$TEFANIA UDREA DANIELA DOSA

Ge gtii despre

GRAU $I PORUMB?9"-rt""..fu*, az, z,r.b z?z?(e "q.Lr.A-.

Editura lc6no-fr>t

24BIBLIOGRAFIE

1. Ahghel I, Voica, C. (coord .), Practicum de biologie - Biologia vegetald, vol.I, Editura

Ministerul Educaliei gi invalamAntului, Societatea de gtiinte biologice, Bucureqti, 1988.

2. Popovici, L. 5.a., Atlas botanic, Editura Didactica gi Pedagogicd, Bucureqti,2003.3. Pop, [. $.a., Botanica sistemicd, Editura Didactica gi Pedagogicd, Bucureqti, 1983.

4. fibea, Florica, Atlas Scolar de biologie,Edrtura Didacticl qi Pedagogic[, Bucuregti,2007.

CUPRINS

Cum cregte grdul gi porumbul?

cnAur-Ce qtii despre grdu?Cum se cultivd gi cum se ingrijeqte grdul?

Cum se recolte azd grdul?Unde se depozit eazd grdul?

Ce produse se oblin din grdu?

PORUMBULCe gtii despre porumb?Cum se cultivd gi cum se ingrijeqteporumbul?Cum se recolteazi porumbul?Unde se depozit eazd, porumbul?Ce produse se oblin din porumb?

BTBLIOGRAFIE

aJ

5

6

8

t213

15

t6T9

202t

24

Cdtd muncd! Ar trebui sd preluim mai mult grdul Si porumbul Sitoate produsele oblinute din aceste cereale.

Ce gtii despre grflu?

Gr0ul comun (Triticum aestivum) este o plantd erbacee anuald din familia gramineelor(Poaceae). Are rdddcina fasciculatd,, tulpina este un pai, care creqte intre l-2 m, iar pe toatilungimea ei are noduri pline cu miduvd. Frunzele sttnt liniare gi lipsite de codile. Florile nu aupetale, nici sepale, ci doar 3 stamine qi 1 pistil qi sunt aqezate in v6rful tulpinii intr-o inflorescenldcompusd numitd spic (format din spiculefe). Florile sunt apdrate de frvnzulile dintre care unele aumustdli. Aceste frunzulile vor forma pleava. Fructul este uscat, lipit de sdmAn![ (cariopsd) qi estenumit bob de grdu saugrdunld. Sdmdnla conline amidon, gluten, s5ruri minerale etc.

Gr6ul este originar din Asia de sud-vest (Orienful Apropiat), tar strimoqul gr6ului comuneste grdul spelta (Triticum spelta), care eracultivat de vechii egipteni gi de cel1i. Astdzi, acest tip degrAu este cultivat pe scari restr6ns[. Se presupune c[ grdul comun a fost cultivat mai intdi inMesopotamia, iar prin anii 5000-3700 i.H. in Egipt, unde s-a dezvoltat agricultura gi cultivareagrdului de-a lungul vdii Nilului. in scurt timp, cultivarea grdului s-a rdsp6ndit in Balcani, in Europaqi in Marea Britanie. in 2300 i.H. in India grdul se cultiva de-a lungul v[ii Indusului.

Astdzi,gr6ul se cultivd peste tot in lume. Soiurile de grdu cultivate se impart dupd sezonul decreqtere (de iarnd gi de vari) gi dup6 conlinutul de gluten. GrAul de iarnd se ins[m6n\eazd, toamna(prin octombrie), fiind cultivat in regiunile mediteraneene qi cele temperate. Gr6ul de vard suportdcu greu temperaturile sc5zute qi se ins[mdn]eazdprimdvarainregiunile cu ierni aspre. Grdul dur(Triticum durum) are semin{ele sticloase qi un conlinut mare de gluten. Este folosit pentrufabricareagrisului qi apastelor frinoase. Grdul moale sau comun este specia cea mai rdspdndita qi

este principala sursi de fbind de panificalie folositdla producerea pAinii. Numeroasele soiuri degr6u s-au qeat cu scopul de a face posibila extinderea culturii in mai multe zone) in condilii demediudiferite.

Grdul simbolizeazd,bogdlia de la suprafa{a solului. Acesta are o mare valoare alimentarS,datoritd conlinutului bogat in substanle hrdnitoare, daq are qi valoare industrial5 gi furajerd.

6

Cum se cultiv[ gi cum se ingrijeEte gflul?

GrAul, fiind o plantd deosebit de importantS pentru viala oamenilor, este cultivat, ingriiit qi

recoltat cumultdgr|S.1. Pregltirea terenuluiPentru acreacondilii bune de creqtere gi dezvoltarc agr6ului se executd lucrdri de pregdtire a

terenului : a dmin i s t r a r e a tn gr d S dmint e I o r or ganrc e qi ar a t u I .

ingr[qdmintele organice se imprdgtie cdt mai uniforn pe terenul care urneazd sd fie arat(manual sau mecan izat) .

Aratul se realize azd cu plugul, iar dupl arare) terenul se niveleazd, cu grapa. Se seamlnlgrdunle sdndtoase de grdu (manualsartcusemdndtoarea), care se acoper[ cupdmAnt.

Plugul este o unealtd agricoldcutrac\iune animald sau mecanicd, folositd laaratqi reprezintdo invenlie importantl pentru omenire.

Semdndtourea este o maqind agricold cu tracliune mecanicd sau animal[ cu care se introducboabele de grdu in sol la o addncime constantd,repartizdndu-le uniform pe ardfurd.

Grapa este o unealtd agricold formatd dintr-un grdtar cu dinli (uneori se foloseqte o legdtur[de m5r[cini) sau cu discuri, care serveqte la mdrun]irea,netezirea pdmdnului arat qi la acoperireaseminle1or.

La cultura gr6ului se practicd rotalia culturilor. Plantele premerg[toare pentru culturile de

gr6u sunt plante perene (lucernd, trifoi), leguminoase anuale (fasole, mazdre, soia) gi plantetimpurii (cartoful, floarea soarelui). Grdul, la rdndul lui, este o plantd premergdtoare pentruaproape toate culturile agricole din lara noastr6.

e,

La aratul ogoarelor mici, se folosesc animale de tracliune ca: boi, vaci qi cai.

Ogorul este o bucatd de p[mAnt cultivati (de obicei cu cereale) sau cultivabil[, denumitdqi larind.

1

r:8k;"',

\,

.:.. S:.

2.Ingrijirea culturilor de grfluCombaterea buruienilor este principala lucrare de ingrijire din cultura grAului.

Combaterea buruienilor in agricultura ecologic[ se realizeazdprinrotatra culturilor qi prin lucr[rimecanice. Deoarece nu se urmdreqte stArpirea in totalitate a buruienilor, ci limitarea pagubelor cuinrdddcinare adAncd, s e exe cu td, do ar p I iv i tttl manual.

Combaterea dlunltorilor din culturile de grAu se realizeazd prin misuri preventive:rotirea culturilor qi lucrdri mecanice.

..-..,.. *:..

.:CAnd este mic, grAul se aseamdnd cu un gazon de iarbd.