CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 8 (196) 29 aprilie 2006 12 pagini 50 bani

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Uniunea Scriitorilor din Româniaa stabilit nominalizãrile

la premiile pe 2005

Luni, 17 aprilie 2006, am ajunsla Prislop unde Batalionul 2 Infan-terie „Cãlugãreni”se afla în tabãrãde instrucþie la munte. Alãturi de eise aflau ºi militari americani.Aceºtia participau la o instruire încomun cu militarii din ForþeleTerestre.

Juriul desemnat de Uniunea Scriitorilor din România pentru aacorda premiile pe 2005 ºi-a stabilit nominalizãrile. În premierã, pelistã se aflã ºi autori care nu sunt membri ai USR. Decernarea pre-miilor va fi fãcutã pe 15 mai a.c. la Teatrul Naþional din Bucureºti.

Nominalizaþii la categoria prozã sunt: Virgil Duda,„Despãrþirea de Ierusalim“, Ed. Albatros; Florina Iliº, „Cruciadacopiilor“, Ed. Cartea Româneascã; Ioan Lãcustã, „Dupã vânzare“,Ed. Curtea Veche, iar pentru poezie : Emil Brumaru, „Submarinulerotic“, Ed. Cartea Româneascã; Dan Sociu, „Cântece excesive“,Ed. Polirom; Octavian Soviany, „Scrisori din Arcadia“,Ed. Paralela 45.

Aducerea României sub influ-enþa definitivã a Uniunii Sovietices-a realizat mai întâi prin inter-mediul sistemului politic, a sindi-catelor ºi al sistemului de învãþãmânt. Pe plan intern,scopul urmãrit a fost de a înlocui structurile socialeexistente cu cele de tip comunist. Actul final înrealizarea acestui deziderat a fost abdicarea RegeluiMihai la 30 decembrie 19471. În aceeaºi zi a fostproclamatã Republica Popularã Românã.

Instruire în comun la PrislopDiferenþele care unesc

CCoonnssttiittuuþþiiaa ddiinn 1133 aapprriilliiee 11994488

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

P r o f e s i o n i º t i i F o r þ e l o r T e r e s t r e

Sute de militari ajutã localnicii din zoneleafectate de inundaþii

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

PPrriimmaa ppiirraammiiddãã eeuurrooppeeaannãã ddeessccooppeerriittãã

îînn BBoossnniiaa

CMYK

Sute de militari din Bg. 2 I., Bg. 34 I. ºi din Bg. 10Ge. au intervenit, zilele trecute, în 13 localitãþi dinzonele afectate de revãrsarea Dunãrii, fiind constituitetabere militare în judeþele Dolj, Brãila ºi Cãlãraºi.

La solicitarea autoritãþilor centrale ºi locale, în 13localitãþi din zonele afectate de inundaþii au intervenit570 de militari pe schimb, având la dispoziþie 75 demijloace tehnice. Ei au îndeplinit 25 de misiuni la Rast,

Negoi, Bistreþ, Ostroveni, Cârna,Plosca, Goicea, Mãceºu de Jos, Dãbu-leni ºi Bechet - judeþul Dolj; Frecãþei,Þãcãu ºi Noianu-Vãrsãtura - judeþulBrãila ºi Spanþov - judeþul Cãlãraºi.

Pe 28 aprilie a.c., în garnizoane ºiunitãþi militare ce aparþin Forþelor Te-restre, au avut loc manifestãri dedicateZilei Forþelor Terestre, la care au fost invi-tate personalitãþi ale vieþii militare ºipolitice, cadre militare în rezervã ºi înretragere, veterani de rãzboi, tineri intere-saþi de cariera militarã.

În Bucureºti, activitãþile au debutat cuceremoniale de depuneri de coroane ºijerbe de flori la Monumentul Infanteriei(în Parcul Kisseleff), Monumentul Arti-leriei (Eroilor) ºi la Monumentul Geniului(Cotroceni), apoi între orele 10.30 ºi12.00, în Parcul Izvor, au fost prezentate

exerciþii demonstrative de autoapãrare,paraºutãri de trupe; s-au prezentat arma-mentul, echipamentele ºi tehnica aflate îndotarea Forþelor Terestre etc. Fanfara mi-litarã a susþinut un concertat pe toatãperioada desfãºurãrii activitãþii.

Între 11.00 ºi 12.30, la Cercul MilitarNaþional ºi în apropierea sediului StatuluiMajor al Forþelor Terestre (SMFT, zonaComplex Orizont), au fost difuzate filmecu activitãþi ale militarilor Forþelor Te-restre Române, ºi prezentate exerciþiidemonstrative de instrucþie de front, cucarabina. Au aveut loc ºi activitãþi deinformare. (pag. 6-77)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

ODESSA - Ucraina va transforma Insula ªerpilor înzonã cu regim de frontierã ºi vamal special. Anunþul afost fãcut de ministrul ucrainean al transporturilor ºiComunicaþiilor cu ocazia unei reuniuni a administraþieiregionale din Odessa, precizând cã navele ucrainene vor fiînregistrate pe insulã. În prezent, pe insulã, se construiesc,clãdiri, utilitãþi publice ºi terminale portuare, iar serviciilede telefonie mobilã vor fi disponibile în termen de douãluni. Ucraina afirmã cã a descoperit resurse de petrol ºigaze naturale, în zona selfului continental al insulei.

BAGDAD - Un nou mesaj de la Al Qaida. Numãruldoi al organizaþiei teroriste Al Qaida, Ayman al Zawahiri,a transmis un nou mesaj, în care cere poporului ºi armateipakistaneze sã rãstoarne regimul condus de preºedintelePervez Musharaf. Cere, de asemenea, tuturor ofiþerilor ºisoldaþilor din armata pakistanezã sã nu se supunã ordinelorsale ºi sã nu-i mai nimiceascã pe musulmanii din Afga-nistan ºi Pakistan. Mai mult, Zawahiri considerã cãpreºedintele Musharaf a pregãtit totul pentru a fugi înstrãinãtate, unde dispune de conturi bancare - transmitagenþiile internaþionale de presã. TEHERAN - Iranulpoate deveni rapid o superputere mondialã. Încãînainte ca directorul general al Agenþiei Internaþionalepentru Energia Atomicã (AIEA), egipteanul Mohamed ElBaradei, sã-ºi prezinte Consiliului de Securitate al ONUraportul cu privire la cererile ca Iranul sã-ºi suspendeactivitãþile de îmbogãþire a uraniului, preºedintele iranian,Mahmoud Ahmadinejad, a respins categoric aceste cereri.Se ºtie cã îmbogãþirea uraniului este o etapã importantã învederea fabricãrii combustibilului necesar centralelor elec-tronucleare, dar SUA ºi þãrile vest-europene bãnuiesc cãTeheranul intenþioneazã sã foloseascã aceastã tehnologieîn scopuri militare, pentru a se dota cu arma nuclearã.

NEW YORK - Iranul, la judecata ONU. AgenþiaInternaþionalã pentru Energie Atomicã (AIEA) urma sãprezinte, în faþa Consiliului de Securitate al ONU, raportulîn legãturã cu modul în care Iranul a tratat recomandãrileNaþiunilor Unite de a înceta operaþiunile de îmbogãþire auraniului, în cadrul programului sãu nuclear. A expiratultimatumul de 30 de zile fixat Iranului, în acest sens, decãtre Consiliul de Securitate al ONU. Conform unordeclaraþii ale directorului general al AIEA, Mohamed ElBaradei, raportul ar mai afirma cã Iranul continuã sãîntârzie ancheta asupra activitãþilor sale nucleare. Ati-tudinea autoritãþilor de la Teheran în aceastã perioadã demonitorizare anunþatã a fost chiar mai sfidãtoare decâtînainte. Oficialii iranieni au anunþat cã au reuºit sãîmbogãþeascã uraniul pentru a obþine combustibilul nece-sar instalaþiilor nucleare ºi cã fac cercetãri pentru a realizaun mecanism care sã accelereze procesul, adãugând cãparcursul sãu nuclear este ireversibil. În ultimele douã zilepremergãtoare prezentãrii raportului, Iranul a “promis” cãva ataca þinte americane din întreaga lume în cazul uneiofensive din partea Washingtonului, dupã ce SUAanunþaserã cã nu exclud, în ultimã instanþã, o acþiune mil-itarã - luând în calcul chiar ºi un posibil atac nuclear - pen-tru a contracara ambiþiile nucleare ale Teheranului. Deasemenea, Iranul a anunþat cã “în cazul în care Consiliul deSecuritate va decide acþiuni care nu sunt de competenþa sa,nu se simte obligat sã se supunã”. IERUSALIM - Tru-pele israeliene ar putea reocupa Fâºia Gaza în cazulescaladãrii violenþelor. Armata israelianã ar putea reocu-pa sectoare din Fâºia Gaza în cazul în care incidenteletransfrontaliere se vor intensifica, a declarat un generalisraelian citat de cotidianul Yediot Aharonot, transmiteReuters. Generalul-maior Yoav Gallant, comandantul tru-pelor responsabile de sectorul sudic al Israelului, a afirmatcã, dupã ce Hamas a preluat conducerea guvernului pales-tinian, armata a intensificat operaþiunile împotriva mili-tanþilor islamiºti care lanseazã rachete artizanale spreobiective israeliene. Israelul a desfiinþat coloniile din FâºiaGaza ºi ºi-a retras trupele din aceastã regiune în toamnaanului trecut, dupã 38 de ani de ocupaþie. CotidianulHaaretz a dezvãluit, citând comandanþi militari, cã trupeleisraeliene se pregãtesc pentru o ofensivã în Fâºia Gaza, caparte a unui plan de urgenþã elaborat recent. ªeful StatuluiMajor al armatei israeliene, generalul Dan Halutz, preferãraidurile aeriene împotriva combatanþilor din Fâºia Gazasau distrugerea cu obuze de artilerie a poziþiilor pales-tiniene de la frontiera între Gaza ºi Israel, zonã de undesunt lansate rachete spre obiective israeliene. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64406

C 8 /2006

În perioada 21–29aprilie a.c, laBucureºti, se

desfãºoarã, cea de-a 41-aediþie a CampionatuluiMondial Militar deScrimã, competiþie aflatã sub egida Consiliului Internaþional alSportului Militar (CISM). Organizatorii competiþiei sunt MinisterulApãrãrii Naþionale, prin Direcþia Administrativã ºi Servicii ºi ClubulSportiv al Armatei STEAUA Bucureºti.

În cadrul celor trei discipline de concurs – floretã, spadã ºi sabie,masculin ºi feminin -, se vor înfrunta 90 de sportivi din Argentina,Bahrain, Belarus, Canada, Columbia, Elveþia, Italia, Liban, Namibia,Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, SUA, Sue-dia,Turcia ºi Venezuela.

Ceremonia oficialã de deschidere a campionatului a avut loc sâm-bãtã, 22 aprilie, ora 17.00, pe platoul Regimentului 30 Gardã ºi Pro-tocol „Mihai Viteazul”, din Bucureºti. Acesta este cel de-al patruleacampionat mondial al unei competiþii sportive militare gãzduit deRomânia în calitate de stat membru cu drepturi depline al CISM, adoua organizaþie sportivã mondialã ca mãrime dupã Comitetul Inter-naþional Olimpic. Anterior au avut loc, în þara noastrã, campionatelemondiale militare de handbal, la Bucureºti, în 1997, volei (Constanþa,2002) ºi schi (Predeal, 2005).

La ediþia de anul trecut a campionatului mondial militar descrimã, desfãºurat în perioada 2 – 10 aprilie la Grosseto (Italia), de-legaþia românã, reprezentatã de scrimeurii Clubului Sportiv alArmatei STEAUA Bucureºti, s-a situat pe locul 2 din 20 de þãri, cu untotal de 9 medalii, dintre care 2 de aur ºi 7 de argint.

Prima zi a celei de-a 41-a ediþie a Campionatului Mondial Militarde Scrimã a constituit un deplin succes pentru echipa României desabie feminin, care a cucerit toate cele trei medalii puse în joc la indi-vidual. Medalia de aur ºi titlul de Campioanã Mondialã Militarã i-arevenit sportivei steliste Roxana SCARLAT, care a câºtigat la limita(5–4) barajul cu compatrioata sa Elena MUNTEANU. Medalia debronz a fost cuceritã de cãtre cea de-a treia reprezentantã a României

- Mihaela BULICA. În cea de-a doua zi a Cam-

pionatului Mondial Militar deScrimã, sportivii români aureuºit sã câºtige ºase medalii,douã de aur, trei de argint ºi

una de bronz în probele de spadã ºi sabie masculin. Medaliile de aurau fost cucerite la sabie masculin în proba pe echipe ºi la individual,de Mihai BELA care a devenit noul campion mondial militar alprobei. Ziua a fost marcatã însã de un incident neplãcut. HonurDEZIRMENCI din Turcia s-a accidentat în meciul cu Diego RIOSdin Columbia, fiind transportat la spital. Miercuri sunt programateprobele de spadã feminin ºi floretã masculin.

Conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale îºi exprimãregretul pentru decesul caporalului Bogdan HÂNCU, cãzut ladatorie în Irak ºi este alãturi de familia îndoliatã.

Prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale, militarul a fostînaintat la gradul de sublocotenent post-mortem.

Ministerul Apãrãrii Naþionale îºi exprimã, de asemenea,regretul pentru pierderile umane suferite de partenerii italieni.

Ministerul Apãrãrii Naþionale apreciazã devotamentul ºiprofesionalismul cu care militarii români îºi duc la îndepliniremisiunile, conform angajamentelor asumate de þara noastrã, ºieste alãturi de aceºtia în toate împrejurãrile. Protejarea lor varãmâne ºi în continuare una dintre preocupãrile noastremajore. Însã, misiunile Armatei României în teatrele de ope-raþii implicã ºi riscuri pe care militarii ºi le asumã voluntar.

Militarii noºtri se gãsesc în Irak pentru a da localnicilorºansa de a-ºi alege liber viitorul democratic. Noi, în România,putem aprecia foarte bine greutãþile prin care trec irakienii ºi,din acest motiv, este important sã participãm activ la recon-strucþia Irakului.

* * *Sunt momente în viaþã în care cuvintele nu pot exprima

sentimentele care ne încearcã. Inimile noastre sunt alãturi defamilia ºi prietenii sublocotenentului Bogdan Hâncu ºi de

familiile camarazilor italieni, care ºi-au pierdut viaþa în Irak,în urma unui atac terorist, laº ºi fãrã sens.

În asemenea clipe ne simþim mai sãraci ºi mai singuri. ªinici nu cred cã am putea sã ne simþim altfel, acum, când ampierdut un membru al familiei armatei noastre. Sunt convins cãîn asemenea momente, toþi românii sunt alãturi de militariiArmatei României, care au nevoie de susþinerea lor.

Camaradul nostru a îndeplinit toate ordinele primite cudãruire, demnitate ºi profesionalism, înþelegând importanþamisiunii pe care o executã pentru promovarea intereselor na-þiunii române. Ne plecãm în faþa jertfei sale cu tot respectulcuvenit unui semen care a fãcut sacrificiul suprem pentrubinele þãrii.

ªtiu cã nimic ºi nimeni nu va putea alina durerea familieiîndoliate. Cu toate acestea, noi vom continua sã facem tot ceeace este omeneºte posibil, moral ºi material, pentru a alinasuferinþa în urma pierderii sublocotenentului Bogdan Hâncu.

Bogdan este, din pãcate, o nouã victimã din rândul milita-rilor români în teatrele de operaþii. Este tributul de sânge pecare, iatã, suntem nevoiþi sã îl plãtim în lupta împotriva tero-rismului internaþional. Speranþa noastrã este cã sacrificiulacesta nu va fi zadarnic ºi cã poporul irakian va avea, ºi cu aju-torul nostru, un viitor democratic ºi liber.

Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!”

Ministrul Apãrãrii Naþionale,Teodor ATANASIU

Bucureºti - Campionat mondial militar de scrimã

Medalii pentru România

Obiectivul lotu-lui de Judo al Corpu-lui 1 Armatã Terito-rial, la finala Cam-pionatului Militar de

Judo pe M.Ap.N., ce se va desfãºura în perioada 08 – 12.05 a.c., înBucureºti este menþinerea titlului de campioni.

„Avem speranþe sã îndeplinim obiectivul ºi sã obþinem medalii lacategoria 66 kg prin m.a.c. Marian FÃCÃIERU, la categoria 81 kg încare va concura caporalul Leonard STÃTULESCU ºi la categoria 90kg prin participarea plutonierului Alexandru PENA” a declarat cpt.Marian OTTU, ofiþerul cu educaþia fizicã la Corpul 1 Armatã Terito-rial.

Dumnealui a mai precizat cã la ediþia finalei din acest an, vor par-ticipa ºapte loturi de sportivi militari din cadrul categoriilor de forþe,comandamente de armã ºi comandamentul Garnizoanei Bucureºti.

Câºtigãtorii vor primi din partea organizatorilor, Secþia EducaþieFizicã din S.M.G., cupe, medalii ºi diplome.

Urãm succes în îndeplinirea obiectivului propus ºi sportivilornoºtri, tuturor competitorilor „Fie ca cei mai buni sã învingã!”

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

barbulescu.emanuel@forter.ro

Cei mai buni sã învingã!

Ministerul Apãrãrii NaþionaleMesaj de condoleanþe

La 26 aprilie 1986, ora 01.23, miezul reactorului numãrul 4 alcentralei nucleare de la Cernobîl a declanºat, în timpul unui test desecuritate, cea mai gravã catastrofã din istoria utilizãrii civile aenergiei nucleare. În urma unor erori de manipulare, au avut loc douãexplozii, care au aruncat în aer clãdirea ºi au provocat ridicarea uneicoloane de fum radioactiv. Centrala, vârf de lance al industriei sovi-etice, se afla în Ucraina, la graniþa cu Belarus, iar explozia a eliberatun nor puternic radioactiv, care a contaminat o mare parte a Europei.

Combustibilul nuclear a ars timp de zece zile, rãspândind în aermilioane de radioelemente, echivalente cu intensitatea a cel puþin 200de bombe de tipul celei de la Hiroºima. Elementele chimice grele, înspecial stronþiul ºi ceriumul, au revenit la sol în vecinãtatea centralei,iar cele uºoare - iod sau cesiu - au format un nor care a contaminat treisferturi din teritoriul Europei. Transportat de vântul care sufla sprenord-vest, norul a poluat grav Ucraina, Belarusul ºi Rusia. Ajuns dea-supra þãrilor scandinave, s-a îndreptat spre sud ºi apoi spre vest, con-taminând, prin intermediul ploilor, Europa centralã ºi Balcanii, Italia,Franþa, Marea Britanie ºi Irlanda.

Timp de mai multe zile, autoritãþile sovietice nu au fãcut absolutnici un anunþ înainte de a decide evacuarea a 135.000 de persoane.Evacuarea celor 45.000 de locuitori ai oraºului Pripiat, situat la 3 kilo-metri de centralã, a avut loc abia în ziua de 27 aprilie. Ulterior, înmarea „bãtãlie pentru Cernobîl”, autoritãþile au trimis în zonã600.000 de pompieri, militari ºi civili, deveniþi “lichidatori”ºi care auacoperit reactorul cu un “sarcofag” de ciment, care ar urma sã asiguresecuritatea acestuia timp de 20-30 de ani. Moscova a încercat iniþialsã ascundã catastrofa ºi apoi sã minimalizeze urmãrile acesteia. ªipoate pentru cã la acea datã Moscova nu credea în lacrimi, pentrudefilarea tradiþionalã de 1 Mai, au fost chemaþi copii care au mãrºãluitcu steaguri roºii în mâini pe strãzile Kievului, în timp ce vântuladucea norul radioactiv deasupra capitalei ucrainene. Comunitateainternaþionalã a fost alertatã, pe data de 28 aprilie, de Suedia.

Dupã ºase luni în care s-a intervenit cu „o uriaºã maºinã de lichi-dare” ce a inclus utilaje grele, roboþi ºi, când, pe acoperiºul reactoru-lui a fost arborat un drapel sovietic, conducãtorul de atunci al inter-venþiei a asemuit aceastã „victorie” cu momentul punerii drapelului

pe Reichstag, cãderea fascismului. Însã, victoria de la Cernobîl a fosto victorie amarã.

Un bilanþ al victimelor este greu de realizat, estimãrile privindpierderile de vieþi omeneºti diferind de la o organizaþie la alta. În aceaperioadã, numãrul anticipat al victimelor era estimat la zeci de mii.Ultimul bilanþ ONU, publicat în septembrie 2005, indica un numãrmai mic de victime, estimând la 4.000 decesele provocate direct înUcraina, Belarus ºi Rusia. Greenpeace contestã datele cuprinse înbilanþ ºi vorbeºte despre o campanie de dezinformare ºi de “compli-citate cu lobby-ul nuclear”. Conform unui studiu britanic publicat la11 aprilie la Kiev, numãrul deceselor care au legãturã cu catastrofa dela Cernobîl se ridicã la 30.000 - 60.000. La douã decenii dupã pro-ducerea catastrofei, regiunile afectate rãmân devastate din punct devedere social ºi economic. În total, au fost evacuate din zonã 350.000de persoane, culturile pe 784.320 de hectare de terenuri agricole aufost interzise, iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisã plantareade pãduri. ONU estimeazã costurile catastrofei la “sute de miliarde dedolari”.

Impactul asupra stãrii de sãnãtate mintalã ºi psihicã a populaþiilorafectate este considerat a fi foarte grav, în condiþiile în care în zonelecontaminate locuiesc 5 milioane de persoane. În ciuda progreselorºtiinþifice, încã existã incertitudini în ceea ce priveºte efectele pe ter-men lung asupra mediului ºi sãnãtãþii publice fiind semnalatã orecrudescenþã a anumitor boli, printre acestea numãrându-se cancerulde tiroidã la adulþi. Un subiect de maximã îngrijorare rãmâneexpunerea cronicã la doze reduse de radioactivitate, în special, înhranã, iar consecinþele catastrofei asupra naturii nu sunt încã vizibile.

Dupã 20 de ani însã, multe semne reamintesc catastrofa - punctelede control care interzic accesul în zonele cel mai grav contaminate saucimitirul de autobuze, camioane de pompieri ºi elicoptere care au fostfolosite pentru evacuarea populaþiei ºi stingerea reactorului, dar ºiavertismentele emise de contoare la fiecare creºtere a nivelului deradioactivitate. Alãturi de acestea, chiar dacã mai puþin vizibile, seaflã ridicãturile de pãmânt sub care au fost îngropate case, maºini sauanimale domestice contaminate cu cesiul 137 ºi stronþiul 90 prezenteîn sol ºi în ape pe termen lung. (B.E.)

Cernobîl, aprilie1986- cel mai grav accident din istoria nuclearã civilã

Centrul de Pregãtire Interforþe pentru Apãrare N.B.C. ani-verseazã, pe 5 mai a.c., 75 de ani de când, în Bucureºti, încazarma Malmaison, a luat fiinþã Centrul de Instrucþie aApãrãrii Contra Gazelor (7 mai 1931). Acesta, la 22 ianuarie1945, prin Dispoziþia Comisiei Aliate de Control, s-a desfi-inþat, reînfiinþându-se la 3 iunie 1949 la Fãgãraº. Avea, astfel,în compunere, ªcoala de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã (de 2ani), un batalion antichimic, cursul de Formare a OfiþerilorChimiºti, ªcoala de Instrucþie Chimicã a Sergenþilor ºiGradaþilor din Rezervã ºi o Companie de AsigurareÎnvãþãmânt. La 13 august 1953, Centrul s-a desfiinþatrãmânând din el doar Poligonul de Instrucþie al TrupelorChimice care, din 1957, a fost dislocat la Câmpulung-Muscel.Tot din 1953 (28 septembrie), ªcoala de Ofiþeri de ApãrareAntichimicã s-a transformat în Secþie de chimie în cadrul

ªcolii MilitareTehnice deArtilerie dinSibiu.

La 1 iulie1969 a luatfiinþã Centrulde Instrucþie alT r u p e l o rChimice laC â m p u l u n g -Muscel, iarPoligonul deExperienþe a intrat în compunerea lui. Din 1991 a devenit Cen-trul de Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã,iar, la 1 iunie 1997, s-a transformat în ªcoala de Aplicaþie pen-tru Chimia Militarã. Din 15 ianuarie 2000, ºi-a schimbat de-numirea în ªcoala de Aplicaþie Interforþe pentru ApãrareN.B.C. Din 2002, comandantul ºcolii a devenit ºi Inspectorpentru Apãrare N.B.C. Din 2005, ºcoala s-a transformat încentru de Pregãtire Interforþe pentru Apãrare N.B.C ºi a trecutdin subordinea S.M.F.T.-ului, în cea a ªcolii de Aplicaþie pen-tru Unitãþi Sprijin Luptã „General Eremia Grigorescu” dinSibiu.

Comandantul Centrului, colonelul Tudorel RADU ne-aintrodus repede în atmosfera pregãtirii activitãþilor – în zileleimediat urmãtoare vizitei ziariºtilor militari, o delegaþie strãinãasistã la un exerciþiu de protecþia mediului – spunând: „Setrãieºte bine dacã se munceºte bine”. Tot dumnealui a þinut sãne reaminteascã faptul cã „Sarcina fundamentalã a centruluieste aceea de a forma ºi instrui specialiºti capabili sãacþioneze conform standardelor NATO sau UE în situaþii de

crizã sau rãzboi, dar ºi pe timp de pace în domeniul protecþieimediului”. În poligonul de pregãtire al chimiºtilor, locotenent-colonelul ing. Marian POPA, ºeful Secþiei învãþãmânt, a þinutsã precizeze cã se lucreazã dupã standarde NATO ºi cãdotarea Centrului ºi a poligonului este una modernã, iardotarea, instruirea ºi evaluarea subunitãþilor ce vor fi puse ladispoziþia NATO este una din preocupãrile pentru viitor acomandantului centrului. „Apãrarea N.B.C. este o armã deactualitate, dar ºi una de viitor, pentru cã riscurile din dome-niu sunt din ce în ce mai multe ºi avem nevoie de specialiºticare sã nu considere procesul de pregãtire din poligon sau dela câmpul de instrucþie ca o povarã, ci ca un mod de a obþineperformanþe ºi satisfacþii care sã-i justifice fiecãruia statutulsocio-profesional pe care îl creeazã instituþia militarã”.

Aniversarea din 5 mai este „o sãrbãtoare pentru sufletulchimiºtilor români la care se vor întâlni oameni din generaþiidiferite ºi care au trãit ºi vor trãi cu sufletul alãturi de noi”, aîncheiat comandantul Centrului.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006 Pagina 3

Sfârºitul anului 2005 ºi începutul noului an, aadus, pe lângã un nou stat de organizare, o nouãdenumire. Batalionul 280 Infanterie devenea Bata-lionul 280 Infanterie Mecanizatã. În fapt, reprezentadoar recunoaºterea unei realitãþi ce era evidentã deaproape un an de zile, odatã cu primirea în dotare anoii Maºini de Luptã a Infanteriei, MLI 84M„Jderul”. Devenea astfel primul batalion cu o aseme-nea tehnicã ºi un asemenea nume.

ªen i l e în seco lu l XX IÎntr-o tendinþã evidentã, la nivel mondial, de a se

renunþa la ºenile în favoarea roþilor „încãlþate” înpneuri, Armata Românã, Forþele Terestre, „seîncãpãþâneazã” a achiziþiona aceastã maºinã. De ce?O întrebare care ºi-a gãsit rãspunsul treptat, peparcursul unui an de încercãri ºi verificãri în toatecondiþiile unui câmp de luptã modern. Testãrile dinMãlina, de la sfârºitul lunii iunie ºi începutul luniiiulie 2005, ºi exerciþiul din Poligonul Cincu,DEMEX, au demonstrat fiabilitatea unei maºinimenite a concura Bradley, Marder, Warrior sauBMP3, aflate în dotarea unor þãri cu tradiþie dinAlianþa Nord Atlanticã. „Protecþia trãgãtorului lamitralierã este asiguratã, spunea cãpitanul CristiAXENTE, comandant de companie, acestaîndeplinindu-ºi misiunea din carcasa blindatului ºi nudin afarã ca pânã acum. ªi mobilitatea, forþa, totuleste în favoarea MLI-ului”. Echiparea cu aparaturãde observare ºi ochire bicanal, de tip pasiv, de gener-aþie 2+, cu instalaþie de avertizare la iluminarea laserºi radar ºi cu un sistem de lansare a rachetelor fumi-gene ºi instalaþia termicã a fãcut din cutia maºinii unhabitaclu sigur pentru desfãºurarea misiunilor deluptã, cu un blindaj ce oferã protecþie împotrivaarmamentului de 7,62 mm, 12,7 mm, precum ºi pro-tecþie antinuclearã, antichimicã ºi împotriva incendi-ilor. Forþa este datã de motorul de tip C9 al firmeiCaterpillar, ce echipeazã ºi transportoarele Pirahna

III C, caracterizat de siguranþã, rezervã mare de pu-tere, consum de combustibil scãzut ºi o întreþineresimplã.

De aceastã rezervã de putere a fost nevoie din plinîn Poligonul Cincu. Douã sãptãmâni de ploaie aufãcut ca pãmântul clisos sã zãdãrniceascã trecereaoricãrei tehnici auto. „Jderul” nu a avut probleme petot parcursul exerciþiului. „A fost o dovadã în plus,spunea comandantul batalionului, locotenent-colonelul ªtefan BÃLAN, cã maºina este adaptatãspecificului teritoriului naþional ºi cã nu poate fi com-paratã cu tehnica de luptã a unui batalion de infan-terie”.

Sistemele de comunicaþii de tip Harris, cu posi-bilitãþi de secretizare ºi transmisie a datelor, cu careeste dotatã, face posibil permanentul control ºicomanda tuturor subunitãþilor batalionului, indifer-ent de teren ºi de condiþiile meteo.

Genera þ ia 3+Modernizarea vechii maºini de luptã nu s-a limi-

tat doar la partea de propulsie ºi protecþie. Este omodernizare amplã, practic, o reconstrucþie. Arma-mentul, tunul de 25 mm, cu muniþie cu elementefragmentare, cu un zgomot mult redus, faþã devechile 14,5, este complet compatibil cu cerinþelemembrilor Alianþei. În plus, din acest an, maºinile deluptã vor primi ca dotare standard rachetele dirijateantitanc Spike din generaþia 3+. Posibilitãþile acestorrachete sunt legate de puterea de lovire pânã la o dis-tanþã de 4 kilometri. Un sistem modern, bazat peprincipiul „trage ºi observã” ce reduce foarte multposibilitatea detectãrii maºinii în câmpul tactic. Dupãaceastã ultimã utilare, practic, MLI 84M va deveniun important pion al desfãºurãrii oricãrei acþiuni tac-tice de care va trebui sã se þinã cont. „Rezultateletestãrilor, dar ºi aplicaþia DEMEX 05, concluzionalocotenent-colonelul ªtefan BÃLAN, au demonstratcã este vehiculul de care infanteria românã aveanevoie. Se preteazã perfect, atât terenului, cât ºi mis-iunilor încredinþate”.

Calitãþile ºi performanþele oferite aduc cu sine ºiunele inconveniente. Spaþiul interior. Aceastã li-mitare, din necesitãþi ergonomice, este o dovadã cãmaºina reprezintã o armã, un vehicul de luptã. „Nuprea este loc în interior, aºa cum eram obiºnuiþi laTAB, dar manevrabilitatea ºi promptitudinea cu carerãspunde la comenzi, spunea plutonierul majorMarinel MANOLE, mecanic-conductor, te fac sã uiþide acest inconvenient. Efortul la conducere este câtcel depus pentru o maºinã micã ºi asta spune totul”.

Sfârºitul anului va aduce, pentru Batalionul 280Infanterie Mecanizatã, la întoarcerea din misiuneaAntica Babilonia VI, o nouã perioadã de eforturi:testãrile de certificare a finalizãrii operaþionalizãriiunitãþii. Sunt eforturi ce vor presupune conjugareacunoºtinþelor ºi pregãtirii oamenilor, cu capabilitãþilenoii tehnici.

Cãpitan Marius NIÞULESCU

Infanterie mecanizatã!

Sute de militari din Bg. 2 I., Bg. 34 I. ºi din Bg. 10 Ge.au intervenit, zilele trecute, în 13 localitãþi din zonele afec-tate de revãrsarea Dunãrii, fiind constituite tabere militare înjudeþele Dolj, Brãila ºi Cãlãraºi.

La solicitarea autoritãþilor centrale ºi locale, în 13 loca-litãþi din zonele afectate de inundaþii au intervenit 570 demilitari pe schimb, având la dispoziþie 75 de mijloacetehnice. Ei au îndeplinit 25 de misiuni la Rast, Negoi,Bistreþ, Ostroveni, Cârna, Plosca, Goicea, Mãceºu de Jos,Dãbuleni ºi Bechet - judeþul Dolj; Frecãþei, Þãcãu ºiNoianu-Vãrsãtura - judeþul Brãila ºi Spanþov - judeþulCãlãraºi.

Concomitent cu îndeplinirea unor misiuni de evacuare apopulaþiei, de consolidare a digurilor ºi de transport de mate-riale de primã necesitate, s-au ridicat tabere militare desti-nate adãpostirii ºi hrãnirii sinistraþilor.

În prezent, în localitãþile doljene sunt puse la dispoziþiapopulaþiei afectate de inundaþii 170 de corturi, 550 de saltele,douã autospeciale destinate îmbãierii, nouã bucãtãriirulante, cisterne cu apã ºi remorci frigorifice.

Potrivit relatãrii ofiþerului de relaþii publice al Brigãzii 10Geniu, mr. Viorel CALENCIUC, Brigada 10 Geniu Brãila atrimis în Dolj, prin Batalionul 96 Geniu Bucureºti, 26 corturimilitare, destinate cazãrii populaþiei evacuate din localitãþileinundate de apele revãrsate ale Dunãrii. Mãsura trimiterii de

corturi mi-litare a fostluatã caurmare adeteriorãrii

situaþiei din Dolj, unde au fost evacuatepeste ºase mii de persoane. EfectiveleBrigãzii 10 Geniu, trimise în misiune înInsula Mare a Brãilei, au fost suplimen-tate cu un detaºament de 16 militari ºi unsubofiþer din Batalionul 72 Poduri. Îninsulã, lucrãrile de apãrare s-au derulatpânã târziu în noapte, când s-a trecut laasigurarea pazei digurilor ºi suprave-gherea lucrãrilor executate în timpulzilei.

La Spanþov (Cãlãraºi), militarii dinBg.34 I. au instalat 37 de corturi pentruadãpostirea populaþiei ºi continuã acþiu-nile de consolidare a digurilor deapãrare, iar în localitatea Chiselet, dinjudeþul Cãlãraºi, a început, miercuridimineaþã, amenajarea unei noi tabere de50 de corturi militare, în ele urmând a seadãposti mai multe sute de persoaneevacuate din localitate. .

Miercuri la prânz, aproximativ o sutã de militari din B. 2ºi 495 I. ºi câþiva zeci de localnici lucrau la consolidarea ºiînãlþarea unui dig de apãrare între incinta deja inundatã, si-tuatã între Spanþov ºi Chiselet ºi zona locuitã a comunei.

Acþiunile de consolidare a digurilor ºi de ajutorare a po-pulaþiei sinistrate continuã.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.ro

Sute de militari ajutã localnicii din zonele afectate de inundaþii

Marþi, 25 aprilie a.c., la comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial, aavut loc ceremonia de primire a plutonului de poliþie militarã, care s-a întors înþarã dupã ce a participat la misiunea ALTEA, în teatrul de operaþii din Bosnia-Hetzegovina. Au fost invitaþi sã ia parte la eveniment domnul colonel VictorMARINESCU, ºeful biroului conducere operaþii, de la C.1A. Trt., domnulmaior Florin ALEXANDRU, din partea Statului Major al Forþelor Terestre, iarComandamentul 2 Operaþional Întrunit a fost reprezentat de domnul locotenent-colonel Marius BÃRBULESCU, din statul major.

Dupã intonarea Imnului de Stat ºi trecerea în revistã a militarilor, coman-dantul plutonului, domnul cãpitan Florin VLAD le-a adresat câteva cuvinte:“Þin foarte mult sã vã mulþumesc cã v-aþi înþeles atribuþiunile ºi v-aþi compor-tat exact aºa cum mã aºteptam în teatrul de operaþii. În tot acest timp, am reuºitsã devenim o familie, iar acum, la final, pot sã afirm cu mândrie cã ne-amîndeplinit cu succes misiunea!”

Semnificaþia deosebitã a momentului a fost subliniatã ºi de reprezentantulC.2 O.Î.: ”Repatrierea dumneavoastrã din teatrul de operaþii din Bosnia-Herþzegovina reprezintã un moment deosebit ºi în plan afectiv, întrucât atâtnoi, cât mai ales dumneavoastrã, trãim împreunã sentimentul împlinirii ºibucuriei pentru succesul obþinut. Este solemnitatea întoarcerii dintr-o misiunenobilã, care va rãmâne întipãritã ca una dintre cele mai importante din viaþafiecãruia, ca o contribuþie de onoare la misiunea pe care o executã ArmataRomâniei în sprijinul restabilirii pãcii în zonele fierbinþi ale lumii, alãturi destructuri similare din alte armate moderne. Venind din partea autoritãþii mi-litare naþionale ce va condus pe timpul activitãþii dumneavoastrã în teatru,apreciez cã v-aþi executat toate misiunile dificile care v-au fost încredinþate,iar modul de îndeplinire a acestora a fost ireproºabil. Aþi executat lucrãri atâtîn folosul militarilor celorlalte armate participante, cât ºi în sprijinul popu-laþiei locale, demonstându-vã astfel profesionalismul. Prin activitatea ºi con-duita dumneavoastrã aþi demonstrat aliaþilor noºtri capacitatea de interope-rabilitate a Armatei Române cu structurile acestora.

Vã doresc multã sãnãtate, fericire ºi mult succes în realizarea obiectivelorpropuse ºi dupã aceastã misiune!”

80% dintre militarii plutonului aveau deja desfãºurate misiuni asemãnãtoareîn teatre de operaþii ºi tocmai din acest motiv nu au existat probleme de adaptarela condiþiile specifice misiunii. Din anul 2004, s-a trecut de la SFOR la EUFOR,structurã care nu are competenþe atât de mari ca prima, iar în consecinþã noulspecific al misiunii nu a mai ridicat nici un fel de semn de întrebare.

Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

OObbiieeccttiivv aattiinnss SS-aauu îînnttoorrss ccuu bbiinnee aaccaassãã!!

Câmpu lung-MMusce l

ªcoala performanþelor

Luni, 17 aprilie 2006, am ajuns la Prislop unde Bata-lionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”se afla în tabãrã deinstrucþie la munte. Alãturi de ei se aflau ºi militari

americani. Aceºtia participau la o instruire în comun cu mil-itarii din Forþele Terestre.

Am fost întâmpinaþi, eu ºi redactorul „Observatoruluimilitar”, în punctul de comandã, de cãtre maiorul DanielGHIBA, ºeful de stat major al unitãþii, care tocmai se ocupa,împreunã cu colegii sãi, de coordonarea activitãþii unui plu-ton de infanterie plecat în misiune.

Domnul maior ne-a explicat cã, dupã plecarea în „misi-une” (care dureazã aproximativ 36 de ore continuu), fiecarepluton ocupã o bazã de plecare, înaintatã. Acolo, comandan-tul plutonului are posibilitatea sã-ºi punã în practicã toatecunoºtinþele ºi calitãþile. Practic, este singur în mijloculinamicului. Bineînþeles, pe timpul pregãtirii este permanentsupravegheat. Astfel, comandantul respectiv îºi organizaposturile de observare, traseele de partrulare, cercetarea ºicontrolul anumitor comunicaþii etc. Condiþiile de lucru erau,ca ºi când, nu mai avea pe nimeni în afarã de oamenii dinsubordine. Diferit era doar faptul cã oamenii primeau, totuºi,hranã caldã, nu rece.

Aºa am aflat cã maistrul militar bucãtar VOICU – cel pecare l-am întâlnit ºi în Irak – care acum fãcea parte din sta-tul major al unitãþii se ocupa îndeaproape de calitatea hraneicolegilor, chiar dacã aceasta era asiguratã de o firmã dehrãnire. Le-a pus la punct inclusiv planul meniu.

Plutoanele plecate executau a doua zi, fiecare, laîncheierea misiunii, o tragere de luptã cu plutonul.

Când am ajuns în poligon, comandantul companiei unu,cãpitanul Marius ªERBAN, dãdea, deja, Ordinul de luptã.Imediat, militarii au trecut la executarea misiunii ºi a începuttragerea. Multe dintre þinte au fost pur ºi simplu spulberate.

În poligon i-am întâlnit ºi pe militarii americani care ºi-au dorit foarte mult sã tragã cu armamentul nostru. Le-a plã-cut aruncãtorul de 40 mm montat pe puºca automatã,mitraliera de companie, dar, cel mai mult, mitraliera de 14,5mm de pe TAB. Pur ºi simplu, i-a înnebunit acest tip dearmament. Toþi voiau sã tragã cu ea.

SPC Anthony WALKER, locþiitor comandant pluton,spunea, dupã tragere: „Mitraliera de companie e o armã pre-cisã ºi sigurã, iar cea de 14,5 de pe TAB e de temut...”

Dupã terminarea tragerii, am stat mai mult de vorbã cucãpitanul Kevin POOLE. Am aflat cã îi place România care„este o þarã frumoasã ºi în plin progres... E clar cã mai suntmulte de fãcut, însã dorinþa de a face ceva, de a progresa, am

vãzut-o la toþiromânii pe carei-am întâlnit”.

Despre mili-tarii românimi-a spus maimulte decâtspun ai noºtridespre ei. „Dincâte am obser-vat, Armataromânã estefoarte motivatã ºi disciplinatã. În acest batalion cel mai multmi-a plãcut modul în care li se poartã de grijã subordonaþilor.Grija faþã de oameni e un lucru foarte important... Dacãmergem mai în amãnunt sunt diferenþe, destul de multe, întremilitarii români ºi cei americani. Începând de la ocuparealocurilor în autovehicole pentru deplasare, pânã la faptul cã,la dumneavoastrã, plutonul este condus de un comandant depluton ºi trei, de grupe. La noi, la pluton avem un comandantde pluton, un sergent - locþiitor al comandantului de pluton,ºi în cadrul grupelor liderii echipelor. La instrucþie fiecareechipã este împãrþitã în douã echipe. Aºa este organizarea laun pluton de infanterie american.

Un român, comandant de pluton,munceºte foarte mult în comparaþie cuun american. La noi, comandantul depluton îi controleazã doar pe sergent ºipe conducãtorii echipelor. La dumnea-voastrã îi controleazã pe comandanþii degrupe, dar ºi pe fiecare militar în parte.

Când mã voi întoarce la unitatea meade bazã, le voi explica soldaþilor meicum se instruieºte Armata românã, iar înmisiunile viitoare pe care probabil levom executa împreunã ne vom înþelegefoarte bine. Eu deja m-am acomodat custilul românilor.”

În încheierea discuþiei, cãpitanulPOOLE a þinut sã ne asigure cã, dupãexecutarea viitoarei misiuni, o sã vinã cusoþia în România „ºi la munte ºi la mare,la Constanþa, pentru cã ne place sã ne

petrecem timpul liber plecând în tot felul de excursii, iar aiciavem ce vedea”.

Locotenent-colonelul Daniel PETRESCU, comandantulBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” îmi spunea legat deaceastã instruire lamunte: „Venim dupãperioada de refacereîn urma executãriiunei misiuni în teatruºi ne pregãtim sã fimapþi pentru excutareaunei noi misiuni, dacãva fi nevoie. Avemasigurate toatecondiþiile aici pentruinstruirea la cel maibun nivel. E foartebine cã am reuºit sã

planificãm ºi, mai ales, sã executãm aceastã tabãrã deinstrucþie la munte. Condiþiile de aici sunt foarte bune.

Chiar dacã avem experienþã cu privire la instruirea tru-pelor în teatru, tot experienþa ne spune cã, niciodatã, misi-unile nu se aseamãnã una cu cealaltã ºi cã e nevoie, pânã laurmã, sã te pregãteºti legat de specificul misiunii pe care ovei executa.

Suntem conºtienþi cã e mai greu sã-i instruieºti pe ceicare au mai executat misiuni, pentru cã experienþa poate creapremisele apariþiei rutinei, dar vom reuºi pânã la urmã.

Sistemul lecþiilor învãþate care funcþioneazã în ForþeleTerestre este deosebit de util pentru pregãtirea unei misiuni.Ne oferã posibilitatea ca, de la o misiune la alta, sã corectãmce nu a mers. ªtiu, de asemenea, cã succesul oricãrei misiunidepinde 50% de pregãtirea care se face înainte, dar tot la felde bine ºtiu cã succesul depinde ºi de menþinerea concen-trãrii oamenilor la un nivel ridicat pe timpul patrulelor,escortelor...

Pentru Batalionul 2 Infanterie este oarecum mai uºordeoarece majoritatea militarilor se cunosc între ei, au maiparticipat la misiuni împreunã. În afarã de specialiºti, ceilalþisunt ai unitãþii, conform statului.

Referitor la pregãtirea în comun cu militarii americani,pot spune cã aceasta deja þine de normalitate. Suntem foartedeschiºi ºi, la rândul lor, ºi ei sunt foarte deschiºi. Avemmulte în comun. Însã, noi, românii, când ne autoevaluãm,avem tendinþa de a þine seama numai de modul în careacþionãm. Or, participarea la o misiune nu e numai modul deacþiune, nu e numai câtã carte ºtii, ci þine ºi de cât de bineeºti susþinut. Dacã noi ne mândrim cu creativitatea noastrã,ei, americanii, au de parte lor susþinerea. Trebuie vãzut totulca un întreg. Numai atunci vom avea imaginea exactã a ceeace putem face în acest moment.

Instruirea în comun ne oferã ºansa sã ne cunoaºtem, sã neî m p ã r t ã º i mideile, iar, dacãvom acþiona încomun, vom ºtice avem de fãcutºi, sigur, ne vomînþelege foartebine. Acum nesimþim ca întreprofesioniºti, iaratunci când eºtiapreciat, veziasta în ochiiinterlocutorului.Când îi apre-ciezi, la rândul lor, vãd ºi înþeleg.

Despre metodele de instruire ale americanilor nu cunoscprea multe. Nu pot face o comparaþie în acest moment. Euºtiu cum acþioneazã companiile mele ºi am doar opiniile unorcomandanþi de companie ºi de plutoane, cu privire la modulîn care acþioneazã o subunitate de-a lor. Când voi vedea maimult voi compara.

De altfel, eu n-am fost niciodatã de pãrere cã noi suntem<<cei mai viteji ºi mai drepþi>>, dar sunt convins cã lucrurilesunt bune ºi de-o parte ºi de cealaltã. Vãzând lucrurile nor-mal, prieteneºte, ne vom aprecia aºa cum suntem.”

Am plecat cu speranþa cã îi voi mai întâlni pe militariiBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” ºi la alte activitãþi ºicã voi avea ce vã povesti.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006Pagina 4

IInnssttrruuiirree îînn ccoommuunn llaa PPrriisslloopp

Diferenþele care unesc

Într-un atelier de vopsitorie, l-am aflat la muncã pe dl ViorelCÃRBUNARU. Împreunã cu coechipierul sãu, îmbrãcaþi însalopete ºi cu feþele acoperite de mãºtile de protecþie, finalizauvopsirea unui autocamion. A întrerupt preþ de câteva minutelucrul ºi mi-a povestit despre activitatea sindicatului ºi rea-lizãrile lor. În afarã de profesia de vopsitor, dl CÃRBUNARUeste ºi lider al sindicatului din producþie. Un lider de sindicatnesofisticat, simplu, care îºi petrece cea mai mare parte a tim-pului în secþie, muncind ºi doar o micã parte în biroul repartizatpentru conducerea sindicatului. Domnul CÃRBUNARU a fostales ca lider, încã de la înfiinþare, în 2001 ºi atunci, unul dintreobiective, dupã cum mi-a spus, a fost cel de a crea o cale decomunicare eficientã, sincerã cu comanda unitãþii, prin insti-tuirea unui dialog real, bazat pe încredere ºi respect reciproc.Aºa cum mi-a relatat, lucrãtorii din atelierele ºi secþiile unitãþiinu au dorit sã piardã inutil timpul, prin discuþii sterile lacolþurile clãdirilor. ªi, mai mult, nu au vrut sã iroseascã minutedin libertatea de a-ºi face conºtiincioºi meseria, corect ºi în modprofesionist. „Micile victorii” ale acestui colectiv – respectulpentru calitatea muncii prestate, reacordarea de la 01.06.2005 adrepturilor prevãzute pentru grupa a II-a de muncã pentru per-sonalul de producþie – au condus la crearea în timp a uneiconºtiinþe de breaslã ºi, implicit, la condiþii mai bune de muncã.

În fapt, aºa cum a punctat pe timpul discuþiei, calea obþine-rii acestor rezultate notabile pentru conducerea sindicatului ºipentru muncitori, a constat tocmai în înfãptuirea acestui dialogstabil cu factorii de decizie din unitate ºi polarizarea discuþiilorîn jurul a ceea ce numim disciplinã, efort susþinut ºi înþelegereamuncii, ca vocaþie individualã.

„Datoritã specificului unitãþii ºi calificãrii înalte de care daudovadã muncitorii noºtri, uneori ne-am depãºit condiþia, spunedl CÃRBUNARU. Am rezolvat situaþii apãrute în aria deresponsabilitate ºi în afara timpului normal de lucru, iar colegide-ai noºtri au efectuat intervenþii profesioniste chiar ºi în Irak.Meseriaºii colectivului unitãþii au dovedit cã sunt în mãsurã sãintervinã profesional ºi în mod profesionist oriunde situaþia ocere, în orice moment. Acest aspect spune multe despre efi-cienþa lor ca specialiºti ºi despre cooperarea cu ºefii de secþii,ofiþeri ingineri, maiºtri militari ºi subofiþeri din cadrul ate-lierelor. Obiectivele ºi misiunile unitãþii sunt înþelese ºi asimi-late în egalã mãsurã de întreg personalul unitãþii. Ceea ce serealizeazã în cadrul de producþie stabilit, se vede cu ochiul liber.

ªi nu fãrã efort. Secretul reuºitei, cred, constã în dialogul ºicooperarea specializatã, tehnicã, din cadrul colectivului de pro-ducþie, sub coordonarea de specialitate a inginerilor militari ºimanifestarea respectului reciproc sub toate formele sale. Rolulmeu ca lider al sindicatului este foarte important în gestionarearelaþiilor interumane ºi menþinerea deschisã a canalelor decomunicare, pãstrarea statutului atins ca cerinþã de bazã privindrespectarea drepturilor ºi aspiraþiilor personalului, simultan cufolosirea corespunzãtoare a potenþialului acestuia.

Ceea ce aþi vãzut aici, nu s-a fãcut peste noapte. Rezultateleexistã ºi personalul vede cã se face ceva; cã se îmbunãtãþesccondiþiile de muncã ºi securitatea muncii. S-au achiziþionat dis-pozitive tehnice ºi truse de scule noi, utilaje ºi materiale de pro-tecþie ºi aceasta pentru cã suntem orientaþi spre performanþã,spre nou. Meseriaºii noºtri au împãrtãºit convingerea cã o cari-erã, o meserie se construiesc prin acumulãri progresive. Ampornit de la decalaje tehnice majore, moºtenite dintr-o perioadãtrecutã. În ultimii ani, însã, am reuºit sã diminuãm din diferenþã.S-a schimbat ºi mentalitatea muncitorilor. Vorbim despre valoriinterne, prestigiul colectivului, al echipei, despre calitate pro-duselor ce ies de pe poarta unitãþii. Altfel spus, despre ati-tudinea faþã de muncã. Cu siguranþã, un aspect pozitiv al acti-vitãþii noastre îl reprezintã specializarea colegilor mai tineri încadrul atelierelor proprii sub supravegherea specialiºtilor noºtriprin însuºirea, iniþial, de secvenþe tehnologice pentru ca, maitârziu, sã fie în mãsurã sã preia ºi sã ducã la bun sfârºit întrea-ga lucrare. Singurul lucru pe care ºtim sã-l facem în orele deprogram este sã muncim ºi sunt, cred, în asentimentul colegilorcând spun cã în dubla calitate ce o îndeplinesc, de vopsitor ºicea de lider sindical, exemplul pentru ceilalþi colegi trebuie sãplece de la mine. În calitate de meseriaº mã raportez la nivelulcerinþelor postului ºi bineînþeles la nivelul ridicat de calitateimpusã de rigorile unitãþii. Din punct de vedere al activitãþiisindicale, urmãresc respectarea drepturilor pentru membri desindicat ºi împreunã cu ceilalþi colegi din cadrul secþii, discutãmsolicitãrile ce apar ºi identificãm cãile comune, legale, derezolvare ale acestora.

Când am pornit la crearea acestui for de dialog ºi cooperare,mare parte din personalul civil al unitãþii a identificat în acestaposibilitatea de a avea numai drepturi. Le-am spus rãspicat cãpe aleile unitãþii nu va curge lapte ºi miere. Am constituit acestorgan fãrã promisiuni ºi fãrã favoruri. Ca ºi în alte colective, amavut dificultãþi în a-i determina sã înþeleagã schimbãrile pro-duse în mediul de producþie, în a-i scoate pe muncitori din

obiºnuinþele formate, din rutinã. Nu fãrã efort, am reuºit, ca azi,sã dovedeascã o atitudine activã, de participare. Practic, sã gân-deascã mai departe de simpla lor acþiune.

Avem cu toþii drepturi, dar,, în egalã mãsurã, ºi obligaþii.Drepturile sunt specificate în legi, sunt cunoscute de cãtre deci-denþi ºi, ca atare, trebuie respectate ºi acesta este un atribut alnostru. Sã urmãrim ca aceste drepturi sã fie respectate. Obli-gaþiile însã, pe cale de consecinþã, ni le asumãm. Suntem respo-nsabili în faþa ºefilor, a oamenilor pe care îi reprezentãm pentrubunul mers al lucrurilor ºi pentru mai binele colectivului. Pen-tru aceasta, încercãm sã facem ceva, sã avem o relaþie în con-tinuare corectã în raport cu conducerea unitãþii. Pânã în acestmoment, demersul nostru indicã faptul cã am reuºit sã facemceva, cã funcþionãm. Îmi place, de asemenea, sã cred cã, prinnoi, se realizeazã acel feed-back atât de necesar într-o organi-zaþie. De asemenea, cã obiectivele propuse pe etape de pro-ducþie au fost clare, bine stabilite ºi, ca atare, îndeplinite. Grijapentru resursa umanã, pentru eficienþã ºi calitate prin achiziþiilefãcute – dispozitive, scule, accesorii materiale de protecþie – s-au dovedit vitale.

Ca parteneri de dialog, nu ne mulþumim numai cu identifi-carea unor probleme de naturã tehnicã, ci putem oferi chiarsoluþii tehnice. Acest fapt denotã fãrã echivoc cã suntem unpartener loial instituþiei. În demersul nostru, nu practicãm ojoacã de-a interesele ci urmãrim respectarea unor reguli stabilitede joc, stricte, unice ºi corecte pentru toþi. De câþiva ani, munci-torii din producþie au vãzut cã nu ne-am limitat doar la tehnicãºi producþie. Activitatea noastrã cuprinde ºi aspectele legate depetrecerea timpului liber ºi recuperarea capacitãþii de muncã.Am reuºit pânã acum sã efectuãm o excursie de douã zile pen-tru membri de sindicat, în zona Câmpulung-Muscel, Bran, Pre-deal – cazare o noapte la hotel de douã stele. De doi ani, amreuºit ca pentru copiii personalului înscris în sindicat, cu prile-jul sãrbãtorilor de iarnã, sã organizãm serbarea pomului de Crã-ciun, sã le oferim cadouri ºi un spectacol muzical. Pentru sãrbã-toarea Sfintelor Paºti, personalul nostru a primit câte un cadou,pentru a sãrbãtori creºtineºte ºi a rãsplãti efortul constant depus.

La nivelul încercãrilor realizabile, un obiectiv apropiat, laîmplinirea cãruia lucreazã tot biroul nostru, îl constituie asigu-rarea unui sejur într-una din staþiunile montane sau de pe litoral.Pentru aceasta, trebuie sã identificãm sponsori care sã ne ajuteîn acest sens. Consider cã stã în puterea noastrã sã facem ce estemai bine pentru a rãsplãti eforturile meseriaºilor noºtri.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

PPuutteerreeaa ddiiaalloogguulluuii

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006 Pagina 5

(continuare din nr. trecut)Efectele acestor direcþii ale evoluþiei s-ar manifesta în

lovirea continuã ºi precisã, în primul rând, cu foc, a adver-sarului, prin folosirea complementarã a tuturor capacitãþiloraflate în spaþiul luptei, menþinerea permanentã a iniþiativei,protecþia absolutã a trupelor proprii, diminuarea pierderilorprovocate adversarului, concomitent cu demoralizarea satotalã.

Desigur, toate consideraþiile în favoarea RBR s-au elaboratîn condiþiile „experimentelor” de laborator, ori din conflicteasemãnãtoare celor din campania din Irak, unde disimetriadintre adversari a fost atât de covârºitoare, încât rezultatul arfi fost acelaºi ºi fãrã RBR. Concepþia nu s-a aplicat în condiþi-ile în care adversarul ar fi aplicat aceleaºi „tehnici”, ori ar fiavut posibilitatea de a acþiona/reacþiona pe întreaga adâncimea teatrului de rãzboi. Nu este exclus ca, într-un viitor nu preaîndepãrtat, în cazul unui conflict major, RBR sã constituiedominanta acþiunilor adversarului. În acest caz, îi vor fi cãu-tate, identificate ºi folosite vulnerabilitãþile, înþelegând prinacestea, disfuncþionalitãþile care determinã un sistem sãacþioneze/reacþioneze cu dificultate.

Printre cele mai semnificative vulnerabilitãþi, le-am puteaaminti pe cele generate de: a) Dependenþe, care, în cazul unorconflicte majore, au naturi diferite: politice, care încep dinmomentul instalãrii grilei senzorilor ºi sfârºesc cu necesitateaarmonizãrii permanente a intereselor partenerilor în cazul unoroperaþii multinaþionale; tehnologice, determinate, atât de sen-sibilitãþile ºi vulnerabilitãþile IT, cât ºi de diferenþele cantita-tive ºi calitative dintre parteneri; operaþionale, determinate depotenþialele de luptã diferite ale capabilitãþilor aflate în spaþi-ul luptei; geofizice, determinate de relief, climã, condiþiimeteo etc. b) Disfuncþionalitãþi în procesul de transformare adatelor (valori fizice: obiecte, piese, oameni) în informaþii(concepte cu semnificaþii logice), prin analizã. În general, s-arecunoscut cã, astãzi, pentru armate ºi state, nu culegereadatelor din zonele de interes este o problemã, ci transformareaacestora în informaþii, prin analizã, pentru a putea fi introduseîn fluxul informaþional. Este o problemã de timp, expertizã,formalizare. Un responsabil din comunitatea de informaþii aSUA afirma într-un articol: „Reuºim sã procesãm mai puþin de6% din semnalele culese ºi 10% din cele de imagisticã”. Or,tocmai produsele realizate prin imagisticã sunt cele maifolosite în RBR. c) Inerþie în realizarea autosincronizãrii, celpuþin în primele etape ale aplicãrii RBR în operaþii, deoarece

comandanþii tuturor eºaloanelor prezente în teatru trebuie sãînþeleagã perfect „logica” operaþiei, astfel încât, sã poatã inter-veni instantaneu, pentru a nu permite abateri de la cursurile deacþiune alese. d) Dezechilibre între costurile relativ mari aleoperaþionalizãrii RBR ºi cele extrem de mici necesare con-tracarãrii acestuia: forme asimetrice de acþiune, tactici simpleºi uºor de aplicat, mai ales, în localitãþi ºi zone dens populateetc. e) Punctele slabe ale IT în confruntarea cu omul, carepoate apela la procedee uºor accesibile, aparþinând rãzboiuluicibernetic, mascãrii, inducerii în eroare, folosirii imitatoareloretc. Aceleaºi tehnologii, produse ºi soluþii, fundamentale pen-tru RBR, sunt accesibile ºi unui potenþial adversar.

Vorbind despre viitorul RBR asupra acþiunilor militare,probabil cã ar trebui sã vorbim despre un viitor apropiat ºi altulîndepãrtat.

Viitorul apropiat este cel deschis de campania din Irak, încare RBR a fost accesibil doar unuia dintre actori, ºi acestai-a folosit din plin avantajele. Probabil cã, ºi în laboratoarelealtora se experimenteazã RBR, dar numãrul lor va rãmânerestrâns. La direcþiile impuse operaþiei militare de RBR,actorii-þintã cãrora, deocamdatã, le este inaccesibilã imple-mentarea conceptului vor avea rãspunsuri simple, de aceea,eficiente: practici specifice insurgenþei, gherilei ºi, de ce nu,terorismului; operaþii purtate cu predilecþie în mediul urban,unde grila senzorilor ºi armamentul de înaltã precizie sunt maipuþin eficiente, iar oportunitãþile pentru mascare mai evidente;operaþii de duratã, sub acoperirea mulþimii, desfãºurate de sub-unitãþi reduse numeric, în tot spaþiul luptei, cu efecte sinerge-tice comparabile cu cele obþinute în cazul RBR; este posibilão revenire la filosofia rãzboiului popular, dar cu sensuri inver-sate, în care cel aparent slab se va apãra în oraºele încercuitede cel care va întruni toate caracteristicile puterii; implicareasocietãþii civile din întregul teatru de rãzboi, pentru a influenþadesfãºurarea acþiunilor militare, atitudini, reacþii etc.

În viitorul îndepãrtat, probabil, multe din vulnerabilitãþileamintite vor dispãrea, practicile ºi procedurile RBR se vorgeneraliza. Istoria artei militare demonstreazã cã, ºi cele maicovârºitoare avantaje sunt neutralizate,mai devreme, ori mai târziu. Raþiona-mentele logice ar putea sã ne sugereze cãse va ajunge la o situaþie asemãnãtoarejocurilor de rãzboi în care învingãtoruleste stabilit de calculator, dar ar însemnasã dãm dovadã de optimism deplasat.

Operaþiile militare vor continua sã evolueze în direcþiileamintite, confirmând astfel cã transformarea constituie un pro-ces, nu o stare finalã. Indiferent de gradul de tehnologizare lacare se va ajunge, luptãtorii vor rãmâne cele mai complexe,cele mai adaptabile elemente ale acþiunii militare. RBR nu vaface decât sã acutizeze confruntarea umanã, sub aparentatehnologizare a ei, iar eroarea fundamentalã care s-ar puteacrea ar fi concluzia cã rolul omului se diminueazã.

Operaþia militarã va cãpãta caracteristici suplimentare:spaþiul luptei se va extinde, teoretic, putând acoperi întregulglob pãmântesc; nu vor exista locuri neexpuse loviturilor cufoc; confruntarea va fi punctiformã, omnidirecþionalã, întrestructuri reduse, ca efective, dar extrem de mobile, cu potenþialde luptã ridicat, capabile sã execute o gamã largã de misiuni,inclusiv împotriva ameninþãrilor asimetrice, în termen scurt;principalele þinte urmãrite vor fi, nu atât prezenþele fizice, câtimpulsurile ºi sistemele care le genereazã; comanda-controlulva suporta un mare grad de descentralizare, impus de impre-vizibilitatea acþiunilor; se va urmãri, nu atât distrugerea fizicãa adversarului, cât destabilizarea ºi anihilarea psihicã, punereasa în imposibilitatea de a acþiona/reacþiona coerent; deplasãrilecãtre un adversar descoperit vor fi înlocuite cu lovituriledirecte, ceea ce va modifica total reprezentãrile clasice despredispunerea trupelor în dispozitive.

Elaborarea reprezentãrilor despre modul în care se vordesfãºura viitoarele conflicte militare obligã analiºtii din multedomenii sociale sã se aplece asupra studiului folosirii forþeiîntr-o lume confruntatã simultan, atât cu integrarea, cât ºi cufragmentarea. Pregãtirea operaþiilor militare nu va mai consti-tui doar o problemã a modului în care se organizeazã ºi între-buinþeazã forþele pentru a învinge un inamic definit. Ea vainclude, de asemenea, modelarea ºi gestionarea mediuluistrategic prin diplomaþie, respectarea legii, prevenire etc. RBRasigurã condiþii favorabile pentru atingerea acestor obiective,tocmai pentru cã se bazeazã pe supremaþia informaþiei.

Maior Marian STANCU

Consideraþii privind operaþiile în rãzboiul bazat pe reþea

Câþiva dintre militarii din trupele americane,implicate în operaþiunile din Irak, care au încercatsã readucã pacea ºi sã o menþinã într-un teritoriufoarte periculos ºi divizat politic, s-au întors cu do-rinþa de a împãrtãºi din experienþa lor cât mai mul-tor oameni dispuºi sã le asculte frustrãrile.

Se pune întrebarea dacã incursiunea americanãpe teritoriul irakian a avut sau nu rezultatul scontat,dacã a fost eficientã. La aceastã întrebare a rãspunssgt. Benjamin FLANDERS, din Garda Naþionalã:“Misiunile noastre ºi-au atins þinta propusã, dar aufost câteva aspecte la care irakienii ne-au bãtut.Putem sã discutãm pe aceastã temã mult mai mult,dar vreau sã punctez partea care se referã lainteligenþa umanã, pe care ei au ignorat-o.

Irakienii nu se dau la o parte când e vorba sã facãuz de cruzime sau de alte metode mai puþin ortodoxe,dacã vor sã stoarcã niºte informaþii de la anumiþioameni, metode la care noi nu am fi în stare sãrecurgem. Se spune cã existã torturã peste tot înlume, dar adevãrata torturã este atunci când te afli înpostura unui simplu civil ºi eºti aruncat la pãmânt cuþeava puºtii îndreptatã spre ceafa ta. Acesta estemesajul pe care soldaþii irakieni l-au transmis întregiilumi. Armata irakianã este din acest punct de vederefoarte eficientã în a-ºi þine poporul sub teroare, aºacum ºi Saddam a reuºit ani la rând. Tocmai de aceea,noi, acum, avem de-a face cu un altfel de inamic,mult mai dificil ºi mai greu de analizat, ºi anume,poporul irakian doborât la pãmânt, poporul irakianopresat. Misiunea noastrã este mult mai dificilã.”

Cunoscând limba arabã, ai mai multe ºanse sãpãtrunzi mai mult în “inima” evenimentelor. Sergen-tul Greg BUMGARDER a observat cã intimidareaeste o manevrã foarte eficientã atunci când vrei sã teimpui. Soldaþii irakieni îºi intimideazã inamicul. “Nise ordonã sã îndeplinim unele misiuni în care trebuiesã patrulãm prin anumite zone, sã direcþionãm con-voaiele cu materiale sau sã executãm un raid derecunoaºtere ºi avem ocazia sã îi vedem pe localni-ci, sã ne apropiem de ei ºi sã vorbim cu ei. În schimb,ei fac un pas înapoi ºi devin timizi. Încep sã se uitela ceilalþi oameni din mulþime neliniºtiþi. Ei ºtiu cã neuitãm direct în ochii lor ºi cã îi influenþãm cumva ºi,în consecinþã, le este fricã de noi. Le este fricã ºi deai lor, pentru cã pot fi consideraþi trãdãtori fie ºinumai cã vorbesc cu noi.”

Inamicul este, de cele mai multe ori un anonim,nu-i cunoºti identitatea, nu ºtii nimic despre el,despre ceea ce este el în stare sã facã la un momentdat, dacã te poate surprinde sau nu cu garda lãsatã.“Inamicul nostru nu este înarmat în aparenþã, nupoartã uniformã, nu poþi sã spui nimic despre el, nuai la îndemânã o bazã de date. În aceastã situaþie, nuºtii ce sã faci, dacã sã îl arestezi sau nu, pentru cã nua fãcut, practic nimic, … nu încã! Este un aspectfoarte frustrant pentru orice soldat, fiindcã eºticonºtient cã <<bãieþii rãi>> se aflã undeva în

mulþime, cã îi influenþeazã pe ceilalþi de lângã el, darnu poþi sã îþi dai seama care este acela.”

Sergentul Sam WHITE, din corpul de rezervã almarinei militare, este de acord cu tot ceea ce a spusprietenul lui. “Una dintre cele mai grave probleme cucare ne confruntãm este anonimitatea. Insurgenþiiintrã în mulþime, se pierd în ea, ies afarã, iar noi nuputem sã îi depistãm, pentru cã toþi sunt la fel. Tragasupra noastrã, iar apoi reintrã în mulþime,amestecându-se printre oamenii nevinovaþi. Tu nuºtii cine are o armã asupra lui, nu ºtii cine a avut oarmã asupra lui … nu ºtii nimic! Te lupþi cu toþi ºi, defapt, cu nimeni! Eºti înconjurat de haos! Cel maifrustrat m-am simþit atunci când, spre exemplu, unuldintre oamenii mei, care era la mine în unitate, a fostucis de o grenadã. Practic, maºina în care era a explo-dat. Când m-am uitat în spate, am vãzut doi localnicicare fugeau de rupeau pãmântul. Am crezut cã eisunt fãptaºii, dar, cu coada ochiului, am mai observatîncã doi irakieni care pãreau ºi ei sã fugã de la loculfaptei. Pe moment, nu am ºtiut ce sã fac, aºa cã i-amreþinut pe toþi patru. Singura metodã prin care mi-amdat seama cine este vinovat a fost sã le confrunttãlpile picioarelor cu urmele lãsate în praful de lalocul exploziei. Irakienii omoarã ºi apoi fug– acestaeste stilul lor -, iar tu ºtii acest lucru, dar este foartefrustrant. Ai în faþã un inamic laº, care nu ºtie ºi nicinu vrea sã lupte fãþiº!”

Vom afla imediat ºi punctul de vedere al unuimedic specialist din Garda Naþionalã, dr. PatrickRESTA, vis-a-vis de experienþa din Irak: „Am mersîn mai multe patrule prin care îmi înconjuram oraºulîn care eram campaþi, destul de des. Eram foartesigur cã securitatea irakianã îºi infiltrase oamenipreþioºi peste tot.

Am fost învãþat la ºcoalã, chiar din prima orã decurs, sã mã prezint mai întâi ºi apoi sã întreb cine ºtiesã acorde primul ajutor dintre cei care mã ascultã.Cine s-a mai antrenat în aceste sens pânã acum –ceva de genul ãsta! Din 30 de oameni la care mãuitam, 20 au ridicat mâinile. Când i-am întrebat în ceîmprejurare au fost învãþaþi sã acorde primul ajutor,ei mi-au rãspuns cã au fãcut parte din forþele de secu-ritate ale lui Saddam. În acel moment a fost foarteclar pentru mine cã nimeni nu a fãcut cercetãri pen-tru a afla trecutul vreunui individ. Civilii vãd cã seintrã în oraºe ºi cã se planteazã bombe de-a lunguldrumurilor de acces cu regularitate, vãd cum suntîntinse fire ºi cum sunt explodate rând pe rând. Darei nu pot face nimic, nu pot lupta împotriva propriilorconaþionali. Chiar ºi campul nostru a fost atacat deoameni care se aflau în interiorul oraºului, care autras asupra noastrã cu mitraliere. Noi nu bãnuim cineeste vinovat, dar oraºul ºtie, însã nimeni nu ne va daniciodatã vreun indiciu! Chiar dacã ºtie cã ar puteamuri în propria-i capcanã, irakianul nu-l va trãda pecel de lângã el, pe cel care-i poate fi cãlãu în secun-da urmãtoare!”

IIrraakkÎNTRE TRÃDARE ªI FRUSTRARE

Paladin M109A6 este un sistem complex de artilerie, produs de Ground Sys-tem Division, cu sediul la Chambersburg, Pennsylvania. A fost pentru prima datãfurnizat armatelor Statelor Unite ºi Israelului în anul 1994, dar ºi-au mai manifes-tat interesul în procurarea lui alte douã þãri - Kuwaitul ºi Taiwanul. În luna iuniea anului 1999, armata americanã a primit 950 de tunuri Paladin, iar pânã în lunaianuarie 2002, a primit 25 de exemplare ºi Garda Naþionalã.

Paladin este manevrat de un echipaj format din patru membri: un comandant,un conducãtor, un trãgãtor ºi un încãrcãtor. Sistemul este independent, lucru careatestã faptul cã nu are nevoie de asistenþã din exterior. Echipajul îºi poate primimisiunea prin intermediul canalelor de comunicaþie vocale ºi digitale, coordonatelede tragere fiind computerizate. Pe baza acestora, tunul poate fi mutat cu uºurinþãdin poziþia standard, pe poziþia de tragere, iar, dupã executarea focului, Paladin sepoate deplasa spre o altã locaþie ordonatã. Printre performanþe, putem sã amintimºi faptul cã tunul poate executa prima rundã de foc în mai puþin de 60 de secunde,fiind capabil sã-ºi protejeze echipajul de o contraofensivã.

Paladin a fost folosit în operaþiunile Iraqi Freedom, din martie/aprilie 2003, ºiAl Fajr, în Fallujah, din noiembrie 2004. Compania producãtoare pune la dispo-ziþie 219 kituri pentru modificarea configuraþiei iniþiale a sistemului, Paladinputând avea la un moment dat în dotare ºi proiectile Excalibur de 155mm, produsede Raytheon ºi Bofors Defense, din Suedia.

ArmamentTunul M284 de 155mm are o razã de acþiune de pânã la 30km ºi este “asistat”,

ca sã spunem aºa, de o mitralierã M182. Proiectilele pot fi încãrcate cu ajutorulunui sistem hidraulic sau al unuia semi-automat, care este opþional. PaladinM109A6 poate executa 8 runde de foc pe minut sau 3 runde, la 15 secunde. Sis-temul de control al focului este automat ºi vine în congruenþã cu un computer ba-listic ºi cu un sistem de navigaþie ºi poziþionare. Mitraliera M2 de 12,7mm este fi-xatã în partea dreaptã a turelei.

ProtecþieEchipajul rãmâne întotdeauna în interiorul vehiculului pe durata misiunii, fiind

astfel protejat NBC. Existã ºi un dispozitiv de reglare a temperaturii, cu aer caldsau aer rece, în funcþie de necesitãþi. Protecþia balisticã este asiguratã de scutulKevlar.

Canale de comunicaþiePaladin “comunicã” prin intermediul unor canale vocale ºi digitale – VIC-1

Intercom ºi VRC-89 –, iar prin subsistemul radio SINCGARS, informaþiile sunttransmise de la sol cãtre echipajele avioanelor de luptã.

PropulsieVehiculul este pus în miºcare de un motor diesel DDEC 8V71T, de 440 cai

putere, produs de Detroit Diesel Corporation, iar transmisia Allison ATD-XTG-411-4 permite angajarea a patru trepte de vitezã pentru înaintare ºi douã pentru ada înapoi. Sistemul de suspensie are la bazã o barã de torsiune fãcutã dintr-un aliajcu o mare capabilitate de absorbþie a ºocurilor. Autonomia de deplasare este de214km, cu o vitezã maximã de 40 de mile pe orã.

Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

PPAALLAADDIINN 115555MMMM - UUSSAA

Pagina 6

CMYK

EVENIMENT Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006

CMYK

PP RR OO FF EE SS II OO NN II ªª TT II IIPe 28 aprilie a.c., în garnizoane ºi unitãþi militare ce aparþin

Forþelor Terestre au avut loc manifestãri dedicate Zilei ForþelorTerestre, la care au fost invitate personalitãþi ale vieþii militare ºipolitice, cadre militare în rezervã ºi în retragere, veterani derãzboi, tineri interesaþi de cariera militarã.

În Bucureºti, activitãþile au debutat cu ceremoniale dedepuneri de coroane ºi jerbe de flori la Monumentul Infanteriei (înParcul Kisseleff), Monumentul Artileriei (Eroilor) ºi la Monu-mentul Geniului (Cotroceni), apoi între orele 10.30 ºi 12.00, înParcul Izvor, au fost prezentate exerciþii demonstrative deautoapãrare, paraºutãri de trupe; s-au prezentat armamentul,echipamentele ºi tehnica aflate în dotarea Forþelor Terestre etc.Fanfara militarã a susþinut un concertat pe toatã perioadadesfãºurãrii activitãþii.

Între 11.00 ºi 12.30, la Cercul Militar Naþional ºi în apropiereasediului Statului Major al Forþelor Terestre (SMFT, zona Com-plex Orizont), au fost difuzate filme cu activitãþi ale militarilorForþelor Terestre Române, ºi prezentate exerciþii demonstrativede instrucþie de front, cu carabina. Au aveut loc ºi activitãþi deinformare. În acelaºi interval orar, un detaºament al Regimentu-lui 30 Gardã ºi Protocol „Mihai Viteazul” a defilat pe itinerariulB–dul Vasile Milea, B-dul Drumul Taberei, Complexul Favorit,B-dul Drumul Taberei, sediul S.M.F.T. Seara, între orele 21.00ºi 22.00, miltarii Regimentului 30 Gardã “Mihai Viteazul”auexecutat Retragerea cu torþe pe itinerariul S.M.F.T., Str. Rãzoare,ªos. Panduri, B-dul Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul VasileMilea.

Pe 26 aprilie paraºutiºtii “Grupului de încer-cãri, instrucþie ºi performanþã <<ªoimii>>”Buzãu fãceau salturi pe aerodrom împreunã cumilitarii batalionului de la Bacãu ºi cu cei aiBatalionului 495, de la Bucureºti. În ziua de 28aprilie, în Parcul Izvor, de Ziua Forþelor Te-restre, ei, paraºutiºtii, fãceau spectacol aerianscoþând în evidenþã pasiunea înþeleasã numai decei care practicã aceast sport-meserie.

Monumentul Infan-teriei din Bucureºtireprezintã o cotiturã înarta monumentalã dinRomânia.

Monumentul estemai întâi de toate unmonument al neamu-lui, dar ºi al infan-teriei, arma care înRãzboaiele noastre adat cel mai mare tributde sânge românesc.

Lucrarea este osugerare de coloanãgreceascã ºi decoloanã a lui Traian,fãrã sã fie, însã, niciuna nici alta. Este, defapt, un gheizer înbronz.

CMYK

EVENIMENTCurierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006 Pagina 7

CMYK

Fotoreportaj delocotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

FF OO RR ÞÞ EE LL OO RR TT EE RR EE SS TT RR EE

Militarii Regimentului 30 Gardã “MihaiViteazul”, pe timpul retragerii cu torþe.

ªeful Statului Major al Forþelor Te-restre a participat activ la evenimentstând de vorbã cu presa, cu militariiparaºutiºti, dar ºi cu invitaþii.

Paraºutiºtii “Grupului de încercãri,instrucþie ºi performanþã <<ªoimii>>”i-au înmânat o diplomã cu aceastãocazie.

Tinerii au fost foarte încântaþi de prezentãrile de tehnicã ºiarmament. Mai ales, fetele.

În fiecare zi în drumurile noastrecotidiene întâlnim feþe de oameni.Fiecare dintre ele poartã pecetea Dum-nezeului celui veºnic, însã, de cele maimulte ori, uitã lucrul acesta.

Oamenii de astãzi sunt din ce în cemai triºti ºi mai apãsaþi de greutãþi,spun ei. Dar oare, Dumnezeu carecunoaºte inimile fiecãruia e chiar atâtde rãu încât sã arunce asupra omuluitristeþea? Oamenii nu se mai bucurã.Oamenii uitã cã sunt creaþi de El ºipentru a se bucura. De aceea, vedem înjurul nostru numai oameni triºti, dinpricina faptului cã îl uitã pe Dumnezeucare ne face bucurii în fiecare zi a vieþiinoastre prin chiar însãºi darul vieþiicontinuate cu o nouã zi.

O nouã zi de speranþe. O nouã zide ºanse! O nouã zi de mântuire! Onouã zi de bucurie! O nouã zi binecu-vântatã! Fiecare dintre aceste zilepoate fi ziua mântuirii noastre, iar gân-dul mântuirii poartã pecetea bucuriei ºialungã tristeþea aducându-L pe Dum-nezeu în inima noastrã.

Lumea e creatã de Dumnezeu pen-tru a-L sluji, iar slujirea aduce bucurieºi împlinire! Oare noi, oamenii maiºtim sã fim bucuroºi? Mai simþimbucuria trecerii unui examen? Maisimþim bucuria reuºitei? Mai simþimbucuria întâlnirii cu un prieten drag?Mai simþim bucuria întâlnirii cu Dum-nezeu, prin rugãciune, prin dialog, printaina aproapelui?

Am uitat sã ne bucurãm, am uitatsã zâmbim ºi încet încet uitãm sã trãimcreºtineºte ºi sã ne bucurãm zâmbind ºigãsind un scop nobil vieþii noastre coti-diene. Scopul mântuirii ºi al gânduluila Dumnezeu ºi la ajutorul Lui ºi alSfinþilor Sãi aduce luminã ºi schimbãfeþe, nãscând speranþe, transformândtristeþea în bucurie, rãul în bine, eºeculîn succes, punând din nou lumina înfaþa noastrã ºi schimbându-ne iarãºiviaþa spre ºi mai bine, spre viaþa ceanouã cu El, dându-ne din nou numireade “fãpturã nouã”!

Mihai COMAN(Ascetica - Revistã de spiritualitate

creºtin ortodoxã)

Festivalul Internaþional Shakespeare din România s-adeschis marþi, 25 aprilie, la Craiova, cu spectacolul “Adouãsprezecea noapte”, în regia britanicului Declan Donnel-lan, o coproducþie realizatã de Festivalul Internaþional“Cehov” de la Moscova ºi compania londonezã “Ckeek byJowl”. A fost prezent ºi la Bucureºti cu cinci dintre cele maireprezentative spectacole strãine aduse la Craiova.

Preºedintele de onoare al Festivalului Shakespeare ºipreºedinte de onoare al Institutului Internaþional de Teatru,maestrul Radu Beligan a rostit cuvântul de deschidere al fes-tivalului, atât la Craiova (Teatrul Naþional “Marin Sorescu),cât ºi la Bucureºti (28 aprilie, Teatrul Odeon).

În cele zece zile de festival (25 aprilie - 3 mai), la Craio-va au fost prezente mari trupe cu spectacole precum: “Visulunei nopþi de varã”, regia Oskaras Korshunovas (laureat alPremiului “Europa” pentru teatru) -

Teatrul “Oskaras Korshunovas” din Vilnius; “Hamlet”,regia Omri Nitzan (laureat al Premiului “Israel” pentruteatru) -Teatrul “Cameri” din Tel Aviv, “Mãsurã pentrumãsurã”, regia Dajan Mijac - Teatrul Naþional din Novisad(Serbia - Muntenegru); “Macbeth”, regia Marc Becker -Teatrul “Noord Nederlands Tonnel” din Amsterdam (Olan-da), “Poveste de iarnã”, regia Yoshihiro Kurita - Compania“Ryutopia” din Tokio º.a.

Programul a inclus ºi spectacole din România, printrecare “Romeo ºi Julieta”, regia Yiannis Paraskevopoulos ºi“Cum doriþi” sau „Noaptea de la spartul târgului”, regia Sil-viu Purcãrete (Teatrul Naþional din Craiova), “Cymbeline”,regia Alexander Hausvater (Teatrul German din Timiºoara)ºi “Cymbeline”, regia Laszlo Bocsardi (Teatrul Odeon dinBucureºti. Totodatã, au fost prezentate spectacole core-grafice, spectacole-recital, spectacole în aer liber - toateavând la bazã opere shakespeareene.

La Bucureºti au fost aduse, în afarã de “A douãsprezeceanoapte” (28/29 aprilie), spectacolele “Visul unei nopþi devarã” (Lituania) - 2/3 mai, Teatrul Odeon; “Poveste deiarnã” (Japonia) - 3/4 mai, Teatrul Bulandra, Sala Izvor;“Hamlet” (Israel) - 6 mai, Teatrul Naþional, Sala Mare ºi“Troilus ºi Cresida”, regia Silviu Purcãrete - Teatrul“Katona Jozsef” din Budapesta (13/14 mai, Sala Izvor aTeatrului Bulandra), spectacol care nu a putut fi jucat laCraiova pentru cã Teatrul Naþional nu avea turnantã, iarmontarea necesita aºa ceva.

Oamenii de teatru, precum ºi studenþii, au beneficiat deîntâlniri, la Craiova ºi Bucureºti, cu marii regizori DeclanDonnellan ºi Oscaras Korshunovas.

Printre invitaþii, care ºi-au anunþat participarea la eveni-mentele de la Craiova, s-au numãrat personalitãþi ale vieþiiartistice ºi culturale internaþionale, implicate în cercetarea ºivalorificarea operei shakespeariene, precum: profesorulStanley Wells, director la “Shakespeare Birthplace Trust”din Stratford-upon-Avon, Michael Hattway, profesor emerit

la Universitatea din Sheffield, profesorul Lawrence Gunt-ner, de la Universitatea din Brunswick, criticul britanic JohnElsom, Ian Herbert, preºedintele Asociaþiei Internaþionale aCriticilor de Teatru, George Banu ºi Monique Borie - profe-sori ºi prestigioºi teatrologi din Franta, etc.

Cea de-a cincea ediþie a Festivalului InternaþionalShakespeare a adus o noutate: parteneriatul dintre FundaþiaWilliam Shakespeare, Teatrul Naþional “Marin Sorescu” dinCraiova ºi Primãria Municipiului Bucureºti, prin Centrul deProiecte Culturale (ArCuB). Prin acest parteneriat, o partedintre cele mai bune spectacole ale companiilor invitate laCraiova, în perioada 25 aprilie-4 mai, sunt prezente ºi pescenele bucureºtene.

În Capitalã, maratonul Shakespeare a fost deschis laTeatrul Odeon, pe 28 ºi 29 aprilie, cu “A douãsprezeceanoapte”, un spectacol al britanicului Declan Donnellan, pro-dus de Festivalul Internaþional Cehov din Moscova. Înaintede sosirea la Bucureºti, piesa a deschis evenimentulcraiovean. Donnellan este cofondatorul celebrei trupe Cheekby Jowl. În 2000, britanicul a fondat o trupã de actori laMoscova, sub egida Festivalului Cehov.

“Visul unei nopþi de varã” Un alt reper important al maratonului bucureºtean îl con-

stituie reprezentaþiile spectacolului “Visul unei nopþi devarã”, în regia lituanianului Oskaras Korsunovas, progra-mate pe 2 ºi 3 mai pe scena Teatrului Odeon. Regizorul litu-anian a primit de curând Premiul Europa pentru noi realitãþiteatrale din partea Uniunii Teatrelor din Europa. Montareacu “Visul unei nopþi de varã”, ce a avut premiera la Vilniusîn 1999, a fost realizatã cu mijloace minimale, Korsunovasconsiderând cã este important ca atunci când actorii apar pescenã, spectatorii nu trebuie sã-ºi formeze pãreri preconce-pute, ci trebuie sã-ºi dea frâu liber imaginaþiei.

În 3 ºi 4 mai, Sala Izvor a Teatrului Bulandra gãzduieºtemontarea piesei “Poveste de iarnã”, realizatã de companiaRyutopia din Tokyo. Spectacolul a fost montat în manierãtradiþionalã japonezã de regizorul Yoshihiro Kurita.

Pe 6 mai, la Sala Mare a Teatrului Naþional este progra-mat spectacolul “Hamlet”, realizat la Teatrul Cameri din TelAviv de regizorul Omri Nitzan.

“Troilus ºi Cressida” de Purcãrete. Poate cel maiimportant moment al periplului shakespearian la Bucureºtil-a constituit “Troilus ºi Cressida”, o montare a lui SilviuPurcãrete la Teatrul Katona Jozsef din Budapesta. Specta-colul a avut premiera în luna noiembrie a anului trecut,scenografia aparþinându-i lui Helmut Sturmer. “Troilus ºiCressida” se va juca la Sala Izvor a Teatrului Bulandra pe 13ºi 14 mai. Odatã cu extinderea Festivalului Shakespeare dela Craiova în Capitalã, Festivalul a devenit parte a progra-mului “Primãvara Culturalã Bucureºteanã”, care implicãmai multe evenimente culturale majore.

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006Pagina 8

Juriul desemnat de Uniunea Scriitorilor din România pentrua acorda premiile pe 2005 ºi-a stabilit nominalizãrile. În pre-mierã, pe listã se aflã ºi autori care nu sunt membri ai USR.Decernarea premiilor va fi fãcutã pe 15 mai a.c. la TeatrulNaþional din Bucureºti.

Nominalizaþii la categoria prozã sunt: Virgil Duda,„Despãrþirea de Ierusalim“, Ed. Albatros; Florina Iliº, „Cruciadacopiilor“, Ed. Cartea Româneascã; Ioan Lãcustã, „Dupã vân-zare“, Ed. Curtea Veche, iar pentru poezie : Emil Brumaru,„Submarinul erotic“, Ed. Cartea Româneascã; Dan Sociu, „Cân-tece excesive“, Ed. Polirom; Octavian Soviany, „Scrisori dinArcadia“, Ed. Paralela 45.

La categoria criticã, istorie literarã, eseu, nominalizaþii ju-riului sunt: Andrei Cornea, „Când Socrate nu are dreptate“, Ed.Humanitas; Ion Mircea, „Ocolul pãmântului în 80 de poeme“,Ed. Fund. PRO; Ioana Pârvulescu, „În intimitatea secolului 19“,Ed. Humanitas, iar la categoria dramaturgie, nominalizãri au fostfãcute pentru : Mircea Daneliuc, „Femei în gips“, Ed. CurteaVeche; Liviu Ioan Stoiciu, „Teatrul uitat“, Ed. MLR; Paul Vini-cius, „Colonia Grafitti“, Ed. MLR. Nominalizãrile pentru tra-duceri din literatura universalã cuprind pe Mihai Cantuniari –

Arturo Perez Reverte, „Harta sfericã“, Ed. Polirom; MioaraCaragea – Jose Saramago, „Eseu despre orbire“, Ed. Polirom;Luminiþa Voina-Rãuþ – Mario Vargas Lliosa, „Adevãrul minciu-nilor“, L. Humanitas. Pentru debut au fost nominalizaþi : FilipFlorian, „Degete mici“, Ed. Polirom; Tudor Lavric, „Draculal-end“, Ed. DominoR; Andra Rotaru, „Într-un pat sub cearºafulalb“, Ed. Vinea;

Anul acesta, USR va decerna un premiu special pentru „ocarte care nu intrã comod într-una dintre categoriile” anterioare.Nominalizaþii sunt: Vasile Garnet pentru cartea „Intelectualul cadiversiune”, Eugen Istodor pentru „Vieþaºii de pe Rahova”;Mircea Mihãieº, „Viaþa, patimile ºi cântãrile lui LeonardoCohem cu 32 de poeme traduse de Mircea Cãrtãrescu”; Alexªtefãnescu „Istoria literaturii române contemporane 1941-2000” ºi D. Vatamaniuc „ Tudor Arghezi-Bibliografie”. Deasemenea, pentru literaturile în limbile minoritãþilor, Comisiapentru Minoritãþi naþionale a USR va acorda douã premii.

Totodatã, juriul va acorda premiul „Andrei Bantaº” (anglis-tica) ºi Premiul Naþional pentru literaturã.

Lt.col Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

CARNETCULTURAL

FFeessttiivvaalluull FFiillmmuulluuii EEuurrooppeeaann

A scrie literaturã înseamnã a puneemoþia înaintea faptelor. Cu alte cuvinte,atmosfera psihologicã a unei cãrþi este cumult mai importantã decât acþiunea pro-priu-zisã a personajelor.

“Arhanghelii nu mor” este o ilustrarepertinentã a acestui lucru: o carte deatmosferã, în paginile cãreia lumea pro-tagoniºtilor se încheagã din detalii dedecor, din nuanþe psihologice ºi din sen-zaþii ale trupului. Iar, ceea ce este sur-prinzãtor în scrisul Ancãi Maria Mosora

este putinþa de a converti percepþii ºi senzaþii, în presimþiri ºiamintiri. Ea nu descrie întâmplãri, ci filtreazã emoþii, darniºte emoþii cãrora le împrumutã un ton de premoniþie ºi otentã de nostalgie. De aceea, autoarea este precum o fiinþãpasivã cãreia întâmplãrile, rostogolindu-se peste ea, îi dauposibilitatea de a le surprinde ecoul grav ºi apãsãtor. De aici,senzaþia unei lumi melancolice ºi iremediabil triste, în caretotul se petrece cu încetinitorul. Dramele, nostalgiile ºi iubi-rile ce izbucnesc în carte au ceva din lentoarea gravã ºi rafi-natã a unor personaje care, nu numai cã îºi intuiesc sfârºitul,dar, parcã, se îndreaptã cu bunã ºtiinþã în întampinarea lui.

Farmecul cãrþii stã în haloul psihologic pe care autoarea,scriind la persoana întâi, il dã unei lumi pe care numai ea ºtiedacã a trãit-o cu adevãrat sau a plãsmuit-o în întregime.

ANCA MARIA MOSORA are o poveste care adunãmai multe contururi abrupte: muntele lapoalele cãruia a crescut, trestia gândi-toare spre al cãrei studiu s-a aplecat, flo-reta aþintitã spre adversar de pe vremeacând fãcea scrimã ºi þigara þinutã cuscrumul în sus în clipele de abandon înfaþa colii. Avem de-a face cu o autoarecare nu iubeºte neapãrat omul, ci maidegrabã înþelepciunea pe care acesta ogenereazã. Altfel spus, Anca MariaMosora a studiat filozofia la Bucureºti,domeniu în care a susþinut un masterat ºi în care îºipregãteºte doctoratul, cu o tezã din câmpul fenomenologiei.Romanul Arhanghelii nu urmãreºte debutul ei literar absolut.Un debut ºtampilat de un paradox desluºibil încã de la primafrazã: o autoare foarte tânãrã scrie extrem de matur, cu uncontrol al frazei la care mulþi consacraþi ajung dupã ce rupmaculatoare întregi. Excelentã autoare de atmosferã, AncaMaria Mosora îºi trãdeazã prin scris un hobby din ado-lescenþã: cântatul la pian. Ea se miºcã dezinvolt ºi în imperi-ul lui Steinway, ºi în al lui Gutenberg. Universul ei este unulhipersenzorial, în care totul se lumineazã ºi prinde suflet casub atingerea unei baghete de vrãjitor. E un univers parfumatºi misterios, în care amintirile se strâng într-un ochi de geam,iar fluxul nostalgic îngroapã lespezile crãpate din faþa uneicase de demult.

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnããArhanghelii nu mor

O LUME A TRISTEÞII?

Festivalul Internaþional Shakespearedin România

La Sala Palatului din Bucureºti, pe 27 aprilie a începutcea de-a zecea ediþie a Festivalului Filmului European. Fes-tivalul se va desfãºura pânã pe 28 mai a.c. ºi este organizatde Delegaþia Comisiei Europene în România ºi de UniuneaCineaºtilor din România, cu sprijinul Ambasadelor ºi Cen-trelor Culturale ale statelor membre, candidate ºi în curs deaderare la Uniunea Europeanã, precum ºi ale InstitutuluiCultural Român.

Festivalul, care marcheazã Ziua Europei (9 mai) are înprogramul de anul acesta un numãr record de 41 de filmecare s-au bucurat de apreciere pe plan internaþional.

În Bucureºti, producþiile cinematografice vor putea fivizionate în perioada 27 aprilie - 11 mai, la cinema Studio.Ediþiile locale vor avea loc între 18 ºi 21 mai la Timiºoara,pe 9 mai la Sibiu, între 25 ºi 28 mai la Iaºi ºi, în premierã,la Craiova, de pe 4, pe 7 mai.

La ediþia din acest an participã urmãtoarele 23 de þãri:Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaþia, Danemarca, Fin-landa, Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, Franþa,Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda,Polonia, Portugalia, România, Spania, Slovacia, Suedia,Turcia ºi Ungaria. România participã cu 2 filme de lung-metraj: “Totul despre fotbal“, în regia lui Andrei Blaier ºi“Conexiuni morbide“ al lui Tudor Giurgiu. De asemenea,vor fi prezentate ºi 2 filme de lungime medie : “ Tertiumnon datur“, în regia lui Lucian Pintilie ºi “Visul lui Liviu“semnat Corneliu Porumboiu.

În data de 9 mai, Ziua Europei, Direcþia de Tineret dinMunicipalitatea Bucureºti va sprijini accesul gratuit al tine-rilor la cinema, prin sponsorizarea a 300 de bilete dedicatecelor între 14-29 ani pentru filmele Suflet Sfâºiat (Polonia),Sus-Jos (Cehia) ºi Vãduva Neagrã (Austria).

În seara de Galã a Festivalului, desfãºuratã pe 27 aprilie,la Sala Palatului, a fost prezentat filmul “Cache Hidden“ înregia austriacului Michael Haneke, o coproducþie Franþa-Austria-Germania-Italia ( 2005).

Pelicula a fost recompensatã de cãtre Academia Euro-peanã de Cinema cu premiul pentru cel mai bun film, celmai bun actor într-un rol principal (Daniel Auteuil), pentrucel mai bun regizor ºi cel mai bun montaj de film. Deasemenea, „Caché” a primit Marele Premiu al Juriului, laFestivalul Internaþional de Film de la Cannes 2005, pentrucel mai bun regizor. (B.E.)

Uniunea Scriitorilor din Româniaa stabilit nominalizãrile la premiile pe 2005

Aducerea României sub influenþa definitivã a UniuniiSovietice s-a realizat mai întâi prin intermediul sistemuluipolitic, a sindicatelor ºi al sistemului de învãþãmânt. Pe planintern, scopul urmãrit a fost de a înlocui structurile socialeexistente cu cele de tip comunist. Actul final în realizareaacestui deziderat a fost abdicarea Regelui Mihai la 30decembrie 19471. În aceeaºi zi a fost proclamatã RepublicaPopularã Românã.

Primul pas cãtre înfiinþarea structurilor de tip comunist afost consolidarea partidului unic al clasei muncitoare. Astfelcã, împreunã cu reprezentanþii Partidului Social-Democrat,Partidul Comunist deþinea, la 30 decembrie 1947, 12 din cele17 portofolii ministeriale2.

Realizarea deplinã a unitãþii partidului unic de sorgintecomunistã, din punct de vedere politic, ideologic ºi organi-zatoric, s-a definitivat odatã cu unificarea Partidului Comu-nist Român cu Partidul Social-Democrat, consfinþitã la Con-gresul de unificare din 21-23 februarie 19483. Acest demersa fost stabilit încã din 5 octombrie 19474 la Congresul Par-tidului Social Democrat, la care au participat ca invitaþi dr.Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi Ana Pauker, ocaziecu care a fost adoptatã o rezoluþie cu privire la unirea celordouã partide. Prin fuzionarea acestor douã partide a luatfiinþã Partidul Muncitoresc Român.

Preluarea întregii puteri politice de cãtre Partidul Munci-toresc Român a dus la elaborarea unei politici centralizate îndezvoltarea economicã, în crearea ºi dezvoltarea relaþiilor deproducþie socialiste în construcþia statului socialist, a trans-formãrii culturii ºi a ºtiinþei pe baze ideologice primite de laMoscova.

Congresul al VI-lea din februarie 19485 a formulat obiec-tivele economice, politice, sociale ºi culturale ale dezvoltãriiRomâniei din noua etapã. Problemele consolidãrii politice aregimului de „democraþie popularã”, de fapt de dictaturã aproletariatului, au stat în permanenþã în atenþia PartiduluiMuncitoresc Român. Printre sarcinile în domeniul „con-strucþiei socialiste” figurau: adoptarea unei noi Constituþiicare sã „consfinþeascã drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti”; oreformã administrativã „democraticã”, menitã sãînlocuiascã vechile organe ale administraþiei locale; reformajustiþiei, care sã ducã la o „profundã democratizare” ainstanþelor judecãtoreºti.

AAddooppttaarreeaa ccoonnssttiittuuþþiieeiiUn alt eveniment deosebit în evoluþia vieþii politice din

România, dar ºi un pas important în impunerea modeluluitotalitar sovietic a fost adoptarea Constituþiei RepubliciiPopulare România din 13 aprilie 1948 ºi introducerea sis-temului judecãtoresc de influenþã sovieticã.

Congresul partidului din februarie 19486 a hotãrât creareanoului organ central al puterii de stat, Marea AdunareNaþionalã ºi adoptarea noii Constituþii.

La 25 februarie 1948, Adunarea Deputaþilor, constituitãla 19 noiembrie 1946, s-a autodizolvat7, iar în ziua de 28martie au avut loc alegerile pentru Marea Adunare Naþio-nalã. Partidul Comunist, Frontul Plugarilor, Partidul Naþio-nal Popular ºi Uniunea Popularã Maghiarã s-au coalizat înFrontul Democraþiei Populare ºi au prezentat candidaþi pe olistã unicã. Noua coaliþie politicã a fost realizatã din iniþiati-va ºi sub conducerea directã a Partidului MuncitorescRomân.

Pe liste separate au participat la alegeri ºi ultimele orga-nizaþii de partide: Partidul Naþional Liberal, condus de PetreBejan, ºi Partidul Þãrãnesc Democrat, condus de dr. PetreLupu. Din totalul alegãtorilor, 93% au votat pentru candi-daþii Frontului Democrat Popular. Pe baza acestui rezultat,Frontului Democraþiei Populare i-au revenit 405 mandate dintotalul de 414 mandate. Partidul Naþional Liberal a obþinut 7mandate, iar Partidul Þãrãnesc Democrat, 2 mandate8. Aces-te douã partide, sub presiunea puternicã a Partidului Munci-toresc Român ºi a organelor represive ale acestuia, ºi-au în-cetat activitatea în a doua jumãtate a anului 1948.

La 6 aprilie 1948 a avut loc deschiderea solemnã a MariiAdunãri Naþionale, iar în zilele de 8-13 aprilie, aceasta,arogându-ºi rolul de adunare constituantã, a dezbãtut ºiadoptat noua Constituþie9, propusã de Frontul DemocraþieiPopulare. Constituþia, adoptatã la 13 aprilie, a stabilit prin-cipiile de organizare ale statului român: stat popular, unitar,independent ºi suveran; Marea Adunare Naþionalã era orga-nul suprem al puterii de stat ºi avea în competenþa sa direc-tã: alegerea Prezidiului Marii Adunãri Naþionale10, formareaguvernului, modificarea Constituþiei, numãrul ºi denumireaministerelor; votarea bugetului statului; fixarea impozitelor;chestiunile rãzboiului ºi ale pãcii; consultarea poporului prinreferendum; acordarea amnistiei. Constituþia a prevãzut, deasemenea, atribuþii largi organelor locale ale puterii de stat,reorganizate dupã sistemul de la rãsãrit.

În capitolul privind structura social-economicã a þãrii s-aconsemnat existenþa a trei forme de proprietate: particularã,cooperatistã ºi de stat, ca ºi poziþia statului faþã de fiecaredintre ele.

AAtt rr ii bbuu þþ ii ii ll ee ss ttaa ttuu ll uu iiÎn articolele speciale au fost înscrise atribuþiile statului:

apãrarea independenþei ºi suveranitãþii naþionale, a drep-turilor ºi libertãþilor cucerite de popor; apãrarea oamenilormuncii de exploatare; ridicarea nivelului lor de trai; regle-mentarea ºi controlul comerþului intern ºi extern; organizareaºi dezvoltarea învãþãmântului de toate gradele; dezvoltareaºtiinþei ºi artei; asigurarea ocrotirii sãnãtãþii ºi asistenþeimedicale etc.

Totodatã, în Constituþie au fost consfinþite drepturile ºilibertãþile cetãþeneºti fundamentale: egalitatea în faþa legii a

tuturor cetãþenilor, libertatea presei, a cuvântului, a întruni-rilor, libertatea conºtiinþei ºi libertatea religioasã, dreptul deasociere ºi organizare; libertatea individualã; inviolabilitateadomiciliului ºi dreptul de petiþionare. Pe lângã asemeneadrepturi ºi libertãþi cetãþeneºti prezente ºi în ConstituþiaRomâniei din 23 martie 192311, Constituþia votatã la 13aprilie 1948 a prevãzut ºi o serie de drepturi cetãþeneºtispecifice noilor exponenþi ai puterii, neîntâlnite în constitu-þiile anterioare, care prevedeau: dreptul la muncã ºi odihnã,egalitatea femeii cu bãrbatul în toate domeniile vieþii de statetc. Articolul 24 prevedea cã administraþia ºi justiþia, în cir-cumscripþiile locuite ºi de populaþii de altã naþionalitatedecât cea românã, vor fi ºi în limba naþionalitãþii respective.

Dupã modelul sovietic, Constituþia a prevãzut ºi o seriede îndatoriri pentru fiecare cetãþean: sã apere ºi sã dezvoltebunurile comune ale poporului, sã apere patria ºi sãefectueze serviciul militar.

De asemenea, prin noua Constituþie, a fost redusã vârstaalegãtorilor de la 20 la 18 ani, a fost reglementat regimul cul-telor religioase ºi s-a stabilit noua stemã a þãrii.

Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partiduluiºi raportor asupra Constituþiei în faþa Marii AdunãriNaþionale, declara cã „noua Constituþie promite noi drepturicetãþeneºti, care nu au fost proclamate sau garantate în nicio altã lege fundamentalã, cu excepþia celei a Uniunii Sovie-tice sau în acelea ale noilor democraþii, inspirate din Consti-tuþia sovieticã: dreptul la muncã, la educaþie, la odihnã ºi la

securitate socialã. Bazându-se pe Constituþie, Partidulbolºevic a condus popoarele Uniunii Sovietice spre victoriimãreþe. Raportul dintre forþele sociale a fost complet schim-bat. A fost creatã o nouã industrie socialistã. S-a înfãptuitsistemul gospodãriilor colective. Constituþia confirmãabolirea instituþiilor arhaice ºi reacþionare, ca, de pildã,Senatul, proclamând Marea Adunare Naþionalã ca singuraautoritate de stat.”

CCrreeaarreeaa ppaarr tt ii dduu ll uu ii uunn ii ccSe îndeplinea astfel ºi unul din punctele din Direcþia

N.K.V.D., ºi anume, punctul 5, care stipula: „Trebuie real-izatã, în mod accelerat, unificarea partidelor într-un singurpartid”12.

Reuben H. Markham, care în momentul votãrii Consti-tuþiei se gãsea în România, a subliniat în mod deosebit ca-racterul sovietic al acesteia. El afirma cã „Rusia Sovieticã apecetluit uºa temniþei care a devenit România cu o nouãConstituþie bolºevicã”13.

Necesar de subliniat este faptul cã Legea fundamentalã aRomâniei prelua în mare parte din conþinutul Constituþieisovietice din anul 193614.

Faptul cã cele înscrise în Constituþia adoptatã la 13aprilie nu au fost respectate de însãºi cei care au elaborat-o,mãrturie în acest sens ne stau mai multe evenimente petre-cute în perioada imediat urmãtoare adoptãrii ei.

Desfiinþarea partidelor politice de opoziþie a fost urmatãde lichidarea presei lor, astfel cã mijloacele de informarepublicã au intrat total sub controlul statului.

În august 1948, Legea pentru reforma învãþãmântului15 aînchis toate ºcolile strãine, inclusiv pe cele administrative decult.

În ceea ce priveºte restricþiile din perioada imediat urmã-toare adoptãrii Constituþiei, un tablou asemãnãtor ni-ldescrie ºi istoricul Reuben H. Markham: „Constituþia a fostinspiratã dupã cea a Uniunii Sovietice ºi a fost trecutã îngrabã prin Parlamentul Comunist, în decursul a numai câte-va ore”16. O astfel de mãsurã care, practic, schimba întreagaordine socialã din România, nu a suscitat nici o discuþie ºi afost adoptatã fãrã nici o urmã de împotrivire. Un documentsimbolizând o rupturã cu o mie de ani de istorie româneascãºi o rãsturnare a unor tradiþii statornicite de mai bine de cin-cizeci de generaþii a fost cu atâta seninãtate ºi entuziasmaprobat de cãtre „reprezentanþii României”, de parcã ar fifost vorba de a anunþa victoria într-o întrecere sportivã.Aceasta este starea de neputinþã generalã la care UniuneaSovieticã ºi Armata Roºie aduseserã poporul român.

Aceasta nu înseamnã, bineînþeles, cã actuala Constituþieva reprezenta un corp obligatoriu de legi fundamentale saucã regimul comunist din România va acorda vreo atenþieprevederilor ei esenþiale. „Drepturile poporului pe care ea lecuprinde nu au fost aplicate nici o zi, iar îngrãdirile pe carele pretinde cã le exercitã asupra puterii statului au fost de laînceput ignorate.”17

CCoonnssttiittuuþþiiaa aavveeaa ccaarraacctteerr pprroovviizzoorriiuuSpecialiºtii în domeniu apreciazã cã: „noua Constituþie

din aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de la bunînceput, în care prevederile economice prevalau asupra celorpolitice, fiind instrumentul legal prin care se pregãtea tre-cerea întregii economii sub controlul statului.”18 Deducemcã se preconiza o nouã Constituþie, care sã realizeze ºi planulpolitic al Partidului unic. Aceasta a fost adoptatã în anul1952.

În ceea ce priveºte Constituþia din 1948, suntem depãrere cã trebuie evidenþiate cel puþin douã aspecte. Primulfiind acela cã textul Constituþiei din 13 aprilie 1948, în com-paraþie cu textul Constituþiei anterioare, mai pãstreazã unoarecare „iz burghez” tradiþional, atât în forma de redactare,cât ºi în conþinutul unor articole, care trebuia „înlãturat cudesãrvârºire”, ca sã folosim expresia utilizatã în epocã. Aldoilea aspect vizeazã relaþia statului român cu Uniunea Sovi-eticã, în condiþiile creºterii tot mai accentuate a cultului per-sonalitãþii lui Stalin ºi aplicarea „fermã” a acestuia cuprivire la „ascuþirea luptei de clasã pe mãsura înaintãrii spresocialism”.

În concluzie, putem afirma cã semnificaþia istoricã aConstituþiei votate la 13 aprilie 1948 constã în faptul cã amarcat cucerirea întregii puteri de cãtre Partidul Munci-toresc Român în România ºi a statornicit cadrul juridic pen-tru transformãrile politice, economice ºi sociale care auurmat, pe calea „construirii socialismului”. Încã din aceastãprimã perioadã, Partidul Muncitoresc Român a reuºit, diri-jat fiind îndeaproape de la Moscova, sã realizeze structuripe care sã se poatã baza majoritatea domeniilor vieþiipolitice, economice ºi sociale.

Constituþia Republicii Populare Române, adoptatã la 13aprilie 1948, a creat cadrul juridic pentru îndeplinirea încontinuare a planului sovietic de comunizare a României, dea realiza transformãri tipic sovietice în structura economicãa societãþii româneºti. „Când interesul general va cere -prevedea articolul 11 - mijloacele de producþie, bãncile ºisocietãþile de asigurare, care sunt proprietatea particularã apersoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietate a sta-tului, adicã bun al poporului, în condiþiile prevãzute delege”. De asemenea, articolul 9 prevedea: „Pãmântulaparþine celor care-l muncesc. Statul protejeazã proprietateade muncã þãrãneascã. El încurajeazã ºi sprijinã cooperaþiasãteascã ºi iniþiativa particularã pusã în slujba intereselorgenerale.”

NNaaþþiioonnaalliizzaarreeaa eerraa pprreeggããttiittãã ddiinn 11994455

Actul naþionalizãrii principalelor mijloace de producþie afost o activitate pregãtitã încã din anul 1945 de cãtre comu-niºtii români, adoptatã încã din etapa revoluþiei democrat-populare ºi anume: introducerea controlului muncitoresc înîntreprinderile industriale; punerea întreprinderilor maiimportante sub controlul guvernului instaurat la 6 martie1945; etatizarea Bãncii Naþionale a României în noiembrie1946; formarea unui minim de cadre muncitoreºti pentruconducerea activitãþii economice; efectuarea între 15 ºi 24octombrie 1947 a inventarierii întreprinderilor industriale detransport, comerciale ºi de credit, precum ºi alte mãsuri.

Partidul Muncitoresc Român, acum ºi forþa politicã unicãîn România, cu sprijinul Armatei Roºii ºi a consilierilorsovietici instalaþi în posturile cheie din toate structurile deputere ale þãrii, a elaborat un plan general de naþionalizare aprincipalelor mijloace de producþie, iar pentru coordonareaacþiunilor a fost constituitã o comisie de partid - Comisiasuperioarã de naþionalizare19. Membrii Comisiei eraureprezentanþi ai Consiliului Superior Economic, MinisteruluiIndustriei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului deFinanþe ºi Ministerului de Justiþie. S-a stabilit ca aducerea laîndeplinire a actului naþionalizãrii sã intre în sarcina guver-nului prin Consiliul Superior Economic, îndrumat direct deComitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Au fostelaborate instrucþiunile de acþiune în acest sens.

Pe baza planului ºi a instrucþiunilor, au fost constituitecomisiile judeþene de naþionalizare ºi colectivele pentrufiecare întreprindere, având sarcina de a duce la îndeplinireoperaþiile de naþionalizare pe întreg teritoriul þãrii.

Cristiana MARIN

Note:1. Gheorghe Buzatu, România ºi rãzboiul mondial din 1939 – 1945,

Centrul de Istorie ºi Civilizaþie Europeanã, Iaºi, 1995, p.267.2. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Secþia Organizatoricã, dosar

nr.6/1047, f.1-2.3,4. Congresul Partidului Muncitoresc, 21-23 februarie 1948, Editura

Partidului Muncitoresc Român, Bucureºti, 1948, p.83-84.5. România în anii socialismului, p.38.6. Congresul Partidului Muncitoresc Român, p. 84.7. Monitorul Oficial nr. 4 din 25 februarie 1948, Legea nr.32 pentru

dizolvarea Adunãrilor Deputaþilor.8. Reuben H.Markham, România sub jugul sovietic, Fundaþia Acade-

mia Civicã, Biblioteca Sighet, Bucureºti, 1996, p.442-443.9. Monitorul Oficial nr. 87 bis din 13 aprilie 1948, p. 4, Legea nr. 14,

Constituþia Republicii Populare Române.10. Reuben H. Markham, op.cit., p.441.11. Eleodor Focºãneanu, Istoria Constituþionalã a României. 1851-

1991, ediþia a II-a revãzutã, Editura Humanitas, Bucureºti, 1998, p.201.12. Gheorghe Buzatu, Dosarele istoriei nr. 3/1996.13. Reuben K.Markham, op.cit., p. 433.14. Eleodor Focºãneanu, op.cit., p. 117.15. Legea învãþãmântului, A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Dosar nr.

6/1948, f.240-241.16. Reuben H. Markham, op.cit., p. 127.17. Ghiþã Ionescu, op.cit., p. 205.18. Eleodor Focºãneanu, op.cit., p. 12419. Progresul economic în România 1877-1977, Editura Politicã, 1977,

p.443.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006 Pagina 9

ROMÂNIA ªI EUROPA POSTBELICÃ (1945-1950)CCoonnsstt ii ttuuþþ iiaa ddiinn 1133 aapprrii ll iiee 11994488

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006Pagina 10

IT PROMO

Google îmbunãtãþeºtedispozitivele de cãutare

pentru afaceriGoogle urmeazã sã lanseze o

versiune a Google Mini care vaavea jumãtate din dimensiuneaactualã, dar care, însã, va fi capa-bilã sã efectueze 25 de cãutãri pesecundã, de la una singurã, înprezent.

Search Appliance ºi GoogleMini sunt dispozitive hardware pe care sunt încãrcatemotoarele de cãutare software, menite sã ajute compani-ile sã indexeze ºi sã gãseascã informaþii stocate peserverele acestora. Upgrade-ul Search Appliance includeo caracteristicã numitã OneBox, care permite motoruluisã identifice scopul general al anumitor cãutãri, sã com-pileze ºi sã prezinte anumite informaþii care pot oferirãspunsul dorit, deasupra rezultatelor cãutãrii propriu-zise.

OneBox, care existã deja în cadrul motorului decãutare Google.com, a fost creat pentru ca userii sã numai dea click pe rezultatele cãutãrii, fiind astfel prezen-tate anumite date suplimentare împreunã cu rezultatelepropriu-zise. Google a colaborat cu mai mulþi producã-tori importanþi de software ºi hardware, printre care Ora-cle ºi Cisco Systems, în dorinþa de a reuºi sã pãtrundã pepiaþa dominatã de companii ca Autonomy, Fast Search ºiIBM. Licenþele de software au generat 75 milioane $pentru companie în anul 2005, mai puþin de 1% dinîncasãrile totale. Google Mini va costa 1.995 USD ºi vaavea capacitatea de a indexa pânã la 50.000 de docu-mente, în timp ce SearchAppliance costã 30.000 USD ºiare o capacitate de stocare de 500.000 de documente.

Avira, compania ger-manã pentru soluþii desecuritate, a anunþat cãnoua ediþie a “AntiVirWindows Workstation 7”este acum disponibilã lapreþul de 59 euro perlicenþã, upgrade-ul pentru o versiune deja existentã fiindgratuit. ªtim cu toþii cât de enervant poate fi un updatesau o aplicaþie foarte departe de a fi user-friendly, fiindnevoiþi ca, de fiecare datã, sã cãutãm în disperare decauzã “un buton” sau mãcar o indicaþie care întârzie sãvinã!

Avira promite cã toate aceste experienþe foarteneplãcute vor deveni istorie, odatã ce achiziþionaþi nouaversiune a “AntiVir Windows Workstation 7”, un softcreat pentru orice tip de afacere, având în vedere faptulcã prezintã mai multe posibilitãþi de configurare. Astfel,programul, cât ºi definiþiile viruºilor, vor beneficia de un“update instant”, valabil imediat dupã ce s-a produs onouã schimbare, “pachetul” având dimensiuni cât maireduse pentru a salva timpul, dar, mai ales, banii utiliza-torului.

Problema aplicaþiei user-friendly este, de asemenea,rezolvatã, susþine Avira, din moment ce “AntiVir Win-dows Workstation 7” oferã utilizatorului posibilitatea dea reînnoi licenþa, a controla modulele programului ºi asolicita rapoarte sau statistici cu ajutorul unui singurclick. Aceastã nouã versiune “AntiVir Windows Work-station 7” a fost creatã pe baza informaþiilor indicate dedouã studii iniþiate de Avira. Primul a vizat motorul decãutare Google, “AntiVir” fiind dovedit a fi cel de-aldoilea rezultat în funcþie de accesarea site-ului, ºi un aldoilea “studiu de e-mail-uri” efectuat cu ajutorul a 400

de abonaþi.Conform companiei de securitate

Secunia, utilizatorii web browser-uluiFirefox trebuie sã descarce cât derepede posibil noua versiune – Firefox

1.5.0.2- deoarece au fost descoperite numeroase erori desecuritate care ar putea afecta “integritatea” PC-ului.

Conducerea Mozilla garanteazã pentru noua versi-une, susþinând cã aceasta poate rezolva orice problemãapãrutã în prealabil. Secunia a adãugat cã au fostdescoperite 21 de erori de securitate în mai multe versi-uni ale Firefox, aceste erori putând deschide calea hack-erilor. Mai mult, toþi utilizatorii trebuie sã actualizeze, nunumai Firefox, ci ºi toate celelalte servicii Mozilla, caThunderbird, serviciul de e-mail ºi Seamonkey, aplicaþiade Internet. Chiar dacã, din momentul în care Firefox afost lansat, în 2004, au fost înregistrate mai mult de 100milioane de download-uri, acesta fiind mult mai “sigur”decât Internet Explorer, deoarece beneficiazã de linkcãtre comunitatea de open-source, a fost demonstrat fap-tul cã programul Microsoft deþine în acest moment o cotãde piaþã de 80%.

Mãsurãtorile radar fãcute de un satelit al Agenþiei SpaþialeEuropene au dezvãluit faptul cã lacurile de sub gheaþa dinAntarctica sunt conectate unele cu celelalte prin intermediulunor râuri care curg pe sub gheaþã. Satelitul aratã cã existã oreþea complicatã de canale care permite apei ºi poate ºi“vieþii” sã treacã de la un lac la altul.

Cercetãtorii au descoperit acest lucru într-o manierã indi-rectã: ei au observat mici variaþii în înãlþimea straturilor degheaþã deasupra lacurilor subglaciare dintr-o regiune din estulAntarcticii numitã Domul Concordia. Datele obþinute desatelit au arãtat cã una dintre regiuni a coborât cam cu 3 metriºi alte douã, la o distanþã de 290 de km, au crescut cam cu 1metru. Oamenii de ºtiinþã cred cã acest efect este datoratcurgerii apei dintr-un lac în celelalte, într-un interval de 16luni. Cantitatea estimatã de apã care a curs este de 2 kilometricubi – o cantitate echivalentã cu volumul a jumãtate de milionde bazine olimpice.

Duncan Wingham de la Universitatea College din Londra,supervizorul studiului, explicã: “Lacurile sunt ca niºtemãrgele pe aþã, unde lacurile sunt mãrgelele, iar aþa suntrâurile de apã. [...] Pânã acum s-a crezut cã apa se miºcã pesub gheaþã infiltrându-se foarte încet. Însã, noile date aratã cãde multe ori lacurile sparg gheaþa ºi râurile explodeazã ca sti-clele de ºampanie, eliberând o mare cantitate de apã la dis-tanþe mari.”

În apropierea coastelor estice ºi vestice ale Antarcticiiexistã niºte peisaje ciudate care aratã ca ºi cum ar fi fost for-mate de curgerea apei. Aceste formaþiuni i-au pus pe gânduride multã vreme pe cercetãtori pentru cã nu ºtiau de unde arputea proveni apa în stare lichidã. Aceste caracteristici alepeisajului sunt de fapt rezultatul ieºirii la suprafaþã a râurilorsubglaciare în regiunea coastelor.

Aceastã descoperire pune la îndoialã ºi faptul cã lacurilesubglaciare ar fi un fel de capsule temporale sigilate. Datfiind cã erau convinºi cã aceste lacuri sunt izolate, oamenii deºtiinþã se pregãteau sã trimitã o sondã care sã foreze pânã lacel mai mare lac subglaciar din Antarctica, numit lacul Vos-

tok, în cãutarea vieþii microbiene. Însã, acum setem cã orice contaminare a acestui lac va con-duce în cele din urmã la contaminarea tuturorlacurilor. ”Datele noastre aratã cã orice conta-minare nu va fi limitatã la un singur lac, ci, cutimpul, se va extinde în întreaga reþea de râuri”,a spus Wingham. “Noi credeam cã aceste lacurisunt ca un fel de laboratoare biologice izolate.Iar acum trebuie sã regândim totul.”

Atunci când Semir Osmanagic, unarheolog bosniac care a studiat piramideledin America Latinã în ultimii 15 ani, s-auitat la un deal de lângã oraºul Visoko, la30 de km de Sarajevo, un gând i-a trecutdeodatã prin cap: aceasta e o piramidã! (ªi,judecând dupã imaginea datã de GoogleEarth de alãturi, pare într-adevãr opiramidã!). Dealul este în centrul anumeroase legende locale. Aºa cã, el,împreunã cu alþi arheologi, au început sãsape în cãutarea unei piramide de peste 100de metri înãlþime, despre care credeau cã arputea fi îngropatã sub deal.

ªi, într-adevãr – au gãsit primapiramidã din Europa: “Acestea suntprimele ziduri ale piramidei”, a spus SemirOsmanagic despre pietrele gãsite.“Suprafaþa lor este perfect platã. Aceastaeste dovada clarã cã, ceea ce avem aici e opiramidã. Este evident cã suprafaþa acestorblocuri a fost ºlefuitã de oameni.”

În plus, sub straturile de pãmânt,muncitorii au gãsit o intrare pavatã înspreceea ce pare a fi o reþea subteranã de

tuneluri. Arheologii, geologii ºi alþi experþicare au intrat într-unul dintre tuneluri,având o lungime de aproape 4 km, au spuscã este o lucrare fãcutã de om. Ei au gãsit ointersecþie unde un tunel o ia la stânga ºialtul la dreapta. “Aceasta nu este o forma-þiune naturalã în nici un caz”, a spus geo-logul Nadja Nukic.

Fotografiile din satelit ºi scanarea ter-micã a regiunii sugereazã cã s-ar putea sã

mai existe încã douã piramide mai mici,sub douã dealuri din Valea Visoko, iar arhe-ologii cred cã tunelurile cu pricina s-arputea sã ducã înspre ele.

Echipa va continua sã lucreze pentrucirca ºase luni, primele rezultate fiindaºteptate în urmãtoarele trei sãptãmâni. Doiexperþi din Egipt sunt aºteptaþi în luna mai.“Vom avea o primãvarã ºi o varã foarteinteresantã”, a mai spus Osmanagic.

Acest loc este un caz clasic în care ci-vilizaþiile au construit peste ruinele celoranterioare. Arheologii au gãsit artefacteneolitice ºi urmele unor aºezãri de acum

7000 de ani. Impe-riul roman a con-struit un post deobservaþie pesteruinele aºezãriiantice, iar apoi, înEvul Mediu, regiibosnieci au constru-it peste aºezarearomanã o fortãreaþã,care a devenit apoicapitala Bosniei. Secrede cã piramidaeste veche de peste12.000 de ani.

PPrriimmaa ppiirraammiiddãã eeuurrooppeeaannããddeessccooppeerriittãã îînn BBoossnniiaa

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina @forter.ro

Ce cauþi, aia gãseºti!

Este disponibil AntiVir Windows Workstation 7

IMPERATIV – Firefox nueste sigur, update necesar!

Un cercetãtorisraelian, Zvi Mark, adecodificat un text înlimba ebraicã desprevenirea lui Mesia, scrisde cunoscutul rabin deorigine ucraineanãNachman de Bratslav(1772-1811).

”Rabinul Nachmananunþa în acest textvenirea lui Mesia pepãmânt, care va aveaimediat rolul de Mântu-itor nu numai alevreilor, ci al întregiiumanitãþi”, a declaratZvi Mark, care a lucrattimp de zece ani la mis-teriosul document.”Aceastã concepþie esteîn contradicþie cu ideeatradiþionalã din religia iudaicã, conform cãreia, Mesia îi va elibera maiîntâi pe evrei de sub jugul naþiunilor ºi cã va deveni Mântuitorul lumiiulterior”, a mai precizat cercetãtorul.

Rabinul Bratslav stã la originea unui curent mistic din iudaism,bazat pe evlavie, apropierea de naturã ºi dialogul intim cu Dumnezeu.Acest curent a cunoscut un mare succes în Israel ºi Statele Unite. ”Celmai frapant lucru constã în faptul cã Nachman nu este de acord cu vi-ziunea apocalipticã curentã din mistica ebraicã, el înlãturând ideearãzboaielor ºi catastrofelor presupuse a preceda timpurile mesianice”, aadaugat Mark.

Textul este scris în limba ucraineanã ºi a fost þinut secret de fideliirabinului Nachman, din cauza opoziþiei cu care a trebuit sã se confrunteacest curent în acea epocã. Documentul a fost ulterior ascuns deautoritãþile sovietice. ”El reproduce cuvintele rabinului, consemnate dediscipolul lui cel mai important, dar este scris cu prescurtãri, acesta

fiind motivul pentru care eu am avut de fãcut oadevaratã muncã de decodificare”, a afirmatcercetãtorul.

Evreii cred în venirea lui Mesia, în timp cecreºtinii cred cã acesta a fost deja pe Pãmânt înpersoana lui Iisus Hristos.

Un israelian a decodificatun misterios text mesianic

Ce este sub gheaþadin Antarctica?

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006 Pagina 11

The Ship anunþatde Mindscape

T h eShip a fostc o n c e p u tiniþial cuvreo doiani înurmã, subforma unuiMOD deHalf-Life

puþintel mai... altfel. Între timp, scoþieniide la Outerlight au fãcut pe Valve-npatru, au reuºit sã obþinã engine-ulSource (Half-Life 2) ºi suportul unuipublisher (Mindscape), iar acum sperãsã-ºi ducã proiectul la liman pânã în lunaseptembrie. În mare, ideea din spatelejocului a rãmas neschimbatã de-a lungultimpului.

Partea fainã e cã, pe lângã joaca astade-a v-aþi ascunselea pe viaþã ºi pemoarte, fiecare jucãtor trebuie sã sesupunã unui sistem fiziologic a la TheSims - având nevoie de somn, mâncare,socializare ºi uºurare (nu neapãrat înaceastã ordine). ªi, cum pe navã maifojgãie ºi personaje controlate de AI, nudoar jucãtori umani... treaba poatedeveni interesantã. Curioºii vor avea încurând ocazia sã se înscrie la o fazã debeta-testing pe site-ul oficial, iar noi,ceilalþi vom aºtepta cuminþi E3-ul, undescoþienii au de gând sã-ºi etaleze jocul.

Câteva imagini sunt deja disponibile, darmare lucru nu se înþelege încã din ele.

Project Gray Company- un RPG next-gen

marca EARPG-urile nu sunt tocmai primul gen

de jocuri care-mi vin în minte când mãgândesc la Electronic Arts. ªi totuºi,gigantul american a scos la ivealã unproiect role-playing next-gen la carelucreazã de peste un an de zile în cadrulstudioului sãu intern EA Redwood

Shores, sub titlul provizoriu Project GrayCompany. Megaloman sau nu, ExecutiveProducer-ul jocului e Steve Gray - care,împreunã cu Chris Tremmel (CreativeDirector), au contribuit în ultimii ani latrei titluri din seria The Lord of the Rings- The Two Towers, The Return of theKing ºi The Third Age. Nici o platformãnu a fost specificatã pentru proiectulGray Company, dar o inspecþie sumarã acodului sursã al site-ului oficial neîndeamnã sã credem cã avem de-a facecu un titlu de PlayStation 3 ºi Xbox 360.

Ceva mai informativ m-aº fi aºteptatsã fie primul trailer Designer Diary, însã,evident cã m-am înºelat amarnic. E oare-cum amuzant, dar, dacã vrei sã-þi faci oidee despre atmosfera jocului, mai bineîncearcã-l!

God of War II Mai deunãzi adãugam tacit primele

screenshot-uri în galeria lui God of WarII (reîm-p r o s p ã -tatã azi),iar acummã vãdn e v o i t ãsã depunun efortconsider-abil, pen-tru a-miî n c h i d egura largcãscatã, ºi sã atrag atenþia asupra acestuitrailer demenþial, ce prezintã continuareaunuia dintre cele mai bune jocuri de PS2,din 2005. Dupã ce l-a snopit în bãtaie peAres în prima parte, noul zeu al rãzboiu-lui - Kratos - revine la vechiul sãu hobbyde mãcel mitologic, împotriva ciclopilor,cerberilor, grifonilor ºi altor creaturi detemut, dar, de data asta, cu un scop ºimai îndrãzneþ: acela de a-ºi schimbasoarta. Cum, ce, când? La începutul lui2007; despre restul, mai vedem...

SHOWBIZZSHOWBIZZ

MÃCELARI

ªOSEA

POMENI

DARNICI

HAINÃ

CALAPOD

SITUAÞIE

TIPIC

APRECIERE

MIªEI

RETRIBUIT

UMFLAT

SIESTE!

NEGAÞIE

UMBLET

SCOPÎNDRÃGIT

ASIA!

LENE!EMOÞIE

CUTE!

RÃSÃRIT

BILE!

PENIÞE

TUNDE!

VOLUM

SAU

CASA DINVALE!

CA LEUL

ªTANÞÃ

ERUDIÞIE

IMBERB

ÎNTREBARE

N, M, F, P, D, NATURALEÞE, UITATÃ, EV,AFRICA, ARO, RA, ILICIT, CADÃ, IVITÃ, GÃTITÃ,OM, OI, APÃRARE, ARS, TE, IN, ATRASE, MIT.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Ce este fulgerul?2. Cum se numea limba artificialã creatã de J.M.

Schleryer ºi care a fost folositã pânã la începutul secolu-lui XX?

3. ªtiþi care e eroarea pe care o înregistreazã ceasuldin turnul Primãriei din Copenhaga?

4. Care era zeul chinez primordial al cerului?5. Cine a inventat stetoscopul?6. “Frumuseþea e preþioasã când armonia liniilor tra-

duce armonia facultãþilor.” ªtiþi cine a spus aceasta?

Rãspunsurile testuluidin nr. 7 (195)

1. Cele mai bogate zãcãminte de aur din Româ-nia se aflã în Munþii Apuseni, în perimetrulSacarâmb, Baia de Arieº, Baia de Criº, Bucium ºiRoºia Montana.

2. Prima poezie a lui Mihai Eminescu a fost scrisãla moartea profesorului Aron Pumnul. Poezia senumea “La mormântul lui Aron Pumnul” ºi a fostpublicatã în broºura “Lãcrãmioarele învãþãceilor”.

3. Piesa de teatru “Steua fãrã nume” a fost scrisãde Mihil Sebastian (1907 - 1945).

4. Iufa este o plantã anualã din familiacucurbitaceelor, originarã din India. Fructul, de formãalungitã, se consumã înainte de maturitate, iar, dupãcoacerea deplinã, din el, se separã buretele vegetal.

5. Evenimentul se petrece în prima jumãtate alunii august. Perseidele sunt stele cãzãtoare care vindin direcþia constelaþiei Perseu.

6. B. ªt. DELAVRANCEA, Opere, II. 326.Selecþie realizatã de

locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Cuvântul “interdisciplinar”câºtigã din ce în ce mai multteren. Dacã merge pentru dome-niul ºtiinþei, atunci va merge cusiguranþã ºi pentru cel muzical.Combinaþia dintre muzicã ºipoezie nu mai este de ajuns pen-tru un artist al zilelor noastre.

Aºa cã, numele lui Snoop Dog nu va mai fi asociatdoar cu cel al unui star hip-hop, ci ºi cu cel al unuiscriitor. Din luna octombrie vom avea ºansa de a nepune pe unul dintre rafturile bibliotecii personaleprimul roman al celebrului cântãreþ de culoare, care adecis sã facã primul pas pe drumul alambicat al lite-raturii.

Cartea sa are la bazã povestea unui tânãr din Ca-lifornia care se luptã din greu pentru a deveni star hip-hop. Trebuie sã menþionãm încã de la început cã nuexistã o mare diferenþã între versurile cântecelor lui ºimodul de expunere a romanului. Este vorba, probabil,despre o versiune mai lungã a povestioarelor pe careSnoop Dog le exprimã prin muzicã.

Kathleen Schmidt, vice-preºedinte al edituriiAtria Books, a declarat dupã ce a citit cartea cã“Snoop este, prin natura sa ºi prin ceea ce face, unadevãrat povestitor. Între coperþile acestui roman, seaflã, de fapt, povestea vieþii lui.”

Iubirea nu mai locuieºte aici” este titlul pe carel-a ales scriitorul pentru cartea sa. Este o ocazie de apãtrunde în lumea durã a afirmãrii muzicale,dezvãluind unele dintre misterele sistemului hip-hop.Este vizatã în special audienþa femininã, pentru cãexistã puþine fane ale artistului. “Cartea este maiaccesibilã publicului feminin decât versurile din mu-zica care l-a fãcut celebru pe Snoop. Sã fie oareaceastã lansare de carte o miºcare inteligentã de mar-keting, prin care sã atragã anumite categorii de publiccare au rezistat muzicii? S-ar putea! Ai grijã însã,Snoop, sã nu devii cumva sexist!”

De când a apãrut înlumina reflectoarelor,numele cântãreþei MariahCarey a fost legat fie deun producãtor, fie de unpatron, fie de o firmãfaimoasã. Chiar ºi atuncicând a câºtigat multiplelediscuri de platinã sau pre-miile Grammy, s-a aflatcineva sau ceva lângã ea care sã se asigure cãprimeºte cât mai multã atenþie din partea publicului.

De aceastã datã, Pepsi este acel faimos nume careva fi ataºat de prezenþa ei. În urma contractului sem-nat ºi parafat, Mariah va scrie ºi va produce 20 demelodii pentru telefoanele mobile, melodii care vor filansate în aceastã varã. Mai mult, ea va apãrea încâteva reclame pentru Pepsi Cool Tones & MotorolaPhones, aºa cum au fãcut-o înaintea ei ºi Beyonce,Britney Spears sau David Beckham.

Colaborarea dintre celebra solistã pop ºi Pepsi nuse rezumã doar la atât! Turneul din vara acestui an,care se intituleazã “Emancipation of Mimi”, va aveacap de afiº un mare banner cu Pepsi. Pe lângã toateacestea, Mariah este protagonista ºi altor reclamecomerciale la bijuterii, parfumuri etc, etc, încât putemafirma cã viaþa ei este mai mult business decât show,literally speaking!!!

Rapper-ul american Eminems-a hotãrât sã se împace cu mamalui cu care a avut o relaþie foartefurtunoasã, pentru cã aceasta estepe moarte, informeazã entertain-mentwise.com. Eminem ºi mamalui, Debbie Nelson, s-au certatdupã ce rapper-ul a atacat-o peaceasta în cântecele sale. Nelsonl-a dat în judecatã pentru calom-nie pe fiul sãu, în 2002, cerându-

i despãgubiri de ºapte milioane de dolari. În ciuda acestor lucruri, Eminem este foarte

hotãrât sã-ºi ajute mama dupã ce a aflat cã aceastaeste pe moarte din cauza unui cancer la sân. O sursãapropiatã mamei cântãreþului a declarat cp aceastaºtie cã este pe moarte ºi doreºte sã rezolve lucrurile cufiul ei înainte de a fi prea târziu. Eminem îºi ajutãmama financiar ºi a vorbit de câteva ori la telefon cuea. O împãcare cu mama lui l-ar ajuta foarte mult peîncercatul Eminem, care încã deplânge moartea unuiprieten de-al lui, rapper-ul Proof, care a fost împuºcat.La acest lucru se adaugã ºi recentul divorº de soþia lui,Kim Mathers, dupã o a doua cãsãtorie care a duratdoar 83 de zile. (Mediafax)

Eminem se împacã cu mama lui

Mariah Carey –noua imagine Pepsi

Snoop Dog îºi lanseazãprimul roman!

SSccaappãã cciinnee ppooaattee ssaauu mmããcceelluull mmiittoollooggiicc!!JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...

Dacã ai epuizat toate varianteleposibile pentru a lipsi de la serviciu,atunci ar trebui sã citeºti asta!... nespun americanii!

1) În timp ce mergeam spre ser-viciu am fost lovit de un avion / eli-copter! Aceastã scuzã sunã atât destupid încât s-ar putea sã îþi laseºeful fãrã replicã. Secretul constã îna te preface destul de dramatic, orirãnit, chiar în timp ce pui mâna petelefon sã îl anunþi. ªeful va rãmâne,probabil, împietrit ºi va renunþa însperanþa cã a doua zi vei veni la ser-viciu teafãr ºi nevãtãmat.

2) Am murit! Dacã spui asta, cuvoce cât mai naturalã, care sã sunecam aºa: “Hei, nu pot sã vin azi lamuncã pentru cã am murit. Îmi parerãu, bãieþi!”, se presupune cã ºefultãu va rãmâne un pic interzis, sufi-cient cât tu sã ai timp sã închizi tele-fonul, înainte ca el sã înceapã sãzbiere! .. sau înainte ca el sãîmprãºtie cutremurãtoarea vestedespre tine care te-ai sinucis, darcare ai lãsat o casetã înregistratã încare spui cã ai murit. A doua zi,când ajungi, totuºi, la serviciu, spuicã a fost o neînþelegere la mijloc.

3) Soþia mea a fãcut dragoste cu

mine, ºi asta, dupã 7 ani! Toatãlumea va fi aºa de ruºinatã, pentruruºinea ta, încât nu va mai spunenimeni nimic. Le va pãrea foarte rãupentru tine…

4) Pisica mea a fãtat tripleþisiamezi! Pisicile pot avea chiar ºimai mulþi pui, este un lucru absolutobiºnuit! Dar, siamezii sunt doarcâte doi! Ciudãþenia faptului în sineva ºoca cel puþin pe moment. ªi tudoar de atât ai nevoie.

5) Trec prin criza vârsteimijlocii … ºi este atât de dureros!Trebuie sã parã ca ºi cum ai suferide o boalã necruþãtoare, foartedureroasã, acutã, ca o crizã derinichi sau ceva asemãnãtor. Trebuiesã îl acoperi pe ºef cu vocea ta tân-guitã ºi sã nu rãspunzi la nici unadintre întrebãrile lui, spunândchestii haotice despre suferinþa ta.

6) Mama mea a nãscut uncopil… ªi, deºi are 55 de ani, aratãîncã foarte bine! Toatã lumea varãmâne înmãrmuritã! Se vor con-centra pe chestia cu 55 de ani, încâtvor uita de tine!

7) Nu mai am timp! Este ceamai uzitatã scuzã, dar care þine.ªeful abia te aºteaptã a doua zi sã

spui ce s-a întâmplat.8) A murit Kenny! Ãsta este un personaj din serialul

“South Park”, care moare în fiecare episod, aºa cã numinþi foarte mult. Mai mult, tu nu trebuie sã explici cineeste Kenny, pentru cã îi pronunþi numele într-un modfamiliar ºi nimeni nu va pune întrebãri indiscrete.

9) Am vãzut un jaf ºi acum mã duc sã depun mãrturie!Dacã aduci aminte ºi de poliþie, nimeni nu va fi intere-

sat sã afle mai multe. 10) Am rãmas fãrã lenjerie intimã … curatã!Nu existã persoanã care sã comenteze acest lucru! ªi

ce ar putea sã spunã? Îþi împrumut eu ceva? Sau: Poþi sãvii fãrã, ce mare lucru? Bineînþeles cã nu!!!

Cristina FRATUfratu.cristina @forter.ro

Cele 10 scuze jalnice pentru a lipsi de la serviciu!

Pagina 12

CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 8 (196) din 29 aprilie 2006

Guvernul a aprobat proiectul de Lege privind statutulsoldaþilor ºi gradaþilor voluntari din Armata României.Apariþia noii legi se încadreazã în contextul transfor-mãrilor care au loc la nivelul organismului militar în pro-cesul de integrare a României în structurile euro-atlantice,unul din aspectele importante ale acestui proces fiind pro-fesionalizarea, în condiþiile renunþãrii, de la 1 ianuarie2007, la serviciul militar obligatoriu.

Legea stabileºte regulile de bazã privind selecþia, drep-turile ºi obligaþiile, cariera, provenienþa, ori trecerea în re-zervã a soldaþilor ºi gradaþilor voluntari. Conform actuluinormativ, soldaþii ºi gradaþii voluntari – activi sau re-zerviºti - constituie un corp distinct de personal militar, si-tuat la baza ierarhiei militare.

Pot deveni soldaþi ºi gradaþi voluntari activi cetãþeniiromâni cu domiciliul în þarã, bãrbaþi ºi femei. Tinerii careau fost selecþionaþi, pe baza cererii lor, sã devinã soldaþivoluntari, urmeazã un program de instruire. La încheiereainstruirii militare individuale, aceºtia vor depune jurãmân-tul militar, dupã care îºi vor perfecþiona pregãtirea de spe-cialitate, la finalul cãreia vor semna un prim contract, acãrui duratã este de 4 ani. Urmãtoarele contracte pot aveadurata de 2 la 3 ani fiecare, pânã la limita de vârstã în grad.

Gradele pe care le pot avea militarii voluntari sunt, înordinea lor ierarhicã, de soldat, fruntaº ºi caporal. În pro-movarea militarilor voluntari se vor avea în vedere criteriicum sunt performanþele dovedite pe timpul îndepliniriiatribuþiilor funcþionale, parcurgerea stagiului minim îngrad ºi nivelul de pregãtire.

În afarã de solda lunarã, soldaþii ºi gradaþii voluntarivor avea dreptul la echipament ºi hranã gratuite, precum ºila asistenþã medicalã ºi medicamente, gratuite, în condiþi-ile legii. Ei vor putea beneficia de documente militare detransport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnãsau în cazul mutãrii dintr-o garnizoanã în alta, precum ºide compensaþie lunarã pentru chirie sau de locuinþã deintervenþie. De asemenea, soldaþii ºi gradaþii voluntari vorputea fi trimiºi la studii în þarã ºi în strãinãtate, asumându-ºi obligaþia de a lucra în armatã, pentru perioade determi-nate, dupã absolvirea acestora. Vechimea în serviciu încalitate de militar voluntar se va lua în calcul la stabilireapensiei ºi a altor drepturi de asigurãri sociale. Pentru ser-vicii excepþionale aduse statului ºi poporului român, pen-tru acte de eroism sãvârºite pe timpul îndeplinirii înda-toririlor militare, ori pentru merite deosebite în activitate,soldaþilor ºi gradaþilor voluntari le pot fi conferite deco-raþii.

Aceastã categorie de militari va reprezenta principalasursã pentru formarea subofiþerilor. Indiferent de gradul pecare îl au, soldaþii ºi gradaþii voluntari vor putea fiselecþionaþi pentru a urma cursul de bazã pentru formareadeprinderilor de comandã ale subofiþerilor.

Una din cele mai importante obligaþii ale militarilorvoluntari prevãzute de proiectul de lege este aceea de aparticipa necondiþionat la misiuni internaþionale, în funcþiede nevoile Ministerului Apãrãrii Naþionale. La fel ca ºicadrele militare în activitate, soldaþii ºi gradaþii voluntaripot fi mutaþi, în interesul serviciului, dintr-o unitate mili-tarã în alta. De asemenea, acestora le este interzisã saurestrânsã exercitarea unor drepturi ºi libertãþi, în condiþiilestabilite de lege.

Un capitol al proiectului de lege se referã la soldaþii ºigradaþii rezerviºti voluntari. Aceºtia sunt cetãþeni români,bãrbaþi ºi femei, care consimt pe baza unui contractîncheiat cu unitãþile militare, pe duratã limitatã, sãîndeplineascã funcþii militare în structuri ale forþelor desti-nate apãrãrii. Soldaþii ºi gradaþii rezerviºti voluntari potproveni din rândul cetãþenilor care au îndeplinit serviciulmilitar activ, din rândul militarilor voluntari trecuþi în re-zervã sau al cetãþenilor care nu au îndeplinit serviciul mi-litar activ, dar consimt sã devinã rezerviºti voluntari.

Tinerii care opteazã sã devinã soldaþi ºi gradaþi re-zerviºti, dar care nu au îndeplinit serviciul militar activparcurg un program de instruire cu duratã de 4 luni, dupãcare depun jurãmântul militar ºi încheie contractul ca re-zervist voluntar.

Toþi rezerviºtii voluntari participã la program, în uni-tatea la care sunt încadraþi în plan, câte 2 zile lunar, în tim-pul liber, ºi 5 zile calendaristice lucrãtoare, consecutive,anual.

În perioadele în care executã instruirea ºi pe timpulparticipãrii la pregãtire, ori la misiuni în unitãþile în alecãror planuri sunt încadraþi, militarii rezerviºti voluntaribeneficiazã de drepturi bãneºti, de echipare ºi de hranã, demãsuri de protecþie socialã ºi asistenþã medicalã similarecu cele ale voluntarilor activi. Rezerviºtii vor avea dreptulla o primã de fidelitate acordatã la semnarea fiecãrui con-tract încheiat.

În perioadele în care nu executã instruirea ºi nu par-ticipã la misiuni în unitãþile în ale cãror planuri suntîncadraþi, soldaþii ºi gradaþii rezerviºti voluntari benefi-ciazã de o indemnizaþie lunarã egalã cu 10% din soldalunarã corespunzãtoare funcþiei ºi gradului pe care îl au.Soldaþii ºi gradaþii rezerviºti voluntari participã la misiuniîn afara teritoriului statului român, altele decât rãzboiul,potrivit obligaþiilor asumate de România prin tratate inter-naþionale, în raport cu nevoile forþelor destinate apãrãrii.De asemenea, soldaþii ºi gradaþii rezerviºti voluntari pot fiîncadraþi, la cerere, în funcþie de nevoile armatei, ca soldaþiºi gradaþi voluntari în activitate.

Noua Lege privind statutul soldaþilor ºi gradaþilor vo-luntari din Armata României oferã tinerilor care nu ºi-auîndeplinit îndatoririle militare în calitate de conscripþiposibilitatea specializãrii ºi încadrãrii în funcþii ca militarivoluntari, cu drepturi ºi îndatoriri clar stabilite.

Biroul de presã al M.Ap.N.

Proiect de LegeProiect de Lege

La Summitul de la Praga din noiembrie2002, ºefii de state ºi de guverne ai þãrilormembre NATO au decis crearea unei Forþede Rãspuns NATO (NRF), compusã dinforþe interoperabile, dislocabile, flexibile ºiavansate din punct de vedere tehnologic,forþe care sã includã componente terestre,maritime ºi aeriene, capabile de a se deplasarapid într-o anumitã zonã, aºa cum s-a decisde cãtre Consiliul Nord Atlantic. NRF tre-buie sã serveascã în douã scopuri: de aînzestra NATO cu o forþã expediþionarãcredibilã ºi de a juca rolul de catalizatorpentru transformare.

Pe parcursul semestrului II al anuluicurent, comandamentul EUROCORPS vaîndeplini funcþia de comandament alForþelor Terestre ºi al unitãþilor de sprijin aleNRF7. Aceastã perioadã de stand-by de ºaseluni este precedatã de o fazã pregãtitoaredesfãºuratã sub autoritatea NATO (care larândul ei a fost precedatã de o fazã depregãtire naþionalã). În cadrul acesteiperioade de pregãtire multinaþionalã a avutloc în luna februarie a.c. în Franþa, exerciþi-ul BRILLIANT LEDGER 06.

Pe lângã validarea interoperabilitãþiiForþelor Terestre ºi verificarea procedurilorde lucru, principalul scop al acestui exer-ciþiu a fost certificarea sistemului decomandã ºi control pentru componenta te-restrã a NRF7.

Exerciþiul a avut douã faze importante:LIVEX – exerciþiu cu trupe în teren ºi CPX– exerciþiu de comandament. Participanþiipentru LIVEX au fost Brigada Franco-Ger-manã, cu rolul de brigadã combatantã aNRF7, la care au fost adãugate ca întãririforþe belgiene ºi spaniole. Rolul forþelorinamice a fost îndeplinit de o companie bel-gianã.

În partea a doua – CPX – au participatBrigada Franco-Germanã ºi forþe de sprijinpentru comandamentul EUROCOPS careacþioneazã ca ºi comandament al componen-tei terestre a NRF7. Acestea au fost dindomeniile: Rãzboi Electronic, National Sup-port Elements, Army Aviation, CIMIC,Medical, Geo, CBRN, Psyops, ISTAR,

Engineers, EOD ºi UAV.În poligonul Bitche au fost amplasate

punctul de comandã avansat în corturi decampanie, iar elementele de control ºi eva-luare ale exerciþiului, precum ºi celulele derãspuns în baza militarã Camp de Bitche.

Unitatea de sprijin geospaþial (Com-bined Geo Support Unit - CGSU) aparþineforþelor de întãrire a componentei terestre ºifurnizeazã o mare varietate de sprijingeospaþial. La crearea CGSU ºi-au oferitaportul 4 þãri membre NATO: Franþa, Ger-mania, România ºi Spania. Pentru NRF7componentele unitãþii Geo sunt: Comandã ºicontrol, Culegere date din teren, AnalizaTerenului, Reproducere (Imprimãri), Dis-tribuþie Informaþie Geospaþialã ºi METOC(Meteorologie – Oceanografie).

R o l u lprincipal alcomponen-tei C2 estede a folosi ºid i rec þ ionatoate capa-b i l i t ã þ i l egeospaþialecãtre atin-gerea celuimai bun nivel posibil de sprijin pentru acti-vitãþile de planificare ºi conducere a ope-raþiilor la nivelul NRF.

În prezent, o mulþime de aspecte legatede operaþiile militare se bazeazã din ce în cemai mult pe poziþionãri precise. Informaþiilerecente din teren sunt vitale în procesul deluare a deciziei. Echipa francezã de culegerea datelor în teren (care în rotaþia 8 a NRF vafi asiguratã de cãtre România prin DirecþiaTopograficã Militarã) a furnizat datele debazã pentru analiza terenului ºi informaþiigeospaþiale. Aceºtia au folosit, atât recep-toare geodezice GPS, cât ºi metode con-venþionale (staþii totale de mãsurare).

Datele de bazã furnizate de echipafrancezã au fost procesate de specialiºtii dinechipa germanã-românã de analiza terenu-lui. Maiorul Dan POMÎRLEANU (DTM -România) ºi Master Seargent Holger

KUHLMANN (Bun-deswehr – Germania) aufost doi dintre analiºtiicare, având la dispoziþiecomputere proprii, special-

izate ºi dotate cu software GIS, au furnizatprodusele speciale cerute de unitãþile ºistructurile participante la exerciþiu. Locote-nent-colonelul Michael BONGARD (Ger-mania), comandantul unitãþii Geo, considerãcã principalul scop al analizei terenului estecombinarea ºi interpretarea diverselor tipuride date geospaþiale, cum ar fi: datele alti-metrice, hãrþile digitale sau imaginilesatelitare, pentru descrierea terenului ºi aefectelor acestuia asupra operaþiunilor mil-itare. Echipa de analizã a terenului poate, deasemenea, sã furnizeze expertizãgeospaþialã pentru sprijinul diverselor oper-aþiuni militare.

Maiorul Valentin POPA, de la DirecþiaTopograficã Militarã, a participat la exer-ciþiu în cadrul componentei de control, con-tribuind la injectarea cerinþelor pentru spri-jin geospaþial din partea celulelor derãspuns, care au jucat rolul unitãþilor com-batante în cadrul exerciþiului de comanda-ment.

În cadrul unei misiuni NRF, produselederivate din analiza terenului pot fi multipli-cate, în cele din urmã, de o maºinã de impri-mare spaniolã supravegheatã de locotenen-tul Carlos CESPEDES ºi apoi distribuiteprin Depozitul de Informaþii Geospaþiale dinteatru. Celula de imprimãri este capabilã sãfurnizeze un numãr foarte mare de hãrþi încâteva ore la nevoie.

În final, echipa METOC este respon-sabilã de furnizarea prognozei meteo,importantã, atât pentru scopul exerciþiului,cât ºi în viaþa realã.

Exerciþiul BRILLIANT LEDGER 06 afost un bun prilej pentru DirecþiaTopograficã Militarã de a se pregãti în ve-derea viitoarelor exerciþii ºi misiuni NRF ºide a testa în condiþii de campanie interope-rabilitatea cu structurile militare ale NATO.Cunoºtinþele ºi experienþa acumulate în tim-pul acestui exerciþiu pot fi folosite ºi pentruparticiparea la exerciþii interne sau inter-naþionale similare, desfãºurate în þarã.

Mr. ing. Dan POMÎRLEANUMr. ing. Valentin POPA

Armata Românieiva avea un corpal soldaþilor ºi

gradaþilor voluntari

Intrat de acum în tradiþie, exerciþiul multinaþional „GoldenMask 06” a oferit ocazia confirmãrii profesionalismului ºi foartebunei pregãtiri de care dau dovadã militarii conduºi de cãpitanulDãnuþ PASCARIU din Batalionul 49 Apãrare N.B.C.

Desfãºurat în perioada 25.03 – 04.04.2006, în zona Munster-Bergen din nord-vestul Germaniei, sub comanda Diviziei 1 Blin-date ºi organizat de Brigada 100 Apãrare N.B.C., exerciþiul avândca devizã: „Multe naþiuni, un singur scop: SUCCESUL”, a avutdrept scop certificarea Batalionului Multinaþional de ApãrareCBRN oferit de Germania în cadrul Forþei de Rãspuns a NATO(NRF).

De aceastã datã, spre deosebire de exerciþiul din anul 2004,subunitatea s-a prezentat cu autospecialele ADTT-4 modernizate.S-a mãrit astfel, considerabil, randamentul lucrului ºi s-a redusconsumul de soluþii de decontaminare, militarii nemaifiind puºi însituaþia de a se uita cu jind în „ograda” altor naþiuni, cu dotare de

ultimã orã.Fireºte, acest lucru nu ar fi fost posibil fãrã eforturile spe-

cialiºtilor din cadrul Centrului de Cercetãri ªtiinþifice pentruApãrare NBC ºi Ecologie care au elaborat ºi dezvoltat proiectul demodernizare, a celor din Departamentul pentru Armamente careau încheiat ºi derulat contractele de achiziþie pentru echipamentelemajore necesare modernizãrii, a celor din Secþia de ReparaþiiEchipamente ºi aparaturã NBC din cadrul Centrului 185 Mente-nanþã Tehnicã Specialã care au efectuat lucrãrile de modernizareºi nu în ultimul rând a personalului Centrului de Pregãtire pentruApãrare NBC care au asigurat materialele necesare efectuãriilucrãrilor ºi au coordonat pregãtirea de specialitate în cadrulpoligonului armei.

Scenariul exerciþiului ºi derularea efectivã a acþiunilor, precumºi starea nefavorabilã a vremii, cu temperaturi cuprinse între 4 ºi

120C ºi ploi abundente, au solicitat la maximum efectivele ºitehnica celor 10 naþiuni participante la exerciþiu.

Timp de 72 de ore, cât a durat exerciþiul propriu-zis, în condiþi-ile disputei dintre 3 state învecinate, asupra unor teritorii bogate înzãcãminte de petrol ºi mine de diamante, a existenþei unei organi-zaþii teroriste, care deþine facilitãþi pentru producerea mijloacelorbiologice, precum ºi rachete încãrcate cu substanþe toxice de luptã,pe teritoriul unuia dintre state, comanda Batalionului Multinaþio-nal a avut de rezolvat ºi coordonat o multitudine de misiuni speci-fice.

Plutonul de Decontaminare oferit de România, a avut ca misi-uni: executarea recunoaºterii unor raioane de decontaminare, exe-cutarea unor misiuni de decontaminare ºi intervenþia pentru li-mitarea efectelor unui accident chimic la o rampã de cale feratã.Toate acestea au avut un pronunþat caracter practic ºi au fost mo-nitorizate îndeaproape atât de personalul din cadrul conducerii

Brigãzii 100 Apãrare NBC din Germania,cât ºi de reprezentanþi ai ComandamentelorNATO din Europa.

De fiecare datã, fie cã a fost pe timpuldeplasãrii cãtre raionul de dispunere, ori petimpul ocupãrii ºi amenajãrii acestuia, petimpul executãrii recunoaºterilor sau pe tim-pul îndeplinirii efective a misiunilor de spe-cialitate, cu toate cã tehnica a mai pus une-ori la încercare abilitãþile ºoferilor,aprecierea modului în care au acþionat mili-tarii români a fost aceeaºi: EXCELENT –PROFESIONIªTI DESÃVÂRªIÞI!

O dovadã a acestei aprecieri ºi a inter-operabilitãþii procedurilor utilizate este fap-tul cã, în cadrul zilei distinºilor vizitatori, lacare au participat ºi reporteri ai posturilorRTL ºi SAT1, subunitatea a prezentat unexerciþiu specific, împreunã cu partenerulgerman, urmãrit cu interes ºi apreciat de toþicei prezenþi.

Este dificil sã nominalizezi individua-litãþi într-o echipã sudatã perfect, în care, înorice moment, în cazul unei indisponibi-litãþi, sunt cel puþin doi oameni care preiausarcinile celuilalt fãrã a fi perturbat meca-nismul ca de ceasornic elveþian, ºlefuit pânã

la fineþea detaliului, al acþiunii lor întrunite. Nu trebuie omisã însãpreocuparea conducerii unitãþii de a asigura continuitate ºi viitorpepinierei de specialiºti ai armei. Prezenþa comandantului de plu-ton stabilit pentru urmãtorul ciclu NRF, locotenentul NicolaePARASCHIV, este o dovadã în plus a acestei preocupãri, iarmaniera profesionistã în care acesta a organizat ºi condus acþiunilesubunitãþii în anumite momente ale exerciþiului, confirmã faptulcã alegerea sa pentru aceastã funcþie a fost inspiratã.

Ar mai fi multe de spus ºi de evidenþiat, dar consider cã expre-sia: „Ne-am fãcut doar datoria”, rostitã de fiecare dintre ei, înlimba românã sau în limba englezã, dupã caz, de fiecare datã cândau fost remarcaþi, poate concluziona în mod elocvent profesiona-lismul ºi modestia care îi caracterizeazã.

Locotenent-colonel Dumitru STANCA

Exerciþiul „Golden Mask 06”

Un nou succes al chimiºtilor piteºteni

Direcþia Topograficã Militarã

Exerciþiul NATO BRILLIANT LEDGER 06

Culegereadatelor în teren