1. Introducere

Responsabilitatea social corporativă, concept apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, reprezintă în principal un angajament luat față de societate și față de părțile implicate în ceea ce privește acțiunile din sferă activității economice ale unei companii, luând amploare odată cu creșterea economică și cu intensificarea rolului marilor companii în societate. Conceptul se aplică tuturor categoriilor de companii, de la microîntreprinderi până la multinaționale.

În prezent, mai mult ca niciodată, la nivel internațional există preocupări pentru asigurarea unui echilibru între interesul personal al firmelor și morală, deoarece dezvoltarea economică a unei companii nu presupune doar obținerea profitului, ci și reinvestirea acestuia. Pentru ca succesul unei companii să fie garantat, această nu are nevoie doar de capital financiar și resurse umane, ci are nevoie să își creeze încredere și o reputație bună în cadrul relațiilor cu clienții și celalte părți interesate. În ultimii ani s-a observat că prin abordarea unor strategii de responsabilitate socială corporativă, companiile câștiga încredere în rândul partenerilor săi, și astfel, se pot menține mai mult pe piața pe care activează. Acest subiect al responsabilității sociale este unul actual și îndelung dezbătut, atât în literatura de specialitate cât și la nivelul guvernelor care văd prin abordarea acestui concept un mod de opri efectele dăunătoare ale activității companiilor. Interesul deosebit acordat de guvernanță socială se referă la legătura dintre evoluția unei companii, reprezentată prin situațiile financiare care sunt în legătură directă cu rezultatele extra-financiare, cum ar fi indicatori legați de probleme de mediu, sociale și de guvernanță.

Datorită interesului crescut a acestui concept, Comisia Europeană recunoaște responsabilitatea socială corporativă, această fiind definită ca " un concept prin care companiile integrează preocupările sociale și de mediu în activitățile lor comerciale și în interacțiunea cu factori implicați, pe o bază voluntară"1 . Deci putem reține că, CSR reprezintă o întreagă cultură de afaceri care include drepturile consumatorului, etică în afaceri,echitate socială și economică, tratarea în mod corect a forței de muncă, relații transparente cu autoritățile publice și utilizarea unor tehnologii care să nu dăuneze mediului înconjurător.

Concluzia desprinsă atât din perspectivă economică, cât și socială, este că responsabilitatea socială corporativă, prin formele și politicile strategice adoptate este un mod prin care atât initatorii acestor acțiuni, cât și beneficiarii programelor au de câștigat, atunci când aceste demersuri sunt concepute și derulate responsabil.

2. Literature review1 Site-ul CSR Romania - www.csr-romania.ro

Încă de la apariția conceptului de responsabilitate socială corporativă, au existat numeroase discuții și studii empirice ce privesc legătura dintre responsabilitatea socială corporativă în cadrul unei firme și performanța financiară a acesteia datorată aplicării principiilor CSR. Deși s-au realizat numeroase studii și au fost calculați diverși indici, în priviinta acestui concept au rămas unele întrebări la care răspunsurile nu au fost concludente. Rezultatele studiului au arătat că cercetătorii au recunoscut că relația nu este una statică, ci se modifică, în timp. Mai mult, în lucrare se observă că principiul responsabilitatii sociale corporative a fost din ce în ce mai dezbătut în țările în curs de dezvoltare şi în cazul anumitor activități industriale. Weisheng, Lu., Chau. K.W. (2013)2 au realizat o analiză a principalelor studii empirice realizate de-a lungul anilor. Aceștia au observat că dimensiunea firmei, industria din care face parte firma, structura capitalului, indicatorii de rentabilitate financiară și riscul firmei au fost variabilele cele mai frecvent utilizate pentru a explica relația dintre responsabilitatea social corporativă și performanță financiară. Pe lângă variabilele menționate mai sus, au fost identificate și alte variabile care au determinat rezultate importante cercetărilor realizate, cum ar fi cheltuielile de cercetare-dezvoltare și cheltuielile de marketing (variabile utilizate în studiul lui Andersen și Dejoy's- 2011)3, vârsta firmei, rata de rentabilitate și rata de creștere a firmei.

In anul 2015, un studiu publicat de Catherine Janssen, Sankar Sen, CB Bhattacharya(2015)4 pune în evidența faptul că multe dintre companiile care activează în prezent pun un mare accent pe responsabilitatea socială corporativă, măsură care aduce firmei o bună reputație, protejând-o astfel de impactul negativ al eventualelor crize ce pot apărea. Totuși, impactul CSR asupra opiniei publice în cazul declinurilor economice este mult mai complex. Pornind de la așteptările părților interesate ale unei firme la RSC studiul prezintă un cadru care să determine înțelegerea mai precisă a rolului RSC în situații criză și cum se poate gestiona. Acest cadru pune în evidență faptul că RSC joacă patru roluri importante și anume: crește atenția stakeholderilor la crizele financiare, arată efectul nerespectării atribuțiilor persoanelor din firmă, crește așteptările și modifică evaluările stakeholderilor în situații de criză. Articolul prezintă faptul că pentru anumite companii implementarea unor strategii de responsabilitate socială corporativă poate izola companiile și poate atenua reacțiile negative ale părților interesate, însă pentru altele poate crea chiar un efect advers. De la evitarea dezastrelor până la dezvoltarea unor afaceri cu practici social senzitive, companiile din întreaga lume își dedică în ultimul timp resurse și eforturi fără precedent acestor inițiative de responsabilitate socială în speranța că acestea vor crea valoare colectivă atât pentru firmă, cât și pentru societate și mediul înconjurător. Un alt studiu realizat de Minor și Morgan (2011)5asupra firmelor care au retras de pe piață produse defecte, efectuat pe toate companiile ce alcătuiesc S&P500 cu date referioare la perioada 1991-2006, a

2 Weisheng Lu, K.W. Chau, Hongdi Wang, Wei Pan (2013), A decade's debate on the nexus between corporate social and corporate financial performance: a critical review of empirical studies 2002-2011 (Journal of Cleaner Production, p. 195-206)3 Andersen, M.L., Dejoy, J., 2011. Corporate social and financial performance: the role of size, industry, risk, R&D and advertising expenses as control variables.( Bus. Soc. Rev. 116, 237e256)4 Catherine Janssen, Sankar Sen, CB Bhattacharya (2015), Corporate crises in the age of corporate social responsibility, (Business Horizons (2015) 58, 183—192)5 Minor, D., & Morgan, J. (2011). CSR as reputation insurance: Primum Non Nocere. California Management Review, 53(3), 40—59.

arătat că prețurile acțiunilor au scăzut mai puțin semnificativ în cazul celor care erau responsabile din punct de vedere social.

Responsabilitatea socială corporativă reflectă eforturile strategice ale unei companii de a crea fie o valoarea comună, fie crearea unei "valori economice într-un mod prin care să se creeze valoare și societății prin abordarea nevoilor și provocărilor cu care se confruntă" (Porter & Kramer, 2011, p 64)6. Modalitățile prin care companiile implementează acest concept se îndreaptă spre o varietate de probleme cum ar fi diversitate, mediu înconjurător, drepturile omului, dezvoltare economică, etc.) realizate prin diverse inițiative cum ar fi programe de voluntariat, dezvoltarea unor afaceri de responsabilitate socială, clauze de promovare, etc. Însă, autorii au arăt faptul că elementele surprinse că fiind determinante ale CSR nu garantează că prin asumarea unor măsuri de responsabilitate socială corporativă, vor fi automat protejate împotriva crizelor. Atenția acordată acestori roluri determină părțile interesate să caute preventiv răspunsuri la potențiale crize, și astfel, efectul unei crize asupra companiei să fie diminuat. Concluzia acestui studiu a pus în evidența faptul că adoptarea unei poziții responsabile din punct de vedere social corporativ nu aduce neapărat salvarea firmei, ci prin înțelegerea modului în care măsurile de CSR luate din timp acționează, se putea ajunge la rezultate mult mai favorabile, firmele trebuind să integreze în mod eficient aceste strategii, pentru a-i ajută pe manageri să poată gestiona în mod eficient situațiile tensionante ce pot apărea în viața unei companii.

Totuși, influența practicilor de guvernantă asupra conceptului de responsabilitate socială a firmelor nu a fost cercetată îndelung, iar majoritatea studiilor s-au concetrat asupra pieței americane. Autorii studiului „Corporate social performance, ownership structure, and corporate governance in France”7 fac o cercetare asupra pieței din Franța, piață predominată de afaceri de familie și preiau date din alte studii care prezintă faptul că mai mult de jumătate din firmele din Franța sunt controlate de familii, mult mai mult față de 44%, media pe Europa. Deasemenea, conform unui alt studiu citat în articol, Franța diferă de alte țări europene prin faptul că dispune de două sisteme financiare, unul predominant-centrat pe familie, iar altul centrat pe sistemul bancar. Din punct de vedere al contextului legal, Franța este o societate de drept civil, în care protecția acționarilor minoritari este relativ scăzută și există puține preluări ostile.

Studiul încearcă să demonstreze prin utilizarea unei regresii în care performanța socială corporativă este folosită ca variabilă dependentă, ce impact are concentrarea puterii și ce avantaje pot obține acționarii prin responsabilitate sociale, tipurile de acționari (firme deținute de familii sau investitori instituționali) și rolul guvernanței corporative. Aceste concepte au dus la formularea unor ipoteze care stau la baza studiului și anume: faptul că există o relație negativă între concentrarea puterii și performanța socială, firmele deținute de familii au un impact pozitiv asupra performanței sociale, nu există nicio influența din partea investitorilor instituționali asupra performanței sociale a companiei, există o legătură pozitivă între practici de bună guvernanță și performanța socială, și nu în ultimul rând faptul că există o legătură între nivelul de independența al conducerii administrative și performanța socială.

6 Porter, M. E., & Kramer, M. R. (2011). The big idea: Creatingshared value. Harvard Business Review, 89(1/2), 62—77.7 Isabelle Ducassy, Sophie Montandrau-Corporate social performance, ownership structure, and corporate governance in France, Research in International Business and Finance 34 (2015) 383–396

Rezultatele acestui studiu asupra firmelor din Franța arată că există o influență negativă a concentrării puterii acționarilor asupra performanțelor sociale, adică acționarii majoritari sunt reticenți la utilizarea resurselor în scopul CSR de care ar beneficia și celelalte părți interesate. Dispersarea proprietății îmbunătățește performanța socială, ceea ce demonstrează că prin implicarea puternică a managerilor în acțiuni sociale, aceștia pot rezolva cu ușurință conflictele dintre acționari și ceilalți stakeholderi. Tot pentru setul de firme analizate, se pare că tipul de proprietate (instituțional sau de familie) nu are influența asupra responsabilității sociale, însă firmele deținute de familii sunt mai puțin interesate să utilizeze resurse strict în acest scop, chiar dacă interesele lor nu sunt doar de natură economică. De asemenea, gradul de independență a persoanelor din administrație are o influența deosebită, întrucât performanța socială crește odată cu numărul de persoane independente din administrație. Celelalte variabile utilizate ale studiului nu au avut rezultate semnificative astfel încât să influențe într-un mod sau altul rezultatul cercetării.

Un alt studiu ce ne-a atras atenția este Corporate Social Responsibility: A Case Study Of TATA Group8, în care autorii prezintă entitățile față de care o companie care activează în diverse domenii trebuie să își asume anumite responsabilități. Obiectivele de responsabilitate socială corporativă sunt structurate pe mai multe ramuri, însă resursele și eforturile luate de fiecare companie în parte sunt diferite, însă esența acestor acțiuni se păstrează. O companie performantă și interesată de efectele pe care le creează desfășurarea activității sale trebuie să aibă în vedere responsabilitatea față de ea însăși, adică obținerea stabilității și a profitului și îndreptarea acțiunilor către expansiune; trebuie să fie responsabilă față de acționari prin asumarea angajamentului că investițiile acestora sunt păstrate în siguranță și le este garantată rentabilitatea investiției; responsabilitate față de angajați, considerată cea mai importantă parte a unei firme, companiile fiind îndemnate să asigure acestora un mediu de lucru plăcut, activității de recreere, comportament imparțial și stimulente salariale, dar se pune și accentul pe implicarea acestora în deciziile luate; responsabilă față de statul în care activează, afacerile să fie făcute în mod transparent, să se supună legislației în vigoare și să își achite obligațiile fiscale; responsabilitate față de clienți prin respectarea standardelor de calitate, politică de prețuri și de comercializare a produselor; și nu în ultimul rând responsabilitatea față de mediul înconjurător prin reducerea poluării și a risipei, dar și prin producerea unor produse biodegradabile. Concluzionând, obiectivul principal al CSR este acela de a se implica activ și responsabil în relațiile cu celelalte părți interesate.

3. Studiu de caz: Responsabilitatea socială în cadrul companiilor franceze

8Amit Kumar Srivastava, Gayatri Negi, Vipul Mishra, Shraddha Pandey- Corporate Social Responsibility: A Case Study Of TATA Group, Journal of Business and Management Vol. 3, Issue 5 (Sep,-Oct. 2012), PP 17-27

Conceptul de responsabilitatea socială (Corporate Social Responsibility) se referă la contribuția pe care ar trebui să o aibă companiile la dezvoltarea societății moderne. Comisia Europeană definește Responsabilitatea Socială Corporativă ca fiind „ un concept prin care companiile integrează preocupările sociale în activitățile lor comerciale și intereacțiunile cu stakeholderi, în mod voluntar” 9

Tema responsabilității sociale corporative a fost si va ramane unul dintre subiectele predilecte in literatura de specialitate. In studiul lor, Orlitzky, Schmidt si Rynes (2003)10 au analizat relatia dintre performanta sociala a companiilor la nivel global si cea financiara, in perioda 1972-1997. Pentru masurarea profitabilitatii financiare autorii au folosit rentabilitatea actiunii companiilor, iar rezultatele obtinute au confirmat faptul ca exista o relatie pozitiva intre performanta financiara si cea sociala a companiilor analizate. Acest studiu empiric, precum si celelalte studii empirice din literatura de specialitate, prezentate in prima parte a proiectului, ne-au ajutat sa identificam influenta anumitor factori ai responsabilitatii sociale asupra profitabilitatii companie si pe care ii vom utiliza in realizarea studiului de caz.

Baza de date și metodologia cercetării

Scopul acestui studiu este de a evidenția corelația dintre performanța financiară și gradul de responsabilitate al companiilor franceze. Cu alte cuvinte, principala motivație a acestui studiu este de a evidenția rolul indicatorilor responsabilității sociale corporative în determinarea performanței financiare a companiilor franceze. Prin intermediul unor instrumente econometrice , acest studiu încearcă să analizeze impactul unei serii de factori care măsoară gradul de responsabilitate asupra performanței financiare a societății. Având în vedere acest lucru, analiza empirică este realizată cu ajutorul unui model de regresie multiplă.

Modelul de regresie analizează impactul a patru factorii care măsoară gradul de responsabilitate socială: comunitate, angajați, mediu și guvernanta asupra performantei companiilor.

În vederea indentificarii factorilor de responsabilitate socială ce influențează performanța companiilor am realizat un model de regresie multiplă care se bazează pe o bază de date compusă dintr-un eșantion de 81 de firme franceze, iar perioada de timp avută în vedere este anul 2014. Pentru realizarea bazei de date am preluat datele necesare realizării studiului empric de pe site-ul crshub.com, site ce pune la dispoziție informații despre aproximativ 291 companii franceze, însă, în funcție de disponibiliatatea datelor și pentru ceilalți indicatori folosiți prezentul studiu se bazează pe 81 de companii franceze, analizate în perioada 2014.

Având în vedere studiile empirice prezentate anterior, am utilizat pentru analiză patru variabile independente, și anume: comunitate, angajați, mediu și guvernanță, iar variabila dependentă utilizată în vederea realizării prezentului studiu este rentabilitatea economică (ROA). Descrierea variabilelor folosite, precum și formulele utilizate în vederea măsurării acestora sunt prezentate în Tabelul 3.1.

Tabel 3.1. Variabile dependente/independente9 Comisia Europeana, 2001,p.810 Orlitzky, M., Schmidt, F.L. & Rynes, S.L. (2003), Corporate social and financial performance: A meta-analysis (Organization Studies, 24(3), pp.403-441.).

Variabile Descriere

Variabila dependenta

Profitabilitatea firmei

În studiile empirice realizate până în prezent (Orlitzky (2003)) s-a constatat că între performanța financiară a companiei, măsurată prin indicatorul ROA și performanța socială există o relație pozitivă. Variabile independente

ComunitateaComunitatea este măsurată prin gradul de implicare al companiei în proiecte de caritate și în problemele locale al societății.

Angajatii Indicatorul social angajați este măsurat prin beneficiile, precum și nivelul de siguranță și educare oferit angajatilor societății.

Mediul Indicatorul social mediu este măsurat prin politicile în privință mediului și administrarea resurselor

Guvernanta Guvernanță este măsurată prin transparența, raportare și etică în conducere.

Sursa: prelucrare proprie

Modelul de regresie folosit pentru analiză l-am realizat cu ajutorul programului Eviews 7, având următoarea structură:

în formă generală:Yi=α0+ α1X1+ α2X2+…+ αiXi+εt ; i=1,2,…,49;

unde: Yi= variabila dependentă a modelului pentru fiecare companiei=numărul de companii din eșantionul de studiu;t= anul de analiza 2014;Xi= variabilele independente ale modelului pentru fiecare companie iα1…4= coeficientul modelului de regresie ;α0 = coeficientul liber al modelului și reprezintă rezultatul modelului atunci când celelalte variabile ale modelului sunt 0;εt= variabila reziduală a modelului, cu medie zero și varianță constantă;

în formă normală:

ROA i= α0+ α1 Comunitateait+ α2angajatiit+ α3 Mediulit + α4Guvernantait;

Rezultatele si analiza modelului de regresie

In această secțiune vom prezenta modul în care evoluează profitabilitatea financiară a firmelor analizate, în anul 2014, ca urmare a impactului generat de variabilele independente: comunitatea, angajați, mediul și guvernanță.

Analiza descriptivă

Pentru a obține o viziune de a ansamblu asupra relației dintre performanța financiară și cea socială a firmelor franceze în perioada 2014 am apelat la statistica descriptivă. Tabelul 3.2 prezintă statistica descriptivă a variabilelor utilizate în prezentul studiu. Acest tabel prezintă media, mediana, minimul, maximul, deviația standard și oferă o prezentare generală a caracteristicilor datelor.

Tabel 3.2 Statistica descriptiva

Variabile ROA Comunitate Angajati Guv MediuMedia 0.0352 57.3703 66.4691 54.9135 62.5308

Mediana 0.0345 58.0000 68.0000 56.0000 64.0000Maxim 0.1712 69.0000 77.0000 65.0000 75.0000Minim -0.1444 46.0000 41.0000 35.0000 39.0000

Deviatia Standard

0.0362 5.7062 6.1483 5.4936 6.0602

Unit root test

(probability)

0.0000* 0.0000* 0.0000* 0.0000* 0.0000*

Jarque-Bera 230.6952(0.8961)*

2.7347(0.2547)*

45.6120(0.3412)*

19.6744(0.2978)*

25.9743(0.3098)*

Observatii 81 81 81 81 81*nivelul de semnificatie ales este 10%Sursa:calcule proprii utilizand programul econometric Eviews 7

Din Tabelul 3.2. putem observa că media profitabilității financiare a întreprinderilor franceze analizate în anul 2014 este de 3.53%. Acest lucru semnifică faptul că întreprinderile franceze tind să aibă o rată a profitabilității financiare destul de scăzută. De asemenea se remarcă faptul că întreprinderile franceze acorda cea mai mare importanță angajaților, acest indicator având o medie de 66.46, fiind urmat apoi de indicatorul mediu, cu o medie de 62.5308, iar pe ultimele locuri clasându-se comunitatea și guvernanța, ceeea ce semnifică faptul că acești indicatori sunt mai puțin apreciați de către companiile franceze.

În ceea ce privește normalitatea se observă faptul că seriile de date utilizate au o distribuție normală, probabilitățile asociate testului Jarque-Bera fiind mai mari decât pragul de semnificație ales. Astfel, ipoteza de normalitate se confirmă.

Rezultatele modelului de regresie

În continuare vom prezenta rezultatele obținute în urma estimării parametrilor modelului de regresie. Pentru estimarea parametrilor am folosit metoda OLS (metoda celor mai mici pătrate) cu ajutorul programul econometric Eviews 7. Rezultatele analizei modelului de regresie multipla sunt prezentate în Tabelul 3.3.

Tabel 3.3 Rezultatele estimarii modelului de regresieDependent Variable: ROAMethod: Least SquaresDate: 04/11/15 Time: 22:21Sample: 1 81Included observations: 81

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

ANGAJATI -0.001012 0.000733 -1.381503 0.0711COMUNITATE 0.000846 0.000748 1.130317 0.0919

MEDIU 0.001129 0.000758 1.488280 0.0808C -0.016573 0.056076 -0.295546 0.7684

R-squared 0.158732    Mean dependent var 0.035280Adjusted R-squared 0.122059    S.D. dependent var 0.036277S.E. of regression 0.035874    Akaike info criterion -3.769464Sum squared resid 0.099097    Schwarz criterion -3.651220Log likelihood 156.6633    Hannan-Quinn criter. -3.722023F-statistic 21.60152    Durbin-Watson stat 1.862080Prob(F-statistic) 0.095913

*nivelul de semnificatie ales este de 10% Sursa: calcule proprii utilizand programul econometric Eviews 7

În urma estimării ecuației de regresie variabila guvernanță nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, astfel am estimat un nou model de regresie prezentat în Tabelul 3.3.Conform Tabelului 3.3. toți factorii utilizați sunt semnificativi din punct de vedere statistic, având P-value mai mică decât 0,1 (nivelul de semificație ales).

Ecuația de regresie este următoarea:

ROA=-0.01657-0.0010 angajati+0.0008 comunitate+0.0011 mediu;

Semnificația parametrilor

Din analiza ecuației de regresie și a rezultatelor prezentate în Tabelul 3.3 observăm faptul că indicatorul angajați este semnificativ din punct de vedere statistic și corelat negativ cu rentabilitatea firmei, ceea ce înseamnă că în cazul unei creșteri cu 1% a acestei variabile gradul de îndatorare va scădea cu 0,0010 puncte procentuale.

În ceea ce privește comunitate si mediul inconjurator, aceaste variabile sunt corelate pozitiv cu performanța firmei, ceea ce înseamnă că în cazul unei creșteri cu 1% a acestor variabile, rentabilitatea va creste cu 0.0008, respectiv 0.0011 puncte procentuale. Altfel spus profitabilitatea firmei crește cu cât se implică mai mult proiectele locale ale societății, precum și în proiectele în privință mediului înconjurător.

Pentru ca acest model de regresie să poată fi considerat ca fiind complet, trebuie să menționăm că valoarea tremenului liber (c=-0.01657) semnifică faptul că factorii care nu au fost incluși în model nu prezintă o influență semnificativă aupra rentabilitatii firmei.

Validitatea modelului

Pentru a putea analiza validitatea modelului trebuie să avem în vedere comparația dintre F-statistic și pragul de semnificație 10%. Astfel, conform rezultatelor estimării modelului de regresie prezentate în Tabelul 3.3. putem spune că modelul de regresie este valid și poate fi utilizat pentru analiza relatia dintre profitabilitatea companiilor franceze și variabilele independente folosite, probabilitatea testului F-statistic (Prob(F-statistic)) fiind 0,0959, mai mică de 0,10.

Valoarea coeficientului de determinare R2 (R-squared) și a coeficientului de determinare ajustat R2 ajustat (Adjusted R-squared) reprezintă în ce măsură modelul de regresie explică dependența dintre variabile. Astfel, modelul folosit explică în proporție de 15.87% , respectiv 12.20% variația profitabilitatii, un grad scăzut de explicare a modelului. De asemenea putem afirma facptul ca fenomenul de autocorelatie nu exista, valoarea testului Durbin-Watson fiind apropriata de 2.

Concluziile studiului empiric

Conform rezultatelor obținute în urma estimării modelului de regresie factorii specifici ai responsabilității sociale care influențează profitabilitatea companiilor franceze sunt: angajații, comunitatea și mediul înconjurător. Se constată o relație pozitivă între profitabilitatea firmei și variabilele comunitate și mediul înconjurător, relație ce poate fi explicată prin faptul că odată cu contribuția societății la programele sociale crește și gradul de încredere al investitorilor și a comunităților locale în respectiva companie, compania dând dovadă de mai multă responsabilitate.

După cum am putut observa în cazul studiilor făcute atât asupra firmelor din Franța, cât și a celor din alte țări în principal, indicatorii care impacteaza rezultatele economice în mod direct ale firmelor care implementează strategii de responsabilitate socială sunt comunitatea și mediul înconjurător. Aceste două variabile sunt cele de la care au pornit în principal aplicarea acestor demersuri sociale din partea firmelor.

La fel ca și în studiul citat în această lucrare în care autorii susțineau că structura firmelor franceze (afaceri de familie sau firme instituționale) nu a formulat nicio concluzie, indicatorul guvernanță pentru setul de firme din Franța nu a avut un impact concludent, astfel că a fost scos din modelul econometric pentru a putea observa mai bine impactul celorlalți factori.

Indicatorul social legat de mediu are cel mai mare coeficient în ecuația de regresie a indicatorului de rentabilitate economică, ceea semnifica faptul că pentru companiile ce activează pe piața franceză implicarea într-o mai mare măsură în activități sociale legate de protecția mediului și reducerea resurselor utilizate generează o rentabilitate economică mai mare.

Astfel, putem concluziona faptul că implicarea societăților în proiecte de caritate, de responsabilitate socială aduce un efect pozitiv asupra profitabilității companiei, iar utilizarea actiunilor de responsabilitate sociala vizează obținerea unui succes în afaceri într-o manieră etică, cu respect atât pentru oameni, cât și pentru comunități și mediu înconjurător.

4. Bibliografie

1. Amit Kumar Srivastava, Gayatri Negi, Vipul Mishra, Shraddha Pandey- Corporate Social

Responsibility: A Case Study Of TATA Group, Journal of Business and Management Vol. 3,

Issue 5 (Sep,-Oct. 2012), PP 17-27

2. Andersen, M.L., Dejoy, J., 2011. Corporate social and financial performance: the role of size,

industry, risk, R&D and advertising expenses as control variables.( Bus. Soc. Rev. 116,

237e256)

3. Catherine Janssen, Sankar Sen, CB Bhattacharya (2015), Corporate crises in the age of

corporate social responsibility, (Business Horizons (2015) 58, 183—192)

4. Isabelle Ducassy, Sophie Montandrau-Corporate social performance, ownership structure,

and corporate governance in France, Research in International Business and Finance 34

(2015) 383–396

5. Minor, D., & Morgan, J. (2011). CSR as reputation insurance: Primum Non Nocere.

California Management Review, 53(3), 40—59.

6. Orlitzky, M., Schmidt, F.L. & Rynes, S.L. (2003), Corporate social and financial

performance: A meta-analysis (Organization Studies, 24(3), pp.403-441.). Articolul a fost

preluat din studiul UNEP Finance Initiative & Mercer. (2007) Demystifying Responsible

Investment Performance.

7. Porter, M. E., & Kramer, M. R. (2011). The big idea: Creating shared value. Harvard

Business Review, 89(1/2), 62—77.

8. Weisheng Lu, K.W. Chau, Hongdi Wang, Wei Pan (2013), A decade's debate on the nexus

between corporate social and corporate financial performance: a critical review of empirical

studies 2002-2011 (Journal of Cleaner Production, p. 195-206)

9. Site-ul CSR Romania - www.csr-romania.ro

10. Site-ul : http://www.csreurope.org/