GE 056-2013
63
G H I D PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE UTILIZATE ÎN CONSTRUCII INDICATIV GE 056-2013
Transcript of GE 056-2013
G H I D PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE
UTILIZATE ÎN CONSTRUC�II INDICATIV GE 056-2013
2/63
CUPRINS
1. OBIECT
2. DOMENIU DE APLICARE
3. TERMINOLOGIE
4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII
4.1. CLASIFICARE GENERAL� A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
4.2. CERIN�E, CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU
PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
4.2.1. Criterii de alegere a protec�iilor cu produse peliculogene polimerice
4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice
4.2.3. Cerin�ele de calitate, criteriile �i nivelurile de performan�� principale ale produselor
peliculogene polimerice utilizate în construc�ii
4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construc�ii
func�ie de cerin�ele domeniului de aplicare
4.3. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE
POLIMERICE
4.3.1. Condi�ii de începere a lucr�rilor de finisare
� 4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper� a produselor peliculogene
4.3.2.1. Preg�tirea suprafe�ei suport nou�
4.3.2.2. Preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche
4.3.2.3. Modul de preg�tire al suprafe�elor în vederea aplic�rii
de produse peliculogene polimerice de protec�ie
4.3.2.4. Preg�tirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper�
4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis� a produselor
4.3.3. Tipul de produse care intr� în alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene
4.3.4. Modul de alc�tuire al protec�iilor cu produse peliculogene
4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protec�ie
4
3/63
4.3.5.1. Pensularea
4.3.5.2. Pulverizare
4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
4.3.5.4. Modul de aplicare al protec�iilor cu produse peliculogene polimerice
5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGR�VELI
5.1. Condi�ii generale
5.2. Zugr�veli cu lapte de var
5.3. Zugr�veli cu hum�
6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE �I DISPOZITIVE UTILIZATE
6.1. Materiale auxiliare
6.2. Scule �i dispozitive
7. ASIGURAREA CALIT��II �I RECEP�IA LUCR�RILOR
7.1. Cerin�e generale privind calitatea lucr�rilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii �i
zugr�veli
7.2. Condi�ii tehnice privind verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor
7.3. Verificarea lucr�rilor realizate cu produse peliculogene polimerice �i produse naturale pentru
suprafe�e de beton, tencuial�/glet, pl�ci de gips-carton
7.4. Verificarea lucr�rilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru
suprafe�e de lemn (r��inoase/foioase), metal
7.5. Ambalarea, transportul �i depozitarea materialelor pe �antier
8. ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE
9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA MUNCII
10. M�SURI PRIVIND PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR
ANEXA 1 - Referin�e legislative �i tehnice
ANEXA 2 - Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili
pentru vopsele �i lacuri � � � � � � �
ANEXA 3 - Anexa informativ�: ZUGR�VELI TRADI�IONALE DECORATIVE
ANEXA 4 - FI�A TEHNIC� DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)
5
4/63
1. OBIECT
1.1. Prezentul ghid se refer� la executarea lucr�rilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse peliculogene precum �i la condi�iile tehnice, criteriile �i nivelurile de performan�� corespunz�toare utiliz�rii în construc�ii a produselor peliculogene.
1.2. Ghidul se refer� �i la executarea lucr�rilor privind zugr�veli cu produse naturale (zugr�veli cu lapte de var �i hum�).
1.3. Produsele peliculogene utilizate în construc�ii trebuie s� r�spund� în mod adecvat cerin�elor fundamentale aplicabile construc�iilor prezentate în Tabelului nr.1.
Tabelul nr.1 Cerin�e fundamentale
aplicabile construc�iilor
R�spuns adecvat al produselor pelicogene fa�� de cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor
Rezisten�� mecanic� �i stabilitate
Nu influen�eaz� rezisten�a �i stabilitatea construc�iilor pe care s-au aplicat.
Securitate la incendiu Nu trebuie s� modifice, pe cât posibil clasa de reac�ie la foc �i rezisten�a la foc a suporturilor pe care sunt aplicate.
Igien�, s�n�tate �i mediu înconjur�tor
- asigur� igiena mediului interior �i exterior;- pot avea efect antimicrobian ( produse speciale);- pot avea efect de autocur��are ( produse speciale);- pot asigura rol de ecranare a cladirilor, fa�� de câmpurile electromagnetice dindomeniul frecven�elor GSM( produse speciale);- se formuleaz� astfel încât s� nu fie cancerigene, mutagene, toxice �i radioactive;- asigur� protec�ia mediului înconjur�tor prin respectarea prevederilor Hot�râriiGuvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatilidatorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele derefinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
Siguran�� �i accesibilitate în exploatare
- asigur� men�inerea caracteristicilor de finisare-protec�ie dup� expunerea laagen�i atmosferici – radia�ii UV, ploaie, înghe�-dezghe�, etc.- nu produc în timpul aplic�rii �i exploat�rii disfunc�ii care s� afecteze utilizatoriidac� se respect� m�surile din fi�ele cu date de securitate ale furnizorului.
Protec�ie împotriva zgomotului
Nu influen�eaz� aceast� cerin��
Economie de energie �i izola�ie termic�
Nu influen�eaz� aceast� cerin��
1.4. Documentele de referin�� sunt enumerate în Anexa nr.1.
6
5/63
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Prevederile prezentului ghid se adreseaz� produc�torilor, proiectan�ilor, executan�ilor, beneficiarilor (utilizatorilor) de lucr�ri de construc�ii, exper�ilor tehnici, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execu�ia precum �i autorit��ilor de avizare �i control din domeniul construc�iilor.
2.2. Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucr�rilor de finisare – vopsitorii �i zugr�veli situate în mediu exterior �i interior �i care nu sunt expuse ac�iunii agresive a agen�ilor chimici, la cl�diri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum �i pentru lucr�ri de interven�ii la cl�diri existente. Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, func�ie de ac�iunile datorate mediului înconjur�tor, sunt:
a). clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul �i exteriorul cl�dirilor, conform reglement�rii tehnice “Normativ pentru producerea betonului �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”; NE 012/1:2007.
b). clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru o�el, în interiorul �i exteriorul cl�dirilor, conform reglement�rii tehnice privind protec�ia împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el, aplicabil� în vigoare.
2.3. Prezentul ghid nu se refer� la produse de protec�ie la foc, protec�ii anticorozive (pentru o�el, clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M).
2.4. Suporturile pe care se aplic� produsele peliculogene de finisare pot fi : a) elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit);b) mortare de tencuire pentru utilizare exterioar� (tencuire) a�a cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011;c) mortare de gletuire pentru utilizare interioar� (gletuire) a�a cum sunt definite conform SR EN 998-1:2011;d) pl�ci de gips carton;e) lemn (esen�e de r��inoase �i foioase);f). suprafe�e metalice feroase �i neferoase.
3. TERMINOLOGIE
Terminologia prezentei reglement�ri este cea prev�zut� în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezint� încontinuare câ�iva termeni specifici: 3.1. Produs peliculogen: produs de vopsire care se aplic� în film continuu pe suprafa�a suport. 3.2. Sistem de vopsire: totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport. 3.3. Compus organic volatil (COV): orice compus organic având un punct de fierbere ini�ial mai mic sau egal cu 250 grade C, m�surat la o presiune standard de 101,3 kPa. 3.4. Con�inut de compus organic volatil: masa de compu�i organici volatili exprimat� în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compu�i organici volatili, într-un anumit produs dat, care reac�ioneaz� chimic în timpul usc�rii �i care formeaz� parte a stratului de acoperire nu este considerat� ca parte a con�inutului de compu�i organici volatili. 3.5. Lavabilitate: capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin sp�lare de praf, murd�rie �i pete superficiale f�r� schimbarea calit��ilor sale specifice. 3.6. Fine�e de frecare: termen corespunz�tor dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de suspensie sau din produsul de vopsire �i care este în mod normal m�surat� cu ajutorul unui dispozitiv corespunz�tor.
7
6/63
3.7. Putere de acoperire: capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau contrastele de culoare ale unui suport. 3.8. Flexibilitatea peliculei: capacitate a unui film uscat de a urm�ri f�r� degrad�ri, neregularit��ile suportului pe care a fost aplicat. 3.9. Luciu: proprietate optic� a unei suprafe�e de vopsea caracterizat� prin capacitatea sa de a reflecta lumina. 3.10. Coeficientul de transmisie a apei lichide: reprezint� cre�terea masei func�ie de r�d�cina p�trat� a timpului �i suprafa�a de expunere. 3.11. Coeficientul de transmisie a vaporilor de ap�: reprezint� cre�terea masei func�ie de timpul �i suprafa�a de expunere. 3.12. Hum�: substan�� mineral� (argiloas�) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) �i ap� se folose�te la zugr�veli interioare; este o substan�� gras�, sensibil� la umiditate, care nu are o aderen�� corespunz�toare la suport �i nu este lavabil�. 3.13. Var stins: pulbere alb� de hidroxid de calciu care se ob�ine în urma reac�iei dintre varul nestins, oxid de calciu �i ap� �i care se folose�te pentru v�ruirea caselor, ob�inerea mortarului de var, etc. 3.14. Agent agresiv: factor de mediu ce ac�ioneaz� distructiv asupra construc�iei sau a diverselor sale p�r�i componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construc�ie. 3.15. Frazele de risc �i frazele de securitate: sunt indica�ii care apar pe etichetele ambalajelor produselor peliculogene �i care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indic� natura riscurilor speciale ale unei substan�e (frazele de risc R) sau precau�iile de securitate recomandate (frazele de securitate S).
4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII
4.1. CLASIFICARE GENERAL� A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
Produsele peliculogene polimerice utilizate în construc�ii se clasific� dup� criteriile men�ionate în tabelul nr.2.
8
7/63
Tabe
lul n
r.2
Nr.
crt.
Cri
teri
u de
cla
sific
are
Tip
uri d
e pr
odus
e pe
licul
ogen
e po
limer
ice
1.
Rea
c�ia
de
ob�in
ere
a r�
�ini
lor s
inte
tice
-r��
ini d
e po
licon
dens
are
-r��
ini d
e po
limer
izar
e-r
��in
i de
polia
di�ie
-mac
rom
olec
ule
natu
rale
mod
ifica
te p
rin re
ac�ii
chi
mic
e
-pol
iest
eric
e, a
min
ice,
feno
lice
-vi n
ilice
, acr
ilice
-po l
iure
tani
ce- p
olim
eri a
nalo
gi, e
tc.
2.
Stru
ctur
a ch
imic
� m
acro
mol
ecul
e cu
lan�
uri f
orm
ate
num
ai d
in a
tom
i de
carb
on (i
zola
n�ur
i) Po
limer
i hid
roca
rbur
i sat
ura�
i Pol
imer
i nes
atur
a�i
(pol
ibut
adie
n�)
Polim
eri a
rom
atic
i (po
listir
en)
Polim
eri h
alog
ena�
i Po
limer
i alc
ooli
�i d
eriv
a�ii
lor
Polim
eri a
min
e �i
der
iva�
ii lo
r Po
limer
i nitr
a�i
Polim
eri a
ldeh
ide
�i c
eton
e
Polim
eri c
arbo
xilic
i �i d
eriv
a�ii
lor
Polim
eri s
ulfo
nici
m
acro
mol
ecul
e cu
cat
ena
prin
cipa
l� fo
rmat
� di
n at
omi
de C
�i N
, O, S
, Si,
P, e
tc. (
hete
rola
n�ur
i) Po
limer
i cu
atom
i de
oxig
en:
Polim
eri e
teri
Polim
eri a
ceta
li Po
limer
i est
eri
Polim
eri a
nhid
ride
Polim
eri p
erox
izi
Polic
arbo
na�i
Po
limer
i cu
atom
i de
azot
: Po
limin
e Po
liam
ide
Polii
mid
e Po
liam
idoi
mid
e Po
liure
tani
�i d
eriv
a�i u
reic
i Po
limer
i cu
azot
în c
iclu
Po
limer
i cu
atom
i de
sulf:
Po
limer
i cu
atom
i de
silic
iu:
Polim
eri c
u at
omi d
e fo
sfor
Po
limer
i cu
mai
mul
�i he
tero
atom
i sau
al�i
he
tero
atom
i
9
8/63
3.M
odul
de
usca
real
pro
dusu
lui
Usc
are
fizic
� Po
limer
ul c
e fo
rmea
z� p
elic
ula
este
pre
zent
în p
rodu
s R
��in
i vin
ilice
-p
olic
loru
r� d
evi
nil
-pol
iclo
rur�
de
vini
liden
polia
ceta
t de
vini
l-R
� �in
i est
er-
acril
ice
Tem
pera
tura
nec
esar
� cc
a 20
o C (
cre�
tere
a te
mpe
ratu
rii
gr�b
e�te
eva
pora
rea
solv
entu
lui)
Usc
are
chim
ic�
Polim
erul
ce
form
eaz�
pel
icul
a se
form
eaz�
prin
re
ac�ie
chi
mic
� pe
obi
ect
a)us
care
oxi
dativ
�
b)us
care
la c
upto
r
c)pr
odus
e în
doi
com
pone
n�i
R��
ini a
lchi
dice
R��
ini u
reo-
form
alde
hidi
ce
R��
ini
polie
ster
ice
nesa
tura
te
R��
ini a
lchi
dice
m
odifi
cate
R
��in
i acr
ilice
R��
ini
poliu
reta
nice
Tem
pera
tura
nec
esar
�
10-3
0o C
100 -
200o C
>70o C
10
9/63
4 Pr
ezen
�a/a
bsen
�a
solv
entu
lui
Lacu
ri �i
vo
psel
e cu
co
n�in
ut d
e so
lven
�i or
gani
ci
Usc
are
fizic
� R
��in
i nitr
o,
acril
ice
Lacu
ri �i
vop
sele
pen
tru le
mn
�i
met
al
Usc
are
la c
upto
r A
lchi
do-
mel
amin
ice
Vop
sele
în d
oi c
ompo
nen�
i Po
liure
tani
Lacu
ri �i
vo
psel
e cu
co
n�in
ut d
e ap
�
Dis
pers
ii ap
oase
D
ispe
rsii
în fa
ze o
rgan
ice
R��
ini p
e ba
z�
de
polic
arbo
na�i
Gru
ndur
i V
opse
le p
entru
con
stru
c�ii
Lacu
ri �i
vo
psel
e f�
r�
solv
en�i
Lacu
ri �i
vop
sele
în d
oi c
ompo
nen�
i Po
liest
eri
nesa
tura
�i Po
liure
tani
Lacu
ri �i
vop
sele
pen
tru le
mn,
met
al
Lacu
ri �i
vop
sele
pe
baz�
de
pulb
eri
Epox
idic
e A
crili
ce
Polic
loru
r� d
e vi
nil
Lacu
ri �i
vop
sele
pen
tru su
praf
e�e
met
alic
e
5 Lo
cul d
e ut
iliza
re
prod
use
pelic
ulog
ene
pent
ru in
terio
r ne
expu
se la
ac�
iune
a fa
ctor
ilor c
limat
ici
prod
use
pelic
ulog
ene
pent
ru e
xter
ior
expu
se la
ac�
iune
a fa
ctor
ilor c
limat
ici
6 R
olul
în a
lc�t
uire
a si
stem
ului
de
prot
ec�ie
am
orsa
/gru
nd
prim
ul st
rat î
ntr-
un si
stem
de
vops
ire c
are
are
rolu
l de
preg
�tire
a st
ratu
lui s
upor
t în
vede
rea
com
patib
iliz�
rii
aces
tuia
cu
stra
turil
e ur
m�t
oare
din
sist
emul
de
vops
ire
vops
eaua
inte
rmed
iar�
st
ratu
l de
mijl
oc, o
p�io
nal,
folo
sit î
n sp
ecia
l pen
tru
vops
elel
e în
solv
ent,
care
are
rolu
l de
a fa
ce le
g�tu
ra
între
prim
ul st
rat (
de g
rund
) �i s
tratu
l fin
al d
in
sist
emul
de
vops
ire, c
are
conf
er�
sist
emul
ui re
zist
en�a
m
ecan
ic�
nece
sar�
vo
psea
/em
ail/l
acst
ratu
l fin
al d
in si
stem
ul d
e vo
psire
car
e ar
e ro
lul d
e pr
otec
�ie a
supr
afe�
ei su
port
împo
triva
radi
a�iil
or U
V
cât �
i îm
potri
va a
c�iu
nii f
acto
rilor
clim
atic
i
11
10/6
3
7.A
spec
tul p
elic
ulei
, fun
c�ia
de b
a z�
�i c
ompo
zi�ia
de
prin
cipi
u
Gru
nd
a)A
spec
t: m
at �i
col
orat
iar c
uloa
rea
este
mai
pu�
in im
porta
nt�
deoa
rece
repr
ezin
t� st
ratu
l de
baz�
pe
supr
afa�
a su
port
ce v
a fi
acop
erit
cu v
opse
a;b)
F unc
�ia: p
rote
c�ie
ant
icor
oziv
� �i
de
preg
�tire
a su
portu
lui î
n ve
dere
a ap
lic�r
ii st
ratu
rilor
urm
�toa
re d
i nsi
stem
ul d
e vo
psire
;c)
În st
area
fina
l� su
nt a
mes
tecu
ri de
pol
imer
i (lia
nt) c
u um
plut
uri �
i adi
tivi c
e am
elio
reaz
� pr
oprie
t�� il
epe
licul
elor
.C
hit
a)A
spec
t: m
at �i
poa
te fi
col
orat
;b)
F unc
�ia:
fie d
e et
an�a
re, i
zola
re, p
rin u
mpl
erea
fisu
rilor
, cr�
p�tu
rilor
exi
sten
te p
e su
praf
a�a
supo
rt, fi
ede
ega
lizar
e (n
ivel
are
a as
perit
��ilo
r) a
supr
afe�
ei su
port;
c)În
star
ea fi
nal�
sunt
am
este
curi
de p
olim
eri (
liant
) cu
con�
inut
ridi
cat d
e um
plut
uri,
cu c
onsi
sten
� �rid
icat
�.L
aca)
Asp
ect:
inco
lore
�i tr
ansp
aren
te;
b)Fu
nc�ia
de
baz�
est
e de
pro
tec�
ie �i
est
etiz
are
a su
praf
e�el
or p
rin a
plic
area
de
pelic
ule
luci
oase
, sem
i-lu
cioa
se, s
emi-m
ate,
mat
e, fu
nc�ie
de
pref
erin
�ele
util
izat
orul
ui;
c)În
star
ea fi
nal�
sunt
com
puse
inte
gral
din
pol
imer
i.V
opse
aa)
As p
ect:
sem
i-luc
ioas
e, se
mi-m
ate,
mat
e, �
i col
orat
e;b)
F unc
�ia d
e ba
z� e
ste
de p
rote
c�ie
�i e
stet
izar
e, a
cope
rire
(mas
care
) a su
praf
e�ei
ini�i
ale
�i o
b�in
erea
uno
rcu
lori
pres
tabi
lite;
c)În
star
ea fi
nal�
sunt
am
este
curi
de p
olim
eri (
cu ro
l de
liant
), pi
gmen
�i, m
ater
iale
de
umpl
utur
�.E
mai
la)
Asp
ect:
luci
oase
, sem
i-luc
ioas
e, se
mi-m
ate,
mat
e �i
col
orat
e, fu
nc�ie
de
pref
erin
�ele
util
izat
orul
ui;
b)F u
nc�ia
de
baz�
est
e de
pro
tec�
ie �i
est
etiz
are,
aco
perir
e (m
asca
re) a
supr
afe�
ei in
i�ial
e �i
ob�
iner
ea u
nor
culo
ri pr
esta
bilit
e;c)
În st
area
fina
l� su
nt a
mes
tecu
ri de
pol
imer
i (cu
rol d
e lia
nt),
pigm
en�i,
mat
eria
le d
e um
plut
ur�.
8.
Prod
usul
de
baz�
din
co
mpo
zi�ia
vop
sele
i a)
Ule
i, gu
droa
ne, b
itum
uri,
deriv
a�i d
e co
lofo
niu;
b)D
eriv
a�i c
elul
ozic
i (ni
troce
lulo
z� si
mpl
� sa
u co
mbi
nat�
cu
r��i
ni a
crili
ce, a
lchi
dice
), de
riva�
i de
colo
foni
u(e
ster
ifica
t sau
ete
rific
at);
c)R
��in
i de
polia
di�ie
(r��
ini e
poxi
dice
�i p
oliu
reta
nice
);d)
R��
ini d
e po
limer
izar
e (v
inili
ce în
solu
�ie, v
inili
ce ti
p pl
astis
ol sa
u or
gano
sol,
acril
ice,
per
clor
vini
lice)
;e)
R��
ini a
lchi
dice
, alc
hidi
ce m
odifi
cate
, alc
hido
-am
inic
e, a
lchi
do-f
enol
ice;
f)R
��in
i de
pol
icon
dens
are
(alte
le d
ecât
cel
e al
chid
ice)
ex.
: po
liest
eric
e ne
satu
rate
, al
chid
o-ur
eice
cu
înt�
rire
acid
�, p
rodu
se si
licon
ice;
12
11/6
3
g)R
��in
i sin
tetic
e so
lubi
le în
ap�
(ole
o-fe
nolic
e, a
lchi
do-f
enol
ice,
pol
ibut
adie
ne, e
poxi
dice
, acr
ilice
);h)
Emul
sii (
disp
ersi
i) al
chid
ice,
vin
ilice
, acr
ilice
, cop
olim
eri v
inil-
acril
ici,
stire
n-ac
rilic
i etc
., de
ci e
mul
siidi
n r�
�ini
de
polim
eriz
are
�i p
olic
onde
nsar
e.9.
Te
hnol
ogia
de
fabr
ica�
ie
R��
inile
pot
fi g
rupa
te d
up�
cond
i�iile
în c
are
are
loc
sint
eza
�i a
num
e:
a)m
odul
de
polim
eriz
are
sau
polic
onde
nsar
e (în
blo
c, so
lu�ie
sau
emul
sie)
;b)
dup�
tem
pera
tura
de
lucr
u (la
tem
pera
turi
joas
e sa
u în
alte
).10
. M
odul
de
form
are
a pe
licul
ei
Se p
ot d
eose
bi u
rm�t
oare
le m
odur
i de
form
are
a pe
licul
ei, l
a re
ce sa
u la
cal
d:
a)M
ater
iale
pel
icul
ogen
e pe
baz
� de
sol
u�ii
�i d
ispe
rsii
de p
olim
eri,
form
area
pel
icul
ei im
plic
� ev
apor
area
�i/s
au d
ifuzi
a di
luan
tulu
i ine
rt (s
olve
nt sa
u m
ediu
de
disp
ersi
e) f�
r� în
s� a
se p
etre
ce n
ici o
reac
�ie c
him
ic�.
b)M
ater
iale
pel
icul
ogen
e re
activ
e, î
n ac
est
caz
form
area
pel
icul
ei p
resu
pune
des
f��u
rare
a un
ei r
eac�
iich
imic
e di
n ca
tego
ria p
olire
ac�ii
lor,
de r
egul
� so
ldat
� cu
ob�
iner
ea u
nei r
e�el
e tri
dim
ensi
onal
e (r
etic
ular
e).
Util
izar
ea u
nui
solv
ent
cu r
ol d
e di
luan
t es
te i
mpu
s� d
e ne
cesi
tate
a de
a f
acili
ta a
plic
area
pe
supo
rt a
prod
usul
ui.
Form
ul�r
ile m
ater
iale
lor p
elic
ulog
ene
reac
tive
sunt
de
dou�
tipu
ri, d
up�
num
�rul
de
com
pone
nte
(sub
stan
�esa
u ce
l mai
ade
sea
ames
tecu
ri de
subs
tan�
e liv
rate
în a
mba
laje
sepa
rate
):a)
Form
ul�r
i mon
ocom
pone
nte,
în a
cest
caz
reac
�ia s
urvi
ne în
mod
spo
ntan
, dup
� ev
apor
area
sol
vent
ului
,su
b in
fluen
�a fa
ctor
ilor d
in m
ediu
l am
bian
t (lu
min
�, o
xige
n, e
tc).
b)Fo
rmul
�ri b
icom
pone
nte,
ace
stea
au
drep
t car
acte
ristic
� pr
omov
area
rea
c�ie
i de
retic
ular
e ca
re im
plic
�în
mod
nec
esar
exi
sten
�a a
doi
rea
ctan
�i, li
vra�
i în
amba
laje
sep
arat
e �i
a c
�ror
con
tact
are
nu e
ste
perm
is�
decâ
t în
mom
entu
l im
edia
t ant
erio
r apl
ic�r
ii.C
ompo
nent
a pr
inci
pal�
(A
) des
emna
t� în
lim
baju
l cur
ent c
u te
rmen
ul d
e “r
��in
�” d
e�in
e po
nder
ea m
asic
�m
ajor
itar�
în p
elic
ula
final
�.C
ompo
nent
a se
cund
ar�
(B)
este
des
emna
t� p
rin t
erm
enul
“în
t�rit
or”
�i p
oate
ave
a ro
l de
cor
eact
ant,
cata
lizat
or sa
u in
i�iat
or p
entru
reac
�ia d
e re
ticul
are
a ce
leila
lte c
ompo
nent
e.R
apor
tul
mas
ic A
/B t
rebu
ie r
espe
ctat
în
mod
rig
uros
pen
tru a
ob�
ine
o pe
licul
� co
mpl
et î
nt�r
it� �
i cu
perf
o rm
an�e
fizi
co-m
ecan
ice
core
spun
z�to
are
dar �
i pen
tru a
pre
veni
acc
eler
area
sau
reta
rdar
ea re
ac�ie
i de
înt�
rire.
În c
azul
înc
eper
ii pr
emat
ure
a re
ac�ie
i, es
te p
osib
il ca
ace
asta
s�
aib�
loc
eve
ntua
l în
aint
e de
eva
pora
rea
com
plet
� a
dilu
antu
lui s
au c
hiar
înai
nte
de în
chei
erea
pro
cesu
lui d
e ap
licar
e, c
u re
zulta
tul e
vide
nt a
l rat
�rii
proc
esul
ui d
e ac
oper
ire, i
mpu
nând
cur
��ar
ea s
upor
tulu
i în
aint
e de
rel
uare
a op
era�
iei
sau
al p
ierd
erii
unor
cant
it��i
de m
ater
ial p
elic
ulog
en.
13
12/6
3
�
11.
Cla
sific
are
în fu
nc�ie
de
refle
xia
regu
lat�
ape
licul
ei d
e vo
psea
Cla
sa G
1 - L
ucio
sa C
lasa
G2 - S
emi-l
ucio
sb C
lasa
G3 –
Mat
a.
În a
cord
cu
pref
erin
�ele
na�
iona
le, l
ucio
s poa
te fi
�i c
u lu
ciu
înal
t b
În a
cord
cu
pref
erin
�ele
na�
iona
le, s
emi-l
ucio
s poa
te fi
sem
i-mat
sau
satin
12.
Cla
sific
area
în fu
nc�ie
de
gros
imea
film
ului
usc
at
Cla
sa E
1 �
50 μ
m
Cla
sa E
2 >
50
μm �
100
μm
�C
lasa
E3
> 1
00 μ
m �
200
μm
C
lasa
E4
> 2
00 μ
m �
400
μm
C
lasa
E5
> 4
00 μ
m
13.
Cla
sific
area
în fu
nc�ie
de
fine�
ea d
e fr
ecar
e (g
radu
l de
gra
nula
�ie)
Cla
sa S
1 - G
ranu
la�ie
fin�
C
lasa
S2 - G
ranu
la�ie
med
ie
14.
Cla
sific
area
în fu
nc�ie
de
coef
icie
ntul
de
trans
mis
ie a
vap
orilo
r de
ap�
Cla
sa V
0 - N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��
Cla
sa V
1 - P
erm
eabi
litat
e m
are
Cla
sa V
2 - P
erm
eabi
litat
e m
edie
C
lasa
V3 - P
erm
eabi
litat
e sc
�zut
� 15
. C
lasi
ficar
ea în
func
�ie d
e co
efic
ient
ul d
e tra
nsm
isie
a a
pei
Cla
sa W
0 - N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��
Cla
sa W
1 - P
erm
eabi
litat
e m
are
Cla
sa W
2 - P
erm
eabi
litat
e m
edie
C
lasa
W3
- Per
mea
bilit
ate
sc�z
ut�
16.
Cla
sific
area
în fu
nc�ie
de
rezi
sten
�a la
fisu
rare
C
lasa
A0 -
Nu
exis
t� n
ici o
cer
in��
C
lasa
A1 >1
00 μ
m
Cla
sa A
2 >25
0 μm
, la
o v
itez�
de
0,05
mm
/min
Cla
sa A
3 >
500
μm, l
a o
vite
z� d
e 0,
05 m
m/m
in
Cla
sa A
4 >1
250
μm, l
a o
vite
z� d
e 0,
5 m
m/m
in
Cla
sa A
5 >2
500
μm, l
a o
vite
z� d
e 0,
5 m
m/m
in
17.
Cla
sific
area
în fu
nc�ie
de
perm
eabi
litat
ea la
di
oxid
ul d
e ca
rbon
Cla
sa C
0 -
Nu
exis
t� n
ici o
cer
in��
C
lasa
C1 <5
g/(m
2 xd)
>50
m
14
13/6
3
�
18.
Cla
sific
area
în
func
� iede
rezi
sten
� a p
elic
ulei
lasp
�l�r
i rep
etat
e(la
vabi
litat
ea) e
xprim
at�
ca p
ierd
erea
în g
rosi
me
Cla
s a 1
<5
μm d
up�
200
cicl
uri d
e sp
�lar
e C
lasa
2
5 μ
m �i
< 2
0 μm
dup
� 20
0 ci
clur
i de
sp�l
are
Cla
sa 3
2
0 μm
�i <
70
μm d
up�
200
cicl
uri d
e sp
�lar
e C
lasa
4 <
70
μm d
up�
40 c
iclu
ri de
sp�l
are
Cla
sa 5
7
0 μm
dup
� 40
cic
luri
de sp
�lar
e 19
. C
lasi
ficar
e fu
nc�ie
de
pute
rea
de a
cope
rire
a pe
licul
elor
exp
rimat
� pr
in ra
portu
l de
cont
rast
�i
rand
amen
tul d
e ap
licar
e,Y
b/ Y
w,
Cla
sa 1
99
,5
Cla
sa 2
98
�i <
99,5
C
lasa
3
95 �i
<98
C
lasa
4 <
95
��
15
14/63
4.2. CERIN�E, CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
4.2.1. Criterii de alegere a protec�iilor cu produse peliculogene polimerice. Alegerea protec�iilor cu produse peliculogene polimerice de c�tre proiectan�i, utilizatori �i
beneficiari pentru realizarea unor lucr�ri performante �i de calitate se face pe baza evalu�rii cauzelor reale sau poten�iale de deteriorare �i func�ie de : a) prezentarea condi�iilor existente ale suprafe�elor, suport nou sau vechi (�i care poate fi betonprefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, pl�ci de gips carton, lemn(esen�e de r��inoase �i foioase), pl�ci din lemn masiv, suprafe�e metalice (feroase �i neferoase);b) abordarea de proiectare;c) cerin�e pentru utilizare a suportului, condi�ii de interior sau exterior;d) mediul de expunere, înc�peri cu umiditate ridicat� (buc�t�rii, b�i, hoteluri, restaurante, s�li de sport,piscine, industia alimentar�), înc�peri care necesit� un grad înalt de igienizare (spitale, cabinetemedicale, clinici, spa�ii de produc�ie din domeniul farmaceutic), inclusiv condi�ii climatice;e) protec�ia �i repararea degrad�rilor ap�rute din cauza mediului înconjur�tor;f) istoria suportului (tratamente anterioare);g) cerin�e privind protec�ia mediului.
4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în tabelul nr.3.
4.2.3. Cerin�ele de calitate, criteriile �i nivelurile de performan�� ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construc�ii sunt prezentate în tabelul nr.4.
4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construc�ii func�ie de cerin�ele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr.5.
16
15/6
3
Tabe
lul n
r.3 -
Car
acte
ristic
ile d
e id
entif
icar
e al
e pr
odus
elor
pel
icul
ogen
e po
limer
ice
Nr.
cr
t. C
arac
teri
stic
� C
rite
riu
(par
amet
ru)d
e ev
alua
re
Perf
orm
an��
(niv
el,
clas
�, d
escr
iere
) To
lera
n�a*
Ref
eren
�ial p
entr
u m
etod
a de
eva
luar
e a
cara
cter
istic
ii
1.
Den
sita
te, g
/ml
Mas
a de
pro
dus r
apor
tat�
la v
olum
ul
aces
tuia
±3
%SR
EN
ISO
2 811
-1:2
011
2.
Con
�inut
de
subs
tan�
e ne
vola
tile,
%
Rez
iduu
l r�m
as d
up�
înde
p�rta
rea
subs
tan�
elor
vol
atile
±5
%
SR E
N IS
O 3
251:
2008
3.
Vâs
cozi
tate
Ti
mp
de c
urge
re, p
rin u
tiliz
area
cu
pelo
r de
curg
ere
(sec
unde
) >3
0 <1
00;
±15%
SR E
N IS
O 2
431 :
2012
4.
Usc
are
Tim
p de
usc
are
“usc
at la
supr
afa�
�”
±10%
SR
EN
ISO
911
7-3:
2010
5.
Dur
ata
de u
tiliz
are
Inte
rval
ul m
axim
de
utili
zare
dup
� am
este
care
a co
mpo
nent
elor
(pen
tru
prod
use
bico
mpo
nent
e)
±5%
SR
EN
ISO
951
4:20
05
*aba
tere
a de
la v
aloa
rea
din
fi�a
tehn
ic�
a pr
odus
ului
17
16/6
3
Tabe
lul n
r.4 -
Crit
eriil
e �i
niv
elur
ile d
e pe
rfor
man
�� p
rinci
pale
ale
pro
duse
lor p
elic
ulog
ene
polim
eric
e ut
iliza
te în
con
stru
c�ii
Nr.
cr
t. C
arac
teri
stic
� C
rite
riu(
para
met
u)
de e
valu
are
Perf
orm
an��
(n
ivel
, cla
s�, d
escr
iere
) T
oler
an�a
*
Ref
eren
�ial p
entr
u m
etod
a de
în
cerc
are
Obs
erva
�ii
1 C
apac
itate
a de
întin
dere
V
izua
lco
resp
unz�
toar
evi
zual
Pe
ntru
toat
e tip
urile
de
prod
use
pelic
ulog
ene
2 Pu
tere
a de
aco
perir
e R
apor
tul d
e co
ntra
st,
Yb/
Yw
, (%
)
Ran
dam
entu
l de
aplic
are,
(m2 /l)
Cla
sa 1
99
,5
Cla
sa 2
98
�i <
99,5
C
lasa
3
95 �i
<98
C
lasa
4 <
95
SR E
N IS
O
6504
-3:2
007
Pent
ru to
ate
tipur
ile d
e pr
odus
e pe
licul
ogen
e
3 G
ranu
la�ia
Fi
ne�e
de
frec
are,
(m
) S 1
gra
nula
�ie fi
n� <
100
S 2 g
ranu
la�ie
med
ie<3
00
SR E
N IS
O
1524
:200
2 Pe
ntru
toat
e tip
urile
de
prod
use
pelic
ulog
ene
4 G
rosi
mea
pel
icul
ei
usca
te
Gro
sim
e, (
m)
Cla
sa E
1 �
50
Cla
sa E
2 >
50
� 10
0�C
lasa
E3
> 1
00�
200
Cla
sa E
4 >
200
� 40
0 C
lasa
E5
> 4
00
SR E
N IS
O
2808
:200
7 Pe
ntru
pro
duse
le
pelic
ulog
ene,
apl
icat
e pe
su
port
de m
etal
, lem
n, b
eton
5 R
efle
xia
regu
lat�
a
pelic
ulei
, la
200 , 6
00 , 850
Gra
dul d
e lu
ciu,
ex
prim
at p
rin c
lase
C
lasa
G1
- luc
ios 6
00 > 60
C
lasa
G2
- se
mi-l
ucio
s 60
0 �6
0; 8
50 >10
Cla
sa G
3 -
mat
850 �1
0
SR E
N IS
O
2813
:200
3 SR
EN
106
2-1:
2004
Pent
ru p
rodu
sele
pe
licul
ogen
e, a
plic
ate
pe
supo
rt de
met
al, l
emn,
bet
on
6 U
scar
ea
Gra
dul d
e us
care
"a
pare
nt c
ompl
et�"
, (s
ecun
de)
core
spun
de v
alor
ii di
n fi�
a te
hnic
� a
prod
usul
ui
SR E
N IS
O
3678
:199
9 Pe
ntru
pro
duse
le
pelic
ulog
ene,
apl
icat
e pe
su
port
de m
etal
, lem
n, b
eton
7
Perm
eabi
litat
e la
ap�
lic
hid�
C
oefic
ient
ul d
e tra
nsm
isie
, al a
pei
lichi
de,
W (k
g/m
2 x h0,
5 )
Cla
sa W
0 - N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��C
lasa
W1
>0,5
- Pe
rmea
bilit
ate
mar
e C
lasa
W2 0,
1-0,
5 - P
erm
eabi
litat
e m
edie
C
lasa
W3<
0,1-
Per
mea
bilit
ate
sc�z
ut�
SR E
N 1
062-
3:20
08
SR E
N 1
062-
1:20
04
Pent
ru p
rodu
sele
pe
licul
ogen
e ap
licat
e pe
su
port
de b
eton
18
17/6
3
8 Pe
rmea
bilit
ate
la v
apor
i de
ap�
C
oefic
ient
ul d
e tra
nsm
isie
al
vapo
rilor
de
ap�,
V
(g/m
2 x zi
)
Cla
sa V
0 - N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��
Cla
sa V
1 >1
50 -
Perm
eabi
litat
e m
are
Cla
sa V
2 15
-150
- Pe
rmea
bilit
ate
med
ie
Cla
sa V
3 <1
5 - P
erm
eabi
litat
e sc
�zut
�
SR E
N IS
O
7783
:201
2 SR
EN
106
2-1:
2004
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
bet
on
9 Pe
rmea
bilit
ate
la
diox
idul
de
carb
on
Coe
ficie
ntul
de
trans
mis
ie,
al
diox
idul
ui d
e ca
rbon
, (g
/(m2 xd
))
Gro
sim
ea e
chiv
alen
t�
a di
fuzi
ei p
rin st
ratu
l de
aer
, (m
)
Cla
sa C
0 - N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��
Cla
sa C
1 -
<5
>50
SR E
N
1062
-6:2
003
SR E
N
1062
-1:2
004
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
bet
on
10
Con
�inut
ul d
e co
mpu
�i
orga
nici
vol
atili
(CO
V)
mas
a de
com
pu�i
or
gani
ci v
olat
ili
expr
imat
� în
gr
ame/
litru
(g/l)
în
form
ula
unui
pro
dus
în st
area
sa g
ata
pent
ru u
tiliz
are
conf
orm
Ane
xa n
r.2 d
in p
reze
ntul
gh
id
SR E
N IS
O
118
90-1
:200
7 SR
EN
ISO
1
1890
-2:2
007
Pent
ru to
ate
tipur
ile d
e pr
odus
e pe
licul
ogen
e
11
Rez
iste
n�a
la fr
ecar
e um
ed�
�i a
apt
itudi
nii d
e cu
r��a
re a
aco
perir
ilor
a)pi
erde
rea
de m
as�,
(g/m
2 )b)
pier
dere
a în
gros
ime,
(μm
)
<10
Cla
sa 1
<5
du
p� 2
00 c
iclu
ri de
sp�l
are
Cla
sa 2
5
�i <
20
dup�
200
cic
luri
de sp
�lar
e C
lasa
3
20
�i <
70
dup�
200
cic
luri
de sp
�lar
e C
lasa
4 <
70
dup
� 40
cic
luri
de sp
�lar
e C
lasa
5
70
du
p� 4
0 ci
clur
i de
sp�l
are�
SR E
N IS
O
1199
8:20
07
SR E
N
1330
0:20
02
Pent
ru to
ate
tipur
ile d
e pr
odus
e pe
licul
ogen
e
19
18/6
3
12
Ade
ren�
a R
ezis
ten�
a la
tra
c�iu
ne p
e su
port,
(M
Pa)
>0,5
SR E
N IS
O
4624
:200
3 Pe
ntru
toat
e tip
urile
de
prod
use
pelic
ulog
ene,
apl
icat
e pe
supo
rt de
bet
on, l
emn,
m
etal
13
R
ezis
ten�
a la
fisu
rare
D
imen
siun
ile
fisur
ilor d
esch
ise
sub
ac�iu
nea
unei
for�e
ap
licat
� la
o a
num
it�
vite
z�, (
μm)
Cla
sa A
0 N
u ex
ist�
nic
i o c
erin
��
Cla
sa A
1 >1
00
Cla
sa A
2 >25
0, la
o v
itez�
de
0,05
m
m/m
inC
lasa
A3>
500,
la o
vite
z� d
e 0,
05
mm
/min
C
lasa
A4>
1250
, la
o vi
tez�
de
0,5
mm
/min
C
lasa
A5>
2500
, la
o vi
tez�
de
0,5
mm
/min
SR E
N
1062
-7:2
004
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
bet
on
14
Ade
ren�
a C
ifra
de a
dere
n��
(p
rin în
cerc
area
la
caro
iaj)
0-su
praf
a��
perf
ect n
eted
�1-
desp
rinde
re 5
% d
in c
aroi
aj2-
desp
rinde
re 5
% p
ân�
la 1
5%di
n ca
roia
j3-
desp
rinde
re 1
5% p
ân�
la 3
5%di
n ca
roia
j4-
desp
rinde
re 3
5% p
ân�
la 6
5%di
n ca
roia
j5-
desp
rinde
re >
65%
din
car
oiaj
SR E
N IS
O
2409
:200
7 Pe
ntru
pro
duse
le p
elic
ulog
ene
aplic
ate
pe su
port
de l
emn
�i
met
al
15
Rez
iste
n�a
la lo
vire
(p
rin în
cerc
area
la
c�de
rea
unei
mas
e)
Viz
ual,
expr
imat
în
dist
an�a
la c
are
apar
e de
grad
area
pel
icul
ei
la c
�der
ea u
nei m
ase,
(c
m)
10 -1
00
f�r�
des
prin
dere
SR
EN
ISO
62
72-1
:201
2 Pe
ntru
pro
duse
le p
elic
ulog
ene
aplic
ate
pe su
port
de b
eton
, le
mn,
met
al
20
19/6
3
�
16
Rez
iste
n�a
la
zgâr
iere
V
izua
l, ex
prim
at în
gr
euta
tea
la c
are
apar
e de
grad
area
pe
licul
ei la
zgâ
riere
a cu
un
ac, (
gram
e)
50 -
500
f�
r� d
espr
inde
re
SR E
N IS
O
1518
-1:2
011
SR E
N IS
O
1518
-2:2
012
Pent
ru to
ate
prod
usel
e pe
licul
ogen
e
17
Rez
iste
n�a
la în
doire
(p
e do
rn c
ilind
ric)
Viz
ual,
expr
imat
prin
di
amet
rul d
ornu
lui
cilin
dric
la c
are
apar
e de
grad
area
pel
icul
ei,
(cm
)
f�r�
fisu
ri SR
EN
ISO
15
19:2
011
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
met
al
Car
acte
rist
ici d
e du
rabi
litat
e al
e pr
odus
elor
pel
icul
ogen
e18
D
urab
ilita
tea
pelic
ulei
du
p� îm
b�trâ
nire
ar
tific
ial�
prin
ex
pune
re la
radi
a�ii
UV
flu
ores
cent
e �i
la a
p�
(con
dens
are
sau
�pre
iere
)
Num
�rul
def
ecte
lor
Con
form
stan
dard
ului
de
eval
uare
SR
EN
ISO
462
8-1:
2004
SR E
N IS
O
1150
7:20
07
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
bet
on,
lem
n, m
etal
util
izat
e la
ex
terio
r D
imen
siun
ea
defe
ctel
or
Inte
nsita
tea
mod
ific�
rilor
as
pect
ului
19
D
urab
ilate
a pe
licul
ei
dup�
îmb�
trâni
re
artif
icia
l� p
rin
expu
nere
la ra
dia�
iile
filtra
te a
le u
nei l
�mpi
cu
arc
cu
xeno
n
Gra
dul d
e b�
�ica
re
Con
form
stan
dard
ului
de
eval
uare
SR
EN
ISO
462
8-2:
2004
�
SR E
N IS
O
1134
1:20
05
Pent
ru p
rodu
sele
pel
icul
ogen
e ap
licat
e pe
supo
rt de
bet
on,
lem
n, m
etal
ut
iliza
te la
ext
erio
r
Gra
dul d
e ru
gini
re**
C
onfo
rm st
anda
rdul
ui d
e ev
alua
re
SR E
N IS
O 4
628-
3:20
0420
D
urab
ilita
tea
pelic
ulei
du
p� e
xpun
ere
la
îmb�
trâni
re n
atur
al�
în
cond
i�ii c
limat
ice
spec
ifice
med
iulu
i ur
ban-
indu
stria
l
Gra
dul d
e fis
urar
e C
onfo
rm st
anda
rdul
ui d
e ev
alua
re
SR E
N IS
O 4
628-
4:20
04
SR E
N IS
O
2810
:200
5 Pe
ntru
pro
duse
le p
elic
ulog
ene
aplic
ate
pe su
port
de b
eton
, le
mn,
met
al
utili
zate
la e
xter
ior
Gra
dul d
e ex
folie
re
Con
form
stan
dard
ului
de
eval
uare
SR
EN
ISO
462
8-5:
2004
21
20/6
3
21
Dur
abili
tate
a pe
licul
ei
dup�
exp
uner
e la
cea
��
salin
Gra
dul d
e cr
etar
e***
C
onfo
rm st
anda
rdel
or d
e ev
alua
re
SR E
N IS
O 4
628-
6:20
12
SR E
N IS
O 4
628-
7:20
04
SR E
N IS
O
9227
:200
7 Pe
ntru
pro
duse
le p
elic
ulog
ene
aplic
ate
pe su
port
de b
eton
, le
mn,
met
al
utili
zate
la e
xter
ior
Gra
dul d
e ex
folie
re**
Con
form
stan
dard
ului
de
eval
uare
SR
EN
ISO
462
8-8:
2004
22
R
ezis
ten�
a la
um
idita
te
(con
dens
are
repe
tat�
) G
radu
l cor
oziu
ne
filifo
rm�*
* C
onfo
rm st
anda
rdul
ui d
e ev
alua
re
SR E
N IS
O 4
628-
10:2
004
SR IS
O 1
1503
:199
7 Pe
ntru
pro
duse
le p
elic
ulog
ene
aplic
ate
pe su
port
de b
eton
, le
mn,
met
al
*aba
tere
a de
la v
aloa
rea
din
fi�a
tehn
ic�
a pr
odus
ului
**N
umai
pen
tru su
portu
ri de
met
al.
***N
umai
pen
tru su
portu
ri m
iner
ale.
22
21/6
3
Tabe
lul n
r.5 -
Car
acte
ristic
ile p
rinci
pale
ale
pro
duse
lor p
elic
ulog
ene
polim
eric
e ut
iliza
te în
con
stru
c�ii
func
�ie d
e ce
rin�e
le d
omen
iulu
i de
aplic
are
Nat
ura
supo
rtul
ui
Bet
on s
upra
fa��
por
oas�
B
eton
supr
afa�
� ne
poro
as�
Mor
tar
de te
ncui
re
Mor
tar
de g
letu
ire
Pl�c
i de
gips
-car
ton
Lem
n r�
�ino
ase
/ foi
oase
M
etal
fero
s/nef
eros
Tip
pro
dus
Amors� în dispersie apoas�
Grund de zid�rie pentru astuparea
porilor
Vopsea în dispersie apoas�
Vopsea/email în solvent
monocomponent�
Vopsea/email în solvent
bicomponent�
Grund în disperise apoas�
Lac/bai� în dispersie apoas�
Lac/bai� în solvent monocomponent
Lac/bai� în solvent bicomponent
Vopsea/email în solvent
monocomponent�
Vopsea/email în solvent
bicomponent�
Grund anticoroziv
Vopsea/email în solvent
monocomponent
Vopsea/email în solvent
bicomponent
Nr.
cr
t.
Car
acte
rist
ic�
pr
odus
1.
D
ensi
tate
�
� �
� �
��
� �
� �
� �
� 2.
Con
�inut
de
subs
tan�
e ne
vola
tile
� �
��
� �
� �
� �
� �
� �
3.
V
âsco
zita
te
� �
��
� �
� �
� �
� �
� �
4.
U
scar
e �
� �
� �
��
� �
� �
� �
� 5.
Dur
ata
de u
tiliz
are
�
�
�
�
23
22/6
3
�
6.Pu
tere
a de
aco
perir
e�
� �
� �
� �
7.
G
ranu
la�ie
�
� �
� �
��
� �
� �
� �
� 8.
Gro
sim
ea p
elic
ulei
us
cate
�
� �
� �
��
� �
� �
� �
� 9.
Ref
lexi
a re
gula
t� a
pe
licul
ei, l
a 20
0 , 600 ,
850
�
� �
� �
� �
10.
Perm
eabi
litat
ea la
ap�
lic
hid�
�
� �
11
. Pe
rmea
bilit
atea
la
vapo
rii d
e ap
�
�
��
12.
Perm
eabi
litat
ea la
di
oxid
ul d
e ca
rbon
�
��
13.
Con
�inut
ul d
e co
mpu
�i
orga
nici
vol
atili
�
��
14.
Rez
iste
n�a
la fi
sura
re
��
�
15.
Rez
iste
n�a
la fr
ecar
e um
ed�
�i a
apt
itudi
nii
de c
ur��
are
a ac
oper
irilo
r
��
� �
� �
�
16.
Ade
ren�
a �
� �
�
� �
� �
� �
�
24
23/6
3
17.
Ade
ren�
a, c
ifra
dead
eren
�a
� �
� �
� 18
. R
ezis
ten�
a la
lovi
re
(prin
înce
rcar
ea la
c�
dere
a un
ei m
ase)
�
� �
� �
� �
� �
� �
19.
Rez
iste
n�a
la z
gârie
re
� �
��
� �
� �
� �
� �
� �
20.
Rez
iste
n�a
la în
doire
(p
e do
rn c
ilind
ric)
�
� �
21.
Dur
abili
tate
a pe
licul
ei
dup�
îmb�
trâni
re
artif
icia
l� p
rin
expu
nere
la ra
dia�
ii U
V
fluor
esce
nte
�i la
ap�
(c
onde
nsar
e sa
u �p
reie
re)
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
22.
Dur
abili
tate
a pe
licul
ei
dup�
îmb�
trâni
re
artif
icia
l� p
rin e
xpun
ere
la ra
dia�
iile
filtra
te a
le
unei
l�m
pi c
u ar
c cu
xe
non
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
23.
Dur
abili
tate
a pe
licul
ei
dup�
exp
uner
e la
îm
b�trâ
nire
nat
ural
� în
co
ndi�i
i clim
atic
e sp
ecifi
ce m
ediu
lui
urba
n-in
dust
rial
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
� �
24.
Dur
abili
tate
a pe
licul
ei
dup�
exp
uner
e la
cea
��
salin
�
��
�
25
24/6
3
25.
Rez
iste
n�a
la u
mid
itate
(con
dens
are
repe
tat�
)�
� �
�
� �
� �
� �
�
L
egen
d� :
Sim
bolu
ri c
are
sem
nific
� ca
ract
eris
tica
spec
ific�
dom
eniu
lui d
e ut
iliza
re:
-�,
simbo
l car
e se
refe
r� la
car
acte
ristic
ile c
are
se d
eter
min
� în
func
�ie d
e pr
odus
�i d
e na
tura
supo
rtulu
i;
-�
, sim
bol c
are
se re
fer�
la c
arac
teris
ticile
car
e se
det
erm
in�
pen
tru u
tiliz
are
la in
terio
rul c
onst
ruc�
iilor
;
-�,
simbo
l car
e se
refe
r� la
car
acte
ristic
ile c
are
se d
eter
min
� p
entru
util
izar
e la
ext
erio
rul c
onst
ruc�
iilor
;
-ut
iliz�
ri sp
ecia
le:
- , s
imbo
l car
e se
refe
r� la
exp
uner
e la
radi
a�ii
UV
�i a
p�;
- �, s
imbo
l car
e se
refe
r� la
exp
uner
e la
xen
on ;
- �, s
imbo
l car
e se
refe
r� la
exp
uner
e la
cea
�� sa
lin�;
-�, s
imbo
l car
e se
refe
r� la
exp
uner
e în
med
iu n
atur
al u
rban
-indu
stria
l;
- �, s
imbo
l car
e se
refe
r� la
exp
uner
e la
um
idita
te.
NO
T�
: Pen
tru c
arac
teris
ticile
în d
rept
ul c
�ror
a nu
exi
st�
sim
bol,
nu se
fac
înce
rc�r
i.
26
25/63
4.3. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE
4.3.1. Condi�ii de începere a lucr�rilor de vopsitorii
4.3.1.1. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucr�rile �i repara�iile de tencuieli, glet, placaje, lucr�ri de termo �i hidroizola�ii, instala�ii sanitare, electrice �i de înc�lzire, precum �i lucr�rile la pardoseli, exclusiv lustruirea.
4.3.1.2. În înc�perile în care urmeaz� s� se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice, lucr�rile de vopsitorii se vor executa înaintea aplic�rii îmbr�c�min�ii pardoselii, fiind necesar� protejarea stratului suport al îmbr�c�min�ii împotriva umezelii �i a murd�riei.
4.3.1.3. Tâmpl�ria de lemn �i cea metalic� trebuie montat� definitiv; accesoriile metalice la tâmpl�rie trebuie s� fie montate corect �i trebuie verificat� buna lor func�ionare, cu excep�ia druc�relor �i a �ildurilor care se vor fixa dup� vopsirea tâmpl�riei.
4.3.1.4. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii ale fa�adelor, trebuie s� fie complet executate toate lucr�rile de la fa�ada cl�dirii precum: �tre�ini, corni�e, glafuri, socluri, cofrete pentru instala�ii electrice sau de gaze, etc., precum �i trotuarele.
4.3.1.5. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea�� �i nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condi�ii de temperatur� care s� permit� uscarea suprafe�ei). Se va evita lucrul la fa�ade în orele de însorire maxim� sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat� �i cr�parea peliculelor.
4.3.1.6. Înainte de începerea lucr�rilor de vopsitorii se va verifica dac� suprafe�ele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafe�ele tencuite 3%, pentru suprafe�ele gletuite 8%, pentru suprafe�ele de lemn 12%) . Aceasta se ob�ine în condi�ii obi�nuite (umiditate relativ� a aerului de 60% �i temperatur� +180C÷ 200C), dup� cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire �i dup� cca. 2 s�pt�mâni de la executarea gletului. Verificarea umidit��ii se realizeaz� cu aparate speciale, iar în cazul în care pe �antier nu se g�sesc aparatele indicate, de ex. pe suprafe�e suport de beton, mortare de tencuire �i gletuire se poate verifica uscarea prin urm�toarea metod�: cu ajutorul unei pensule curate se aplic� pe o por�iune mic� (cca. 2x5 cm) din suprafa�a suport o solu�ie de fenolftalein� în alcool, în concentra�ie de 1%; dac� por�iunea respectiv� se coloreaz� în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
4.3.1.7. Diferen�a de temperatur� între aerul înconjur�tor �i suprafe�ele care se finiseaz� nu trebuie s� fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
4.3.1.8. La executarea lucr�rilor de finisare cu produse peliculogene se va �ine seama de compatibilitatea dintre natura fiec�rui tip de finisaj �i stratul suport pe care se aplic�, precum �i compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alc�tuiesc protec�ia.
27
26/63
4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper� a produselor peliculogene polimerice sunt:
a) preg�tirea suprafe�ei suport nou�;b) preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche;c) preg�tirea produselor în vederea aplic�rii;d) aplicarea amorsei/grundului;e) aplicarea propriu-zis� a produselor.
4.3.2.1. Preg�tirea suprafe�ei suport nou�
4.3.2.1.1. Preg�tirea suprafe�ei de beton/mortare de tencuire sau gletuire, pl�ci de gips carton
4.3.2.1.1.1. Suprafe�ele finisate cu mortare de tencuire trebuie dri�cuite cât mai fin, pentru ca urmele de dri�c� s� fie cât mai pu�in vizibile.
4.3.2.1.1.2. Pentru suprafe�ele de beton, dac� suprafa�a prezint� pori r�ma�i de la turnare sau g�uri se vor executa repara�iile necesare, dup� ce în prealabil bavurile �i dungile ie�ite în relief se vor îndep�rta prin �lefuire �i despr�fuire pentru a ob�ine o suprafa�� neted�, curat� �i uscat�, f�r� pete de praf, sau alte materiale, iar substan�ele grase se elimin� prin degresare.
4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile �i zugr�velile pere�ilor �i tavanelor se vor începe numai la o temperatur� a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân� la +350C, în cazul produselor în dispersie apoas� �i de +100C pân� la +350C, în cazul produselor în solven�i organici. Acest regim se va men�ine în tot timpul execut�rii luc�rilor de vopsitorii �i zugr�veli �i cel pu�in înc� 8 ore pentru vopsitoriile �i zugr�velile cu produse în dispersie apoas� �i 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în solven�i organici, dup� executarea lor.
4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativ� a mediului trebuie s� fie de maxim 70%.
4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s� fie +50C pân� la +350C.
4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafe�elor va fi de: a) 2,5-3%, la suprafe�ele din beton, zid�rie tencuit� sau la cele gletuite;b) 8% la suprafe�ele gletuite cu glet de ipsos;c) pentru vopselele în dispersie apoas� cu permeabilitate mare la vaporii de ap� umiditateasuportului poate fi max.20-30%.
4.3.2.1.2. Preg�tirea suprafe�ei suport de lemn (r��inoase/foioase)
4.3.2.1.2.1. Tâmpl�ria va fi verificat� în privin�a bunei execu�ii �i func�ion�ri.
4.3.2.1.2.2. Se vor verifica �i corecta suprafe�ele de lemn, se vor chitui fisurile cu chit pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor cur��a scurgerile de r��in� sau alte murd�rii, se vor corecta defectele �i dac� este cazul se vor degresa.
28
27/63
4.3.2.1.2.3. Suprafe�ele corectate, dup� uscare, se vor �mirghelui, se va îndep�rta rumegu�ul, se vor chitui, �lefui �i despr�fui.
4.3.2.1.2.4. Accesoriile metalice ale tâmpl�riei care nu sunt vopsite din fabrica�ie, vor fi grunduite �i vopsite.
4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (r��inoase �i foioase) trebuie s� fie de 10-12%, iar pentru parchet de maxim 6%.
4.3.2.1.2.6. În cazul în care este necesar ca suprafa�a lemnului s� fie supus� unor tratamente speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie s� fie compatibile cu produsul de finisare utilizat.
4.3.2.1.2.7. În cazul aplic�rii produselor pe parchet, preg�tirea parchetului se face mecanizat cu ma�ina de ra�chetat.
4.3.2.1.3. Preg�tirea suprafe�ei suport de metal (feros/neferos)
4.3.2.1.3.1. Suprafe�ele metalice nu trebuie s� prezinte pete de rugin�, �under / zgur� de la sudur� sau alte opera�ii mecanice, p�cur�, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc.
4.3.2.1.3.2. Se realizeaz� o îndep�rtare chimic� a murd�riei grosiere prin sp�lare cu solvent sau agen�i de sp�lare.
4.3.2.1.3.3. Preg�tirea suprafe�elor metalice se poate realiza prin una din urm�toarele metode:
A. prin metode ce implic� ac�iunea agen�ilor chimici:a) sp�lare cu agen�i de sp�lare (pe baza de acizi slabi �i tari, s�ruri sulfurate, agen�i tensioactivi,solven�i organici);b) decapare acid� sau alcalin�;c) prin pretratarea suprafe�elor cu grund reactiv sau prin fosfatare.
B. prin metode ce implic� ac�iunea mijloacelor mecanice:a) metode manuale - r�zuire, periere, �lefuire, �mirgheluire;b) metode mecanice - cu perii rotative, �aibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice,freze mecanice etc;c) sablare – prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului saualtor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu vitez� prin centrifugare mecanic� sau cuajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafa�a suport), urmat� de grunduire (în maxim 4 ore de lasablare);d) metoda cu flac�r� (în special oxiacetilenic�) care îndep�rteaz� de pe o�el rugina, �underul,peliculele vechi de vopsea.
4.3.2.1.3.4. Dup� cur��are, se despr�fuie�te suprafa�a, se degreseaz� (cu excep�ia cazului sabl�rii), f�r� a contamina suprafa�a prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot impurifica �i se aplic� în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul).
4.3.2.1.3.5. Verificarea degres�rii suprafe�elor se face prin aplicarea pe suprafa�� a câtorva pic�turi de benzin� de extrac�ie. Dup� aproximativ 10 secunde, în acela�i loc se aplic� un disc de
29
28/63
hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu acela�i solvent. Existen�a petelor grase pe disc dovede�te o degresare necorespunz�toare.
4.3.2.1.3.6. Verificarea cl�tirii suprafe�ei se face cu hîrtie indicatoare de pH, cl�tirea considerîndu-se corespunz�toare la pH=7.
4.3.2.1.3.7. Temperatura suportului trebuie s� fie cu cel pu�in 30C peste punctul de rou� pentru a preveni condensarea umidit��ii atmosferice.
4.3.2.2. Preg�tirea suprafe�ei suport cu vopsitorie veche
4.3.2.2.1. Suprafe�ele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoas� se vor cur��a prin r�zuire cu �paclu, se vor sp�la cu ap� �i s�pun iar dup� uscare se vor preg�ti ca pentru suprafe�ele suport noi.
4.3.2.2.2. Suprafe�ele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor cur��a prin ardere cu lampa de benzin�, sau prin folosirea de solu�ii speciale pentru cur��are, dup� care se vor îndep�rta vopsitoriile vechi cu �paclu înainte de r�cirea lor. Îndep�rtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere �i cur��are cu �paclu.
4.3.2.2.3. Dac� tencuiala sau gletul sunt deteriorate �i degradate odat� cu îndep�rtarea vopsitoriilor vechi, suprafa�a trebuie ref�cut� prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou.
4.3.2.2.4. În cazul în care suprafa�a prezint� infestare cu fungi, bacterii sau alge este obligatorie tratarea suprafe�elor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.).
4.3.2.2.5. Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmpl�ria metalic� sau de lemn, se cur��� în mod similar ca de pe suprafe�ele tencuite/gletuite, dup� ce în prealabil se realizeaz� îndep�rtarea materialului neaderent la suport. Dup� îndep�rtarea vopsitoriilor vechi, preg�tirea suprafe�elor se va face ca în cazul unor finisaje noi.
4.3.2.3. Modul de preg�tire al suprafe�elor în vederea aplic�rii de produse peliculogene polimerice de protec�ie este prezentat în Schema nr. 1.
30
29/6
3
Sche
ma
nr.1
- M
odul
de
preg
�tire
al s
upra
fe�e
lor î
n ve
dere
a ap
lic�r
ii de
pro
duse
pel
icul
ogen
e po
limer
ice
de p
rote
c�ie
STR
AT
UL
SU
POR
T
BE
TO
N/T
ENC
UIA
L�
/GL
ET
L
EM
N
ME
TA
L
NO
U
VEC
HI
AM
OR
SAR
E
DES
PR�
FUIR
E
�LEF
UIR
E
Înde
p�rta
rea
finis
ajul
ui
exis
tent
TRA
TAM
ENTE
SP
ECIA
LE
NO
U
VEC
HI
NO
U
VEC
HI
Cor
ecta
rea
supr
afe�
elor
, ch
ituire
a/t�
iere
a no
duril
or
�MIR
GH
ELU
IREA
ÎND
EP�
RTA
REA
R
UM
EGU
�ULU
I
CH
ITU
IRE
�LEF
UIR
E
DES
PR�
FUIR
E
TRA
TAM
ENTE
SP
ECIA
LE
Înde
p�rta
rea
finis
ajul
ui
exis
tent
Cur
��ar
ea c
him
ic�
a m
urd�
riei
prin
sp�l
are
cu
dete
rgen
t sau
solv
ent
Cur
��ar
ea p
rintr-
o m
etod
� al
eas�
(a
gen�
i chi
mic
i, m
ijloa
ce m
ecan
ice,
sa
blar
e, m
etod
a cu
fla
c�ra
)
DES
PR�
FUIR
E
DEG
RES
AR
E cu
exc
ep�ia
sabl
�rii
Înde
p�rta
rea
finis
ajul
ui
exis
tent
D
EGR
ESA
RE
Ref
acer
ea
tenc
uiel
ii/
glet
ului
AM
OR
SAR
E
31
30/63
4.3.2.4. Preg�tirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper� Preg�tirea produselor peliculogene se realizeaz� astfel: a) produsele trebuiesc condi�ionate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5�C÷35�C);b) se verific� dac� sunt men�inute calit��ile produselor ca urmare a depozit�rii acestora (separ�ri defaze, aglomer�ri, impurit��i, etc);c) se selecteaz� �i se omogenizeaz� componen�ii în ambalajele originale, în conformitate cu fi�atehnic� a produsului;d) înaintea �i în timpul aplic�rii produselor peliculogene, trebuie s� fie luate în consideraretemperatura �i con�inutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere,temperatura, umiditatea relativ�, punctul de condensare.
4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
4.3.2.5.1. Aplicarea amorsei/grundului trebuie s� fie adaptat� suportului astfel încât prin impregnarea suportului s� se asigure ancorarea straturilor de vopsea nou� sau vopseaua veche deja existent�, în cazul în care aceasta este destul de rezistent� �i nu s-a îndep�rtat de pe suport, �i �inând cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nou� cât �i cu cea deja existent�.
4.3.2.5.2. Grunduirea este obligatorie �i const� în aplicarea a cel pu�in un strat de amors� în general diluat� cu ap� curat� �i rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoas�, sau cu grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomand�rilor din fi�a tehnic� a produsului.
4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis� a produselor
4.3.2.6.1. Aplicarea succesiv� a straturilor din alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene se va realiza conform documenta�iei tehnice �i în conformitate strict� cu indica�iile produc�torului din fi�a tehnic�.
4.3.2.6.2. Se vor respecta indica�iile produc�torului referitoare la: a) asigurarea condi�iilor de mediu, temperatura �i umiditatea relativ� a aerului;b) asigurarea condi�iilor impuse suprafe�ei suport: temperatur�, umiditate;c) metoda de aplicare a produsului;d) timpul de uscare;e) grosimea stratului produselor;f) timpul condi�ion�rilor între straturi, etc.
4.3.3. Tipul de produse care intr� în alc�tuire a protec�iilor cu produse peliculogene
4.3.3.1. Tipul de produse care intr� în alc�tuirea protec�iilor cu produse peliculogene, func�ie de suprafa�a de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul �i domeniul de utilizare) sunt prezentate în Tabelul nr.6.
4.3.4. Modul de alc�tuire al protec�iilor cu produse peliculogene este prezentat în
schemele nr.2, nr.3 �i nr.4.
32
31/6
3
Tabe
lul n
r.6 -
Tipu
l de
prod
use
care
intr�
în a
lc�t
uire
a p
rote
c�iil
or c
u pr
odus
e pe
licul
ogen
e, fu
nc�ie
de
supr
afa�
a de
apl
icar
e (c
ompa
tibili
tate
a pr
odus
elor
cu
supo
rtul �
i dom
eniu
l de
utili
zare
)
Nr.
cr
t. T
ip
prod
us
Supr
afa�
a su
port
din
:
Bet
on
supr
afa�
� po
roas
�
Bet
on
supr
afa�
� ne
poro
as�
Mor
tar
de
tenc
uire
M
orta
r de
gl
etui
re
Pl�c
i de
gi
ps-c
arto
n L
emn
r��i
noas
e /
foio
ase
Met
al
fero
s/
nefe
ros
1 A
mor
s� în
dis
pers
ie a
poas
� x
x x
x x
x x
2 G
rund
de
zid�
rie p
entru
as
tupa
rea
poril
or
xx
x x
3 V
opse
le în
dis
pers
ie a
poas
� pe
ntru
inte
rior
x x
x x
x*)
x*)
4 V
opse
le în
dis
pers
ie a
poas
� pe
ntru
ext
erio
r x
x x
x x
x*)
x*)
5G
rund
ant
icor
oziv
(în so
lven
t sau
în
dis
pers
ie a
poas
�)
x
6A
mor
s� în
solv
ent
x x
x x
7 V
opse
le în
solv
ent p
entru
in
terio
r x
x x
x x
x 8
Vop
sele
în so
lven
t pen
tru
exte
rior
x x
x x
x 9
Emai
l în
solv
ent
pent
ru in
terio
r x
x x
x x
x 10
Em
ail î
n so
lven
t pe
ntru
ext
erio
r x
x x
x x
x
33
32/6
3
11
Emai
l în
disp
ersi
e ap
oas�
pe
ntru
inte
rior
x x
x x
x x
12
Emai
l în
disp
ersi
e ap
oas�
pe
ntru
ext
erio
r
x*)
x*)
13
Gru
nd în
dis
pers
ie a
poas
� x
14
Lac/
bai�
în d
ispe
rsie
apo
as�
mon
ocom
pone
nt
x 15
La
c/ba
i� în
solv
ent o
rgan
ic
mon
ocom
pone
nt
pent
ru in
terio
r
x
16
Lac/
bai�
în so
lven
t org
anic
m
onoc
ompo
nent
pe
ntru
ext
erio
r
x
17
Lac/
bai�
în so
lven
t org
anic
bi
com
pone
nt
pent
ru e
xter
ior
x
� NO
TA: *
) Prod
use
cu fo
rmul
are
spec
ial�
pen
tru le
mn
�i m
etal
34
33/6
3
Sc
hem
a nr
.2 -
Mod
ul d
e al
c�tu
ire a
pro
tec�
iilor
cu
prod
use
pelic
ulog
ene
pe su
port
de b
eton
/tenc
uial
�/gl
et
poro
s ne
poro
s
Stra
t 1
Gru
nd p
entru
as
tupa
rea
poril
or
Stra
t 1
Am
ors�
Pent
ru
inte
rior
Pent
ru
exte
rior
Stra
t 2
Vop
sea
în d
ispe
rsie
ap
oas�
, dilu
at�
cu a
p�, î
n pr
opor
�iile
reco
man
date
de
pro
duc�
tor
Stra
t 3
Vop
sea
în d
ispe
rsie
ap
oas�
, dilu
at�
cu a
p�, î
n pr
opor
�iile
reco
man
date
de
pro
duc�
tor
Stra
t 2
Vop
sea
în d
ispe
rsie
ap
oas�
, dilu
at�
cu a
p�, î
n pr
opor
�iile
reco
man
date
de
pro
duc�
tor
Stra
t 3
Vop
sea
în d
ispe
rsie
ap
oas�
ne
dilu
at�
Poro
s �i n
epor
os
Stra
t 1
Vop
sea/
emai
l m
onoc
ompo
nent
, în
solv
ent,
dilu
at c
u di
luan
t spe
cific
în
prop
or�ii
le re
com
anda
te
de p
rodu
c�to
r
Stra
t 2,3
V
opse
a/em
ail
mon
ocom
pone
nt, î
n so
lven
t, di
luat
sau
nedi
luat
Stra
t 1
Vop
sea/
emai
l bi
com
pone
nt, î
n so
lven
t, di
luat
cu
dilu
ant s
peci
fic în
pr
opor
�iile
reco
man
date
de
pro
duc�
tor
Stra
t 2,3
V
opse
a/em
ail
bico
mpo
nent
, în
solv
ent,
dilu
at sa
u ne
dilu
at
Prod
use
pe b
az�
de p
olim
eri î
n di
sper
sie
apoa
s�
SUPO
RT
DE
BE
TO
N/T
ENC
UIA
L�
/GL
ET
Prod
use
pe b
az�
de p
olim
eri î
n so
lven
t
35
34/6
3
Sche
ma
nr.3
- M
odul
de
alc�
tuire
a p
rote
c�iil
or c
u pr
odus
e pe
licul
ogen
e pe
supo
rt de
lem
n
Stra
t 2
Gru
nd tr
ansp
aren
t în
solv
ent
Stra
t 3,4
Lac
mon
ocom
pone
nt
în so
lven
t,dilu
at
sau
nedi
luat
Stra
t 3,4
Lac
bi
com
pone
nt
în so
lven
t, di
luat
sa
u ne
dilu
at
�
Stra
t 1
Gru
nd
în d
ispe
rsie
ap
oas�
Stra
t 1
Vop
sea/
emai
l în
solv
ent,
dilu
at c
u so
lven
t sp
ecifi
c în
pro
por�i
ile
reco
man
date
de
prod
uc�t
or
Stra
t 2,3
Lac/
Bai
� m
onoc
ompo
nent
în
dis
pers
ie
apoa
s�
�
Stra
t 2,3
Vop
sea/
emai
l m
onoc
ompo
nent
în
solv
ent
dilu
at sa
u ne
dilu
at
Stra
t 2,3
Vop
sea/
emai
l bi
com
pone
nt
în so
lven
t di
luat
sau
nedi
luat
Stra
t 1
Bai
� în
solv
ent
Stra
t 2,3
Vop
sea/
emai
l m
onoc
ompo
nent
în
dis
pers
ie
apoa
s�
SUPO
RT
DE
LE
MN
Stra
t 1
Gru
nd în
solv
ent
Stra
t 2,3
La
c m
onoc
ompo
nent
în
solv
ent,d
iluat
sa
u ne
dilu
at
Stra
t 2,3
La
c bi
com
pone
nt
în so
lven
t, di
luat
sa
u ne
dilu
at
36
35/6
3
Sche
ma
nr.4
- M
odul
de
alc�
tuire
a p
rote
c�iil
or c
u pr
odus
e pe
licul
ogen
e pe
supo
rt de
met
al
Stra
t 1
Gru
nd
antic
oroz
iv
în so
lven
t
SUPO
RT
DE
ME
TA
L
Stra
t 2,
3 V
opse
a /e
mai
l m
onoc
ompo
nent
, în
solv
ent,
dilu
at
sau
nedi
luat
Stra
t 2,
3 V
opse
a /e
mai
l bi
com
pone
nt, î
n so
lven
t, di
luat
sau
nedi
luat
Stra
t 1
Gru
nd
antic
oroz
iv
în d
ispe
rsie
ap
oas�
Stra
t 2,3
Em
ail
mon
ocom
pone
nt,
în d
ispe
rsie
apo
as�,
di
luat
sau
nedi
luat
37
36/63
4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protec�ie
Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protec�ie sunt urm�toarele:
4.3.5.1. Pensularea
4.3.5.1.1. Pensularea se aplic� pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie �i redus�.
4.3.5.1.2. Pensularea se folose�te pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special pentru suprafe�e mici, pentru unghiuri �i a zone pu�in accesibile.
4.3.5.1.3. Pentru suprafe�ele mari se poate folosi bidineaua.
4.3.5.2. Pulverizare
4.3.5.2.1. Pulverizarea se realizeaz� cu pistolul, prin 2 metode, astfel: a). pulverizare f�r� aer (airless); b). pulverizare cu aer comprimat.
4.3.5.2.2. Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de c�tre persoane instruite, urm�rindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate �i dimensiunea duzei alese, în scopul atingerii parametrilor necesari pentru ob�inerea unei pelicule uniforme.
4.3.5.2.3. Pentru ob�inerea unor acoperiri continue �i uniforme se va �ine cont de recomand�rile din fi�ele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozit��ii produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distan�a fa�� de suprafa�a de protejat �i unghiul de pulverizare.
4.3.5.2.4. În cazul aplic�rii prin pulverizare a produselor se recomand� ca primul strat al sistemului (grundul) s� fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderen�� mai bun� la suport. Pentru suprafe�e mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, dup� preg�tirea corespunz�toare a suprafe�elor.
4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
4.3.5.3.1. Este metoda cel mai frecvent folosit� pentru zugr�veli interioare sau exterioare; este o metod� simpl� care nu necesit� utilaje speciale.
4.3.5.3.2. Prin folosirea de role profilate se pot ob�ine straturi succesive de culori �i modele diferite.
4.3.5.3.3. Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cuno�tin�e de specialitate.
4.3.5.4. Modul de aplicare al protec�iilor cu produse peliculogene polimerice este prezentat în tabelul nr.7
38
37/6
3
Tabe
lul n
r.7 -
Mod
ul d
e ap
licar
e a
prot
ec�ii
lor
cu p
rodu
se p
elic
ulog
ene
polim
eric
e
Nr.
cr
t.T
ip
prod
us
Supr
afa�
a su
port
din
:
Bet
on
supr
afa�
� po
roas
�
Bet
on
supr
afa�
� ne
poro
as�
Mor
tar
de
tenc
uire
M
orta
r de
gl
etui
re
Pl�c
i de
gips
-car
ton
Lem
n r�
�ino
ase
/fo
ioas
e
Met
al
fero
s/
nefe
ros
1 A
mor
s� în
dis
pers
ie a
poas
�
2 G
rund
de
zid�
rie p
entru
as
tupa
rea
poril
or
3 V
opse
le în
dis
pers
ie a
poas
�
pent
ru in
terio
r
39
38/6
3
� 4 V
opse
le în
dis
pers
ie a
poas
� pe
ntru
ext
erio
r
5 G
rund
ant
icor
oziv
(în
solv
ent s
au
în d
ispe
rsie
apo
as�)
6 A
mor
s� în
solv
ent
7 V
opse
le în
solv
ent p
entru
in
terio
r
8 V
opse
le în
solv
ent p
entru
ex
terio
r
40
39/6
3
9 Em
ail î
n so
lven
t pe
ntru
inte
rior
10
Emai
l în
solv
ent
pent
ru e
xter
ior
11
Emai
l în
disp
ersi
e ap
oas�
pe
ntru
inte
rior
12
Emai
l în
disp
ersi
e ap
oas�
pe
ntru
ext
erio
r
13
Gru
nd în
dis
pers
ie a
poas
�
41
40/6
3
� 14
Lac/
bai�
în d
ispe
rsie
apo
as�
mon
ocom
pone
nt
15
Lac/
bai�
în so
lven
t org
anic
m
onoc
ompo
nent
pe
ntru
inte
rior
16
Lac/
bai�
în so
lven
t org
anic
m
onoc
ompo
nent
pe
ntru
ext
erio
r
17
Lac/
bai�
în so
lven
t org
anic
bi
com
pone
nt
pent
ru e
xter
ior
Lege
nd�
: -p
ensu
l�;
-bid
inea
;
-rol
a/tra
fale
t;
-pis
tol.
42
41/63
5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGR�VELI
5.1 Condi�ii generale de execu�ie
5.1.1. Preg�tirea suprafe�elor
5.1.1.1. Suprafe�ele trebuie dri�cuite cât mai fin, pentru ca urmele de dri�c� s� fie cât mai pu�in vizibile; toate repara�iile necesare trebuie s� fie executate îngrijit, terminat.
5.1.1.2. Zugr�velile vechi se vor r�zui cu spaclul, pere�ii �i tavanele se vor sp�la cu ap� �i s�pun �i dup� uscare se vor preg�ti de zugr�vire ca în cazul unei zugr�veli noi.
5.1.1.3. Zugr�velile pere�ilor �i tavanelor se vor începe numai la o temperatur� a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân� la +350C. Acest regim se va men�ine în tot timpul execut�rii lucr�rilor de zugr�veli �i cel pu�in înc� 8 ore, dup� executarea lor.
5.1.1.4. Umiditatea relativ� a mediului trebuie s� fie de maxim 70%.
5.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s� fie +50C pân� la +350C.
5.1.1.6. Zugr�velile nu se vor executa pe timp de cea�� �i nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condi�ii de temperatur� care s� permit� uscarea suprafe�ei). Se va evita lucrul la fa�ade în orele de însorire maxim� sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat� �i cr�parea zugr�velii.
5.1.1.7. Înainte de începerea lucr�rilor de zugraveli se va verifica dac� suprafe�ele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafe�ele tencuite 3%, pentru suprafe�ele gletuite 8%). Aceasta se ob�ine în condi�ii obi�nuite (umiditate relativ� a aerului de 60% �i temperatur� +180C÷ 200C), dup� cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire �i dup� cca. 2 s�pt�mâni de la executarea gletului. Verificarea umidit��ii se realizeaz� cu aparate speciale, iar în cazul în care pe �antier nu se g�sesc aparatele indicate, de ex. pe suprafe�e suport de beton, mortare de tencuire �i gletuire se poate verifica uscarea prin urm�toarea metod�: cu ajutorul unei pensule curate se aplic� pe o por�iune mic� (cca. 2x5 cm) din suprafa�a suport o solu�ie de fenolftalein� în alcool, în concentra�ie de 1%; dac� por�iunea respectiv� se coloreaz� în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
5.1.1.8. La executarea lucr�rilor de zugr�veli se va �ine seama de compatibilitatea dintre natura fiec�rui tip de finisaj �i stratul suport pe care se aplic�, precum �i de compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alc�tuiesc protec�ia.
5.2. Zugr�veli cu lapte de var
5.2.1. Domeniu de aplicare
5.2.1.1. Zugr�velile cu lapte de var se aplic� la exteriorul �i interiorul construc�iilor, pe suprafe�e tencuite, pe zid�rii aparente, pe glet de var, pe beton, la construc�ii de locuin�e �i social-culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivit��ii agen�ilor chimici), agrozootehnice �i lucr�ri de organizare de �antier; pe suprafe�e de lemn, ca dezinfectant.
43
42/63
5.2.1.2. Zugr�velile cu lapte de var, colorate, se aplic� la exterior sau interior, în acelea�i condi�ii ca la pct. 5.2.1.1.
5.2.2. Materiale
5.2.2.1. Amestecurile preparate pentru zugr�veli cu lapte de var trebuie s� fie rezistente la lumin� �i la ac�iunea mediului în care se vor g�si suprafe�ele respective în timpul exploat�rii. Compozi�iile trebuie s� aib� o astfel de consisten��, încât acoperirea suprafe�elor s� se poat� face corect, f�r� ca materialul s� curg� �i f�r� s� r�mân� urme vizibile de bidinea sau pensul�; de asemnenea trebuie s� aib� pigmen�ii bine fixa�i. Pentru aceasta, în compozi�ii se vor introduce uleiuri.
5.2.2.2. Materialele utilizate la executarea zugr�velilor sunt enun�ate mai jos:
a) var pentru construc�ii;b) ulei tehnic de in;c) oxizi, pigmen�i pentru vopsele;d) abrazivi pe suport;e) corpuri abrazive cu liant ceramic.
5.2.3.Condi�ii de execu�ie
5.2.3.1. Prepararea compozi�iilor de zugr�veli cu lapte de var
5.2.3.1.1. Laptele de var folosit la zugr�veli se prepar� din var past� gata stins, prin diluarea pastei de var cu ap� în propor�ie de 1 parte var la 1,5 p�r�i ap� (în volume) �i amestecare pân� la perfecta omogenizare. În caz c� nu exist� pe �antier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din var bulg�ri (2….2,5 p�r�i ap� la 1 parte var bulg�ri, în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, g�le�i) din tabl� neagr�, deoarece ruginesc �i schimb� culoarea laptelui de var.
5.2.3.1.2. Varul past� poate fi folosit la zugr�veli dup� 3-5 zile de la preparare.
5.2.3.1.3. Laptelui de var i se adaug�, amestecând continuu, pân� la omogenizare, gr�simi (ulei de in, ulei de rapi�� sau ulei de floarea soarelui în propor�ie de 1…2%, în volume).
5.2.3.1.4. În cazul zugr�velilor colorate se adaug� pigmen�i în praf, pân� la nuan�a dorit�. Laptele de var strecurat se amestec� cu colorantul muiat în ap� cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compozi�iile colorate s� se prepare în cantit��i suficiente pentru zugr�virea cel pu�in a unei înc�peri (la interior) sau a unei fa�ade (la exterior), pentru a evita varia�iile de nuan�� în cadrul aceluia�i câmp vizibil.
5.2.3.1.5. Înainte de întrebuin�are, compozi�ia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu �es�tur� din sârm� de alam�, pentru re�inerea atât a impurit��ilor cât �i a particulelor de var nestins sau de pigment.
44
43/63
5.2.3.1.6. La locul de munc�, compozi�ia de zugr�veal� se transport� �i se p�streaz� în g�le�i de tabl� zincat� sau material plastic.
5.2.4. Aplicarea zugr�velii
5.2.4.1. Spoielile (preparate din lapte de var, f�r� pigmen�i �i gr�simi) �i zugr�velile de var se execut� în dou� – trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de leg�tur� între suprafa�a preg�tit� �i zugr�veal�;el creeaz� o suprafa�� uniform� ca porozitate, putere de absorb�ie �i culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dup� terminarea lucr�rilor preg�titoare, cel mult dup� 2...4 ore, în caz contrar, �tergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugr�veal�.
5.2.4.2. La zugr�virea pere�ilor se delimiteaz� de la început suprafe�ele care trebuie s� fie zugr�vite diferit, prin trasarea unor linii sub�iri între suprafe�ele respective, de ex. între tavan �i pere�i. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoar� trecut� prin praf de pigmen�i. Zona imediat învecinat� liniei de demarca�ie se zugr�ve�te cu o pensul�.
5.2.4.3. Zugr�veala se aplic� prin stropire cu aparate de pulverizat. . Pentru a asigura o mai bun� aderen�� de suport, primul strat de zugr�veal� se poate aplica cu bidineaua. Se admite �i aplicarea manual� cu bidineaua a tuturor straturilor zugr�velii numai pe suprafe�e mici.
5.2.4.4. În cazul zugr�velii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direc�ii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direc�ia luminii, spre fereastr�, iar la pere�i în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
5.2.4.5. Fiecare strat se va aplica numai dup� uscarea celui precedent.
5.2.4.6. Zugr�virea manual� se va face concomitent de c�tre doi zugravi, unul executând zugr�virea p�r�ii superioare a peretelui de pe scara dubl�, iar cel�lalt zugr�vind de pe pardoseal� partea inferioar� a peretelui, pentru a evita apari�ia de dungi la locul de îmbinare.
5.2.4.7. La zugr�virea fa�adelor, pentru a se împiedica uscarea brusc� �i cojirea zugr�velilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimine�ii sau dup� amiaza (în lunile de var�). În cazul când este necesar s� se lucreze pe timp însorit, suprafa�a se va uda cu ap� în prealabil.
5.3. Zugr�veli cu hum�
5.3.1. Domeniu de aplicare
5.3.1.1. Zugr�velile preparate cu hum� sau caolin�, se aplic� la interiorul construc�iilor, în înc�peri cu umiditatea relativ� a aerului sub 60%, pe suprafe�e gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la cl�diri de locuit �i social-culturale, construc�ii industriale (unde nu sunt supuse agresivit��ii agen�ilor chimici), agrozootehnice, precum �i la lucr�ri provizorii.
45
44/63
5.3.2. Materiale
5.3.2.1. Amestecurile preparate cu hum� trebuie s� reziste la lumin� �i la ac�iunea mediului în care se vor g�si suprafe�ele respective în timpul exploat�rii. Compozi�iile trebuie s� aib� o astfel de consisten��, încât acoperirea suprafe�elor s� se poat� face corect, f�r� ca materialul s� curg� �i f�r� s� r�mân� urme vizibile de bidinea sau pensul�; de asemenea trebuie s� aib� pigmen�ii bine fixa�i. Pentru aceasta, în compozi�iile de zugr�vit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele.
5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugr�velilor sunt enun�ate mai jos; a) ipsos de construc�ii �i ipsos de modelat;b) caolin;c) hum�;d) clei de oase �i clei de piele;e) cret� m�cinat�;f) oxizi, pigmen�i pentru vopsele;g) praf de bronz alb �i galben;h) praf de m�tase;i) corpuri abrazive cu lian�i ceramici.
5.3.3. Condi�ii de execu�ie
5.3.3.1. Prepararea compozi�iei de zugr�vit pentru zugr�veli cu hum�
5.3.3.1.1. La prepararea compozi�iei de zugr�vit se vor folosi: hum� înmuiat� în ap�, pigmen�i �i solu�ie de clei.
5.3.3.1.2. Înmuierea humei în ap� se face în propor�ie de 2 litri de ap� la 1 kg hum� bulg�ri fr�mânta�i m�runt. Cantitatea de ap� poate varia în func�ie de calitatea humei. Se toarn� întâi ap�, atât cât s� acopere bulg�rii de hum�; restul de ap� se adaug� dup� înmuierea acestora. Pentru înmuire bulg�rii se vor l�sa în ap� timp de 5.... 24 ore, dup� care amestecul se va omogeniza bine cu o lopat�.
5.3.3.1.3. Pigmen�ii vor fi înmuia�i în ap� cu 24 ore înainte de prepararea compozi�iei.
5.3.3.1.4. Solu�ia de clei se va prepara din clei �i ap� în propor�ie de 1 kg clei la 5 litri de ap�. Pl�cu�ele de clei sparte în buc��i sau cleiul granulat se înmoaie în ap� timp de 24 ore. Dup� aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu ap� care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie s� ating� fundul vasului cu ap�.
5.3.3.1.5. Prepararea compozi�iei de zugr�veal� se va face astfel: se toarn� solu�ia de clei în amestecul de hum� cu ap�, în propor�ie de 100 g solu�ie clei la 1 litru de hum� cu ap�, dup� aceea se adaug� pigmen�ii înmuia�i în ap�, pân� la ob�inerea nuan�ei cerute de proiectant. Este necesar ca, compozi�iile colorate s� se prepare în cantit��i suficiente pentru zugr�virea cel pu�in a unei înc�peri, la interior, sau a unei fa�ade, la exterior, pentru a evita varia�iile de nuan�e, în cadrul aceluia�i câmp vizibil. Întreaga compozi�ie se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
46
45/63
5.3.3.1.6. Concomitent se va prepara �i o solu�ie de s�pun cu ap�, în propor�ie de 1 kg s�pun la circa 16 l ap�. Se introduce s�punul, past� sau buc��i, într-o cantitate mic� de ap� cald�, amestecând pân� la dizolvarea complet� a s�punului. Se adaug� apoi restul de ap� cald�, se omogenizeaz� �i se stecoar� prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
5.3.4. Aplicarea zugr�velii cu hum�
5.3.4.1. Se aplic� un prim strat de s�pun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., dup� care se face repararea defectelor m�runte la tavan �i pere�i, cu past� de ipsos. Dup� uscarea �i �lefuirea repara�iilor se aplic� un strat de s�pun pe por�iunile reparate, dup� care se va aplica compozi�ia de zugr�veal� în trei straturi, pe întreaga suprafa��. Atât s�punul cât �i primul strat de zugr�veal�, se aplic� cu bidineaua. Ultimele straturi de zugr�veal� se aplic� mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafe�e mici, tot cu bidineaua.
5.3.4.2. Compozi�ia de zugr�veal�, dup� ce a fost amestecat� cu solu�ia de clei, se va întrebuin�a în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se altereaz� cu timpul, în special vara.
5.3.4.3. Toate celelalte indica�ii tehnologice privind aplicarea manual� sau mecanic� a zugr�velii, sunt indicate la zugr�velile cu lapte de var.
5.3.5. Prepararea compozi�iei de zugr�vit pentru zugr�veli cu caolin�
5.3.5.1. Zugr�velile cu caolin� se întrebuin�eaz� de obicei f�r� pigmen�i, pentru ob�inerea unei compozi�ii de zugr�veal� de culoare alb� pentru zugr�virea tavanelor. Mai rar, se întrebuin�eaz� împreun� cu diver�i pigmen�i, la compozi�iile de zugr�vit pere�ii, în locul humei.
5.3.5.2. Prepararea se face în mod similar ca la zugr�velile cu hum� �i clei, în acelea�i propor�ii, huma fiind înlocuit� cu caolin�.
5.3.5.3. Zugr�veala cu caolin� se aplic� pe suprafe�e gletuite, tehnologia de aplicare este aceea�i ca la zugr�velile cu hum� �i clei.
5.3.6. Pentru zugr�veli tradi�ionale decorative se va consulta Anexa nr. 3.
6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE �I DISPOZITIVE UTILIZATE
6.1. Materiale auxiliare
Materialele auxiliare utilizate sunt: a) solven�i recomanda�i de produc�tor pentru diluarea produselor peliculogene în vederea
aplic�rii, degres�rii suprafe�elor ce urmeaz� a fi finisate �i/sau pentru �tergerea sculelor �i dispozitivelor;
b) de�euri din materiale textile, pentru cur��area sculelor �i dispozitivelor.
47
46/63
6.2. Scule �i dispozitive
6.2.1. Sculele �i dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în oper� a produselor peliculogene utilizate în construc�ii sunt:
a) perii de sârm�, hârtii abrazive, pânza abraziv�;b) perii rotative, �aibe rotative din material abraziv ;c) echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale
abrazive granulare; d) dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau
pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente); e) dispozitiv pentru cânt�rirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, înpropor�iile prev�zute;f) echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat.g) pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spa�ii greu accesibile,
bidinele; h) spatule, �pacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere;i) rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile;j) m�nu�� de blan�, burete sau lavete.
7. ASIGURAREA CALIT��II �I RECEP�IA LUCR�RILOR
7.1. Cerin�e generale privind calitatea lucr�rilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii �i zugr�veli.
� În vederea asigur�rii calit��ii lucr�rilor executantul va urm�ri în principal:
7.1.1. Criteriile de identificare ale materialelor (fi�e tehnice care s� cuprind� un minim decondi�ii de identificare, domeniu de utilizare, instruc�iuni de punere în oper� �i fi�a de securitate a produselor- a se vedea Anexa nr.4).
7.1.2. Declara�ia de conformitate a produc�torului, pentru materialele utilizate în lucr�rile de finisare, trebuie s� asigure nivelurile minime de performan�� cerute.
7.1.3. Respectarea procedeului tehnologic de aplicare – succesiunea de opera�ii compatibile astfel încât parametrii lucr�rii finale privind calitatea suprafe�ei s� poat� fi executate conform proiectului.
7.1.4. Respectarea condi�iilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de scurt� durat� �i lung� durat�, produc�torul va preciza datele privind condi�iile depozit�rii (temperatur�, clas� de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului).
7.1.5. Respectarea condi�iilor de punere în oper� care s� asigure calitatea garantat�.
48
47/63
7.1.6. Asigurarea unui sistem de management a calit��ii �i a unui plan intern de control a calit��ii lucr�rilor.
7.1.7. Lucr�rile de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu proiectul de execu�ie �i prevederile din prezentul ghid.
7.1.8. Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate dep��it.
7.2. Condi�ii tehnice privind verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor
7.2.1. Controlul în timpul execu�iei se face de c�tre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum �i de beneficiar �i proiectant, urm�rindu-se respectarea prevederilor din prezentul ghid.
7.2.2. Pe parcursul execut�rii lucr�rilor de finisare se verific� în mod special (de c�tre �eful punctului de lucru):
a) îndeplinirea condi�iilor de calitate a suprafe�elor suport conform pct. 4.3.1. �i 4.3.2., încazuri de importan�� deosebit� consemnându-se acestea în procese-verbale de lucr�ri ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intr� în lucru, conform fi�elor tehnice;c) respectarea prevederilor din proiect �i a dispozi�iilor de �antier;d) corectitudinea execu�iei, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid.
7.2.3. Pentru lucr�rile g�site necorespunz�toare se vor da dispozi�ii de �antier pentru remediere sau refacere.
7.2.4. Verific�rile care se execut� la terminarea unei faze de lucr�ri, se vor face cel pu�in câte una la fiecare înc�pere �i cel pu�in una la fiecare 100 m2. La recep�ia preliminar� se va efectua direct de c�tre comisia de recep�ie acelea�i verific�ri dar cu o frecven�� de minim 1/5 din frecven�a precedent�.
7.2.5. Recep�ia �i verificarea lucr�rilor de finisaje se vor face numai dup� uscarea lor
complet�.
7.3. Verificarea lucr�rilor realizate cu produse peliculogene polimerice �i produse naturale pentru suprafe�e de beton, tencuial�/glet, pl�ci de gips-carton
7.3.1. Prin examinarea “in situ” a suprafe�elor se verific� urm�toarele: a) coresponden�a finisajelor interioare �i exterioare cu prevederile proiectului �i dispozi�iile
ulterioare, spre a se constata concordan�a lucr�rilor executate cu prevederile acestora; b) aspectul suprafe�elor, trebuie s� aib� o culoare uniform�, s� nu prezinte pete, scurgeri,
stropi, b��ici �i coji, fire de p�r sau urme de la pensul� sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise numai dac� sunt vizibile pân� la o distan�� de cel mult 1m de la suprafa�a zugr�vit�), nu se admit corecturi sau retu�uri locale care sunt în neconcordan�� cu tonul general, chiar la distan�e mai mici de 1m;
49
48/63
c) rectilinitatea liniaturilor de separa�ie se verific� cu ochiul �i la nevoie cu un dreptar delungime adecvat�. Ele trebuie s� fie f�r� în�diri �i de o l��ime uniform� pe toat� lungimea lor. Se admit la un perete cel mult dou� devieri izolate, care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm;
d) aderen�a prin caroiaj, se aplic� pe suprafa�a de analizat prin zgâriere un caroiaj cudistan�a dintre linii de 1mm sau 2 mm �i se observ� vizual desprinderi ale peliculei;
e) grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de m�surare a grosimii pe suprafe�e feroase �ineferoase;
f) gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de m�surare a grosimii pe suprafe�e feroase �ineferoase.
� 7.4. Verificarea lucr�rilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimericepentru suprafe�e de lemn (r��inoase/foioase), metal
7.4.1. Înainte de începerea verific�rii calit��ii lucr�rilor, se verific� dac� s-a format pelicula rezistent� (uscarea produsului), prin cioc�nirea u�oar� a suprafe�ei pe care este aplicat produsul cu degetul în mai multe puncte.
7.4.2. Prin examinarea vizual� se verific� aspectul finisajului, avându-se în vedere urm�toarele:
a) suprafe�ele finisate trebuie s� prezinte pe toat� suprafa�a acela�i ton de culoare �i acela�iaspect lucios sau mat, dup� cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite;
b) vopseaua trebuie aplicat� pân� la acoperirea complet� a suprafe�ei, adic� s� nu prezintestraturi prin care s� se vad� suportul, �i nici pete, desprinderi, cute, b��ici, scurgeri, lipsuri de buc��i de pelicul�, cr�p�turi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomer�ri de pigmen�i, neregularit��i cauzate de chituiri sau �lefuire necorespunz�toare, urme de pensul�, fire de p�r, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndep�rtat�;
c) la vopsitoriile aplicate pe tâmpl�rie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor delemn sau metalice bine chituite �i �lefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (�ilduri, druc�re, cremoane, olivere, etc) s� nu fie p�tate de vopsea;
d) nu se admit pete de mortar sau zugr�veal� pe suprafe�ele de tâmpl�rie vopsite sau careurmeaz� a fi vopsite;
e) pentru controlarea preg�tirii corecte a suprafe�elor de tâmpl�rie înaintea vopsirii(cur��area, �lefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verific�ri prin sondaje în diferite puncte, înl�turându-se cu grij� vopseaua pân� la stratul suport;
f) se va examina vizual dac� �evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele,etc. sunt vopsite în culorile prescrise �i dac� vopseaua este de culoare uniform�, f�r� pete, urme de pensul�, cr�p�turi sau alte defecte;
g) se va controla dac� preg�tirea fe�elor laterale �i spatele acestor piese �i aparate suntvopsite pe toate elementele, f�r� locuri neacoperite, umfl�turi, etc; pentru verificarea suprafe�elor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda;
h) se va controla prin sondaje dac� este aplicat� vopseaua pe suprafe�ele corect preg�tite înprealabil �i dac� este executat� conform proiectului (cur��area de rugin� sau mortar, aplicarea succesiv� a straturilor prev�zute în proiect);
50
49/63
i) bordurile, frizurile �i liniatura trebuie s� fie de accea�i l��ime pe toat� lungimea, s� nuprezinte curburi sau frânturi pe acela�i aliniament, iar înn�dirile s� nu fie vizibile de la distan�� mai mare de 1m;
j) separa�iile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie �i produsele peliculogeneîn solvent, pe acela�i perete, precum �i cele dintre pere�i �i tavane, trebuie s� fie distincte, f�r� suprapuneri, ondula�ii, etc;
k) verificarea rectilinit��ii liniilor de separa�ie se va face cu un dreptar de lungime cât maimare; la aceast� verificare trebuie ca pe un întreg perete s� nu existe mai mult de 2 devieri izolate �i care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm;
l) calitatea lucr�rilor de finisare executate pe suprafe�ele metalice se verific� în acela�i modca cele pentru lucr�rile de finisaje pe suprafe�ele de beton, prezentate la pct. 7.4.
7.5. Ambalarea, transportul �i depozitarea materialelor pe �antier
7.5.1. Ambalajele cu produse peliculogene (tip g�le�i din polietilen�, cutii sau bidoane metalice), vor fi prev�zute cu etichete unde trebuie înscrise urm�toarele indica�ii lizibile, în limba român�, care nu pot fi �terse:
a) sigla firmei produc�toare;b) denumirea comercial� a produsului;c) denumirea chimic� a substan�ei sau substan�elor chimice periculoase prezente în
preparatul chimic; d) ziua, luna �i anul de fabrica�ie;e) volumul sau masa produsului astfel: la capacit��i de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 -
1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 – 10000 exprima�i în ml, iar peste 10 l în kg); f) termen de valabilitate;g) instruc�iuni de depozitare;h) date din fi�a tehnic� a produsului;i) instruc�iuni de utilizare;j) semne de avertizare (a se feri de înghe�);k) num�r lot.l) simbolurile de pericol �i indica�iile de pericol;m) fraze de risc - fraze R;n) fraze de securitate - fraze S;o) semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATUR� +350C, A NU SE R�STURNA !p) con�inutul maxim de compu�i organici volatili (COV).
7.5.2. Ambalajele vor fi închise ermetic �i depozitate în magazii închise, uscate, bine ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 �i +35 oC, pentru a se evita degradarea produselor �i posibilitatea de formare a amestecurilor explozive.
7.5.3. Depozitele trebuie s� satisfac� condi�iile de securitate împotriva incendiilor.
7.5.4. Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigur� temperatura minim� de +5oC, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii �i prevenire a incendiilor pentru produse nocive �i inflamabile.
51
50/63
7.5.5. Ambalarea, etichetarea �i transportul produselor peliculogene de finisare trebuie s� se realizeze în concordan�� cu cerin�ele na�ionale în domeniu substan�elor �i amestecurilor periculoase care transpun cerin�ele UE în domeniu, astfel: a). Hot�rârea Guvernului nr.1408/2008, privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea substan�elor periculoase;
b). Hot�rârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase;
c). Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare;
d). Regulamentul Parlamentului European �i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea �i ambalarea substan�elor �i a amestecurilor, de modificare �i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE �i 1999/45/CE, precum �i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modificarile si completarile ulterioare; e). Hot�râre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legal� IML 8-01 "Preambalarea unor produse în func�ie de mas� sau volum” cu modific�rile �i complet�rile ulterioare:
f). Hot�rârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
8. ÎNTRE�INEREA LUCR�RILOR DE FINISARE
8.1. Suprafe�ele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas�, var �i hum� pentru interior, se între�in prin cur��area de praf cu perii cu coad� lung�, cu fire de p�r sau sintetice.
8.2. Sp�larea suprafe�elor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas� se poate realiza cu o cârp� înmuiat� în ap� �i stoars�.
8.3. Nu se recomand� sp�larea suprafe�elor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas� înainte de 30 zile de la realizarea lor.
8.4. Suprafe�ele finisate cu produse peliculogene pe baz� de solven�i organici sau produse peliculogene în dispersie apoas� pentru exterior se pot cur��a prin sp�lare cu cârpa sau buretele cu ap� cald� �i dac� este necesar se adaug� �i s�pun sau detergen�i, dup� care se revine �i se �terge cu o cârp� curat� uscat�. În cazul în care sp�larea nu este necesar� suprafa�a se poate �terge direct cu o cârp� uscat� moale.
8.5. Nu se recomand� sp�larea unui finisaj cu produse peliculogene în solven�i organici cu vechime mai mic� de 14 zile.
8.6. Între�inerea suprafe�elor se poate face �i prin suplimentarea num�rului de straturi dup� o preg�tire în prealabil a suportului.
52
51/63
9. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA MUNCII
9.1. Pe durata lucr�rilor de finisare – protec�ie se vor respecta cu stricte�e m�surile de protec�ia muncii prev�zute în: a) Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�;b) Hot�rârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilorLegii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modificarile si complet�rile ulterioare;c) Hot�rârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerin�elor minime de securitate �i san�tateîn munc� pentru asigurarea protec�iei lucr�torilor împotriva riscurilor legate de prezen�a agen�ilorchimici:d) Hot�rârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea san�t��ii lucr�torilor, cu modific�rileulterioare.
9.2. Muncitorii care prepar� amestecurile de produse peliculogene cu solven�i organici �i le transvazeaz� din bidoane sau butoaie trebuie s� poarte ochelari de protec�ie �i s� efectueze aceste opera�ii în locuri ferite de surse de foc.
9.3. Pentru muncitorii care lucreaz� la în�l�ime se vor verifica �i asigura stabilitatea podinelor, sc�rilor de acces, e�afodajelor, etc.
9.4. În cazul lucr�rilor de finisare interioar� cu mijloace mecanizate �i în cazul aplic�rii produselor peliculogene cu uscare rapid� care con�in solven�i organici toxici, muncitorii trebuie s� poarte m��ti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protec�ie (în cazul când se poart� o semimasc�).
10. M�SURI PRIVIND PREVENIREA �I STINGEREA INCENDIILOR
10.1. Pe durata lucr�rilor de finisare – protec�ie se vor respecta cu stricte�e m�surile de prevenire �i stingere a incendiilor prev�zute în: - Ordin MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor;- Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozi�iilor generale privind instruirea salaria�ilor îndomeniul situa�iilor de urgen��;- Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor, cu modific�rile ulterioare.
10.2. Muncitorii care lucrez� cu produse peliculogene pe baz� de solven�i inflamabili vor fi instrui�i zilnic, de asemenea se vor instrui �i muncitorii care lucreaz� temporar în zona respectiv�.
10.3. În imediata apropiere a locului unde se lucreaz� cu solven�i, trebuie s� fie a�ezate sting�toare de incendiu, în num�r suficient, la loc vizibil �i u�or accesibil.
10.4. În jurul locului unde se lucreaz� cu aceste materiale, pe o raz� de cel pu�in 10 m, trebuie s� fie puse afi�e u�or de citit, de la distan��, cu inscrip�iile: FUMATUL STRICT INTERZIS, NU V� APROPIA�I CU FOC DESCHIS, NU SUDA�I.
53
52/63
10.5. În cazul lucrului în spa�ii închise, trebuie s� se lucreze cu ferestrele �i u�ile deschide, iar în cl�direa respectiv� este strict interzis s� se lucreze cu foc deschis sau s� se sudeze, la oricare din nivelee cl�dirii.
10.6. În cazul imposibilit��ii asigur�rii ventila�iei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificial�, în special în spa�iile închise.
10.7. La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixate ermetic �i închise în magazii destinate în mod special acestor materiale, având scris pe u��: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMA�I, NU INTRA�I CU FOC DESCHIS.
10.8. Când se transport� recipiente cu solven�i organici sau cu produse peliculogene pe baz� de solven�i, acestea trebuie s� fie acoperite, iar muncitorii care le transport� vor trece cu ele numai prin locuri f�r� foc deschis �i nu vor fuma.
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
54
53/63
� � � � � � Anexa nr.1 REFERIN�E LEGISLATIVE �I TEHNICE
Not�: 1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�rii prezentei reglement�ri tehnice.2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elorlegislative �i tehnice.
A.1.1. Legisla�ie:Nr. crt. Acte legislative Publica�ia
1. Hot�rârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.521/16.06.2006
2. Hot�rârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerin�elor minime de securitate �i san�tate în munc� pentru asigurarea protec�iei lucr�torilor împotriva riscurilor legate de prezen�a agen�ilor chimici.
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.845/13.10.2006
3. Hot�rârea Guvernului nr.355/2007 privind supravegherea san�t��ii lucr�torilor, cu modific�rile ulterioare.
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.332/17.05.2007
4. Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului European �i al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea �i restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
Jurnal oficial al Uniunii Europene L396/30.12.2006
5. Regulamentul Parlamentului European �i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea �i ambalarea substan�elor �i a amestecurilor, de modificare �i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE �i 1999/45/CE, precum �i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
Jurnal oficial al Uniunii Europene L353/31.12.2008
6. Hot�rârea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea substan�elor periculoase
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.813/4.12.2008
7. Hot�rârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea �i etichetarea la introducerea pe pia�� a preparatelor periculoase
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.690/14.09.2010
8. Hot�rârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instruc�iunilor de metrologie legal� IML 8-01 "Preambalarea unor produse în func�ie de mas� sau volum", republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.528/11.06.2004
9. Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.216/29.03.2007
10. Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor cu Monitorul Oficial al
55
54/63
Nr. crt. Acte legislative Publica�ia
modific�rile ulterioare României, Partea I nr.633/21.07.2006
11. Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozi�iilor generale privind instruirea salaria�ilor în domeniul situa�iilor de urgen��
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.599/2005
12. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc� Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26/07/2006
13. Hot�rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare
Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30/10/2006
�
A 1.2. Reglement�ri tehnice Nr. crt.
Denumire reglementare Publica�ia
1 Normativ pentru producerea betonului �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului. Indicativ NE 012/1:2007, aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvolt�rii Lucr�rilor Publice �i Locuin�ei nr. 577/2008
Monitorul Oficial al României Partea I nr.374/2008
A 1.3. Standarde: Nr. crt.
Indice standard Denumire standard
1. SR EN 998-1:2011 Specifica�ie a mortarelor pentru zid�rie. Partea 1: Mortare pentru tencuire �i gletuire
2. SR EN 1062-1:2004 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 1: Clasificare
3. SR EN 1062-3:2008 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 3: Determinarea permeabilit��ii la ap� lichid�
4. SR EN 1062-6:2003 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilit��ii la dioxid de carbon
5. SR EN 1062-7:2004 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pentru zid�rie �i betoane exterioare. Partea 7: Determinarea rezisten�ei la fisurare
6. SR EN ISO 1518-1:2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 1: Metoda cu înc�rcare constant�
7. SR EN ISO 1518-2:2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 2: Metoda cu înc�rcare variabil�
56
55/63
Nr. crt.
Indice standard Denumire standard
8. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele �i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)
9. SR EN ISO 1524:2002 Vopsele, lacuri �i cerneluri tipografice. Determinarea fine�ii de dispersie
10. SR EN ISO 2409: 2007 Vopsele �i lacuri. Încercarea la caroiaj
11. SR EN ISO 2431:2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere
12. SR EN ISO 2808:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea grosimii peliculei
13. SR EN ISO 2810:2005 Vopsele �i lacuri. Îmb�trânire natural� a acoperirilor. Expunere �i evaluare
14. SR EN ISO 2811-1:2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 1: Metoda cu picnometru
15. SR EN ISO 2813:2003 Vopsele �i lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea nemetalizat� la 20 grade, 60 grade �i 85 grade
16. SR EN ISO 3251:2008 Lacuri, vopsele �i materiale plastice. Determinarea con�inutului de substan�e nevolatile
17. SR EN ISO 3678:1999 Vopsele �i lacuri. Încercarea de uscare “aparent complet�”
18. SR EN ISO 4618:2007 Vopsele �i lacuri. Termeni �i defini�ii
19. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele �i lacuri. Încercare la trac�iune
20. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere general� �i sistemul de notare
21. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de b��icare
22. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire
23. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare
24. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere
57
56/63
Nr. crt.
Indice standard Denumire standard
25. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor vopsite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor, �i a intensit��ii schimb�rilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive
26. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat� de velur.
27. SR EN ISO 4628-8:2005 Lacuri �i vopsele. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere �i a coroziunii în jurul unei zgârieturi
28. SR EN ISO 4628-10:2004
Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiform�
29. SR EN ISO 6504-3:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un randament de aplicare determinat
30. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid� (rezisten�a la �oc). Partea 1: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cu suprafa�� mare
31. SR EN ISO 7783-2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea propriet��ilor de transmisie a vaporilor de ap�.Metoda cu cupa.
32. SR EN ISO 9117-3:2010 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de uscare. Partea 3: Încercare de uscare la suprafa�� cu ajutorul unor bile de sticl�
33. SR EN ISO 9227:2007 Încerc�ri la coroziune în atmosfere artificiale. Încerc�ri în cea�� salin�
34. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri �i vopsele. Determinarea duratei de via�� a sistemelor de acoperire multicomponente. Preg�tirea �i condi�ionarea e�antioanelor �i linii directoare pentru încercare
35. SR EN ISO 11998:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la frecare umed� �i a aptitudinii de cur��are a acoperirilor
36. SR EN ISO 11341:2005 Vopsele �i lacuri. Îmb�trânire artificial� �i expunere la iradiere artificial�. Expunere la radia�iile filtrate ale unei l�mpi cu arc cu xenon
37. SR ISO 11503:1997 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate (condensare repetat�)
38. SR EN ISO 11507:2007 Vopsele �i lacuri. Expunerea acoperirilor la îmb�trânire artificial�. Expunere la radia�ii UV fluorescente �i la ap�
39. SR EN ISO 11890-1:2007
Vopsele �i lacuri. Determinarea con�inutului de compu�i organici volatili (COV). Partea 1: Metoda prin diferen��
40. SR EN ISO 11890-2:2007
Vopsele �i lacuri. Determinarea con�inutului de compu�i organici volatili (COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie
58
57/63
Nr. crt.
Indice standard Denumire standard
de gaze 41. SR EN 13300:2002 Vopsele �i lacuri. Produse de vopsire �i sisteme de acoperire pe
baz� de ap� pentru pere�i �i tavane interioare. Clasificare. �������������
59
58/63
� � Anexa nr.2
Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele �i lacuri 1
Subcategoria produsului Tip
Faza I
[g/l] (*)
(de la data de 01.01.2007)
Faza II
[g/l] (*)
(de la data de 01.01.2010)
Acoperiri mate pentru pere�i interiori �i tavane (luciu �25 la 600)
SBA (**)
SBS (***)
75
400
30
30
Acoperiri lucioase pentru pere�i interiori �i tavane (luciu >25 la 600)
SBA
SBS
150
400
100
100
Acoperiri pentru pere�i exteriori pe substrat mineral
SBA
SBS
75
450
40
430
Vopsele de interior/exterior pentru decorare, pentru lemn, metal
SBA
SBS
150
400
130
300
Lacuri pentru lemn �i lacuri pentru interior/exterior, incluzând lacuri
opace pentru lemn
SBA
SBS
150
500
130
400
Lacuri colorate de interior/exterior pentru lemn
SBA
SBS
150
700
130
700
Grunduri SBA
SBS
50
450
30
350
Grunduri de impregnare SBA
SBS
50
750
30
750
Acoperiri performante - monocomponente
SBA
SBS
140
600
140
500
60
59/63
Subcategoria produsului Tip
Faza I
[g/l] (*)
(de la data de 01.01.2007)
Faza II
[g/l] (*)
(de la data de 01.01.2010)
Acoperiri performante reactive-bicomponente cu destina�ie special�
(de ex. pentru pardoseli
SBA
SBS
140
550
140
500
Acoperiri multicolore SBA
SBS
150
400
100
100
Acoperiri cu efect decorativ SBA
SBS
300
500
200
200
(*) g/l produs gata pentru utilizare
(**) strat de acoperire pe baz� de ap�
(***) strat de acoperire pe baz� de solvent
_________________ 1 - Conform Anexei nr. 2 - Valori limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele, lacuri �i produse de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cap. A – Valorile limit� maxime ale con�inutului de compu�i organici volatili pentru vopsele �i lacuri, din Hot�rârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.
61
60/63
ANEXA nr.3 - INFORMATIV�
ZUGR�VELI TRADI�IONALE DECORATIVE
A 3.1. Zugr�veli cu desene, liniaturi �i stropite
A 3.1.1. Zugr�velile cu desene, liniaturile �i zugr�velile stropite, se vor executa pe suprafe�e preg�tite în prealabil într-o singur� culoare, care constituie fondul. Zugr�veala simpl� de fond se execut� în conformitate cu pct. 5.3.3.1. �i 5.3.4.
A 3.1.2. Compozi�ia se prepar� din solu�ie de clei cu adaos de ap� �i pigmen�i minerali. Solu�ia de clei preparat� în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se dilueaz� cu ap� în propor�ie de 100 g solu�ie de clei la 1 litru de ap�. În locul solu�iei de clei se poate folosi lapte animal în aceea�i propor�ie. Pigmen�ii se adaug� pân� la ob�inerea nuan�ei dorite.
A 3.1.3. Desenele rezultate cu compozi�iile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb).
A 3.2. Executarea desenului cu rola
A 3.2.1. Compozi�ia de zugr�veal� se aplic� pe cilindrul rolei confec�ionat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie s� se asigure uniformitatea desenului în cazul finis�rilor interioare executate cu rola, trafaletul, �paclu etc. Nu sunt admise pete sau s�rituri �i nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la leg�tura a dou� fâ�ii vecine, pe o l��ime de cel mult 1 mm. Se va avea grij� ca benzile cu desene ob�inute s� fie perfect verticale �i s� nu apar� zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.
A 3.3. Executarea desenului cu pânz� de sac, de in sau cu piele de c�prioar�
A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de c�prioar�, se înmoaie în prealabil în vasul cu compozi�ia de zugr�vit �i se stoarce u�or, r�sucindu-se ca s� formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se ob�ine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.
A 3.4. Executarea desenului cu �abloane
A 3.4.1. Pentru folosirea �abloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatal� la partea superioar� a peretelui �i altele verticale la col�urile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoar� trecut� prin praf de pigmen�i. Centrarea �abloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorulunor semne t�iate în col�urile lor. A 3.4.2. Modul de lucru cu �ablonul este urm�torul: a). se aplic� �ablonul pe perete; b). se aplic� culoarea cu ajutorul unei bidinele cu p�rul fin �i scurt, lungime de 2cm…3 cm, peste locurile t�iate ale �ablonului, prin mi�c�ri circulare ale bidinelei.
A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizeaz� cu �abloane diferite, cu desene corespunz�toare fiec�rei culori.
62
61/63
A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucr�rilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie s� corespund�, în ceea ce prive�te dimensiunile �i coloritul detaliului, desenului de zugr�veal�. A 3.4.5. Pozi�ia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori sub�iri, bine r�sucit�, tras� prin praf de cear� sau pigment (care nu p�teaz� suprafa�a), iar trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.
A 3.4.6. Liniatura se realizeaz� cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se face prin sprijinirea �i deplasarea pensulei pe un dreptar sub�ire �i elastic (din lemn sau material plastic).
A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugr�veal� prevede desp�r�irea tavanelor de pere�i printr-o baghet� de lemn, aceasta se va monta dup� o linie trasat� în mod similar ca mai sus, prin prindere cu �inte b�tute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuial� din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau l�cuite în prealabil.
A 3.5. Executarea zugr�velilor stropite
A 3.5.1. Zugr�velile stropite se execut� pe suprafe�ele pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugr�virea în mai multe culori stropite, opera�iile se execut� succesiv, stropirea unei culori f�cându-se dup� ce s-a uscat culoarea precedent�. Prin stropirea a 3…4 culori, se pot realiza imita�ii de mozaic, granit etc.
A 3.5.2. Aplicarea zugr�velilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu p�rul scurt (6 cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu p�rul lung deoarece zugr�veala va rezulta neuniform�, cu pete. Pentru a se evita p�tarea suprafe�ei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compozi�ie.
A 3.5.3. Stropirea se execut� prin lovirea u�oar� a bidinelei de mân� sau de o rigl�, p�strându-se acela�i sens de aplicare, astfel ca s� se ob�in� o acoperire cât mai uniform� a suprafe�ei ce se zugr�ve�te. Por�iunile care nu trebuie stropite se acoper� cu hârtie, panouri sau rigle de protec�ie.
A 3.5.4. Stropirea se poate executa �i cu praf de m�tase. Prepararea compozi�iei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea c� în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de m�tase.
A 3.6. Zugr�veli în relief
A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob m�runt se aplic� în general pe pere�ii gletui�i; se mai poate aplica �i pe pere�i tencui�i �i dri�cui�i fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplic� pe perete un grund din solu�ie de clei preparat� ca la pct. 5.3.3.1.4.
A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob m�runt se ob�ine prin stropirea pe perete a unei paste cu urm�toarea compozi�ie (cantit��ile sunt date pentru 1 m2 de suprafa�a executat�): a). ipsos 1,000 kg; b). hum� 0,500 kg; c). clei de oase 0,100 kg; d). ap� 1,000 litru.
A 3.6.3. Cantit��ile pot prezenta mici varia�ii (±5%), în func�ie de calitatea materialelor, a suprafe�elor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea �i a îndemân�rii lucr�torilor.
63
62/63
A 3.6.4. Huma se piseaz� �i se pune într-un vas cu ap� iar dup� ce s-a dizolvat complet se amestec� �i se strecoar�. Se adaug� cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaug� ipsosul, pân� la consisten�a necesar�. A 3.6.5. Solu�ia de hum� �i clei se poate prepara în cantit��i necesare pentru executarea de lucr�ri pe durat� mai mare (1…2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantit��i ce se pot consuma în 30…60 minute de la preparare.
A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din p�r de porc, care se love�te de mân�, fie cu o bidinea din paie de orez �i o bucat� de tabl� îndoit� în form� de „S”, în acest caz o margine a tablei �inându- se cu o mân� iar de cealalt� margine se bate p�rul bidinelei.
A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face �i cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul c�reia se rote�te o perie cilindric� ac�ionat� de la exterior cu o manivel�. În cutie se toarn� compozi�ia de zugr�veal�, care prin rotirea periei �i lovirea acesteia de o pl�cu�� rigid� montat� deasupra ei, împr��tie stropii uniform pe pere�i.
A 3.6.8. Primul strat se formeaz� prin aplicarea unor stropi mai rari, dup� care se aplic� înc� 2-3 straturi pân� se uniformizeaz� întreaga suprafa��.
A 3.6.9. Colorarea pere�ilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio m�runt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugr�veli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugr�vit. În cazul în care se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuan�eaz� pentru fiecare strat în parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio m�runt nu se patineaz�.
A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplic� pe pere�i negletui�i, tencui�i �i dri�cui�i fin. A 3.6.11. Pe tencuial� se aplic� un grund dintr-o solu�ie de clei, preparat� dup� cum s-a
indicat la pct. 5.3.3.1.4. Dup� aplicarea �i uscarea grundului se aplic� pasta de ipsos cu o pensul� lat�. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafa�a peretelui �i smulgerea pensulei de pe suprafa��.
A 3.6.12. Pasta se prepar� în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob m�runt, în care se adaug� 0,020 kg/m2 ulei de in.
A 3.6.13. Dup� uscarea pastei se aplic� o zugr�veal�, care dup� uscare poate r�mâne nepatinat� sau poate fi patinat� pentru ob�inerea unor efecte estetice superioare.
A 3.6.14. Opera�ia de patinare const� în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate face �i cu cear� colorat�, preparat� din cear� de albine diluat� cu benzin� în propor�ie de 1,5 kg cear� la 8 litri benzin�, la care se adaug� colorant pân� la nuan�a cerut�. Solu�ia de cear� în benzin� preparat� cu cantit��ile de mai sus este suficient� pentru patinarea a 10 m2 de suprafa��. Coloran�ii folosi�i vor fi coloran�i speciali solubili în gr�simi �i se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu pu�in ulei. Aplicarea stratului de cear� se face cu o cârp� moale, curat� �i uscat�.
A 3.6.15. În lipsa coloran�ilor speciali pentru cear�, suprafa�a se poate patina cu o cârp� înmuiat� într-o zugr�veal� colorat� cu adaos de clei, dup� uscarea c�reia se lustruie�te cu cear� necolorat�.
64
63/63
ANEXA nr. 4
FI�A TEHNIC� DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)
„Fi�a tehnic� de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informa�ii referitoare la substan�ele �i produsele clasificate ca agen�i chimici periculo�i, inclusiv informa�ii consistente �i precise din „ Raportul Chimic de siguran��”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din „Fi�a tehnic� de securitate” s� poat� asigura utilizatorilor m�surile necesare pentru protec�ia s�n�t��ii oamenilor, siguran�� la locul de munc� �i în exploatare �i protec�ia mediului ambiant.
Informa�iile prev�zute în „Fi�a tehnic� de securitate” permit evaluarea riscurilor , ca �i stabilirea �i realizarea m�surilor de prevenire �i protec�ie a s�n�t��ii oamenilor �i mediului conform prevederilor din Anexa II a Regulamentului (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restric�ionarea substan�elor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:
Cap. 1 – Identificarea substan�ei/amestecului �i a societ��ii; Cap. 2 – Identificarea pericolelor; Cap. 3 – Compozi�ie/informa�ii privind componen�i(ingredientele); Cap. 4 – M�suri de prim ajutor; Cap.5 – M�suri de stingere a incendiilor; Cap.6 – M�suri în cazul pierderilor accidentale; Cap.7 – Manipulare �i depozitare; Cap. 8 – Controlul expunerii/protec�ia personal�; Cap.9 – Propriet��i fizice �i chimice; Cap. 10 – Stabilitate �i reactivitate; Cap. 11 – Informa�ii toxicologice; Cap. 12 – Informa�ii ecologice; Cap. 13 – Considera�ii privind eliminarea; Cap. 14 – Informa�ii privind transportul; Cap. 15 - Informa�ii privind reglementarea; Cap. 16 – Alte informa�ii .
Furnizorul unui produs are obliga�ia de a comunica informa�ii privind substan�ele aflate în concentra�ii de peste 0,1% din greutate �i care fac parte din categoria substan�elor care trebuie introduse în Anexa XIV din Regulamentul (CE) nr 1907/2006 (CMR categoria 1 �i 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc).
„Fi�a tehnic� de securitate” va trebui pus� la dispozi�ie �i pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor Regulamentul (CE) nr 1907/2006.
�
65
