SvrN Hessnr, pe numele siu Sven Pedersen, s-a ntrscut pe L9 aprilie L917,

la Fredensborg, ln Danemarca. La vArsta de 14 ani aintratin marina comercialt,

iar ia 1937 Hassel s-a mutat in Germania pentru a se inrola ca voluntar ln armati.

A luptat pe mai multe fronturi, fiind rnnit de mai multe ori. tn cele din urmtr,

a ajuns Ia gradul de locotenent. S-a predat trupelor sovietice de la Berlin in 1945

gi gi-a petrecut anii urmtrtori in diverse laglre de prizonieri. A inceput.si scrie

pri-, ." ""rt.,

LegiurNa blestemapilor,in timp ce era prizonier in lag lre.tn t987,

ea va fr ecranizard sub titlul ,Frontul terorii" ft'lte Misfi.t Brigadc).

A fost eliberat in 1949, iar in L95L s-a ctrsitorit cu Dorthe Jensen, soria sa fiind

ce care l-a incurajat si scrie despre experienple sale din rnzboi. Prima lui carte,

Legiunea blestemapilor, a fost publicate in 1953. in 1957, Sven Hassel a rtrmas

paralizat gi timp de doi ani s-a luptat cu boala. Dupi recuperare, gi-a continuat

activitatea de scriitor. in 1964 s-a mutat la Barcelona, unde a triit pAne la sfArqitul

vielii. S-a stins Ia 21 septembrie 2012.

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare succes

internalional, printre care: Legiunea blestemapiLor, Blindatele morpii, Camarazi

de front, Gestapo, General SS, Imperiul iadului, Moarte si oiscol, Drum singeros

cdtre nToarte, Curtea marliald gi Comisarul,

$fft ltffi$tl

ETIflTRfiL

$$Edilia a IV-a

Traducere de

Pevrr Poprscu

NEMIRA

tuDrins

Seniile cu motor .................:r..".,...".-...;,-.:.Micul dejun d lui Porta....Bltnlia pentru uzina ,Krasnii Oktiabr'..,TAnerut locotenent............................Evacuarea colonelqlui Hinka,.........Unica sentinli: moartea! ................- 94Ce fi-e gi cu generalii iqgia! ........... 105

Sinuciderea generalilor... .,;.......,...... -r.'12\Un Crtrciun de pominiRetragerea.Darsuri lcalmice ..................................... 170

25

38

50

7o

&0

in zori, immsa mlastind duhnea.

Ocbi rnorpi. si patezi nefi.xau intens.

Din peste cu gdaane goale

Se desprindea o jalefdr'de nurne,

Doar iarba cimpurilor rdmdsese aceeaSi,

PIRIIZ[il[1

,Germania a avut $ansa sI glseasctr un condu-

ciltor care a gtiut si reuneasci toate fo4ele jdriispre binele colectivitEjii."

Daily Mail, Londra, L0.7.L933

Shmbaa de 30 i.ani.e 1934 afost una din cele mai toridc zile

cunoscute de Berlin tn ultirnii. ani. Istoria afdcut-o sdfi.e Si una

din cele rnai singeroase. Cu mub tnainte de rdsdritul soarelui,

orasul afost tncercuit de un cordon irnpenetrabil de trupe; toate

cdile dc d.cces erau pdzite dc oamenii generalului G6ring Si ale

Reicbsfilbrerului SS Hirnrnler.

La ora 5 dimineapa, o uriapd limwzind Merceda, neagrd, pur-

aind pe parbriz i.nsoippia ,SA Brigadmsandarte" afost opritd pe

Soxaua di.ntre Liibecb ti Btrlin. Generalul dc brigadd care o ocupa

afost smuk de pe locul sdu Si anirlit tntr-o maSind a polipiei, iar

Soferul, Sturrnrnann SA, Horst Acb,urnann, inviut sd dispard tn

doi timpi si tei miscdri. Omul a rwqnit la Liibeck. cu accelera-

torul la podea Si a raportat cele petecute Sefului polipiei locale.

La tnceput, a.cesta. a refuzat sd creadd; cw fruntea hrobonita de

sudoare, se tnoirtea de colo pAnd colo pri.n birou, ca,finalmente,

sd-l sune pe oechiul sdu amic, Seful departamentului judiciar,

general SS

Ambii fdceau parte din SAL, incercata gardd a trupelor de soc

napional-soci.aliste, dar, ca toli ofiperii de polipie ai celui de

Al Treilea Reicb, cu un an tn urmdfuseserd odrsapi in 59.

- Grii.ert! Trebuie sdfi.e o greseal,i! Nu-i cu pwtinpd ca cineaa

sd se atingd dc unul dintre cei mai celebri ofi.peri ai SA-ului!

- Zdw? ican,i seful jud,iciarului. Ba-i. ca putinld, si nu numai

aait! Te sflituiesc sd sai cAt mai departe de telefon gi sd supraoe-

gbezi saada. Ai cheiade la usadin dos? Ndd,ijduiesc cd nimmi nu

Stie de ea. Eu wnul, am preudzut de muh ziua asta Si m-am pregd-

tit pentru ea. Arteam anunxe i.ndicii, Eickd s-a agitat cant ntubin uhimawerne,kgdrul dc la Nrgrmoor afost euacuat,dar asta

nu tnseamnd cd trebuie sd Si rdmind gol; l-aw luat in primireesesistii lui Eicke si banda lui de asasi.ni e gata de aclirme.

Gmualul de brigad"d Paul Hatzhe afost tncarcerat tntr-o celuld

afostei scoli de c,idepi Gross Lichterfeld, deaenitd cazarmd a gdni-

lor de corp ale luiAdolf Hi.tler. Niciun motio de tngrijorare pentru

gmeralul de brigada Paul Hatzke, comandant a 50 000 depoli.pisti

SA, ex-cdpian al regimmtului de garda al Majutdlii Sale, Kaiserul.

Ni.ciun ternei pmtru asa ceua, Auzea, ce-i drept, zgomote, uSi ffin-tite, uneori cAte un tipdt. Esesistii care-l conduseserd pAn,i la celuld

morntdiserd ceua despre o "reuohri".

Ce idioli!

- SA rwobAnduse!Asfi stiwt-o! strigase grneralul. E o mon-

struoasd eroare!

- Bine-npeles, il aprobaserd esesistii. Bine-npeles, intdtdeauna,

e o eroare,

1 Sturmabuilung (batalioane de asalt), formaliune creattr de Hitler in martieL923, deci inaintea venirii sale la putere, ca trupd de elittr, menite str asigure secu-

ritatea sa personde (n. ti.).2 Scbatzstaffeln der NSDAP @scadroanele de Aptrrare ale Partidului German

Nalional-Socialist al Muncitorilor) au fost concepute, inilial, tot ca trupe deqoc, desemnate str asigure proteclia acliunilor intreprinse de partid. IJlterior,rolul lor s-a diversificat considerabil (n. tr).

3 Brigadefiihrer Theodor Eicke, asasinul lui Ernst Rcihm, geful SA, suspectat

de Hitler cr ar fi pregitit o rebeliune impotriva sa qi a proaspetei ordini naziste.

Pentru aceastl,fapti de arme", la 11 iulie 1934, Eicke a fost avansat Ia gradul de

SS-Gruppenftihrer (general de divizie) (n. tr.).

Gmeralul ridicd priairea spreferatruica zdbrelitd Si dcsf,icu

cel de-al patrulea pachet dc pig,lri.

,,O reuohd!" il umfla si risul. SA-wl n-avea nici m.drar arme

Wtru d;a ceua. Doar o Stia prea binc. Sigur, SA-ul nu aprobase lntualhate ,,reoolupi.a" bitleristd din 'jj; nu fusae pinutd niciuna

di.n promisiunileflcute celor doud milioane de SA,fic cbiar Si aceea

de a li w oferi de lumt, ceea ce Si rwendicau 90%o din. eL O weme,

fusuerd transfonnali in auxiliari ai pol4iei, cu un salaiu de mi.zerie, inferior indemnizapiei de Somaj de pe wemea rqublicii de

la \Veinar. Rdmdsaerd, ntai topi, de izbeliSte. Sigur, erau nernul-

purui,ti, asta da, tnsd reuolupi impotioa Fiiltreralui tn niciun caz!

Dar-ar fi. ca SA-ul sd ridice capwl, atunci l-ar ridica impotioa oe-

cbii arrnate a Reicbului, dusmanul principal al celor ce mancesc.

Ciuli. urechea. Nufusese, cr!:,r7,ua, o salod? Dudui.a un motorde camion, ambalat la maximunt, eSapammtwlpdcdnea sacadat,

Ciudat! $i totufi, parcd auzise focuri de armd, Ce aiureald, salae

de pusca tn pli.n centru al Berlinului Si tncd tn aceastd minunatdsimbaal de vard chnd ostaSii astepuu sd plece tn tnooire!

Palmele ii deoenir,i umede. Alte doud tmpuSc,ituri... Da, pe

W'otan gi Thorl, erau cbiarfocuri de armd! Motorul camionului

continua sd uruir din rdsputeri. Ca *i acopere celelahe zgomote?

il apuca ffemuratul. L) ce ticalosii se mai dadea banda luiHimmler? Doar nu s-au apucat sd execute oameni numai p baza

unei sirnple b,inuieli? ASa ceoa nu-i. cw putinld dccAt la apucapi.i

,iia de sud-arnericani! N-arface-o nicimdcar bolseoicii.! De affil,rusii ti ldsaserd a excelentd impresi.e dup,i stagiul de ofiper de

rezentd, efectuat k Moscoaa tntre 1925 Si 1925. Ofiperii soaietici

se cornpartaserd adntirabil, instraoorii. aSijderea; se pricepeau kluptele de stradd, exact ce dveaa neooie ei, nemy,ii, sd inoepe.

incd o salad! Sdfte oorba dc un simplu exercipiu sau era si un

sirnbure de adeu,ir tn ceea ce pretindcau esesiStii? SA refuli? Doardaca le luase Dumnezeu minpile! Ce-i drept, deamberd prea mulpi,

1 tn mitologia germantr, '$7otan (Odin in cea scandinavl) era zeul-zeilor.Din uniunea sa cu Freya a reznltar Thor, rtrzboinic feroce 9i neinvins (n. tr.).

general SS 9SVEN HASSEL

mai ala dupd absorbpia Castilor de opelL, tnfrunte cu Pri.npul lorcu tot! Ce-o sd se intimple rtcurt cu dirla asu dc aristocrapi?

Motorul camionului continua sd uruie ndpraznic. ingrozit,gmralul pricepu cd nu-i aorba de un exocipiu, cd e ceua serios.

De ore tntregi, un phtton de exccapie slobozea salod dupd salad.

Cine era tn Eatele acatei hoarde dc esesiSti? Sinistrul rescdtor de

g,iini de ling,i Miincbm erd, se pare, un om curnplit de pericalos;

aanitos siaeninos, bapedeasupra, se Eunea, si cdzut tn dambkua

misticisrnului. La ce-i trebuia Fiihrertr.lui acest Himrnler, un bo-

muncul rnorbid Si saspicios?

Un tropot de cizme se opri. tn fapa celulei. Zdaorul schrS^ii.

i, prog apdrurd siluetele unui [.Jntersturmfi)brer SS si a patwostasi. Cdstile de opel sclipeau. Aparpineau diaiziei brune a lui.

Eickc, sing,tra uniute SS care nupura uniformaneagrd si runele

pe petlife:

- in $irSit! tund,furios, Paul Hatzke. N-o sd scdpapi ctt tlna,

cu dou,i! Stapi numai sd oorbesc cu generalul Rdhm Si-o s,i oedepi

ce unt scoate din ooi!Nu primi niciun rdspuns, tn scbimbfu tmbrincit afard din

celuld, tncadratde cei patru soldapi si.flancatdc Untusturtnfi)ruulai cdrui pinteni zomdiau. Sd fi. aout cel mub dou,izeci de ani, cu

un cbip ca cioplit tn granit, desi tisdturile mai pdstrau urmele

ad.olescmyei, ochi de culoarea aiorelei, un pdr blond care se ipea pe

sub cascd. O fasrl de tnger tncrernmitd sub suinsoarea curelusei

petrecute ?e sub barbie, Probabil c,iJ durea, dar aSa erau esesiptii:

niSte robopkare nu cunogeau decilt regulamentul.

Soarele i.nanda cu lumina lui cladirile jegoase ale cazdrmii

si ei pdseau pe caldarimul tocit al cur{ii, un caldarim pd care

bdtuserd pasul de giscd" copii de opt ani. Ani de-a rindul, tn

aceastd cazarmd, fusese pregititd carnea de tun pentru oStirile

I Stahlheime, formalie extremisttr aptrrutl dupl Primul Rlzboi Mondial,derivatt, din Freikorps (urniteli de voluntari anticbmunigti), avAndu-l in frunte pe

prinlul Max von Baden, unul din fiii Kaiserului abdicat r$flilhelm al trJea (n. tr.).2 La sfArgitul ctr4ii, cititorul va gtrsi un tabel al echivalenlelor lntre gradele

din SS qi cele ale Wermachtului (n. tr.).

imperiale, o carne de tun pwraind cele mai rdsundtoare numeale Germaniei, bdiepi ndsculi pentru a nu cunodtte ah statutdecAt cel al miliarului. in toate casele Reichului puteai vedea

fotografi.ile, wsor ingdlbenite, ale unor fldcdiandri dc sai,sprezece

ani, pomind in pas dc parada, ca casca pe cdp si aniforrne superbe,

sd tnfrunte pe cimpiile Akaciei obuzele tunurilorfranceze dc 75

rurn. Ei tnodpaserd sd moard aSa curn se tnoare tn bunele familiiprusace Si s-ar fi putwt ca, dupd opt ani de Smotru inuman pe

paaajele cazdrntii Gross Licbterfeld, moartea sd le fi apdrut ca o

izbdoire, ca o inuare tn paradis,

Micul grup tecu prinfapa grajdurilor tn jurul cdrora se tm-

bulzeau ostasi inarrnapi pdnd-n dinpi, aparSindnd dioiziilorEi.cke si Cap-de-Mort.

Uruitul motorului se aazea acurn deosebit de puternic.Generalul de brigadd se opri din mers.

- Cefacepi? Unde md dacepi? intrebA el nen)os.

- Am ordin sd od conduc la Sandartmfibrer SS Eiclee, rinjiblondul. Nu-mi creali greutdli, tot nu fololegte la nimic.

LiniStit, genaalul surAse: aident, nimoil nu ra tmpuscatfara

o judecatdpreahbi.ld, asa ceaanu seputea tntimplain Gerrnania.

Aici domrcaordinea, buna ordinc prwacd, grapic cdreiad.eahrnin-

tri, ajunsesad la putre, O Eusese chiar Filbrerul, adres,inda-se

aecbilor cornbatanpil "Acum

s-a tqrninat cu brarnbu.reala si haosal

dernocratic. De aici tncolo, in Gamania oa domni ordinea Si cei

care wr incqca s-o sabotezt oor dispdrea"

Depdsird grajd*rile Si. pdtranserd int-o curti.cicd delimiuadc niSte ziduri inalte. Pe vrunuri, aici eraa scoSi, la plimbarecadepii pedepsi4i cu aratul. Tot acolo se a/la camional, an uri.aS

camion dicsel, fabricat dc Krupp. La aolan stdted un esesist inuniformd hrund, carefuma,priaind i.ndifrmt cum se a?ropic

nou-sosipii.

in mijlocul curtii se ?ro@?iserd cd;i.aa ofi.peri in anifonnebrane oi negre. Lingd unul din zidti se aliniase plutonul de

execalie, doisprezece oammi, pri,rnul rind in genuncbi, cu arrna

la omicald, cel de-al doilea saind drept, cu arrna la pici.or. Alaturide zidul care despdrpea carticicd. dc grajdui, d$teptdu alu doua

general SS10 SVEN HASSEL 11

duzini, gaa sd preia safeu. Doudzeci de exccupii, apoi scbirnbul.

Ob! generalul Paul Hatzke cunostea pe de rost reguknTentul.

Un bArbat tn uniforma cafenie a SA-ului zdcea cu fapa innisipul tnrosit de shnge. Pe umdr ii lucea epoletul auriu alObergruppenfiibrerilor Si se tntrezdrea retnrul purpuriu d.e ge-

neral, Paul Hatzhe sirnpi o sudoare rece siroind.u-i dr-a lungul

spindrii; deami livi.d si tncEu sd d,ird^iie tn pofi.da caniculei.

Un Haaptsturm.filbrer, cu un tednc de hirtii tn mhnd, re-

rnarcd aparipia micului grup.

- Nuntele? zbierd el.

- Brigadc/hbrer SA Paul Egon Hatzbe.

Celalab dddu din cap si yerse ceaa de pe una din foi. DoiSS-isti tnsfdcard trupul celui etc.ecutat si-l aruncard in carnion.

- inainapi! mirii Hauptstunnfiibrerul. La zid si tn vi.tezd!

- Dar oreau sdJ vcld pe Sundartmfi)brerul Eiche! strig,i,

tngrozit, generalul.

Cineva tl tmpunse in sold cu peaaa unui pistol.

- Destul cu prosteala! Nu slujeste k nimic! Ordinul e ordin!

Generalul aruncd tn jur o priai.re deznadajduia. Chipuritmpietri.te, necruldtoare, sub castile de opel marcate cu litqele SS.

Ceva mai tncolo, zi.dul improSat cu singe Si unfi.ricel purpuriu

care se scurgea tn rigola.

- Supune-te, trdd.dtor ticdlos, ahminteri te curdpdm pe loc!

zbierd Haup*turmfiirerul, agiaindu$. teancul de foi.Generalul simpi cd e looit peste fapd. O lungd jupuiturd ti

virstd obtazul Si singele pomi sd picure pe Eolepii sdi aurii.inpelese atunci cd omise sfirgi.tul, sfArsitul unui ais despre statwl

"napi.onal-socialist, un stat drEt Si echitabi.l. SS-ul, Hqtdrich,

GdingL ciqtigaserd partidd... Perfect calm, ca brapele tncracisate

pe piEt, se aSezd cu spatele la zid.ul tnaingerat.

1 Reinhard Heydrich, supranumit 9i "Arhanghelul Mo4ii", a comandat SD

(Sicherhei.xdienst, Serviciul de Securitate al Reichului), fiind unul dintre cei maifanatici nazigti. Numit gef al siguranlei statului in Protectoratul Boemia gi Moravia,

unde s-a ilustrat printr-o ferocitate deosebitl, a fost executat in 1942, de un co-

mando de patriof cehi venili din Anglia. Drept represalii, S$ul a ras de pe faga

plmintului satul Lidice, cu populalie cu tot. Hermann Gtiring, fost as d avialiei

Motorul camionului se ambald dsil.rzitor. Generalul fixagurile negre ale peuilor tndrepute spre el dc esesiStii plutonuluide execapiefiird teamd,fdrd urd. Era iln ntdrtir, un erou al sta-

tului napional-soci.alist pe care-l aisase. Paul Hatzhe surise mor-pii Si strigd din toate puterile: ,Trdiascd Germania, trdiascdAdolf Hitlu!*, dupd care se prdbusi pe nisip.

intre timp, urmdtorul ofiper SA iSi ayepta rhndul. Abatorula funcpionat toatd ziua, a?rodpe, intreaga noapte:

- Executapi-i imed.iat ce-au fost identificapi! a rdcnit Eickeatunci cind i s-a cornunicat cd unal din fosti.i sdi. camarazi ardoi sa-l aadd.

Aceastd dernenyn ucigasd a bintuit c,,t t,ffbare in Gerrnania

?rel de aproape o sdptdrnhnd fi masac'rele di.n 30 iunie aa slujitsubstanpial la ascensianea lui Himmler, Hqtdricb Si Eiche -Himmler un funcpiondrap anoni.m, tnfumurat ca un pdun;Hqtdicb, ofi.per degrad.at, Si Theodor Eickr, circiumar alsacia.n.

Cincisprezece zile mai tirziu, ostasii care formaserd plutoa-nele de execugie si. ofi.puii care-i comanda.serd- cu otceplia apatrudintre ei - aafost izgoniyi din rhndurile SS-ului. in total,6 000

de oammi. inainte de $irsitul anului,3 500 aufost erecuupi,larindul lor, sub cele maifelurite pretexte; afost o idce a lui Eicbe

care l-a anxazdt terikl p Gi)ring, Supraviepuitoii au rdmas sd

putrezeascd tn lagdrul de la Bdrgerrnoo,r. Goebbek, ministrulPropagandei, a aniunpat tnsd cd au pierit ca tolii lupaind impo-

triaa rebeliunii SA si Rudolf Hws, rni.na dreaptd a Fiibrerului,i-a celebrat ca pe nifte rnartiri.

- Iatd, aSa se sc-rie Istoria, i-a spus, tnveselit, Eicke lui Going,ciocnind cu el un pahar la cartierul gmeral al acestuia din unnddin Leiptziplatze.

Planul acestui rnasacru a fost elaborat, incd dc k 24 iunie,cu. pd.rticipdrea generalului. d.e arrnatd Vaher von Reicbenau,

de la Comandamentul superior al lVebnnacbtului. Gdring Si

germane in Primul Rezboi Mondial, devenit comandantul avialiei celui de-AlTreilea Reich, a fost unul din aprigii suqinetori ai lui Hitler. S-a sinucis ln timpulprocesului de la Niirnberg (n. tr.).

t2 SVEN HASSEL general SS 13

Hqdrich insistaserd ca Si. armata sd fi.e implicatd, iar gmralii.se raliaserd SS-ului. CAt dapre Hitler, care le ftia pe toate, tn

acea zi d plecd.t la Essm ca sd iarticipe la un mariai tn familiaGauleiteruluil Tqbooen, Ceasul tnceperii, masacrului tt. sunat

tn toial petecerii.

A

inf.apnoastrtr se ghiceau contururile Stalingradului. Am iegit

din tanc ca si ne zgiimla spectacol, dar n-am vdzttt decdt un uriag

nor de fum care acoperea oragul. Se pare cdardeainci de la ince-

putul lui august, de la primele bombe ale avioanelor germane.

Singurul lucru pe care-l puteam realmente distinge era Volga,

panglictr argintie in care se refleca soarele tomnatic. Aveam inurma noastrl un marg istovitor gi multe, foarte multe tnclegtdri

sAngeroase.

De patru luni ne petreceam viala in tanc. Aici mincam, aici

dormeam. Singurele noastre opriri erau pentru plinul de carbu-

rant gi de munilii, 9i astea numai cAnd camioanele trenului regi-

mentar ajungea pAna la noi. Nervii steteau str plesneasci, nu mai

puteam, ne certam qi slream la btrtaie pentru nimica toate;Micupl avrut si-i crape capul lui Heide pentru o bucati de pAine

amlrAti gi, cum ga$ca noastrtr i-a dat dreptate Micuplui, Heide a

fost nevoit str parcurgi o suttr de kilometri agdTat de ugila din spate

a tancului. Ne-am indurat de el 9i l-am bagat inluntru abia dupice, asfixiat de gazele de egapament, s-a prtrbu9it, leginat.

irtr"rg, zirtancul a inaintat in direciia Volgli. Pe la asfinlit,observtrm un alt car de asalt, imobil, la o lizierd. Comandantullui fumeazi instalat pe blindaj gi totul e atAt de miraculos de calm,

incAt te-ai crede la manevre.

- in sfirgit! suspintr, ugurat, BltrAnul. Uite 9i compania. i*i .t,teamtr st nu mI fi rtrtecit, ha4ile astea ruse$ti sunt complet aiurea.

tn culmea fericirii, Porta opregte la ciliva metri de celtrlalt tanc,

iar noi deschidem chepengurile ca sI tragem adAnc in piept aerul

proasptrt al toamnei, gtergAndu-ne feple ntrcliite de sudoare Ei praf.

t4

1 Echivalentul prefectului (n. tr).

SVEN HASSEL general SS l5

- Cum merge? strigtr Bitrinul. Am fost cAt pe-aci sI nu dlmde voi! Unde-i comandantul companiei?

Dar, chiar tn clipa tn care BitrAnul se pregitegte si sarl jos,comandantul celuilalt tanc plonjeazd"fulgefitor tn interiorul tur-lei, trigAnd chepengul dupi el.

- E Ivan! urle BltrAnul. La posturi!Sovieticul n-a mai apucar sl tndrepte spre noi geava tunului;

un proiectil brizanttip S ii stripunge rurela care explodeazd,intr-ovAlvtrtaie de flaceri. O gtergem, descriem un larg arc de cerc, darhop! la cAliva metri de noi, noui tancuri T-34 fin sub betaia tu-nurilor drumul pe care tocmai ne aflIm... PreatArziu ca sI maifacem margarier! Din fericire, ruqii nu ne-au observat tncl qi se

bucuri, la rAndu-le, de pacea inserlrii.Porta a frAnat instinctiv , zdrind prinperiscop cei noui mongtri

de o1el, dar BtrtrAnul a rlmas calm. $i-a scos capul din tureltr 9i,vdztttd de departe, casca lui de piele seamini intru totul cu celepurtate de tanchigtii rugi.

- Inainte, cu roari vitezal comandd el prin microfon. Singurasalvare e sd-i depdgim!

Porta schimbe vitezele, Panzerul nostru zvlcnegte. Noroc cuinserarea, altminteri, nu sclpam! Nebenuind nimic, sovieticii nefac semne prietenegti cdroraBdtrinul le rtrspunde cu voiogie. Izbu.tim si trecem gi, un ceas mai tdrziu,, vedem cdsuje aplrAnd pemarginea drumului. O gartr cu o locomotivd invlluitI in aburitrigAnd dupd ea vagoane de mar:fd, o puzderie de blindate qi solda-gime, dar intunericul ne protejeazl gi nimeni nu ne spune nimic.Am nimerit intr-o concenrrare de trupe inamice tn plini activi-tate. tIn agent de circulalie, zbiardla noi ca sd facem loc maginiiblindate a unui gtab.

- Davai!urh el, agitAnd fanionul.O bucatl de drum inaintim in spatele unor gigantice care de

asalt tip IS. Mai incolo, la o rlspAntie inqesati de tunuri anticar,suntem dirijali citre Stalingrad Ei trecem prin fala unei coloane deT-34, oprite la marginea drumului. In interiorul lor, protejatede blindaj, echipajele dorm linigtite.