I NTERN ETU LU I )5

18-19 ani

15-17 ani

Figura 1.4. Rata natalitdlii in 16ndul adolescenlilor intre L8 9i L9 ani

din Statele Unite, la 1000 de locuitori. Centers for Disease Control,

National Center for Health Statistics, 1980-2015.

Faptul cd mai pulini adolescenfi fac sex este una dintretendinlele ultimilor ani pe care mul{i o considerd pozitivll.rata natalitdfii la adolescenfi a ajuns la cel mai mic nivel in2015, fiind redusd cu mai mult de jumdtate fafd de incepu-tr-rl anilor 1990, cind ajunsese la cel mai inalt nivel pentruvremurile moderne (vedefi figura 1.4). Doar 2,4"/" dintrefctele cu vArste cuprinse intre 15 qi 19 ani au dat naqtere

r-rnui copil in 201.5, comparativ cu 6"/o in 7992. Fiind maipufini adolescenfi care intrefin relalii sexuale, rezultd maipufine fete care rdmAn insdrcinate gi dau nagtere unuicopil la vArste fragede. Astfel, tot mai pulin adolescenli fac

acest pas irevocabil spre maturitate.Rata scdzutd a natalitdlii printre adolescenfi este intere-

santd gi in contrast cu epoca de dupd cel de-al Doileal{izboi Mondial - in 1960, de exemplu, 9"/" dintre adoles-

cente aveau copii. La vremea aceea/ majoritatea erau necd-

sitorite; vArsta medie pentru prima cdsdtorie a femeilor

oooooooq

oooaq

din anii 1960 era 20 de ani. Astfel, jum5tate dintre femeile

care se cdsdtoreau prima datd in 1960 erau adolescente -ceva de neimaginat astl,zi, dar perfect acceptabil atunci.

ln zilele noastre, cisXtoria gi copiii vin mult mai tArziu, unsubiect despre care vom vorbi mai mult in Capitolul 8

(aldturi de o altd intrebare interesantd: tendinla de a avea

mai puline relalii sexuale continud gi spre maturitate?). De

fapt, declinul privind activitatea sexuald gi rata natalitiliireprezintd un alt semn al incetinirii vitezei de dezvoltare

a membrilor iGen: adolescenlii agteaptd mai mult pAnd sd

facd sex gi copii, la fel cum aqteapti mai mult pAnd sd ias5

in orag fdrd pXrinfi sau sd-gi dea intAlniri.

INTERLUDIU DESPRE MOTIVELE PENTRU CARE

ADOLESCENTII SE COMPORTA MAI PUTIN CA NI$TE

ADULTI - SI DE CE NU ESTE NICI BINE, NICI RAU

S-ar putea si vd intreb ali de ce este mai pulin probabil

ca tinerii sd facd lucruri destinate adullilor - de exemplu,

sd iasd in orag fdrd sd fie insofili de pdrinli sau sd intrelinirelafii sexuale - gi dacd tendinfa de a se rnaturiza mai lent

este un lucru bun sau rdu. O abordare numitd teoria

istoriei vielii oferd cAteva posibile rdspunsuri. Aceastd teo-

rie spune cd rapiditatea cu care se maturizeazd un tAndr

depinde de locul gi de perioada in care se dezvolt5. intr-unlimbaj mai academic, viteza de dezvoltare este un Procesde adaptare la contextul cultural.

Adolescenlii de azi urmeazd strategia viefii lente, oabordare des intAlnitd in spafiu gi in timp, cAnd familiile au

mai pufini copii gi se ocupd de ei cu mai multi atenlie qi pe

termen mai lung. Ceea ce reprezintd o descriere potrivitX

pentru cultura actuald din Statele Unite, unde o familie

obiqnuitd are de obicei doi copii; acegtia practicd sporturi inmediu organizat de la vArsta de 3 ani, iar pregdtirile pentru

admiterea la facultate par si inceapd incd din gcoala

j6 Jean M, TwengeCJENERATIA INTERN ETULUI 37

primard. Comparali situafia asta cu strategia vielii rapide,rrnde familiile sunt mai mari, iar pdrinfii se concentreazd

rnai degrabd pe subzistenfd decAt pe calitatea vietii. Aceastd

;r doua strategie implicd mai pulin pregXtirea pentru viitor,irxAndu-se mai mult pe traiul de pe o zipe alta. Aceasta era

irbordarea obiqnuitd in epoca Baby Boomers, cAnd existaurnai putine dispozitive care sd ajute la treburile casnice, iaro femeie obiqnuitd avea patru copii - in consecintd, uniitlintre ei ajungeau sd se joace tot timpul pe maidan. CAnd

unchiul meu mi-a povestit cum mergea sh inoate gol-puEcd

irr rAu, la vArsta de 8 ani, m-am intrebat cum de il ldsauptirinlii sX facd asa ceva gi de ce nu erau cu el. Apoi mi-amirrnintit cd pirinlii lui aveau alfi gapte copii de ingrijif plustr fermd de administrat, iar anul era 7946. Scopul era supra-vietuirea, in niciun caz lecliile de vioard incepute de la 5 ani.

Teoria istoriei viefii subliniazl. cd niciuna dintre cele

tloud strategii nu este neapdrat bunS sau rea; ele doarcxistd. Relineli asta in timp ce explordm noile tendinfe;cloar pentru cd un lucru s-a schimbat prin comparatie cugcneraliile precedente, nu inseamnd cd el e un lucru rdu(sau bun) si in niciun cazr:ru vreau sd sugerez aga ceva. De

t'xemplu, in unele culturi, iegitul la intAlniri in perioadatle inceput a liceului e considerat un lucru bun - inseamn5

c.l un tAndr este popular in raport cu sexul opus gi cd nuva avea probleme sd conceapi, rapid, nepo{ii mult dorificle pdrinfi. in alte culturi, relafiile romantice la o vArstil'ragedd nu sunt v5zute cu ochi buni - se merge pe ideea

ci, dacd incepe prea repede sd iasd la intAlniri, s-ar putea

ca relafia respectivd sd-i ocupe prea mult timp gi sd nu-girnai termine studiile. A9a cd problema ,,bun" versus,,rdu"clepinde foarte mult de perspectiva culturald a unei per-soane. Sugerez aceeagi precaufie in privinta etichetdriitrnumitor comportamente drept ,,mature" sau ,,imature".legitul in oras cu prietenii e un comportament matur sau

imatur? Dar relaliile intime? De fapt, nu sunt nici aqa, nicialsa - sau sunt ambele. in plus, asemenea etichete ignord