A N U L XII I (Seria) II No. 2 Februarie 1893

GENERAŢIA NOUA

S U M A R U L :

1) Scr i soarea Redacţiunea '2) Traduct i i le la no i . M. 3) Cerşe toarea A. Sogalas 4) Archi tectura Bauart 5) Rea l i ta te Bion 6) O Sărbătoare la ţară , Cr. Moceanu 7) Ş a l g a Carmen Sylva 8) Cântăm ( P o e s i e ) Bion 9) S i tuaţ ia financiară Financiar

10) D e s c o p e r i r e importantă . . . . . . . . Păsăreanu l\) U n d o c u m e n t istoric . Or- Sima Ion 12) Teatrul Ion Săteanu

•7/ N

ff, v

DONATOR: Comie PIERRE DE ROMA

PREŞEDINŢI ONORIFICI:

Вг. C. CBABUDEANU D. Advocat IACOB LIVESCU Directorul „Progresului Medical Român" Publicist, Ex-Coneul, Magistrat, Prefect.

R e d a c ţ i a ş i ^ d / v i i n i s t r a ţ i a

2 3 . — S t r ă d a S f i n ţ i - A p o s t o l 1 — 2 3

BUCURESCI, F E B R U A R I E , 1893

ANUL XII I (Seria) II No. 2 Februarie 1803

R e v i s t ă l i terară-sciinţif ică

Donator : C o m t e P i e r r e d e R o m a

Cuvioşiei sale, maiceî Startţe a mănăstireî Văraticul Eugenia Negri.

Scrisoarea pe care cuvioş'a voastră a avut bunătatea să ne o trimită cu oeasiunea jubileului de 12 ani împliniţi de re­vista noastră, ne incumbă datoria ca să те mulţumim la rân-dul nostru pentru succesul pe care n i ] doriţi.

Soţia marelut Pomân, Costache Negri, ne-a reamintit—prin scrisele sale—trecutele vremuri ale gloriei literare românesci şi ne a îndemnat să mergem na fnte întru a depune obolul mult dorit pe altarul Patriei, do Ja ca-e îa urma munce in­teligente, vom culege lauri bine meritaţi.

Un alt graiu nu ne-ar fi fost maî scumpi. Şi, de aceea, clubul literar salută cu deosebită veneraţiuce

pe Românea, vrednică de neamul sciî, păstrai du î cea mai res­pectuoasă r( cunoştinţă.

Bucuresci, 16 Ianuarie „Generaţia Nouă".

T R A D U C P N I L E IN LITERATURA NOASTRĂ L i t e r a t u r a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă , c a r e — orî-ce s 'a r

d ice — este î n t r ' o fasă de desvo l t a re , î n c e a r c ă ac|î sau. m a i b i n e e s u p u s ă aclî m a i m u l t o r c u r e n t e .

N u car i sunt , a n u m e aces t e c u r e n t e , m e voiu înde­le tn ic i a c e r ce t a a c u m , ci c a r e es te c a u s a d e t e r m i n ă -t o a r e m u l t o r a d in aces t e c u r e n t e .

A c e a s t ă c a u z ă c red că o găsesc , î n t r ' o î n s e m n a t ă p a r t e a ei, î n difer i te le ope re l i t e ra re , ca r i au fost t r a d u s e î n l i m b a n o a s t r ă .

Din aces t p u n c t de vedere , t r e b u e să d ă m o deoseb i t ă î n s e m n ă t a t e t r a d u c ţ i mi i lo r cu car i z i ln ic g a z e t e l e h r ă ­n e s c pe c i t i tor i i lor.

D u p ă p u r i t a n i s m u l şi s eve r i t a t ea în f o r m ă şi în m u -sică, a t â t de m u l t p r e c o n i s a t e de d-nii Macedonski şi Bonifaciu Florescu, d u p ă ly r i smul du re ro s de sfâşietor a l E m i n e s c i a n i l o r — s f â ş i e t o r şi î n fo rmă şi în r i t m — , a t r e ­b u i t ca să g u s t ă m p â n ă a n u l t r e c u t o ser ie de p r o d u c -ţ i un î l i t e r a r e s t r e ine , consec in ţ î cu firea luc ru r i lo r l a p o p o a r e l e in car i t r ă e s c C a t u l l e M e n d e s şi A r m â n d Sil­ves t r e , §i ca r i a u p r i n s l a no i c u m a r p r i n d e în orî-ce p a r t e a lumeî , u n d e l i t e r a t u r a a r fi a p r o p e de a păş i p e a c e a s t ă p a n t ă .

GENERAŢIA NOUA

In F r a n ţ a a v e m ad î c u r e n t u l l i t e r a r rusesc , şi, ce e ;

m a i c i u d a t - t o t de o d a t ă r e p u b l i c a n u l f r a t e rn i sează cu

a b s o l u t i s m u l cel ma i îndâr j i t .

L a noi , î n t r ' u n m o m e n t d e t e r m i n a t , c u r e n t u l r u s a p r i n s t o a r t e b i n e şi a v e n , ad î ch ia r , u n scr i i tor c a r e a d a t la l u m i n ă dos ope re — şi s u n t ope re în t o a t ă p u t e ­r e a c u v â n t u l u i - în car i n ' a p u t u t să iasă d in mist ic is­m u l c u r e n t u l u i l i t e ra r rusesc .

P e n t r u a c u n o a s c e de a p r o a p e car i s u n t ace le doe scr ier i , e des tu l a răsfoi : Puterea întunericului, d r a m ă a Conte lu i Leo Tohioi şi Tarass JB'ulla, r o m a n a l ace lu i c u n o s c u t r u s de la î n c e p u t u l veacu lu i n o s t r u , Nikoîai Of>gol, de la ca re — tjice adj c r i t i ca scienţif ică — n i m e n i n u p o a t e să n u î m p r u m u t e t e sa u n u i r o m a n or a une i n u v e l e .

C u r e n t u l d e c a d e n t f rances , a f a r ă de câ te-va supe rbe p r o d u c ţ i u n i a ie d-luî Macedonsk i , p r o d u c ţ i u n i c u r a t de a r t ă şi p r i n u r m a r e ne ieş i t e d in s t a r e a n o a s t r ă de a fi de adî . încolo n ' a f ăcu t la no i de c â t să m â n j e a s c ă câ te­v a coaie de h â r t i e şi să n e c ă j e a s c ă earăşî câţ î -va lucră­to r i t ipogra f i cu discif rarea i n s a n i t ă ţ i l o r d in ele.

G u s t a c c e n t u a t des tu l de m u l t se obse rvă p e n t r u a-ces t g e n , p o a t e p e n t r u - c ă exc i t ă cu r ios i t a t ea b u r g h e z ă

— şi ceea-ce t r e b u e să n e expl ice în aceeaş i v r e m e c u m a p u t u t p r i n d e pe scena r o m â n e a s c ă vodevi lur i de so iu l lu i 423 şi a l t e local ' săr i ca r i n ' a u a face î n t r u n i m i c cu m o r a v u r i l e n o a s t r e de a d î — c a m desequ i l i b ra t e e a d e v ă r a t , d a r î n t r ' u n sens p a r t i c u l a r .

T r a d u c ţ i u n i l e a u serv i t m u l t , foar te m u l t la desvol-t a r e a g u s t u l u i n o s t r u de a cit i , t r a d u c ţ i u n i l e n e servesc

4 TRADUCŢIILE IN L I T E R A T U R A NOASTRĂ

î n d f s t u l şi astă-djî, c â n d n u p u t e m cit i în o r i g i n a l p e

s t re in i , î n să a r t r e b u i ca ace le ope re să fie m a i ap ro ­

p i a t e de s t a r e a n o a s t r ă n e r v o a s ă , căci c u r e n t e l e de te r ­

m i n a t e de t r a d u c ţ i u n i l e car i au. i n t r a t în g u s t u l n o s t r u

n u p o t să n u lase n ic i o u r m ă . NI.

C E R Ş E f O A R E Â ' , . . I — A n a s i s S o g a l a s — ' '

Cât e do lungă Iarna aceasta! Simt un aer de .ghiaţă ; şi nimic, nimic pentru a'mî acoperi braţele gpale. , Mi-e frig ! Pe subt uşa mea şuieră ventul, zăpada resbate prin acoperiş ; copiii mei, t remură; nici o flacără nu'şi aruncă^ azî razele el.—Ab ! sărmanii, cum stau ghemuiţi supt. sdrentc pe- o mână de p a i e ! • * * • * * * ' * * * * * " * . * * * . * * *, i? C.', * *

In t r o cameră luminoasă, cu ferestrele închise bine, -pe o, sofa lungă, în faţa unui foc sclipitor, cât e de fericit, bogatul,, lângă copiii sei veseli şi rumeorî!. . .—Dar, i a tă : O rază arzetoare, a-paro şi alunecă în acest pod friguros. Să ne încălzim la soarele care luceşte prin fereastră; el este : Vatra săracului.

Ce ? Voi plângeţi, copiii m e i ! Oh ! începe foamea. Le trebue hrană. Ah ! celui ce le.-ar aduce-o, i-aşî da, în grabăn: Corpul, viaţa, sângele meu. Dar, nu, trebue bani ! Aceşti, copilaşi, vor muri de foame, căcî,ni secere дш preţ pe pânea noastră proastă; n i . se vinde viaţa ! Dumnezeu ne o dă, dar, oamenii ne fac să-o plătim.—Să ies, poate, voiu căpăta ce-va. Iată. Această femee împodobită în haine scumpe şi odoare preţioase, ar putea să me ajute:

„Milueşte-me, Doamnă ; voiu ruga pe Dumnezeu pentru d-ta, priveşte-mi copiii flămândl şi îngheţaţ i de frig. Milueşte-me Milueşte-me! Banul ce vei da cerşitoruluî va înfrumuseţa şi va •cinsti mâna d-tale, mai mult de cât acele inele strălucitoare. Un refus de dispreţ. V a i ! In lumea aceasta, săracul ie ase-

6 GENERAŢIA NOUA

menea celei mal netrebnice insecte, care se calcă în picioare» de trecători!

Ce ie de făcut ? Râul, ie colo : frumos şi adânc, el se î n ­tinde, ca un nemărginit mormânt, ascundând în cutele mantiei sale: atâtea răutăţi, atâtea sdrenţe şi atâta miserie! Haide, făr' de frică ! Moartea vine atât de iute ! . . . Dar, aceşti copii, vor fi lipsiţi de cel din urmă sprijin, şi, Dumnezeu, de colo, de sus,, blestemă sinuciderea! Cu toate astea, sufăr atât de mult! Foa­mea îmi roade poxpul. A h ! t ce chin spăimântător. Inima mi se strânge ca ştfeum,'oLmâ!nă" cu -degetele de' 'fier mi-ar sfaşiea-o-

Blestemate fie, toate aceste sgomote şi râsuri de bucurie ; a-ceste femei împodobite cu pene şi rochii de mătase, cari par' că'şl râd de sărăcia mea. Nimic, nici o pomană nu vine să'ml potoâîe'foamea mbrtală ; Pânea ce mi-or da, le-ar lipsi de un

^ b â ' M t ^ ' - ^ ^ e ^ o i ^ ^ â t i t i â u ^ e -Sori.'':' ,Ah ! Corn slăbascr...'Vedenii streine mi-se arată ! Copiii mei!

^u'tnaîbptangeţi! 'Ce vi-î frică' de moarte!'? Oh! mârigâeţi-ve-duragiu, Mici<|fogeraşî, votu merge să găsim pe Dumnezeu. In loc de o casă neagră^ în loc de un pod friguros şi trist, Dum-

Jnez0u,!ne->pâslreâză, boio,! sus un palat de'nourl al cărui aco­perământ ie'tăcut' din razele stelelor.

După eâte-va clipe, copiii nu mal aud pe mama lor. Printre mulţime, trece un. cosciug lipsit de neamuri şi prieteni. O femee gânditoare, s'opreşteîn loe ; un trecător se reîn­

toarce ; priveşte o clipă, cugetă' la plăcerile zilei, Ia viitoarea-i serbare, ş'apoi, se depărtează nepăsător.

Tradusă Шбибга Wi ir

AR'CHITE'CTU^Â Construcţiunile de fer şi incendiurile

O construcţie, chiar făcută din materiale incombustibile, nu este pentru, aseastă causă, ferită de efectele incendiului. Ea nu poate asemenea împedica propagarea focului de la un etaj la altul.

Ast-fel, materiile combustibile, în care incendiul se declară încălzeşte ferul de la căprioreală şi al coloanelor etc. dacă sunt goale. Metalul se dilată şi esercitâ asupra zidurilor şi sprjiini-lor împinsăturî, care le desprind.

Resistenţa stâlpilor scade în acelaş timp, in cât eî se mişcă şi pardoselile cad.

Stâlpi se îmoae dacă sunt de fer; ace! de tuciil încearcă to­pirea sau plesnesc la răceala bruscă, ocasionatâ prin aruncătu­rile de apă ale pompelor de incendiu.

Este bine de a prevede aceste caşuri diverse şi de a supune construcţiile metalice, la orl-şi-care condiţiunl destinate a le feri în măsura posibilităţilor.

Eată cele formulate de autorităţile technice din Berlin şi impuse în urma distrugerii aproape totală a unui deposit de mărfuri, construit de fer, tuciu, piatră şi cărămidă.

Grinzile travurel de fer trebue să fie adunate în ast-fel de mod, ca tălpile lor interioare să fie în .acelaşi plan orisontal şi acoperite peste tot de boltitele de cărămidă, sau de curbătura ridicăturei boitei în unire cu boltitele.

8 GENERAŢIA N O U A

Tălpile inferioare sau coloanele metalice teebue să fie reîm-brăcate peste tot de o materie neconducătoare (stabilă).

Trebue a se feri camerile de dilataţiune în zidurile punete-or de încastrare ale grinzilor, în modul de a se putea dilata în libertate.

Dacă clădirea e împărţită de ziduri de despărţire, pentru a localisa focul, deschizăturile trebue a fi reduse la strictul mi­nimum şi închise prin uşî duble de fer cu nervure şi corniere (colţare) şi despărţite printr 'un strat de aer de 25 â 60 Cm. Dacă clădirile гай o curte- mieă ferestrile din curte vor avea o-bloane de fer spre a înlătura ca această curte- să nu formaze un coş de apel mărind curentul.

Bauart.

О cunoscusem în 1885,—frumoasă în puterea cuvântului, spi­rituală, vioaie şi cu o crescere aleasă—pe atunci era încă în şcoală, promitea mult viitorului.... Şi de ce n'ar fi promis, când la acea etate greutăţile vieţii încă nu-I erau cunoscute,— când masca ipocrisieî şi falsitatea omenească erau cuvinte banale ce le auzea, fără a le înţelege efectul ?!

Trecură ani pe rând, unul câte unul,—viaţa de şcoală cu su-venirile-I plăcute şi nevinovate începu a se strecura pe nesimţite.

Plină de iluzii şi legănată pe braţele fericirii, scopul vieţi 'î păru ,,o poemă" la început, cu timpul şi-n urmă o găsi „o sar­cină".... Săracă materialiceşte, bogată ca moral, făcu primul pas spre lupta incontinuă a vieţuirii;—reuşi prin concurs a o-cupa un post de institutoare la o comună.

Acum...., acum va începe o altă viaţă plină de neplăcere şi va trebui zilnic a se lupta cu ea, căci menirea-î de propaga­toare a lumineî, e din cele mai grele şi spinoasă....

Putea-va oare s'o suporte ?... Eată o întrebare ce adesea nu o făcusem.

Şease ani în urmă o revăzui.... schimbată însă,—vioiciunea-î trecută a dispărut.... azi melancolia şi suferinţa sunt inprimate pe faţa ei....

10 GENERAŢIA NOUA

O văd zilnic trecând la şcoală, la aceiaşi oră şi pe orî-ce> vreme.

Toate trec şi se schimbă în lumea asta !... Dar ea ce va deveni şi maî târziu Poate... o mamă virtuoasă pentru fericirea copiilor el!...

H o n

Neobositul profesor român đe g imn? ' л , D-l G. M > ce anu, a combinat următorul bah ' ; a t :

0 SĂRBĂTOARE LA ŢARA

Represcntat pe scena Teatrului Naţ ional c u oca z i u n e a căsătoriei tinerei perechi regale.

Iată-1: Teatrul represintă pţiveliştea în valea unui sat rorriănesc Ia

poalele Carpaţilor din România. In faţa scenei la stânga un han. Dinaintea hanului mese, scaune, bănci aşedatc cam în ne­

regulă. In dreapta mal spre fund un puţ cu cumpenă.

S C E N A I

La ridicarea cortinei se cântă Doina (ca melodramă) ş£ la mese petrec ţerâniî. Lângă puţ, copii bălăcesc şi se joc.

Cârciumarul (un grec), scurt şi gros cu burta mare, obrajii roşi, nasul borcănat, îmbrăcat cu o cămaşă lungă ţărănească, cu fota dinainte; cară cu o oală vin, şi toarnă în pahare în dreapta şi în stânga, ciocnind şi bend când cu unul când cu altul.

Mai spre fund în stânga ţerani, ţerance, îmbrăcaţi în cos­tume naţionale de sărbătoare, fetele cu câte un buchet de flori in mână, aşteaptă să vie boerul şi dănţuitorii, cari trebue să. joace.

12 GENERAŢIA NOUA

S С E N А II

Se aude o duruiturâ de trăsură caro după câte-va momente nu se mai aude. — Apoi intră pe scenă (din dreapta) stăpânul moşiei eu soţia şi fiul seu. — La ivirea lor ţăranii se scol, îşi scot căciulcle şi îî primesc eu respect. — Câreiumavul se înve-selesce, scoate din prăvălie o laviţă, o aşează la un loe mal în faţă, o acoperă cu o velinţă, şi îi roagă să şează.

Boerul întreabă pe ţerani, că de ce 'nu au sosit dănţuitorii. In acest moment, se aude prin munţi refrenul umil bucium.

-Bătrânul cliiamâ pe un copil si îî spune să se ducă să vază eo se aude şi ce se vede?

Copilul urcă o colină, se opreşte în verf şi privesco un mi­nut în spre partea coa-l'altă punându-şl mâna ia ochi. Se sco-boară fuga înapoi şi arată vosVbcâ vine lume.

Toţi privesc spre munţi, unii curioşi, alţii veseli. Cete, cete de flăcăi şi fete, îmbrăcaţi în costume românesc! încep apoi a se vedea coborând din vârf pe o cărare şerpuindă. In vale, îm-pedecaţi do un r'iu, apucă la dreapta şi dispar între culise.

>' Apoi începe baletul după cum urmează: No. 1. Azi e zi cu soare şi intrarea dănţuitorilor. — No. 2.

Hora, executată de balet. -•- No. 3. Romanul, executat de cele mal distinse 8 balerine. — Solo, de D-şoarele Bmmbila şi Stoc-chetti. — No. 4. Bătuta, executată de corpul de balet. — Solo de D-şoarole surorile Giussani, Мџпа Ferrero şi Anniţa Stocchetti. No. 5 ţ No. 6. Arcanul şi Chindia, executate de corpul de ba­let. — No. 7. Brâul, executat de D-şoarele Brambilla şi Stoc-

:chetti. — No. 8. Corăbiasca (danţ matelot român), executat de Л0- balerine. Solo de D-şoarele Măria Feriw.0. si -Paulina Giussani.

, George Mooeanu

C A R M E N S Y L V A

A L G A . (Legendă)

Pe malurile Dunări de sus era o herghelie foarte frumoasă de mânji şi de noateni; aproape de herghelia asta era o casă foarte frumoasă cu o alee d'a dreapta şi d'a stânga căruia erau nişte stîlpî de lemn cari o ocroteau de arşiţa soarelui şi de fu­ria viscolului. Casa şi herghelia, ciobanii şi câinii erau ai unei voduve tinere şi frumoasă cu ochii negri, eu perul creţ şi cu caracter de şoim, pe care e chema Şalga.

Şi nu'i aşa că e foarte ciudat ca să vrea o fcmee când e ma î eu seamă singură, să trăiască pe marginea Dunări şi să'şi vază numai de avut? Şalga trăia cu soacră-sa, o betrână cum se cade, pe care o îngrija foarte bine pentru ca s'o facă să'şî uite neputinţele şi întristarea со o coprinsoso de când îî murise fe­ciorul.

Bogata Şalga era tare curtată. Insă nu era bărbat destul de voinic, destul de curajos pentiu ea. Sau că o curtau numai pentru bogăţia ei. Unul era prea nătîng, altul prea leneş ; cu­tare nu se pricepea cum se îngrijeşte o herghelie ca să se în­mulţească numeral cailor, altul vrea să facă pe boerul. Din pricina asta nu voia să se mai mărite şi rîrtea de ori- cine vonia s'o ceară aşa că peţitorii nu'I mai călcau pragul.

Intr'o noapte neagră şi liniştită veni Caracatuci căpetenie de tîlhari, în^ capul haiducilor lui toţi călări ca şi el. Câinii fură

14 GENERAŢIA NOUA

•omorîţî, Caracatucî trase sabia, lega strună pe ciobanî şi hoţii porniră caii ducându'î din urmă cu biciul. Baciul chiar, care era col mai frumos şi mai voinic cioban, fu legat cu manile la spate pentru ca să nu jmată face nici o mişcare. Aşa porniră spre Dunăre.

Toate astea se întîmplaseră numai în câte-va clipe şi hai­ducii rîseră pe subt mustaţă de isprava ce făcuseră.

Baciul gindea cum să facă să le joace un renghifl. De odată începu să vorbească cu glasul înecat în lacrimi:

— Stâpîne, tu care porunceşti la cinci sute de voinici, îndu-ră-te cu mine şi dă voe să mi se mai slăbească ştreangul cu care'mi sunt legate mâinile, fîind-că me doare grozav.

Tilharul se gând i : — El singur ce reu poate sâ'mî facă? Şi porunci să i se slăbească legătura. Insă Baciul cum putu

să'şi misce mâinile, scoase de subt cojoc un corn de munte şi suflă de trei ori cât putu do tare, aşa că toată valea resună şi chiar frunzele tremurară.

— Ce ţi-a venit să sufli din corn noaptea ? întrebă С arac a-ruci uitându-se bănuitor în toate părţile.

— Trebue să suflu din corn pentru ca să nu se rezleţc mân­jii ; el cunosc sunetul cornului meu şi se strîng în partea în cotro îl aud.

— Am să'ţl spun eu când s'or resleţi mânjii. Atunci să sufli din corn.

Ş i când zise vorbele acestea se uită aşa de reu în cât cio­banul se gândi că nu trebu-j să se încumete să mal sufle încă odată din corn. Numai să dea Dumnezeu să me fi auzit Şalga — îşi zise Baciul. Şalga are auzul ascuţit ca cel mal bun câine ciobănesc şi ochiul ei vede tot aşa de departe ca al vulturului. Şalga o să me scape; ea nu ştie ce este frica.

Baciul nu se înşelase. Când resună întâia oară cornul Şalga se deşteptă. Când re­

sună a doa oară, sări jos din pat şi dete fuga în odaia soacri sale.

— Alamă, îî zise ea, mamă dragă, auzi tu cornul de munte cum resună în toată valea? nu ştii pentru ce resună? s'aii îm­prăştiat mânjii sau i-au furat tilharii.

ŞALGA 16

Soacră-sa se frecă la ochi şi zise: — Du-te mai bine, fata mea, şi te culcă, şi nu te tulbura

de ciobani; aşa cânt eî noaptea din corn, când li e urît. N'apucă însă betrâna să isprăvească vorbele astea şi cornul

resună pentru a treia oară şi resunetul ăsta o făcu să se înfi-oare din creştet până în tălpi. Şalga nu mal putu sta locului.

— Haide, zdup! sus, băeţ i ! sculaţi-ve din somn, zise ea către slugi. Puneţfmî şaua pe calul cel maî ager, puneţi şea bărbă­tească, fiind-că am să încalec bărbăteşte.

Şi sări pe şea şi'şî petrecu pe după gît Mul calului, şi o împunse în galop în josul Dunări, aţîţind pe cal cu ţipetele eî.

Tilharii se îngroziră când o zăriră, fiind-că ea semăna cu o nălucă. Şalga însă alerga ca o furtună în urma lor şi striga căpitanului hoţilor : Aşteaptă! aşteaptă ! te ajung eu şi atunci să te învăţ minte, Caracatuci, care porunceşti la cinci sute de voinici! Stai pe loc, să vorbim ceva amendoî cu arma in mână. Iţi jur că am să'ţî dau o lecţie care o să te facă să nu maî furi caii nici să maî legi pe ciobani.

Caracatuci însă, care poruncea la atâtea sute de oameni, fu­gea nebun. Ii era frică de femeea asta ? Nu nu'î era frică, însă de... era femee şi până atunci nu i se mai intîmplase să'l go­nească o femee. îşi uită hoţul toată voinicia şi fugea şi fugea fără măcar să se uite înapoi.

Insă Şalga nu'l slăbea, îl ocolea când în dreapta când în stingă, zbura împrejurul lui, ridicând nori de praf, până când îî veni eî bine şi atunci capul lui Caracatuci se rostogoli în ţer înă: numai capul, fiind-că trupul rămăsese tot pe armă­sarul care fugea mâncând pămîntul, şi din trupul hoţului ţîş-nea sângele şi roşa ţerîna.

Şalga nici nu sufla greu măcar ; se întoarse, deslegă mâinile Baciului şi începu apoi să mâne mânjii înapoi spre casă.

De atunci, herghelia Şalgi a remas spaima hoţilor. Nici u-nul nu se mai încrumeta să'şi apropie piciorul de aleea care în­conjoară casa şi pe care o păzesc câinii fieroşi; acolo trăi fru­moasa si neobosita Şalga nesuperată de nimeni.

I. S. SpartalJ.

0Q^®0

MANUSCRIPTE PR MITE

Cântăm cântul fericirii Nemuririi,

Şi-n cântarea ta zeească Femeească

Lasă'mî buza mea cea jună Ca să pună,

Un sărut dulce şi lin Pc-al teu sîn.

Sin... de zee, de virgină... Ce alină,

Suferinţele 'nvcchite, Impetrite.

S i t u a ţ i a 4 e s a u r u l u i pub l i c p a n ă la" 30 S e p t e m b r i e 1892 c u p r i n d e : : ' , '' " : ' . ; M ' : ?

1. C o m p ţ u l definitiv al exerc i ţ iu lu i 1 8 9 1 — 0 2 . 2. C o m p t u l provisoriu a l o p e r a ţ i u n i l o r de ven i t u r i .şi

chel tuel i e f ec tua t e în cele d ' î n t â iu 6 luni a le exere i -ţ iu lu i c u r e n t 1 8 9 2 — 9 3 , ad i că în i n t e r v a l de la 1 A -pr i l ie p â n ă la 1 O c t o m b r i e 1892.

3 . C o m p t u l f o n d u r i l o r specia le p e n t r u exerc i ţ iu l 1891 — 9 2 şi p e n t r u p r i m e l e 6 lun i a le exerc i ţ iu lu i c u r e n t 1 8 9 2 — 9 3 . ' "•' ' ; • ' ; '

L u c r a r e a a c e a s t a es te de u n in t e r e s r e m a r c a b i l n u n u m a i p e n t r u pub l i cu l financiai; d in s t r ă i n ă t a t e d a r şi pent tvt pup l icu l d in ţ â r ă , ' d o r i t o r a, c u n o a ş t e oficial şi î n m o d "exact s i t u a ţ i a tesam-uluî дхдаап. , ,

A c e s t p r e ţ i o s d o c u m e n t oficial îl r e s u m ă m ac i în păr ­ţ i le . Iui Cele m a i p r inc ipa le . , . . ;

C o m p t u l definit iv a l exerc i ţ iu lu i : 1891 — 92 p re s in t â , în 'privinţa v e n i t u r i l o r ; r e su l t a t e l e u m i ă t o a r e :

E v a l u a ţ l u n î (făra s u m a a fec t a t ă d in e x c e d e n t u l exer­c i ţ iu lu i 1 8 8 9 — 9 0 ) . . . . . . ir. 1 6 8 , 5 3 8 , 6 0 0 , -

18 GENERATA NOUA

C o n s t a t ă r i „ 183 ,348 ,813 ,99 î n c a s ă r i „ 180 ,147 ,096 ,24 R ă m ă ş i ţ e „ 3 , 2 0 1 7 1 7 , 7 5 C o m p a r a ţ i u n e a a c e s t o r cifre ind ică :

că c o n s t a t ă r i l e a u î n t r e c u t eva luă r i l e cu s u m a de . . . . fr. 14,8 10,213,99 ad ică 8 , 6 8 ° / 0

că , încasă r i l e au fost su-p e r i ć r e eva luă r i lo r cu s u m a de . . . fr. 11 ,608 ,496 ,24 s a u с д 6 , 8 8 %

c ă i 'emăşi ţele , ad i că dife­r e n ţ a î n t r e c o n s t a t ă r i şi incasă r î a fost de . fr. 3 ,201 ,717 ,75 sau 1 -74% R e s u l t a t e l e ace s t ea s u n t m a i m u l t de c â t sa t i s făcă­

t o a r e . E l e dovedesc că e v a l u a ţ i u n i l e b u d g e t a r e a u fost s t ab i l i t e p e base ce r t e şi b i n e c u m p ă n i t e şi că admi ­n i s t r a ţ i a fmance lor t i n d e , în m o d c o n s t a n t , sp re î m b u ­n ă t ă ţ i r e .

Tab lou l ce u r m e a z ă p e n t r u o ser ie de 10 an i , face să r e i a să în m o d şi m a i ev iden t , r e su l t a t e l e o b ţ i n u t e a-s u p r a ven i tu r i l o r S t a t u l u i , p r i n corup tur i l e defini t ive în" c h e i a t e la î nch ide rea fie c ă r u i exerc i ţ iu :

Exerciţii Ecahu.ţiunî Constatări încasări Remăşiţe

1882-83 1 2 5 . 6 2 7 . 0 4 5 1 4 4 . 3 7 2 . 9 9 5 1 4 J . 8 1 5 . 9 2 9 2 .557 .065 1883-84 123.H47.945 138 .035 .598 134 .695 .989 3 .339 .608 1884-85 I 2 8 . 8 t 9 . 4 3 3 120-255 534 115 .244 .415 5 .022 .119 1885 .86 127 .538 .720 127 .866 .532 124 .478 .397 3 .388 .134 1886-87 138 .237 .695 139 .754 .925 13G.769.574 2 .985 .350 1887 88 140 .753 331 142-538 .730 138 .437 .743 4 .100 .987 1888-89 159 .419 .335 161 .872 .930 157 .575 .132 4 .297 .797 1889-90 159 .628 .000 163-182 .204 159.849.207 3 .332 .996 1890-91 164 .369 .000 173 .016 .488 170 .353 .795 2 .662 .691 1891-92 168 .538 .600 183 .348 .813 180 .147 .096 3 .201 .717

SITUAŢIA FINANCIARA A ROMÂNIEI 19

D i n e x a m i n a r e a cifrelor" copr inse în' a c e a s t ă t a b e l ă , r e su l t â că exerc i ţ i i le 1882 — 83 şi 1 8 8 3 — 8 4 J ' a u d a t cele m a i b u n e r e s u l t a t e . E s t e de o b s e r v a t î n s ă c ă , în încasă ­ri le a n u l u i 18.83—84, se c o p r i n d e u n у.ецЦ e x t r a o r d i n a r de lei 4 .871 ,250 , b a n i 8 1 , c a r e n u a : f o ş t p r e v ă z u t la î n t o c m i r e a şi v o t a r e a b u d g e t u l u i şi că , fără, a c e a s t ă în­c a s a r e ex t r a -o rd ina ră , p r o p o r ţ i u n e a î n t r e i n c я săr i şi e-v a l u ă r i a r fi i na ' s c ă z u t ă , ap îop i ăndu-ke de a c e a obţ i ­n u t ă p e n t r u exerc i ţ iu l 1 8 9 1 — 9 2 . Or i c u m a r fi, se do ­v e d e ş t e că de la 1889, î ncoace încasă r i l e au fost con­s t a n t supe r ioa re eva luă r i lo r şi că , î n u l t imu l ' exe rc i ţ iu i nch i s , a c e s t e a au fost î n t r e c u t e cu s u m a de p e s t e l l ,60O,00Q lei ad ică , b' ,88o/ 0 .

I n p a r t e p e n a t u r ă de ven i tu r i , eva luă r i l e b u d g e t a r e , ' cons ta tă r i l e încasă r i l e şi r ă m ă ş i ţ e l e exerc i ţ iu lu i 1 8 9 1 — 9 2 au f o s t :

Venituri

„ indirecte Monop. Statului. Ven. min. domen

„ „ luc. pub. „ „ de Inter.

„ de finan. „ ,, de resb. ., „ de exter. „ „ eulte . .

., „ justiţie . Venituri diferite

Evaluări Constatări încasări Eemăşiţe

29.*3">.000 30.280.885 29.467.038 813.847 41.205.000 51.362.736 51.317.472 45.264 42.950.000 45Л104.785 45.204.785 —• 23.619.6U0 24.794.124 23.136.124 1.658.000 13.527.000 13.972.579 12.872.579 — 7.ЮО.000 7.898.030 6.888.832 9.198 2.020.000 2.001.174 2.001.174 — 1.376.000 1.256.983 1.256.983 —

116/00 281.778 181.778 —• 263.500 213.417 213.417 —

1.500 4.262 4.262 — 7.025.000 7.278.053 6.602.646 676.407

168.538600 183.348813 180.147096 3.201.717

Ci t re le d in aces t tablou n e a r a t ă : a) Că c o n s t a t ă r i l e ven i tu r i l o r celor m»î i m p o r t a n t e a l e

S t a t u l u i au fost supe r ioa re eva luăr i lo r , şi c ă n u m a i u-

20 SITUAŢIA FINANCIARA A ROMÂNIEI

ne le d in mice le ven i t u r i a d m i n i s t r a t e de difer i te min i s ­ter e au fost, ea c o n s t a t ă r i , i n fe r ioa re eva luă r i lo r ;

1) Că încasă r i l e a u fost şi ele, p e n t r u c o n t r i b u ţ r a n î d i rec te , p e a t r u cele i nd i r ec t e , p e n t r u monopo lu r i l e S ta ­tu lu i , p e n t r u ven i tu l n e t a l al că i lor fera te , s u p e r i o a r e eva luă r i lo r ;

c) Că r e m ă ş i ţ e l e , a f a r ă de ace lea a le ven i tu r i l o r do-m e n i a l e şi a le difer i te lor ven i tu r i , s u n t m i n i m e .

R e s u l t a t e l e o b ţ i n u t e iii cu r su l celor d'ântăiu 6 lun i , e la 1 Apr i l i e p â n ă la 1 O c t o m b r i e 1892 s u n t :

B u d g e t u l pe 1892—93 p r e v e d e la ven i tu r i f ă r ă es-c e d e n t u l de 3.887.000 f ranc i d in a n u l p r e c e d e n t s u m a de . . fr. 175 727.576.46

D i n a c e a s t ă s u m ă s'a î n c a s a t în cele d'ântăiu 6 lun i de la 1 Apr i l i e p â n ă la 1 O c t o m b r i e 1892 fr. 87,924.863.33 r ă m â n â n d a se m a î i nca sa p a n ă la închi­de rea exerc i ţ iu lu i , 30 S e p t e m b r i e 1893. fr. 87.802.713.13

î n c a s ă r i l e deci a u fost î n cu r su l celor d ' â n t ă i u 6 lun i a le exerc i ţ iu lu i c u r e n t cu pes t e 50°/ 0 d in to ta lu l , p r e ­veder i lor b u d g e t a r e .

I n cele d ' â n t ă i u 6 luni a le exerc i ţ iu lu i 1891—92, s e încasase d i n t r ' u n b u d g e t de 168,538,000 franci , su ina de 80,055,167. l A i i t r u exerc i ţ iu l 1 8 9 2 — 9 3 eva luă r i l e fiind super ioare , ce lor d in 1 8 9 1 — 9 2 cu 7,175,000, înca­săr i le au î n t r e c u t pe ace lea d in epoca c o r e s p u n z ă t o a r e a a n u l u i t r e c u t cu s u m a de 7,869,096 f ranc i ; de u n d e r e su l t ă ca în 6 luni n u m a i s'a acoper i t sporu l de veni­tu r i ca re se p revezuso p e n t r u î n t r e g u l eserciţ i i i 1892 — 9 3 .

SITUAŢIA FINANCIARA A ROMÂNIEI 21

E x p u n e r e a s i t u a ţ i u n a î es te î n c h e i a t ă a s t - f e l : „ T e r m i n â n d e x p u n e r e a t u t u l o r ope ra ţ i un i l o r t e s au ru -

luî, în cu r su l a n u l u i şi a l exe rc i ţ iu lu i 1 8 9 1 — 9 2 , con­s t a t ă m î n c ă o d a t ă că s i t u a ţ i u n e a f inanc ia ră , î n ceea-ce p r ive ş t e b u d g e t u l , es te pe dep l in s a t i s f ăcă toa re . Ven i ­t u r i l e S t a t u l u i s'aii î n c a s a t cu r e g u l a r i t a t e , che l tue l i le s'au e fec tua t a p r o a p e în i n t r e g i m e a lor, i a r d r e p t u r i l e car i ; au r ă m a s n e p l ă t i t e s ' au r e p o r t a t a s u p r a eserci ţ iu l iţi v i i tor , fiind-că t i tu la r i i lor n u š'au p r e s i n t a t sp re a le r e c l a m a . I n aces te cond i ţ iun î , i m p o r t a n t u l e x c e d e n t de pes te 2 1 , 5 0 0 , 0 ( 0 fr , c o n s t a t a t la î nch ide rea exerc i ţ iu lu i f o r m e a z ă d o v a d ă ne îndo ioasă c ă b u d g e t e l e s'au presen-t a t şi s'aii v o t a t b ine ech i l ib ra te , Jast-fel ca să n u d e a loc la nea junsu r i .

S i t u a ţ i u n e a a c e a s t a p r o s p e r ă n u t r e b u e ş t e să n e îm-p e d i c e de "a fi p r u d e n ţ i cu che l tue l i l e ex t r a -o rd ina re ca r i se a c o p e r ă p r i n emis iun i de r e n t ă , şi de a n e m ă r ­g in i n u m a i în ace lea car i s u n t a b s o l u t i nd i spensab i l e " .

A c e a s t a n e d ă m ă s u r a e s a c t ă desp re s t a r e a înf lor i tă a f inance lo r n o a s t r e , şi de sp re ca lea p r o s p e r ă în c a r e ele au i n t r a t .

С Financiar.

O DESCOPERIRE IMPORTA NTA Distrugerea şdrecilor prin an Baccil.

Or-cino cunosce că şoreciî sunt unele din animalele rodetore-forte primejdiose : fiind-că distrug şi aduc pagube însemnate în holde pe câmp, în magazii, şi distrug o mulţime de obiecte-chiar şi în casă. Am audit pe mulţi dintre omeni plângendu-se în contra acestor rozetore şi întrebând despre leacul cel mai bun pentru a le stîrni cu desăverşire, căci ei vatămă cu înver­şunare productele în tote anotimpurile. (1)

Aflarea celui maîbu n m e t o i do distrugere al şorecilor a pre­ocupat nu numai pe cultivatori, dar şi pe alţi omeni de sciinţă; nu numai la noi, dar şi în alte ţen. Ca exemplu despre acostă preocupaţiune, esto că, încă din anul 1819, Academia de Dijon, din Francia, recomanda cultivatorilor urmăţorole douč recete pentru stârpiroa şorecilor :

Pastă sau alifie de elebor (spânz, bojoţel).—Se ia rădăcina de bojoţol alb, se pisază şi se amestecă cu miere sau zachăr brut în cantitate de câte 50 do grame, se mai adaogă seminţe de omeag 120 g j ame î r i praf şi 98 de grame de târâte de orz.

Din tote aceste substanţe se formeză un amestec, la care se

( b P e timpul pe c â n d dir igeam g r ă d i n a b o t a n i c ă din Târgu-J iu lu i în iarna anului 1879, de şi era g e r şi zflpadă, totuş i n isco şobo lan i mari tăcuse n i s ce galerii prin stufurile gardului şi d ; n câ^d în c â n d eş ia şi rodea pueţî de duzr şi scorţa altor plante din care era c o m p u s gardul v iu, şi nu i-am putut s t i r p i

GENERAŢIA-NOUA 2$

adaogă şi puţină apă, dacă este trebuinţă ;-^din acest amestec iasă o pastă sau un aluat tare, caro se pote fece bucăţele de mărimea unei alune şi, în acesta stare, se întrebuinţeză la o-trăvirea şorecilor;

A dona recetă este aluatul sau coca de nucă vomică.-—Se ia 180 de grame de nucă vomică (turta lupului) pisată ; 98 de grame de făină sau miez de pâine, la care se mai adaogă slănină sau untură îndestulă pentru a plămădi pe cele-l'alte substanţe şi a forma din. ele o cocă, pe care o împarte în bucăţele ca şi pe ceau dintâiu.

Se pun bucăţelele acestea în găurile şoricilor, şi a doua zi, sau a treia, se observă dacă le a mâncat, şi, când nu s'a pro­dus efectul aşteptat, trebuie a se mai puue din nou.

Aniândoue aceste recete nu numai că nu au dat resultate, dar sunt şi primejdiose pentru copii mici, pisici şi câini cari umblă prin casă. La câmp de asemenea sunt forte grele de a-plicat.—In sfîrşit, o mulţime-de metode altele, din timpurile cele mai vechi, s'au aplicat şi nu au dat resultate bune pentru stărpirea şorecilor.

A fost dat tocmai anului tiecut 1892, a se face adeverata descoperire pentru stârpirea acestor rozetore prin Baccil.

In adevčr, prin luna Martie din anul trecut, jurnalele adu­cea la cunoseinţa publicului că o forte mare invasiune, sau nă­vălire de şorecî, ameninţă de a distruge cu desăvârşire recol­tele din Câmpia Larisa în Thesalia.

Acesta regiune are o întindere de peste 25,o<»o de hectare. Populaţiunea pe aceste domenii este forte rară. :— Cătunele şi comunele sunt risipite pretutindeni, şi aprope doue treimi din acea întindere este necultivată. Pământul se cultivă un an, şi apoi /1 lasă nelucrat până în al treilea an. Se înţelege de sine că pământurile, lăsate în odihnă aşa de mult timp, se năbu-şesce de plante stufose şi şoreciî aei găsesc cele mai princiose condiţiunî pentru a se prăsi. J , • '

Afară de aceasta, iarna din urmă a anulnl a fost caldă şi, de prin luna Iui Februorie, şoreciî au început să furnice in t6te părţile:

Populaţiunea, vezend acesta năyâlirq de şorecî, a dat de ştire g u v e r n u l u i . p . . . у..' j p . . ' •

24 O DESCOPERIRE • IMPORTANTA

Un comitet special, organisat de proprietari cu concursul gu­vernului, căuta măi întâiu a curma reul sau a-1 localisa, sau prin înecarea pământului, ori prin introducere în pământ de şulfur de carbon sau prin introducerea de seminţe otrăvite prin galeriile colindate de aceste rodetore.

Nici unul din aceste metode nu a dat resultate muiţumitore., Din norocire, nu de mult timp, un înveţat, anume Loffler,

profesor la Greifswald a descoperit nn organism, anume : Bae-cilliis typhi muriuin, microb forte bun a se pune în bucăţile cu care se nutresc sorocii, şi îndată ce aceştia . au mâncat din a-cole substanţe, se îmbolnăvesc de o boia care semăna forte mult cn lungorea (tifos). Microbul numit Baccilus typhi mu-rium, nu este primejdios pentru alte animale care'l introduc în stomac, nici cliiar pentru acelea, cari prin organisaţiunea lor se aseamănă forte mult cu sorocii.

După sfatul învăţatului Pasteur, guvernul grec a rugat pe d-1 Loffler să vină în Thesalia şi să încerce aplicaţhmea des­coperire! sale. In cele dintâifl zile ale lunci Aprilie, d-1 Loffler a venit în Atena şi cu ajutorul d-lm Pampoukis, director al instituim bacteorologic, a început să prepare culturi de baccili în cuantitatea îndestulătore pentru orl-co împrejurare.

O dată ce s'a aprovisionat de culturi, d-1 Loffler a plecat în Thesalia cu ele.

In această localitate a dat ordin ca ţeraniî să aducă pâine albă, uscată şi tăiată în bucăţi mici de mărimea unul deget. A-ceastă pâine o arunca într 'un tub de sticlă, care coprindea un lichid plin cu baccili. Pâinea muiată se scotea pin aceste tu­buri de sticlă şi se punea în găurile şi galeriile şorecilor pe câmp sau ţear ină; dacă acest baccil vătăma şi alte animale a-fară de şoareci, a făcut încercare, dând de mâncare următoa­relor specii de animale : găini, porumbel, pisici, câini, porci, măgari, cai, oi, capre etc.—şi nicî una nu s'a altoit cu baccilul despre care vorbim.

Ceva mai mult, mai multe persoane au mâncat din pâinea plină cu baccili, pentru a arăta— între altele — că nu produce nici uă vafamare lucrătorilor. :

Graţie învăţămintelor lămurite şi a isbândel dobândite, ve-

О ЩбеОШМКЕ IMPORTANTA

ћеа ţeraiiî dift toate părţile, lua pâine muiată, cum am zis aaai sus, şi ;o respândea asupra • intregel întinderi din câmpia Larrisei.

,l)upă catc-vâ zile, pâinea depusă în galerii a dispărut, -y probabil că o mâncase şoareoiî. Pentru a se putea cine-va pro­nunţa asupra efectului tratamentului, era trebuinţă de un fes­timp de cel puţin o lună însă deja, după noue dile, nu se mai vedea galerii deschise din nou, şi pe suprafaţa pămentuluî, la fie-care pas, întâlneau şorecî în agonie, dina în amedă-mare, când se scie că şoreciî, când sunt sănătoşi, staţi ascunşi şi în păment în miezul zilei.

Se pare, şi este probabil, că şoreciî îndată ce se bolnăvesc de tifos provocat de acel baceU, simt trebuinţă de a respira aer curat, şi de aceea ies din galeriile lor. Nu putea eine-va şă'sî dea o socotelă exactă de numeral şorecilor morţi şi des­pre progresul acestei bole, fiind-că în câmpiele Larisel se afla numerose paseri de pradă care mâncau şoreciî îndată ce mu­reau. Dar, pentru a constata caro organe se atacă la şorecî de baccil, s'au adunat câţl-va şorecî morţi şi s'au supus în Larisa unul esameu microscopic.

Fără deosebire, la toţi s'a găsit alte raţiuni anatomice, care le-a provocat boia lingorea, causată de baccilu thyphi murium. Baccilul s'a găsit cu înbelşugare în deosebite organe ale şore<-celuî, şi mal ,u soma în ficat şi în splină. Prin urmare, din cele dovedite până aci se vedea, că infecţiunea prin pâine con­taminată era destul de bine stabilită, şi nu mal rămânea de cât a aştepta efectul.' D-l Loffler s'a înapoiat la G-reifswald pe џ sfîrşitul luneî Aprilie. La 26 Maiu a primit de la comitetul nsărcinat cu combaterea flagelului urmâtorea, telegramă :

..Resultatele obţinute pretutindenea, pe unde s'a aplicat pre-ţ paratul, sunt peste mesura defmarl^ ţara veeste recunoscătore' '.

După acest succes obţinut, profesorul Loffler a mai primit peste căte-va dile o şcrisore care '1 anunţă că, dintre şoreciî găsiţi morţi, mulţi dintre ei avea craniul sau hârca capului crăpată şi goală.

Acesta observaţiune fusese deja făcută de către înveţatul profesor la cursul esperienţelor sale de laborator, şi se esplică

26 O DESCOPERIRE IMPORTANTA

ast-fel: şoareci sănătoşi mănâncă carne de şoareci morţi de tifos, şi din această causă se atacă mai cu seamă la craniu, sau hârca capului.

Şorecil de câmp—de şi nu aparţin de aceea-şi specie, ca acea de casă, sau locuinţele oamenilor — totuşi se pot şi aceşti din urmă distruge prin acelaşi procedeu.

D-nul Loffler a făcut esperienţă, şi a comunicat publicului că nu trebue a se îndoi cine-va despre aceasta.

Iată cum descrie înveţatul profesor modul operator la care a recurs pentru a se încredinţa despre aceasta. Materia conţi-~'ită într 'un tub de cultură s'a vărsat într 'un litru de apă la

* s'a adăogat o linguriţă de sare de bucătărie. După acesta, s'a depus in acea soluţiune bucăţi mici de pâine albă uscată în mărime de 1 centimetru până la l centimetru şi jumătate. Un litru din această soluţiune este îndestulătoare pentru a muia la peste 1000 din aceste bucăţele de pâine. Aceste bucăţele muiate se rcspândesc sau se presară prin găurile colindate de şoareci. într 'un restimp de la 8 până la 15 dile, de la această operaţiune, d-nul Loffler găsea diua în amezul mare o mulţime de şoareci bolnavi care abia putea să-şî târască corpul pe pă ­mânt în scurt timp mureau. Cadavrele lor le mânca şoareci sănătoşi şi se îmbolnăveau şi eî ; când observa cine-va orga­nismul asestor şoareci, le găsea la unii craniul spart, iar la alţi maţele rupte. Graţie acestei împrejurări, infecţiunoa, odată rea-lisată, se propagă repede. LTn fapt însemnat de notat este că, şoarecii eşeau afară din găuri sau galeriile lor şi mureau. Tre­bue ca cine-va să aibă grije a adnna cadavrele sau şoarecii morfi şi a-I îngropa mai departe pentru ca să nu se descom-pue înăuntrul locuinţei, căci ar degaja un miros urît.

In deosebite ţerî s'a introdus metodul descris mai sus pentru distrugerea şoarecilor, şi numeroase încercări se fac în diverse laboratoril, pentru a adeveri acest procedeu.

D-nul Schribaux, profesor la ferma institutului agronomic din Paris, şi de. la care am împrumutat o parte din espunere, spune "ca 'şi-a procurat culturi de baccil descoperit de d-nul Loffler, pentru a espertfnenta la acel institut, şi în urmă rcsulatul esperienţelor sale '1 va comunica publicului, spre sciinţă şl ăplîeaţiune, Pitsereanu

— е ь т ? * А ^ э - ' " ' ' ' ' • •

UN DOCUMENT ISTORIC(1)

(Din timpnl revoluţmniî arde lene 1848 —49)

Poporul român din Abrud şi din prejurul acesta! I n n u m e l e ţ â r e i n o a s t r e u n g a r e c u c u v â n t u l p re s iden-

tu lu î L u d o v i c Coşu t v ' a m spus că î n t r u m ă r t u r i s i r e a pă -ceî şi s u p u n e r e î şi c r ed in ţ e i c ă t r e ţ a r ă şi o c ă r m u i r e , i s ă d e p u n e ţ i a r m e l e , căci t o a t e ce z i se ră şe vor împ l in i şi t ă r ă orele ( 2) v o a s t r e ; şi t o tuş i s 'au aflat oamen i , cari pe la ş a n ţ u l d in B u c e ş şi Mihă len î cu m â n a a r m a t ă făceau l o a g ă r e , deci c ă t an î l e ţ ă r i i a u eşit d in Z d r â p ţ i şi a u p o r n i t la aceleaşi l o c u r i ; — E a r fiind că o a m e n i i s t r i g a r ă p a c e şi se p u f ă g a r ă ea r a ' ţ i î spuse ră că în A b -r u d şi în C â m p e n i p o p o r u l au s t r i g a t pace , cătariele, | r i -t r u aceeaş i n ă d e j d e , că to ţ i ve ţ i d e p u n e a r m e l e jos , s'au c ă r a t l a A b r u d şi au i n t r a t în l in iş te p r imi ţ i cu b u c u ­r ie de p o p o r ; — Aici es te d a r cea m a i m a r e pace , şi c r u ţ a r e , n i m e n e a n u se v a t ă m ă , î n s ă a r m a t r e b u e să o-dea la sed iu l o raşu lu i , deci to ţ i a r ă t a ţ i i s ă t en i b ă g a ţ i î n s e a m ă b ine , că de se v a î n t e m e i a pacea , de veţ i a-duce a r m e l e î n a i n t e şi veţ i fi l iniş t i ţ i , n i m i c a s t r i ca re n u

1) Originalul, scris p e o j n m č t a t e c o a l ă de hărl ie s e :ifi:4 în poses iunea . . au'oruluT.

2) D e sigur e s t e eroare din pană şi a se î n ţ e l e g e : antele-

28 GENERAŢIA NOUA

ve ţ i avea . . . desch izăndu-se ca lea în t o a t e pă r ţ i l e , ve ţ i p u t e a m e r g e sp r e c â ş t i g a r e a t r a iu lu i . P e n t r u a c e a s t ă d a r ă să t en i b ă r b a ţ i g r ă b i ţ i d o r i n ţ a v o a s t r ă a împ l in i şi apo i a ve c ă u t a de t r ebu r i l e casei voas t r e , căci a şa veţ i fi f e r i c i ţ i ; i a r de veţ i a s c u l t a de a m ă g i t o r i n e b u n i şi v e ve ţ i împo t r iv i , şi p r i n a c e a s t a la cei n e v i n o v a ţ i veţ i p r i c i n u i pacos te , apoi veţ i fi ur î ţ î şi pedeps i ţ i şi de D u m n e z e u şi d e ţ a r ă .

D a t în A b r u d 25 A p r i l (7 Mai) 1849.

loan Dragoş 111 • p-pre a voastră îndreptare tr mis

a d l e g a t d i c ta i .

D o c u m e n t u l e subscris (le D r a g o ş cu mâna proprie. Textu l e de m â n ă streină. Buccş, Mihăleni şi Zdrapţi sunt c o m u n e s ; t u a t e în trecătoavea ce c o n d u c e

din Ungar ia în ţinutul Moţilor din munţii apuseni l i Ardealului , şi « locui tor s e n u m e s c din partea aces tor din urmă Crişcni, ca şl ocuitorii ce lor la l te co ­m u n e de p e Criş. Crişienil conduş i d e p o p a Groza din l tov iue , aii făcut multă pradă î i insurgenţi i Unguri la anul 1848—49.

D r a g o ş a fost trimes din partoa revoluţ ionarului K o s u t h 'a Moţi î c o n d u ş i d e lancu, ca să-i în şe l e . Întreg Ardea lu l era în m â n a insurgenţ i lor , numai în Moţi au aflat o res i s tenţă atât de îndârjită, că miî J.o \ i e ţ î s cumpe Uiigu rilor s'au s t ins îa zadar şi au trebuit să a lerge la şiretlicuri.

D r a g o ş a căzut jertfo furi î Moţilor, sub cuvuut că e trădător, z iua ina-m e a z ă maro, în piaţa A b i udului.

El a fost R o m â n de najtore , din părţile ungurene şi destul de şiret, pre c u m v e d e m din documentul d e mai sus .

GB. SIMA AL LUI ION (Gonv. lit.)

Activitatea Teatrului Naţional pare că a început să scadă într'un chip deosebit.

No învârtim vepaid hi; furai" Щ fşi ăl altor piese de a-celaşî fel, când ar fi putut foarte bine să nu se sacrifice 0-noarea şi Marele Galeothq.

Dacă se creează precedente eu piese cari strică gustul p u r

bliculuî, nu credem că e necesar să se persiste maî departe,, şi foarte bine ar fi făcut Direcţiunea sa reprezinte maî 'naînte Onoarea, Marele Galeotho, Нот şi alte opere serioase, şi neapă­rat că atunci publicul ar fi prins gust şi pentru lucrurile severe şi serioase, maî ales când există în Comitet câţî-va domnr cari strigă toată ziua că mal multă moralitate în gus'e necesară.

Opera italiană, care în fle-care seră a făcut câte un nou fiasco, s'a dus în sfârşit. *

Se vesteşte pentru Februarie venirea d-neî Sarah Bernard. Spre primăvară, se crede că vom avea fericirea a audi şi a

asculta maî multe cântăreţe şi artiste dramatice, cari plecând dintre noî, 'şi-au făcut celebritatea în străinătate.

Ion Săteami.

0© + ©0

CIRCUL SIDOLI.—Representaţiî dilnice cu producţii eques-tre şi gymnastică.

Trupa constă din specialităţi numai de primul rang ne mal vezute până acum în Bucurescl.

Preţurile care au fost până în present sunt cu totul scă­zute.

T E A T R U L IMPERIAL de la O P L E R dă în fie-care di representaţiî cu cântăreţe nouo.

LEGA fORIA DE CĂRŢI M, SflACttE*

S t r a d a P r i n c i p a t e l e - U n l t e B u c u r e ş t i

Efectuează ori-ce fel de lucrări, relative la această

artă, p r e c u m : Registre, Broşuri, Curii de Scoală, Cărţi

de Bibliotecă, Cărţi Bisericeşti e t c e t c , cu preţuri foarte

reduse.

NB. Se află şi un depou de cărţi bisericeşti.

P E N E V E R t T A b l L E

de

STRUŢ

în diferite nuanţe

FLORI ARTIFICIILE DE PARIS

panglici de mătase ce le mal

moderne de Lyon şi de

ST. ETIENN

MAGASIN DE MODES de

P A R I S

premiat cu medalia de aur

MODES & PARQRES

82 P ă l e a V i c t o r i e i 82

BUCAREST

yis-â-Yis de biserica Crejulescu

PĂLĂRII DE РАЕ ENGLESE şi

P A I E de

F L O R E N Ţ A Pălării de pâslă flnă de Paris

C E L E M A I N O U I

FASOANE după

J U R N A L E L E ce le din urmă din Paris

Mare asortiment de coroane de flori artificiale, cu senturile gi inscripţiile lor.