GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 146, UL 146, UL 146, UL 146, UL 146, IULIE 2018IULIE 2018IULIE 2018IULIE 2018IULIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 6

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 3

- pag. 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

VINERI1600-1630 Primirea invitaþilor în sala mare de ºedinþe a

Primãriei oraºului Agnita1630-1700 Parada portului popular1700-1730 Deschiderea oficialã1730-2230 Spectacol folcloric Centenar- Ansamblu folcloric Cununa- Ansamblu folcloric Doina Prutului - Republica Moldova- Grupul Tradiþional „Vãlenãºiþele “ din Cahul - Republica

Moldova- Ansamblul Folcloric Alma Vii- ªcoala Gimnazialã G.D. Teutsch Agnita- Ansamblul de dans al Clubului Elevilor Agnita- Ansamblul de copii al Casei de Culturã Agnita

„Hârtibaciul“- Recital folcloric: Tin Vasilescu, Ioana Bogdan, Rãzvan

Nãstãrescu, DJ MarushaSÂMBÃTÃ1700-1745 Cosmin Chelcea1745-1830 The Noise

În cadrul manifestãrilor cultural-sportive dedicate „ZilelorOraºului Agnita”, sâmbãtã,4 August, ora 09:30, la sala de sporta oraºului se va desfãºura turneul de tenis de masã „CUPAORA�ULUI AGNITA”.

Organizat cu sprijinul Consiliului Local AGNITA, turneulse înscrie în categoria „A”, national, ºi va reuni la start cca

PROGRAMUL ZILELOR CULTURALEALE ORAªULUI AGNITA

1830-1930 Trupa PLAY1930-2015 Emanoil Cârstea2015-2115 Riff2115-2215 Mircea Vintilã2215-2300 VescanDUMINICÃ1700-2200 - Parada Modei - ªcoala de Televiziune ºi

Modeling by Diana Cerciu- Ansamblul Folcloric Chirpãr- Marcel Pãrãu - solist vocal- Ansamblul Folcloric Moºna- Formaþia vocal - instrumentalã Nicolae Vâºtea- Ansamblul Folcloric Bruiu- Formaþia vocal - instrumentalã Târcã- Grupul BIS – umor- Eugen Pistol - solist vocal- Marian Buzilã - solist vocal- Ansamblul Folcloric Cununa Agnita- Recital Monica Opra - ºlagãre internaþionale

CUPCUPCUPCUPCUPA ORAªULA ORAªULA ORAªULA ORAªULA ORAªULUI AUI AUI AUI AUI AGNITGNITGNITGNITGNITAAAAA144 de amatori din toatã þara,grupaþi pe categorii valoriceconform clasamentului Amatur Romania.Vã aºteptãm cu dragsã ne bucurãm împreunã de frumuseþea ºi magia tenisului demasã, propunandu-vã apoi sã descoperiþi vechi obiceiuri ºitradiþii populare de pe Valea Hartibaciului, muzicã ºi voie bunã,ca de „Zilele Oraºului Agnita” Csaba Zedler

109 ani de la naºtereafilozofului-scriitorConstantin Noica

COMUNICAT DE PRESÃ

Un gând cuminte adresat unuiOm drag inimilor noastre

GAL MICROREGIUNEAHÂRTIBACIU DEZVOLTÃVALEA HÂRTIBACIULUI

COMUNA BRUIU, OAZÃDE LINIªTE ªIFRUMUSEÞE

Întâlnirea Internaþionalãa Tineretului Ortodox

(ITO) din 2018 va avea locla Sibiu

Piesã de tPiesã de tPiesã de tPiesã de tPiesã de teatreatreatreatreatru pentru pentru pentru pentru pentru copiiiu copiiiu copiiiu copiiiu copiiidin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiu

20 de sfaturi pentru otinereþe liberã, de laPãrintele Constantin

Necula – ITO 2017

Adormirea MaiciiDomnului

Cliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulnosnosnosnosnostrtrtrtrtru de tou de tou de tou de tou de toaaaaate zilelete zilelete zilelete zilelete zilele

EctenieMaria Pãnãzan Lorinczi

Cântecele de ºezãtoare

pe Valea HârtibaciuluiProf. Mircea Drãgan – Noiºteþeanu

Amiaza în grãdina de gutuiFrancisc Lorinczi

TRUDÃEleonora Dorina Moldovan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Acþiunile preventive pe linie de circulaþie, ale

poliþiºtilor din Agnita ºi de la posturile de poliþiecomunalã arondate, sunt cele mai multecomparativ cu cele efectuate de aceºtia pe alte liniide muncã specifice. De aceea ºi ocupã un spaþiularg în aceste articole dedicate muncii de poliþie.Excepþie nu face nici aceastã lunã. Faþã de altedãþi, însã, evenimentele de circulaþie le vom tratala sfârºitul acestui articol.

Începem cu o clipã de reculegere pentruNaicu Ioan ºi pentru Pleºca Aurel-Cãlin, ambii dinAgnita, care ne privesc acum din altã lume. Primula dorit sã îºi aleagã singur momentul ºi modul încare sã pãrãseascã aceastã viaþã ºi ca urmare afost gãsit spânzurat în locuinþa sa. Nu suntsuspiciuni de omucidere cunoscute fiindproblemele medicale ale acestuia. Cel de al doilea,pãdurar de profesie, se afla în pãdure pentrumarcarea de copaci în vederea tãierii. La unmoment dat le-a comunicat celor cu care se aflacã a fost înþepat de o insectã, probabil o viespe, ºicã se simte rãu. Dus de urgenþã la spital, în ciudamanevrelor de resuscitare, a decedat din cauzaºocului anafilactic.

Sã ne reamintim cu aceastã ocazie cã liniadintre viaþã ºi moarte este una foarte finã ºi cãeste îndeajuns un ac de viespe sau o clipã deneatenþie pentru ca în urma noastrã sã rãmânãdoar amintirea ºi lacrimile celor dragi. Pentru unbiciclist din Agnita doar ºansa a fãcut ca acea liniesã fie puþin mai groasã, cam de câteva palme.Acesta s-a dezechilibrat ºi a cãzut iar ghidonulbicicletei l-a lovit în umãr ºi i-a provocat o contuzieputernicã ce a necesitat intervenþie medicalã. Dacãghidonul ar fi lovit ceva mai sus sau mai jos? Dacãar fi lovit stomacul? Sau inima? Sau gâtul?Intervenþia medicalã ar fi fost la fel de uºoarã?

Uneori nu ºansa este cea care ne decidedestinul, ci noi înºine. „ºi-a fãcut-o cu mâna lui !”nu-i aºa? Cu mâna lui ºi-a fãcut-o ºi Benchea Viorelde 40 de ani din Mihãileni. Acesta a fost reþinut ºiîncarcerat în arestul Inspectoratului de Poliþie aljudeþului Sibiu în urma unui mandat de executarea pedepsei cu închisoarea, emis de judecãtoriaTimiºoara pentru infracþiunea de tâlhãrie calificatã.

Tot „cu mâna lui” ºi-a fãcut-o ºi proprietarulunui imobil pe care nu-l mai locuia dar nici nu-lmai supraveghea decât foarte rar. Pentru cã, într-o perioadã ce acoperã aproape patru luni, nu poatepreciza data când i-a fost spartã casa de cãtrepersoane necunoscute, persoane ce au sustrasbunuri din imobil. Poate preciza doar paguba, înjur de 1.000 lei. În ziua de azi un sistem dealarmare sau de supraveghere cu camere videoeste destul de ieftin ºi uºor de instalat. Rezultatele,însã, pot fi peste aºteptãri.

În cazul accidentelor rutiere însã, de cele maimulte ori, efectul negativ al acestora este suportatde oameni nevinovaþi ºi nu de cel ce produceaccidentul. Astfel, la Agnita, G.G. de 50 de ani dinArpaºu de Jos a pierdut controlul volanuluiautoutilitarei pe care o conducea ºi a intrat încoliziune cu un autovehicul care circularegulamentar din sens opus. Victimã, pasagerulautovehiculului care circula regulamentar. Tot laAgnita V.O.M. de 44 de ani din Cluj a acroºat uºorpe K.S. de 47 de ani din localitate, care traversastrada regulamentar, ºi a pãrãsit locul accidentului.Vizionarea camerelor de supraveghere din oraº aconfirmat reclamaþia fãcutã de K.S. ºi a permisidentificarea lui V.O.M. în vederea aplicãriimãsurilor legale.

La Moard㺠N.L.C. de 22 de ani din Rãvãºel adepus plângere penalã pentru vãtãmare din culpãîmpotriva consãteanului sãu G.M.L. de 30 de ani.De ce? Pentru cã G.M.L., care conducea unautoturism fãrã sã posede permis de conducere, apierdut controlul volanului ºi a izbit un cap de podiar în urma incidentului N.L.C., pasager în maºinacondusã de acesta, s-a ales cu rãni ce au necesitat16-18 zile de concediu medical, conformcertificatului medico-legal.

Iatã cã am ajuns ºi la activitãþile preventivepe linie de poliþie rutierã. Activitãþi în urma cãroraau fost depistaþi conducând sub influenþa alcooluluiT.M. de 43 de ani din Agnita – 0,95 mg/l alcoolpur în aerul expirat, K.E. de 49 de ani din Jibert,Braºov – 0,42 mg/l, C.N.T. de 22 de ani din ValeaLungã – 0,49 mg/l, P.C.N. de 28 de ani din Beneºti– 0,43 mg/l, U.B.M. de 41 de ani din Agnita – 0,92mg/l, V.M.L. de 30 de ani din Baia Mare – 0,51mg/l. Fãrã drept de a conduce un vehicul pedrumurile publice pentru cã nu posedau permisde conducere au fost depistaþi C.C. de 20 de anidin Brãdeni, C.F.A. de 20 de ani tot din Brãdeni ºiL.N.C. de 24 de ani din Fofeldea. L.I. de 31 de anidin Sighiºoara ºi Z.C. de 15 ani din Merghindealconduceau vehicule înmatriculate în alte þãri darradiate din circulaþie în þara de origine, Z.C.neposedând nici permis de conducere.

Activitãþi preventive, intervenþii sauevenimente care le necesitã prezenþa sunt ocaziicare le permit poliþiºtilor de pe Valea Hîrtibaciuluisã vã dovedeascã cã sunt …

… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Întâlnim câteodatã oameni al cãror chipexprimã cele mai profunde sentimente pe careaceºtia le trãiesc. Întâlnim un tânãr pe a cãrui faþãvedem doar bucurie sau iubire. Un bãtrân arescrijelite semnele adânci ale unei vieþi chinuiteiar altul te priveºte senin cu înþelepciunea vârstei.O femeie strãluceºte de fericirea cu care îºi poartãsarcinã iar alta se întunecã de povara necazurilor.De regulã sunt oameni a cãror chip exprimã clipa,viaþa lor la acel moment.

Mi s-a întâmplat sã întâlnesc o persoanã pe acãrei faþã sã citesc o mare dezamãgire. ªi, firesc,am pus aceastã dezamãgire pe seama unorprobleme personale. Dar atunci când i-am stat maimult alãturi am constatat cât de mult am pututgreºi. Pentru cã de multe ori, în discuþiile la carelua parte, întreba retoric ce se întâmplã cu noi canaþiune. De ce nu suntem în stare sã facem ºi noilucrurile cum trebuie, cum le fac alþii. Alþii care,de cele mai multe ori, nu sunt atât de deºtepþi,inteligenþi sau adaptabili aºa cum suntem noi.

Veþi spune cã nu e ceva deosebit. Cã fiecaredintre noi ne gândim la lucrurile astea pentru cãne lovim de ele aproape zilnic. Corect. Dar câþidintre noi încercãm sã schimbãm aceastã stare delucruri? Câþi dintre noi încercãm sã schimbãmlucrurile de la vârf, aºa cum a avut ºansa aceastãpersoanã? Pe câþi dintre noi ne doare, ne doare cuadevãrat, când în ciuda efortului de a duce þaraspre mai bine constatãm cã lucrurile merg spremai rãu?

Ei bine, pe aceastã persoanã chiar o durea.Profund. O durere izvorâtã din experienþa munciila vârful unui minister. Din experienþa participãriila comisii ºi grupuri de lucru la nivel european ºiinternaþional. Din experienþa contactelor la vârfîn organismele europene. ªi din dezamãgireaprovocatã de mulþi dintre conaþionalii noºtri cufuncþii de conducere, ale cãror decizii erau înperfectã concordanþã cu interesele lor personaledar în deplinã contradicþie cu interesele naþionale.

Luaþi seamã! Vorbim de oameni care ar trebuisã ne reprezinte, pe noi ca þarã ºi popor, pe planinternaþional.

Atunci când am înþeles câtã experienþã, câtecunoºtinþe, câtã ºtiinþã avea aceastã persoanã mis-a pãrut ºi mai dureroasã dezamãgirea sa. Pentrucã se rãsfrângea asupra noastrã, a tuturor. Asupranoastrã, cei care ne alegem conducãtorii odatã lapatru ani. ªi o facem prost. Asupra noastrã, a celorcare ne blocãm în interesul nostru personal ºiimediat, fãrã sã ne gândim o clipã asupraconsecinþelor pe plan social. De câte ori nu ne-amexprimat votul dupã greutatea sau conþinutul plasei„donate” de candidaþi fãrã sã ne gândim cã înurmãtorii patru ani vom muri de foame iar þara vasãrãci?

ªi mi se pare potrivit sã citez un cioban carespunea cã a conduce o þarã este ca ºi cum aiconduce o afacere. Dar câþi dintre cei care rãspundde afacere ar pune la conducerea acesteia portarulunitãþii? Pentru cã asta facem noi cu þara. În locsã ALEGEM, oamenii potriviþi pentru a neconduce destinele, punem în posturi cheieportarul, ºoferul sau femeia de serviciu. Sau lupulpaznic la oi. ªi ne mirãm cã lucrurile merg prost.

Ca indivizi suntem deºtepþi, întreprinzãtori,adaptabili. Calitãþi pe care le dovedim mereu oricui.Ca naþiune, ca popor … avem o istorie plinã detrãdãri meschine, de decizii importante luate înpripã, de conducãtori egoiºti ºi fãrã coloanãvertebralã. Priviþi în istorie ºi veþi constata cã toþiacei conducãtori pe care îi considerãmreprezentativi pentru istoria noastrã, dacã îiraportãm la standardele actuale, au fost niºtedictatori. Începeþi cu Burebista, continuaþi cuMircea cel Bãtrân ºi ªtefan cel Mare ºi terminaþicu Ceauºescu. Sub conducerea lor naþiunea aevoluat.

Sub conducerea altora am fost vânduþi celuicare a dat mai mult. Gândiþi-vã ce averi au intrat,la propriu, în buzunarul conducãtorilor care auvândut þara ºi bogãþiile ei. Aur, argint, lemn, grâne,petrol, gaze … Cineva a avut interesul sã cumpereºi ei au vândut. Nu conta cã þara rãmâne sãracã.Important era ca buzunarul lor sã fie plin. Credeþicã acum este altfel? Vã reamintesc ce spunea unºef de partid aflat într-o importantã funcþie publicã,unde NOI l-am ales: „Cum sã plec din postul acestaaºa, ca prostul?”. Adicã fãrã sã se aleagã ºi el cuceva, acolo. Niºte bãnuþi, ceva proprietãþi, oareceinfluenþã. Cã deh, trebuie sã fii prost sã ajungi aºasus ºi sã nu profiþi. Important sunt EU nu alþii.Oare?

Gândindu-mã la toate acestea aproape cã m-am simþit strivit de dezamãgirea acelei persoanede care vã povesteam. Din înãlþimile, reale, dincare mã privea m-am simþit mic ºi neînsemnat.Dar nu atât de mic ºi neînsemnat încât sã nu încercsã schimb ceva. Chiar dacã doar prin cuvinte.

Cãtã V.

Am strâns cu migalã „cãuºului ritmuluiinimii mele tot mai bãtrâne” doar câteva dintreamintirile ºi întâmplãrile dragi mie, având ºiun pronunþat caracter personal. ªi acoperindfie chiar ºi numai ultimii 12 ani ai vieþii multîndrãgitului filozof teleormãnean, prin naºtere,ºi sibian prin adopþie. Mai precis: intervalulcalendaristic cuprins între anii 1975 - 1987.Atunci când a fost locatorul liniºtit al uneisãrãcãcioase cãmãruþe din Pãltiniºul umbrosºi curat de deasupra mult îndrãgitei saleMãrginimi a Sibiului. O perioadã care doaraparent a fost lipsitã de grijile materiale alemodestului sãu trai zilnic. Umbritã, însã, derepetatele semne îngrijorãtoare ale stãrii saletot mai precare de sãnãtate!

Cine a avut bucuria sã-l fi cunoscutpersonal, sau numai de a-l fi zãrit în treacãt, îºiaminteºte de plimbãrile sale zilnice pe cãrãriºi poteci de munte; de prezenþa lui aproapeneobservatã la masa modestã a cantineistaþiunii montane; de salutul sãu sincer adresatpânã ºi necunoscuþilor; de desele promenademeditative pe strãzile încãrcate de istorie aleSibiului, ca ºi pe uliþele ºi câmpurile celor maiapropiate sate. Bunãoarã, ale Rãºinarilorodihnei veºnice a întâiului Mitropolit Ortodoxal Ardealului, Sfântul Ierarh Andrei ªaguna, darºi satul naºterii ºi copilãriei poetului OctavianGoga ºi al filozofului Emil Cioran, colegul ºiprietenul sãu statornic încã din anii studenþieilor bucureºtene. Dar ºi uliþele lungi ºi strâmteale satului Gura Râului, cu amintirilepopasurilor unor vestiþi condeieri, precumGeorge Coºbuc, Ion Slavici, Lucian Blaga ºiRadu Stanca. Douã aºezãri mãrginene locuitede români vrednici de toatã lauda, mulþi dintreþãranii-oieri ºi pãdurari devenindu-i prieteniapropiaþi ºi gazde ospitaliere, fie la o gustarefrugalã sau la o vorbã de duh. Verile,cãrãuºindu-l în ºiregla cãruþelor cu mireasma

109 ani de la naºterea filozofului-scriitor Constantin Noica

(n. 25 iulie 1909,Vitãneºti, Teleorman – d. 4 decembrie 1987, Sibiu - Pãltiniº)ierburilor ºi florilor de câmp, iar iernile înfofolitîn cojoacele sãniilor trase de caii cu zurgãlãi.În vreme ce în Pãltiniº drumeþea când singur,când în compania unor prieteni sinceri sauapropiaþi discipoli. Printre ei ºi ospitalierii soþisibieni Ica ºi Aurel Cioran, fratele filozofuluide la Paris. Un alt om tare drag inimii sale,pânã în ultimele clipe ale vieþii, avea sã fiemeteorologul staþiunii Pãltiniº: modestul,inteligentul ºi sufletistul Nicolae Octavian, stinsdin viaþã la vârsta de aproape 90 de ani.Amândoi foºti deþinuþi politici în închisorilecomuniste. Ca urmare, permanentsupravegheaþi de oamenii Securitãþii. Dovadãcã meteorologul va fi nevoit, la un moment dat,sã îºi abandoneze atât serviciul cât ºi locuinþa.

Rememorând acei ani, adeseori mãîntrebam dacã nu cumva filosoful a ales acestelocuri sibiene liniºtite doar din dorinþa de aprelungi, în timp ºi în spaþiu, amintirea plãcutãa anilor petrecuþi într-o altã frumoasã aºezareturisticã a þãrii: Câmpulung-Muscel, între anii1949-1958 ! Pentru cã nu ºtiu sã fi regretatvreodatã, în scris sau în mãrturisiri vorbite, cãvitregiile vieþii ºi hazardul întâmplãrilorneîntâmplãtoare l-au purtat în acele locuri.Chiar dacã reprezentau domiciliu forþat, stabilitde autoritãþile acelor vremuri! ªi cu toate cãacea plãcutã ºi fructuoasã ºedere creativã aveasã se încheie cu condamnarea filozofului la 25de ani de muncã silnicã, plus confiscareaîntregii averi agonisite de el, sau moºtenitã dela pãrinþii ºi bunicii sãi. Beneficiind, în varaanului 1964, de graþierea generalã a deþinuþilorpolitici dupã ce va ispãºi o pedeapsã de ºaseani de detenþie grea în temuta închisoare de laJilava. Suficienþi, însã, pentru a-i strica întregulrost al vieþii de soþ ºi de tatã, ºubrezindu-idefinitiv sãnãtatea ºi liniºtea sufleteascã. Nuînsã ºi talentul înnãscut de scriitor, ca ºideºteptãciunea lui de filozof, cultivatã cu grijãºi perseverenþã!

Mai mult ca sigur cã toate acesteargumente au fost suficiente în hotãrârea sadefinitivã de a se apropia, pânã la sfârºitul vieþii,de Sibiul transilvan ºi de locuitorii satelormãrginene! De altfel, în repetate rânduri, Noicase exprimase sincer (uneori naiv, precum uncopil nevinovat), cum cã regretã cã nu-iardelean prin nãscare! Cã aºa simþea, cuadevãrat, o dovedeºte ºi faptul cã a ales Sibiul,ºi nu altã localitate din þarã, pentru a prezentafilele foto-copiate de el din vestitele ºi puþincunoscutele manuscrise ale „CaietelorEminesciene”, oferindu-le spre pãstraresecularei Biblioteci ASTRA.

Eveniment petrecut cu 30 de ani maidevreme decât inserarea respectivelormanuscrise, în volume distincte, de cãtreEditura Academiei Române, sub preºedinþiafilologului Eugen Simion. Iar acea nesperatã

ºi plãcutã premierã, consemnatã ca atare înistoria literaturii ºi culturii române, se petreceala Sibiu, în dupã-amiaza zilei de 15 ianuarie1985. Ca urmare, aniversarea a 135 de ani dela naºterea poetului avea sã se transforme într-o mare sãrbãtoare a culturii naþionale. Dovadãcã având în faþã acele comori eminesciene,glasul lui Noica vibra de emoþie ºi mândrie,determinându-l pe filozof sã rosteascãargumente ºtiinþifice incontestabile, privitoarela talentul inegalabil al poetului ºi lasurprinzãtoarea culturã enciclopedicã a OmuluiEminescu. Vorbele de atunci ale filosofului suntpãstrate într-o înregistrare audio, transformatã,între timp, în paginile-document ale unei cãrþiinedite. ªi, astfel, cei care voiesc sã-l cunoascãºi mai bine pe Mihai Eminescu, dar ºi pe„Gânditorul din Pãltiniº”, pe filozofulConstantin Noica, au la îndemânã ºi acestedovezi.

O altã lesnicioasã apropiere de spiritul luiNoica este ca mãcar în ziua naºterii sale (25iulie), precum ºi a morþii (4 decembrie), sã neoprim, cu smerenia cuvenitã, în faþamormântului sãu din cimitirul SchituluiMonahal al Pãltiniºului. Ajunºi aici, în miez devarã, sã aprindem fãclia unei lumânãri ºi sãaºezãm pe lespedea sa rece fie ºi numai o floarede câmp. Iar în iarnã sã rostim în gând, lângãal sãu mormânt, colindul din preajmaCrãciunului: „Trei pãstori se întâlnirã ºi aºa sesfãtuirã: / Haideþi fraþilor sã mergem / Floricelesã culegem / ªi sã facem o cununã / S-oîmpletim cu voie bunã / ªi s-o ducem luiHristos, sã ne fie cu folos”. Numai cã gesturilenoastre de stimã ºi recunoºtinþã ar trebui fãcutecât mai în tãcere, ca nu cumva sã-i tulburãmsomnul liniºtit! Dar ºi sã dãm mãrturie cã-lînþelegem ºi-l iubim pe sfãtuitorul cel mai dragtuturor românilor adevãraþi: pe MihaiEminescu!

Închei aceastã însemnare reportericeascãprin a-i propune cititorului de gazetã scrisã pehârtie de a zãbovi asupra înþelesurilor„Dialogului tãcerii”, gândit de singurul sãu fiu:arhimandritul Rafael Noica: „Taci, dacã nu aide spus ceva valoros; Taci, când eºti ispititsã vorbeºti; Taci, atunci când ai vorbitdestul; Taci, când eºti ispitit sã critici; Taci,pânã îþi vine rândul sã vorbeºti; Taci, cândai timp sã gândeºti înainte de a vorbi; Tacicând eºti provocat; Taci, atunci când eºtinervos ºi iritat; Taci, atunci când intri înBisericã, pentru ca Dumnezeu sã-þi poatãvorbi; Taci, când pleci de la Bisericã,pentru ca Duhul Sfânt sã poatã imprimaîn mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit!AMIN”.

Sibiu, luni, 23 iulie 2018Ioan Vulcan-AGNITEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

Proiectul „Strategia de dezvoltare a GALMicroregiunea Hârtibaciu 2016-2020”, dãroade frumoase. Finanþat prin intermediulaxei IV LEADER a PNDR 2014-2020, GALMicroregiunea Hârtibaciu îºi îndeplineºte zide zi rolul de dezvoltator al teritoriuluiHârtibaciu. Asociaþia GAL MH a câºtigat înanul 2016 o finanþare de cca 2,34 milioaneeuro, fonduri nerambursabile destinatelocuitorilor din zona Vãii Hârtibaciului cuscopul finanþãrii proiectelor prevãzute înstrategia de dezvoltare care a fost selecþionatãla finanþare în anul 2016.

Cum lucreazã GAL MH ºi cum poþi obþinefonduri europene de la GAL?

Locuitorii Vãii Hârtibaciului, care vor sãbeneficieze de fonduri europene, pentru aîncepe ori a dezvolta o activitate productivã,depun proiecte dupã regulile aprobate încadrul strategiei (www.gal-mh.eu ).Evaluatorii de la GAL MicroregiuneaHârtibaciu le analizeazã, iar pe cele mai bunedintre acestea le selecþioneazã ºi le aprobãpentru f inanþare. Ulterior selecþieiproiectelor la GAL MH, AFIR Romaniaverificã ºi aprobã activitatea GAL MH.

Pânã în prezent, GAL MH a selectatpentru finanþare 16 proiecte, în valoare totalade cca 1 milion de euro, în diverse domeniide activitate. Dintre acestea, 13 proiecte auprimit deja ºi aprobarea AFIR Româniapentru a fi contractate.

Vã prezentãm proiectele aprobate pânãîn prezent de GAL ºi de AFIR Romania,proiecte care vor primi bani europeni pentru

dezvoltare de mici afaceri:LISTA PROIECTELOR FINANÞATEPRIN GAL MH – Instalare de tineri

fermieri1. Sprijin pentru Instalarea Tânãrului

Fermier Mihalache Rudmina - Diana în CadrulExploataþiei din Sat ªelimbãr, Comunaªelimbãr, Strada Titian, nr.8, Judeþul Sibiu,Fresh Food & Fun SRL, ªelimbãr / ªelimbãr,- 40.000 euro

2. Instalarea Tânãrului Fermier -Hoaghea Anita PFA, Hoaghea Anita PFA,Caºolþ / com. Roºia, - 40.000 euro.

3. Instalarea Tânãrului Fermier - MihuleþI. Rares - Alexandru PFA, Mihuleþ I. Rareº -Alexandru PFA, Þichindeal / com. Nocrich, -40.000 euro.

4. Instalarea Tânãrului Fermier -Cojocarel Nicolae PFA, Cojocarel NicolaePFA, Marpod / com. Marpod, - 40.000 euro.

5. Instalarea Tânãrului Fermier - RusuV. E. Constantin Intreprindere Individualã,Rusu V. E. Constantin II, Chirpãr /com.Chirpãr, - 40.000 euro.

6. Instalarea Tânãrului Fermier - FrãþilãEugen - Alexandru Intreprindere Individualã,Frãþilã Eugen - Alexandru II, ªeica Mare /com. ªeica Mare, - 40.000 euro.

7. Dezvoltarea fermei mixte ArmeanMãdãlin - Marcel PFA, Armean Mãdãlin -Marcel PFA, Coveº / Agnita, - 40.000 euro.

8. Instalare Tânãr Fermier Sasu Nicolae- Cristian, Sasu Nicolae - Cristian PFA,Merghindeal / Merghindeal, - 40.000 euro.

Total proiecte - 320.000 euro

COMUNICAT DE PRESÃ

GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU DEZVOLTÃ VALEA HÂRTIBACIULUI

Centru de echitaþie Villa Abbatis, realizat cu fonduri europeneobþinute prin GAL Microregiunea Hârtibaciu.

Elena Curcean - Manager GAL MH

LISTA PROIECTELOR FINANÞATEPRIN GAL MH - Înfiinþare de activitãþi

non agricole1. Atelier Mobila Rusticã Sãsãuº, S.C.

Sãsãuº Rustic S.R.L., Sãsãuº / com. Chirpar,- 70.000 euro.

2. Investiþie în Producþia de UleiuriEsenþiale, Titiriga Ionuþ I.I., Merghindeal /com. Merghindeal, - 70.000 euro.

3. Bia Happy Memories, Radu BiancaAlexandra I.I., Radu Bianca Alexandra I.I., -50.000 euro.

4. Diversificarea Activitãþii SC BiologicaSRL prin Înfiinþarea unui Salon de Coafurã ºiCosmeticã, S.C. Biologica S.R.L, Chirpar /com. Chirpar, - 50.000 euro.

5. Fabricarea Brichetelor si Peleþilor, SC

Respectiv, pãrintelui-profesor Constantin Necula. Acestui eminent cadru didactic,deopotrivã mirean ºi duhovnic la prestigioasa Facultate de Teologie Ortodoxã „Sf. Ier-arh Andrei ªaguna”, din cadrul Universitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu, cu ocazia îm-plinirii, joi, 19 iulie 2018, a tinerei sale vârste de numai 48 de ani. Aºadar, evenimentulaniversar se petrece în vremea de acum a anotimpului vãratic al începutului seceriºuluiholdelor grânelor transilvane. O lucrare a þãranului român mereu prefaþatã de mareasãrbãtoare creºtinã a întregii þãri: cea a Sfântului ºi Slãvitului Proroc Ilie Tesviteanul.Iar cum într-o atât de fericitã împrejurare, scriitura gazetãreascã nu îºi prea gãseºtecel mai nimerit loc, îmi propun sã le ofer numeroºilor sãi admiratori plãcerea lec-turãrii unora dintre mãrturisirile ºi învãþãturile sale cele mai recent gândite, spuse sauscrise. Cu precizarea cã semnatarul acestei consemnãri gazetãreºti îºi exprimã cuven-itele scuze pentru eventualele omisiuni. Aºadar, luaþi aminte ºi þineþi minte: „Toatedorinþele cãlãtoresc, însã nu toate ajung la destinaþie”; „S-a ajuns ca oricine sã spunãorice cu urã despre oricine”; „Trebuie sã renaºtem nãdejdea cã întunericul nu poateînvinge lumina”; „Maica Domnului umple lumea cu inocenþa ei luminoasã”; „Astãzi nuiubim aºa cum iubeau bunicii noºtri, care se cãsãtoreau devreme, fãceau copii, îicreºteau, pregãteau moºtenire ºi cãutau sã îmbãtrâneascã înconjuraþi de cât mai mulþinepoþi”; „Copiii sunt un sector asumat. Nu pot fi obiectul, ci subiectul unei strategiieducaþionale (…) Copiii au devenit mai dependenþi de curent electric pentru i-Phone(telefonul mobil) decât de tata ºi mama. Tãiaþi curentul ºi luaþi-vã copiii de mânã”:

La festivitatea lansãrii cãrþii de poveºti „Ogorul cu îngeri”, amintitul preot-profe-sor, braºovean prin naºtere ºi sibian prin adopþie, oferea auditorului câteva constatãri,desprinse din actualitatea imediatã a vieþii în familie, cum ar fi: „Trãim într-o lume încare ecranul pare sã îngenuncheze cartea ºi în care touchscreen-ul tinde sã umileascãrãsfoitul paginii. (n.a. Touchscrenul fiind controlorul transmiterii informaþiei supertele-fonului celular). Citiþi copiilor poveºti, chiar de-s adolescenþi. Poveºti de citit seara,înainte de culcare. Ei sunt sensul propriei voastre poveºti de viaþã. Nu-i pierdeþi „dinpublic” nici pe adolescenþi. Ei doar se prefac cã nu le pasã. În fapt, le e dor de oîmbrãþiºare. Uneori se prefac sau se ruºineazã zicând cã nu au nevoie de aºa ceva.Faceþi-o noaptea. Sã nu le tulburãm minunata lor îngâmfare de a fi tineri”.

Alte câteva gânduri, în acelaºi context al subiectului: „Multe ºi felurite sunt me-seriile ºi îndeletnicirile oamenilor, însã cea mai veche dintre toate a fost, este ºi va fiimeseria de pãrinte de copii ºi de bunic de nepoþi ºi nepoate. Odatã începutã ea nu sesfârºeºte niciodatã. Cu ea nu-þi iei nici concediu de odihnã ºi nici concediu medical. Iarpentru asta nu eºti rãsplãtit cu salariu, ci cu infinite bucurii ºi griji, perioada proverbi-alilor „cei ºapte ani de acasã” prelungindu-se pânã dincolo de bãtrâneþea pãrinþilor decopii ºi bunicilor de nepoþi ºi nepoate. Cei care mereu sunt autodidacþi, pentru cã doar

viaþa îi învaþã sã fi ceea ce sunt. Tot aºa cum nici o lege din lumea asta, în afarã dereligie, nu ne învaþã sã ne iubim unii pe alþii. Ca urmare, cea mai veche, cea maicomplexã, cea mai grea ºi frumoasã profesie a omului rãmâne profesia de pãrinþi decopii ºi de bunici - sfãtuitori ºi ocrotitori pentru nepoþi ºi nepoate”; „Spuneþi-le copi-ilor noºtri cã Liviu Rebreanu a scris întâi în maghiarã, copiii învãþau limba românã ca olimbã alternativã la propria culturã, ca ºi când ar fi fost din alt neam decât cel din carefac parte. Este important sã învãþãm a trãi Centenarul Unirii ca niºte români, nu caniºte strãini, cãci „România este subiectul iubirii noastre”. Prima boalã în Româniaunitã a fost sã punem neprofesioniºti în funcþii de fãcãtori de minuni ºi nu au ieºitminunile. Sã învãþãm sã ne respectãm profesiile. Sã nu mai punem ingineri la învãþãmântºi învãþãtori la construcþia de autostrãzi, cã a ieºit prost”; *„Hristos Domnul e mereupunctual la întâlnirea cu umanitatea, cu noi. Cu fiecare dintre noi în parte ºi cu noi,toþi, laolaltã”; * „Creºtinismul nu are voie sã-ºi piardã blândeþea ºi cuminþenia, nu arevoie sã jigneascã ori sã rãneascã pe cel pe care îl socoteºte în afara normei sale mo-rale, dar nici sã admitã drept moral imoralitatea, cultura gestului anti-evanghelic”;„Poate nu am mâncat cele mai alese bucate, dar am citit cele mai frumoase cãrþi”;„Am cunoscut, inclusiv în mine, oameni care cautã ce n-au pierdut”; „Libertatea estedarul lui Dumnezeu. Nici o libertate adevãratã nu existã fãrã reguli”; „Suntem slabi cuduºmanii slabi”; „A împinge greutãþile de pe sufletele oamenilor spre Dumnezeu”;„Biserica ºtie însã cã veºnic este numai cuvântul lui Dumnezeu ºi Dumnezeu Însuºi”;„Ortodoxia nu este pentru temãtori”; „Cei mai dragi sunt criticii mei care au drep-tate”; „Din neliniºtea neliniºtitã ºi revolta lucidã încercãm sã ne „odihnim” de greu-tatea vieþii acestei lumi rãzgânditã în care ne zbatem”; * „Dumnezeu este o prezenþã ºicând pare absent. Domnul se roagã pentru Ucenicii Sãi, nu pentru Lume. Confundãmrugãminþile cu rugãciunile ºi planurile personale încercãm sã le impunem lui Dumn-ezeu ca soluþii”.

Câteva gânduri personale, precum niºte simbolice cadouri omagiale adresate îndar pãrintelui-profesor Constantin Necula, la ceasul-aniversar al vârstei sale:

- Nu vi se pare cã cel mai frumos ºi surprinzãtor de plãcut Iconostas Bisericesc afost, este ºi va fi, cât în lume va dãinuii românismul, înaltul Cerului Înstelat;

- Dacã-i un adevãr de necontestat (practic ºi ºtiinþific) cum cã tot ce-i rod al pãmân-tului, a avut cândva o floare, atunci cum ne explicãm faptul cã omul, în nesãbuinþa lui,aºeazã în glastra camerei sale de odihnã, de liniºte ºi de meditaþie cea mai frumoasãfloare tãiatã din grãdina casei sale cu mâna lui netremurândã, nici de mila inimii salede Om Viu ºi nici de Dumnezeiasca fricã!?

Sibiu, luni, 23 iulie 2018Ioan Vulcan-AGNITEANUL

Fabripel S.R.L, Þeline / com. Brãdeni, -70.000 euro.

Total proiecte - 310.000 euro

Proiectul, Strategia de dezvoltare GALMicroregiunea Hârtibaciu se desfãºoarã pânãîn 31.12.2023. Pânã la finalizarea strategieide dezvoltare, GAL MH ºi-a propus sãdezvolte Microregiunea Hârtibaciu finanþândproiecte în valoare de peste 2,34 milioane deeuro. Proiectele pe care locuitorii VãiiHârtibaciului le vor depune la GAL ºi vor fifinanþate, vor beneficia de sprijinul GAL înperioada de implementare. În acest sens GALMH se va îngriji sã se finalizeze cu succestoate proiectele finanþate prin intermediulsãu.

Un gând cuminte adresat unui Om drag inimilor noastre

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Pentru a ajunge din Agnita la Bruiutrebuie strãbãtuþi 32 de km de ºoseaplombatã trecând prin localitãþile DealuFrumos ºi Merghindeal, dupã careintrând în judeþul Braºov, trece pe lângãunitatea militarã de la Cincu, cuamenajãrile prin care soldaþi români ºistrãini se joacã de-a rãzboiul iar dupã ceurcã Dealu Cincului coboarã pe ValeaBruiului strãbãtutã de Pârâul Nou.

Înainte de a coborî esterecomandabil sã zãboveºti un pic ºi sãadmiri minunata priveliºte ce se aºterneîn vale, o imagine emblematicã pentruPodiºul Hârtibaciului cu valuri de pãduriîntre care ghiceºti poieni minunate cu ofaunã ºi o florã unice. Zona se aflã în SitulNatura 2000 ºi este arie protejatã.

COMUNA BRUIU, OAZÃ DE LINIªTE ªI FRUMUSEÞEInteresantã este evoluþia numãrului

de locuitori din comunã, comparativ curecensãmântul din 2011. În Bruiu satulcel mai dezvoltat economic, numãrullocuitorilor a scãzut de la 419 în 2011, la369 în 2018, în timp ce în ªomartin acrescut de la 270 la 330. ªi în satulGherdeal, aproape pustiu cu 12 locuitoriîn 2011, în 2018 sunt 20.

Explicaþia fenomenului am aflat-oparticipând la ºedinþa Consiliului LocalBruiu. În cadrul ºedinþei au fost discutatemai multe teme de gospodãrire localã ºiedilitare dar, înafara punctelor prevãzuteîn ordinea de zi, a fost ascultatã ºipropunerea a doi tineri din ªomartin.

Aceºtia i-au informat pe Primarul

Localitatea Bruiu, este reºedinþacomunei cu acelaºi nume, comuna ceamai micã din judeþul Sibiu, având,împreunã cu satele ªomartin ºiGherdeal, un numãr de 719 locuitori.

Cetãþile sãseºti ce adãpostescbisericile înconjurate de ziduri groase,cu câte patru turnuri de apãrare,dovedesc faptul cã înainte de a pleca dinRomânia saºii din cele trei localitãþi,aveau o stare materialã foarte bunã. ªinu numai cetãþile dovedesc acest lucruci ºi casele ºi clãdirile ºcolilor construiteîn urmã cu peste o sutã de ani.

Grigorie Gherghel ºi pe membriiConsiliului Local cã au înfiinþat Grupulde Iniþiativã Localã „ªomartin Altfel”.Grupul este format din 13 persoane toþitineri ºi toþi locuitori proaspãt stabiliþiîn ªomartin.

Din statutul prezentat edililorcomunei Bruiu, rezultã cã „Grupul seînfiinþeazã fãrã personalitate juridicã,fãrã scop patrimonial, apolitic ºinonprofit” iar scopul principal este„dezvoltarea durabilã ºi buna întreþinerea satului ªomartin”.

În urma întrebãrilor puse de

Dupã aspectul locuinþelor se

observã, mai ales în Bruiu dar ºi în

ªomartin cã majoritate acelor care au

rãmas nu se plâng de starea materialã

ºi casele pãrãsite, cu obloanele trase se

învecineazã cu gospodãrii în care se vede

mâna unor oameni vrednici.

membrii C.L. a reieºit faptul cã aceºtiaau descoperit un sat minunat în care s-au stabilit ºi vor sã se implice, sã salvezepatrimoniul construit ºi sã creeze locuride muncã aducând turiºti în zonã. Pentruaceasta i-au rugat pe primar ºi peconsilieri, ca în cadrul lucrãriloredilitare, reparaþiile de drumuri ºi

podeþe, sã se evite cât mai multbetonarea, ei obligându-se sã întreþinãspaþiile verzi.

Activitãþile pe care ºi le propunegrupul sunt multe ºi diverse dar toateau ca scop dezvoltarea satului odatã cupãstrarea patrimoniului cultural ºiarhitectural rãmas de la comunitateasãseascã.

natura nealteratã, departe de agitaþiaurbanã ºi mai ales cu aer curat, nepoluat.

Pânã una-alta edilii comunei suntpreocupaþi de reabilitarea podului de laReci, dinspre Arpaº ºi a celui de laªomartin precum ºi de covorul asfalticce va trebui sã acopere ºapte km deºosea dintre ªomartin ºi limita de judeþde la Cincu.

Pentru început, doi membri aigrupului, Mariana Moore, româncãvenitã din America ºi Jochen Kuschgerman de origine, amândoi locuitori aiªomartinului au achiziþionat clãdireafostei ºcoli sãseºti, pe care vor s-oreabiliteze ºi s-o amenajeze ca pensiune.

Grupul doreºte sã realizeze unparteneriat cu Consiliul Local ºi cuPrimãria, eventual acestea sã devinãmembrii, pentru a colabora în vederearealizãrii scopului propus.

La punctul diverse consilierii audiscutat despre organizarea mariisãrbãtori din 29 iulie, când fii satului suntaºteptaþi sã se reîntâlneascã la unspectacol artistic ºi o masã cu neamurileºi prietenii.

Am plecat din Bruiu trecând prinªomartin, impresionat de clãdirilemasive care, datoritã Grupului deIniþiativã, au toate ºansele sã devinãobiective turistice cãutate de iubitorii defrumos ºi de liniºte.

Referitor la spaþiile verzi, primarula remarcat cã ºi din partea locuitorilordin Gherdeal a primit solicitarea ca încadrul lucrãrilor preconizate sã se evitetãierile masive de copaci, sã se protejezezonele verzi.

ªi în Gherdeal noii localnici audescoperit frumuseþea locurilor ºifarmecul liniºtii oferitã de relativa izolarea satului. Aici au descoperit ºi bisericaortodoxã Sfântul Nicolae, monumentistoric, construitã în 1795 ºi pictatã deun localnic în 1800. Pictura este unicã,fiind realizatã pe pânzã ºi lipitã pescândurile aºezate pe pereþi ºi pe tavanulbisericii.

Se pare cã cei veniþi din afarã vãdmai bine valoarea patrimoniului local ºipotenþialul turistic al zonelor liniºtite, cu

La ieºire am fotografiat doi viitoriingineri ce construiau un baraj dinpãmânt pe pârâul alimentat de ploaiamãruntã.

Apoi am trecut pe lângã bazinul deapã ce alimenteazã satele ªomartin ºiBruiu ºi am intrat în pãdurea în care semai regãsesc urme de adãposturi ºi detranºee din Marele Rãzboi de Întregire.

Din pãdure drumul pietruit m-a dus,în pas domol, spre Sãsãuº, lipsa traficuluidându-mi prilej sã admir din Ardealminunata Þarã a Oltului adãpostitã submãreþia Munþilor Fãgãraºului. Poateodatã ºi odatã va beneficia ºi acest drumde un covor asfaltic oferindu-le turiºtilorprilejul de a se bucura de niºte frumuseþiunice.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 11Anul X, nr. 11Anul X, nr. 11Anul X, nr. 11Anul X, nr. 119, IULIE 20189, IULIE 20189, IULIE 20189, IULIE 20189, IULIE 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Foto: Oana Nechifor

Staþi lângã Hristos, aceasta estelibertatea! Sã învãþaþi cã sunteþi apa ceavie din Bisericã, luând din tot ceea ceînseamnã Biserica. A fi ortodox nu e unhandicap, nu e o ruºine, nu e odezicere! Cea mai deplinã libertate pecare ne-a dat-o Hristos este: „Te iert ºite dezleg!”, în scaunul de spovedanie.Asta înseamnã: Eºti liber! Nu mai ai nicio cãtuºã! Eºti liber spre Rai! Taie-o!ext

1. A fi liber în Hristos înseamnã a dãruicu zâmbetul pe buze!

2. Libertatea, ca ºi iubirea, nu rãspundela întrebarea „Ce?”, ci la întrebarea „Cine?”.Iar rãspunsul este Hristos!

3. În general, atunci când te schimbi, îþi

În ºedinþa sa de lucru din 4-5 iulie 2017,Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Românea aprobat organizarea în 2018 a ÎntâlniriiInternaþionale a Tineretului Ortodox (ITO)la Sibiu, oraºul de reºedinþã al MitropolieiArdealului.

Întâlnirea, ajunsã la a V-a ediþie, va avealoc în perioada 6-9 septembrie 2018 ºi vareuni 2500 de tineri, din þarã ºi dinstrãinãtate, români ºi strãini, cu vârstacuprinsã între 16 ºi 35 de ani, informeazãsite-ul oficial al Mitropoliei.

Sâmbãtã, 8 septembrie 2018, lasãrbãtoarea Naºterii Maicii Domnului ºiduminicã, 9 septembrie 2018, se vor adãugaparticipanþilor ºi tinerii gazdã din judeþele

Asociaþia Filantropia „Sfântul Nicolae”din Sibiu - Parohia Turniºor 1, în colaborarecu Parohia Bârghiº, prin implicarea preotuluiparoh Horia Stanciu, a desfãºurat în data de1 iulie o activitate din cadrul Proiectului „Vineteatrul la voi”. La aceastã activitate auparticipat mai mulþi copii din localitateaBârghiº, judeþul Sibiu, alãturi de pãrinþii ºibunicii lor. Spectacolul de teatru s-adesfãºurat într-un cort, pentru crearea unuimediu interactiv ºi atractiv, amplasat în curteabisericii din Bârghiº. Piesa pusã în scenã afost „Cenuºãreasa”. Totodatã, copiii au fost

Întâlnirea Internaþionalã aTineretului Ortodox (ITO)

din 2018 va avea loc la Sibiu

Sibiu ºi Braºov.Potrivit pãrintelui Emanuel Tãvalã,

consilierul cultural din cadrul ArhiepiscopieiSibiului, prin aceastã întâlnire se doreºtecrearea cadrului în care tinerii sã poatã gãsimodele ºi sã poatã trãi experienþe formatoareîn Bisericã. Se doreºte încurajarea dialoguluidintre grupurile de tineret din þarã ºistrãinãtate, precum ºi conºtientizareaimportanþei unitãþii poporului român în jurulvalorilor sale, în contextul Centenarului MariiUniri.

( h t t p : / / b a s i l i c a . r o / i n t a l n i r e a -internationala-a-tineretului-ortodox-ito-din-2018-va-avea-loc-la-sibiu/)

Piesã de tPiesã de tPiesã de tPiesã de tPiesã de teatreatreatreatreatru pentru pentru pentru pentru pentru copiiiu copiiiu copiiiu copiiiu copiiidin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiudin Bârghiº, judeþul Sibiu

încurajaþi ca în perioada vacanþei de varã sãfoloseascã timpul implicându-se în activitãþiledesfãºurate de parohie ºi au fost îndemnaþispre lecturã. În acest sens toþi copiiiparticipanþi au primit cãrþi cu poveºti ºidulciuri.

Aceastã activitate a fost cofinanþatã deConsiliul Judeþean Sibiu, prin AgendaCulturalã 2018.

Autor: pr. Ciprian Creangã

(http://www.mitropolia-ardealului.ro/teatru-pentru-copiii-din-barghis-judetul-sibiu/)

20 de sfaturi pentru o tinereþeliberã, de la Pãrintele

Constantin Necula – ITO 2017cresc aripi. Depinde, însã, unde zbori cuele...

4. Pânã la urmã, cea mai deplinãformã de libertate este sã te duci lângãpotir, sã deschizi gura ºi sã primeºti Trupulºi Sângele lui Hristos. Atunci când toþiceilalþi ne spun: „Închideþi gura!”, Hristosne spune: „Deschideþi gura ºi primiþi Trupulºi Sângele lui Hristos!”

5. Învãþaþi cã dincolo de cuvintelenoastre e Biserica, cã suntem ai lui Hristos,cã El e lângã noi acolo, e colegul nostru debancã, cel cu care frângem sandviºul pe carenu-l avem, cu care reuºim la examenele pecare nu le luãm... Cel mai importantexamen din viaþã este Hristos!

6. Invidia se naºte din neputinþa de arecunoaºte cã vrei mai mult. Recunoaºteþicã vreþi mai mult ºi trageþi mai tare! ªifiþi „invidioºi” pe Hristos, pe sfinþi: „Cefrumoasã-i Maica Domnului! Vreau sã fiu caea!”, „Ce frumoasã-i Sfânta Parascheva,vreau sã fiu ca ea!”

7. Încercaþi sã nu trageþi de oameni sprecredinþã, asta-i important! Oamenii au nevoiesã înþeleagã, au nevoie sã le explicaþi! Fiþioameni! Noi nu suntem sfinþi, altfel am fipictaþi în bisericã, pe pereþi, nu ne-am aflaaici... Încercaþi sã le spuneþi celorlalþi câtde importantã este credinþa, dar fãrã sãvã bateþi cu cãrãmida pe piept pentru asta!Încercaþi sã nu transformaþi Biblia în „aparatde decapitare” pentru ceilalþi. Oferiþi-le ºansa

de a vedea ce este Biblia, nu ceea ceinterpreteazã cineva din ea.

8. Cea mai deplinã libertate pe care ne-a dat-o Hristos este: „Te iert ºi te dezleg!”,în scaunul de spovedanie. Asta înseamnã:Eºti liber! Nu mai ai nici o cãtuºã! Eºtiliber spre Rai! Taie-o!

9. Când aveþi senzaþia cã v-aþi îndepãrtatde Dumnezeu, e simplu: mergeþi dupãHristos! Faceþi-I cu mâna ºi El vã vede!De fiecare datã, Hristos este acolo! Nu aþiremarcat cã în toate icoanele ortodoxeHristos este doar cu faþa la noi?

10. Dacã vreþi sã rãmâneþi de parteaMântuitorului Hristos, nu judecaþi!

11. Nu renunþaþi la a avea emoþii atuncicând aveþi ceva de fãcut, ci transferaþi emoþiaîn a face bine ceea ce aveþi de fãcut. Învãþaþisã înþelegeþi cã e important sã vã trãiþivieþile. Înfruntaþi emoþiile ºi Hristos nu vasta cu spatele la voi niciodatã! Viaþa noastrãe fãcutã sã biruim!

12. Ce sã facem când cineva înjurãBiserica? / Ce sã faceþi? Sã-l iertaþi! Bisericaeste hulitã ºi de aici se nalte „antivirusul”!

13. Îmbunaþi-vã inima, înmuiaþi-o, caîn ea sã poatã locui Hristos!

14. Mã simt tot timpul de parteaBisericii. ªi asta e foarte important: suntde partea Libertãþii!

15. Pare cam... „demotivant” Hristosîntr-o lume care ne spune „Cumpãrã cât maimult, sã ai cât mai mult, calcã tot în picioare,zdrobeºte...”. Mântuitorul ne spune cã El eViu li cã a fi lângã Hristos înseamnã a telepãda de anumite lucruri pentru a putea sã-L descoperi pe El. Închide iphone-ul ºi

spune-i celuilalt cã-l iubeºti. Întindemâna colegului tãu ºi spune-i cã elconteazã pentru tine, arãtaþi cã nu sunteþio generaþie de oameni care stau doar „spateîn spate”. Hristos ne spune: „Întoarceþi-vãcu faþa cãtre Mine, sunt Singurul Care poatesã vã dea demnitate ºi bucurie vieþii voastre!”

16. Staþi lângã Hristos, aceasta estelibertatea! Sã învãþaþi cã sunteþi apa cea viedin Bisericã, luând din tot ceea ce înseamnãBiserica. A fi ortodox nu e un handicap, nue o ruºine, nu e o dezicere! ªi luaþi note bunela fizicã, la mate, la chimie, arãtaþi cã puteþi!

17. Un creºtin plictisit e un creºtin ratat.Fiþi mai apropiaþi de lucrurile cu adevãratimportante! Când vã plictiseºte ceva,schimbaþi direcþia de dezvoltare!

18. Pãrinte, sunteþi fericit? / Eu suntcreºtin, deci nu pot fi decât fericit.Creºtinul e acela care împlineºte... Fericirile!Preoþia este o stare de fericire, uneori grea,amarã, dar cine trãieºte cu Hristos nu poatefi decât fericit, pentru cã nu e fericireaomului, ci este Fericirea deplinã!

19. Mântuitorul nu þine sã fie „lamodã”, în timp ce toþi ceilalþi þin sã fie lamodã... El þine la Adevãr, care nu-i la modãniciodatã!

20. Vã rog sã nu uitaþi ce preþ au plãtitunii, înaintea noastrã, pentru ca noi sã putemfi azi aici, Forþa Bisericii! Vã mulþumescfoarte mult cã aþi venit aici, sã-i spuneþiBisericii cã vã pasã!

h t t p s : / / d o x o l o g i a . r o / c u v i n t e -duhovnicesti/20-de-sfaturi-pentru-o-tinerete-libera-de-la-parintele-constantin-necula

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Una din cele mai iubite, mai îndrãgite ºimai venerate sãrbãtori creºtine este fãrãîndoialã praznicul Adormirii Maicii Domnuluisau sãrbãtoarea numitã în popor „Sfânta MãrieMare”. Creºtinii ortodocºi, împreunã cucreºtinii romano-catolicii sãrbãtoresc cu aleasãbucurie praznicul Mutãrii la viaþã a celei ceeste „Maica Vieþii” (troparul praznicului).

Vreme de douã sãptãmâni, credincioºiipostesc cu evlavie dupã rânduiala bisericeascã,întâmpinând cu râvnã duhovniceascã prazniculverii, numit de grecii ortodocºi „Paºtile verii”.Încã din seara premergãtoare, credincioºii seîndreaptã spre sfintele locaºuri, în adevãratepelerinaje duhovniceºti, cu precãdere lamãnãstirile ce au icoane fãcãtoare de minuni,sau au hramul praznicului Adormirii MaiciiDomnului, dar ºi la bisericile parohiale,participând la slujbele Vecerniei, privegheriiºi la Prohodul Maicii Domnului - slujbe cu unînalt conþinut duhovnicesc, cântãri de laudã ºipreamãrire a lui Dumnezeu ºi de venerare aMaicii Domnului.

Evenimentul istoric ce dã naºtere acestuipraznic nu este cuprins în Sfintele Evanghelii.Totuºi, Sfânta Bisericã pãstreazã în „TezaurulSfintei Tradiþii”, compoziþii literareduhovniceºti, lãsate moºtenire de sfinþii pãrinþiai bisericii, din veacurile VI–VIII, cum sunt Sf.Maxim Mãrturisitorul, Modest alIerusalimului, Gherman al Constatinopolului,Andrei Criteanul, ºi Sf. Ioan Damaschin.Evenimentele prezentate pun accentul maiales pe latura sentimentalã, cãutând sã creezeîn sufletele credincioºilor o caldã evlaviesuf leteascã faþã de Maica Sfântã ºi sãfundamenteze o doctrinã numitã mai târziumariologicã, învãþãturã privind rolul MaiciiDomnului în procesul de mântuire a lumii, ºicinstirea ei de cãtre toatã lumea creºtinã.

Momentul Adormirii Maicii Domnului afost precedat cu trei zile înainte, de arãtareaarhanghelului Gavriil, care, o întâmpinã cu oramurã de finic, vestindu-i mutarea ei de pepãmânt ºi transmiþându-i cuvinteleMântuitorului: ,,E timpul sã te iau la Mine,mamã! Aºa cum ai umplut de bucurie pãmântulºi pe cei de pe pãmânt, tu, cea cu dar dãruitã,tot aºa bucurã ºi de cele cereºti! Fã sãstrãluceascã sãlaºurile Tatãlui Meu! Fã bucurieºi duhurilor sfinþilor!(Gherman alConstantinopolului)”

Auzind Sfânta Nãscãtoare de Dumnezeuvestirea îngerului s-a bucurat foarte ºi a datrãspunsul cel dintâi: ,,Iatã roaba ta! Fie miedupã cuvântul tãu ªi îngerul a plecat de laea.”(Sf. Maxim Mãrturisitorul).

,,Atunci Preabinecuvântata ºi slãvitaNãscãtoare de Dumnezeu Maria s-a ridicat, ºiplinã de bucurie s-a dus la Muntele Mãslinilor,ca sã aducã Domnului în liniºte ºi în lucrareaharului mulþumirea ºi cererile ei pentru ea ºipentru lumea întreagã. Urcându-se în munte,ºi-a înãlþat mâinile ºi ºi-a închinat rugãciunileºi mulþumirile lui Hristos, Fiul sãu.” În timpulrugãciunilor, pomii ºi-au aplecat ramurile pânãla pãmânt cinstind-o. (Sf. MaximMãrturisitorul)

Întorcându-se la casa sa a înºtiinþat pe ceice o însoþeau de cele întâmplate arãtându-leramura de finic primitã de la înger. A poruncitsã pregãteascã casa, sã aprindã candelele ºicãþuile cu tãmâie, împodobind casa ca pe ocamerã de nuntã, sã-l primeascã pe Mirele Celnemuritor ºi Fiul sãu Cel preaiubit, IisusHristos. Dupã aceasta a rânduit ºi a poruncitcum sã fie îmbãlsãmat ºi înmormântat trupul

ei preasfânt ºi preacurat.Minunea venirii Apostolilor pe nori de la

marginile lumii este prezentatã de Sf.Gherman. Acesta completeazã tabloul cudetalii ce ne relateazã cã dupã sãvârºireapregãtirilor a îmbrãþiºat pe toþi cei prezenþimângâindu-i ºi luându-ºi rãmas bun de la ei, s-a întins pe patul pregãtit ºi ºi-a dat sufletul înmâinile Fiului sãu ºi Dumnezeului nostru.Cerul ºi pãmântul s-au cutremurat, vãzduhuls-a umplut de glasuri îngereºti, apostolul Petruface rugãciunea, iar apostolii poartã sicriul cutrupul Fecioarei Maria cu fãclii aprinse înmâini ºi cântând imne de slavã împreunã cuîngerii ºi o impresionantã adunare ce însoþeaucortegiul spre grãdina Ghetsimani unde aveapregãtit mormântul. Au loc vindecãriminunate, iar demonii sunt alungaþi.

Sf. Ioan Damaschin relateazã ºi unincident petrecut pe drum cu un necredinciosiudeu revoltat de minunatele întâmplãri dintimpul impresionantei procesiuni, cunoscut cunumele de Antonie, dupã unele tradiþii,(Acatistul Adormirii Maicii Domnului,condacul al 4-lea), care ºi-a fãcut loc prinmulþime în mod brutal ºi apucând sicriul cutrupul Nãscãtoarei de Dumnezeu a încercatsã-l rãstoarne. În chip minunat i-au fost tãiateamândouã mâinile de un înger al Domnului,acestea rãmânând atârnate de sicriu. Plâns ºideznãdejde au cuprins pe cel neruºinat ºi peiudeii adunaþi acolo, care s-au retras ruºinaþi.Apostolul Petru s-a atins de sicriu, a poruncitsã fie adus înainte vinovatul rãnit, a înãlþat orugãciune, i-a aºezat mâinile tãiate la locul lor,ºi îndatã, prin harul lui Hristos ºi al PreasfinteiSale Maici, mâinile s-au lipit de trup, rãnile s-au vindecat pe loc, chiar ºi cicatricile audispãrut. ,,Din clipa aceea, omul a crezut înDomnul Hristos, apoi a fost botezat ºi s-aalãturat credincioºilor, slãvind pe Hristos ºi pePreasfânta Sa Maicã” (Sf. MaximMãrturisitorul).

Ajungând în grãdina Ghetsimani, au pustrupul Maicii Domnului în mormântul pregãtit.Din tradiþia bisericeascã aflãm cã apostolulToma nu a fost de faþã la înmormântarea MaiciiDomnului, fiind în misiune în îndepãrtataIndie. A sosit abia a treia zi, când apostolii eraupregãtiþi sã cânte psalmi la mormântul sfânt.A rugat pe apostoli sã deschidã mormântul sãmai vadã o datã trupul Nãscãtoarei deDumnezeu ºi sã-ºi ia rãmas bun. Apostolii audat curs rugãminþii fratelui lor ºi au deschismormântul. Intrând în mormânt au descoperitmormântul gol, cãci trupul fusese mutat acolounde voise Fiul ºi Dumnezeul ei. Au rãmasdoar fâºiile de pânzã ºi giulgiul folosite laîmbãlsãmare ºi înmormântare.

Apostolii, plini de uimire ºi bucurie auºtiut cã întârzierea unui apostol s-a întâmplatprin voia providenþei pentru descoperireaacestei taine.

,,Cântând întru tot cinstita ta Adormire,lãudãm toþi mutarea ta la ceruri, Împãrãteasã,Maica lui Dumnezeu. Iar tu, sfinþeºte, pãzeºteºi miluieºte pe toþi cei ce cu dragoste te laudãaºa: Bucurã-te, ceea ce, de la rãsãrit pânã laapus eºti preamãritã de toþi credincioºiiortodocºi! Amin.

Preot Moga Sergiu-Eugen,Parohia Vurpãr

Bibliografie: Preot dr. Achim Sãrãºan:„Viaþa ºi cinstirea Maicii Donului”, EdituraAndreiana, Sibiu, 2015, pp.149-160: Acatistier,EIBMOR, Bucureºti 2016.

Viaþa cetãþii este în continuã schimbare.ªi, pe drept putem afirma aceasta, deoarecenoi înºine suntem parte integrantã careacþioneazã mecanismul, determinând astfelschimbarea. De la mãrunþiºurile pe care lesãvârºim zilnic în plan personal fiecare dintrenoi ºi pânã la faptele care se întâmplã pe scarãmondialã la nivelul marilor puteri ale lumii,toate fac ca viaþa noastrã zi de zi, clipã declipã, sã fie supusã unei schimbãri. Evident,homo sapiens, a fost dintotdeauna pus însituaþia de-a se adapta. De la postura devânãtori culegãtori, aºa cum ne caracterizeazãcercetãtorii de ºtiinþã, oamenii au ajuns astãzisã fie creatori de tehnologii foarte avansate,de mecanisme sociale foarte sofisticate - înfuncþie de care ei sã-ºi ghideze modul de trãireîn comunitate, de legi de stabilire a unorraporturi personale, în anumite contexteparticulare sau generale etc. Cu puþinexerciþiu de imaginaþie, dacã cineva dintrecutul mai îndepãrtat ar privi la lumea deastãzi, am putea presupune cã ar gândi cevade genul: O lume perfectã. Adâncindu-ne însãîn apa în care suntem, care la suprafaþã pareliniºtitã, observãm de fapt cã, în adâncurileei sunt ºi pericole care pândesc la tot pasul.Sunt balene, vietãþi minunate, dar ºi rechini.Cã existã o luptã pentru supravieþuire. Vedemcã, într-adevãr este o lume foarte diversificatãºi, cumva cã aceasta face obiectul frumosului,care ne poate duce la esenþa vieþii noastre.Ne dãm seama de faptul cã viaþa nu poate fitrãitã nicidecum superficial – Dar, pentruaceasta este nevoie de cunoaºtere, debunãtate ºi mai ales de mult discernãmânt(dacã am privi la viaþa Maicii Domnului, depildã, am deprinde ce e ãla discernãmânt /înþelepciune). Pe cel din urmã, cu greu îlputem exercita, dacã luãm în calcul vitezahalucinantã cu care ne miºcãm. - Apoi cãsuntem bombardaþi cu diferite ideologii, careurmãresc în mare, sã ne distragã atenþianoastrã de la adevãratul þel - unirea cuDumnezeu. Ce putem spune este cã omul,prin acþiunile lui, conºtient sau inconºtient,urmãreºte sã fie fericit. Chiar dacã faptele,de la o persoanã la alta, duc la un rezultat demulte ori negativ din pãcate. Suntem încãutare de acel Cineva, transformat adeseade noi în ceva, pentru a ne alimenta ºi a simþicã suntem fericiþi. De exemplu, la o frizerie,în timp ce aºteptam sã-mi vinã rândul, sederula o convorbire astfel: „Dragã, acolo amsimþit liniºtea mea sufleteascã!” Cealaltãinterlocutoare: „Da... în Grecia, existã o apãatât de liniºtitã... Acolo simt cã trãiesc cuadevãrat. Abia aºtept sã merg ºi la anul!” Daroare nu fiecare clipã ne este datã s-o trãim?Asta înseamnã cã pânã la anul sau pânã laurmãtoarea ieºire din cotidianul zbuciumattrãim într-o stare de moarte, în sensul cã nuvrem, sub cliºeul cã nu se poate decât atunci(în concediu), sã fim fericiþi?! Înþelegem astfelcã fericirea este o stare, care þi-o dã ceva(luând în calcul spusele doamnelor...). ªi,totuºi, fericirea este paradoxal ascunsã maiales în durere. Nu pentru cã o vrea Dumnezeuasta, ci pentru cã noi nu putem ajunge la eaaltfel. Vã surprinde ideea? Nu este nimic nou.Aº începe cu femeia care poartã cu greutatecopilul timp de nouã luni, urmând ca apoi sã-l aducã în chinuri groaznice pe lume.Paradoxal, totuºi ea este mai fericitã decât olume întreagã dupã ce l-a nãscut, uitând dedurere. Sau gândiþi-vã cât de istovitor esteantrenamentul pentru sportivii deperformanþã ºi totuºi, în momentul obþineriivictoriei, bucuria se împrãºtie în lumeaîntreagã. Dar oare cât de grea o fi fost cruceape care a purtato Fiul lui Dumnezeu, astfelîncât ne întrebãm cum s-a putut transforma

Adormirea Maicii Domnului

EctenieMaria Pãnãzan Lorinczi

Pentru ca Lumina sã coboare-n întuneric,când spunând rugarea sã ne bucurãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Iertarea s-aducã-ne iertare,cînd învinºi de urã, pe El mereu Îl uitãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Viaþa fie-ne spre mântuire,ºi primind Lumina, cu El sã-nviem,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Durerea sã nu ne-mpresoarecând împãtimiþi noi toþi Îl chemãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Tristeþea sã nu ne cuprindãcând orbiþi de urã noi toþi Îl uitãm,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Iubirea facã-ni-se sãlaºal celui Prea Înalt pe care plece-ºimilostivirea-ndurãtoare,Domnului sã ne rugãm!Pentru ca Raiul sã îl dobândim,când sfinþiþi Învierea-I noi mãrturisim,Domnului sã ne rugãm!

Cliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulCliºeele - întunericulnosnosnosnosnostrtrtrtrtru de tou de tou de tou de tou de toaaaaate zilelete zilelete zilelete zilelete zilele

în bucurie ºi sens!? Cât sacrificiu au fãcutstrãmoºii noºtri ºi nu au stat o clipã pegânduri pentru a-ºi da viaþa pentru þara lor?!Fericirea noastrã þine, iatã, de bucuria pe careo oferim prin jertfã. Aceasta face ca ziua deieri sã devinã un azi permanent, avându-i pecei dragi alãturi de noi mereu. ªi, totuºi, dela femeia în durerile naºterii ºi pânã la soldatulînfrigurat, înfometat, cu dor neastâmpãrat decasã ºi de pace, toþi au avut în faþã pe Cineva,care le dãdea putere. Era Dumnezeu, desprecare unii zic cã e ceva imaginar, este setea defantasmagorie ºi protecþie divinã pe care oresimte omul... Problema însã constã cãAcesta, dacã era pur ºi simplu un cliºeu, s-arfi dovedit un fals de-a lungul secolelor ºioamenii nu ar mai fi apelat la El. Este unadevãr cã Dumnezeu existã ºi cã este aºa cumspunea pr. Dumitru Stãniloae „un Împãrat,care doreºte sã-i câºtige pe supuºii Sãi priniubire, jertfã, milã”. Întrebaþi-o pe mamavoastrã la cine a apelat în momentele greleprin care aþi trecut? Observaþi-i pe copiii voºtricând sunt mici, cât de inocenþi sunt ºi cumtransformã timpul într-un azi continuu. Astaobserv eu la fiica mea, cã toate lucrurile chiardacã s-au întâmplat ieri, în mintea ei seîntâmplã azi. Tind sã cred, chiar dacã voi fiacuzat de naivitate, cã, micuþii aceºtia fiindveniþi din planul veºnic al lui Dumnezeu înlume sunt încã legaþi de veºnicie. Toþi suntemlegaþi de veºnicie, unii însã se încãpãþâneazãsã þinã doar noaptea pe ochii inimilor lor,pentru a uita aceasta. Bucuria este a mea,dacã o dau ºi celorlalþi. Eu devin o persoanã,dacã mã sacrific ºi pentru ceilalþi. O lumedevine mai bunã, dacã ia la modul serios încalcul cã Cineva îi iubeºte enorm - Dumnezeu.Devenim în fine oameni dacã ne comportãmdupã modelul Celui care a devenit Om. ªi,putem deveni dumnezei sau copiii ai luiDumnezeu din aceastã viaþã, dacã terminãmcu prostiile ºi ne punem în plan sã neschimbãm pe noi înºine. Am putea porni, cuistoria noastrã ca neam, cu originea noastrãdin Dumnezeu ºi cu multã, multã dãruire faþãde ceilalþi pentru a deveni mari nu înainteaoamenilor, ci pentru a ne face Dumnezeumari prin iubirea pe care o dãruieºte celorcare se ghideazã nu dupã cliºee, ci dupã inimaîn care s-a cultivat frumosul de þarã, deoameni, de bucuria de-a fi bucurie celorlalþi.Aºa ajungem la unitatea ºi fericirea atât derâvnitã.

Pr Iancu Andrei, Coveº

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNA U G U S TA U G U S TA U G U S TA U G U S TA U G U S T

Amiaza în grãdina degutui

Francisc Lorinczi

Amiaza în grãdina de gutuiCu tine-alãturi sub coroana largã,

Când bobocii pornesc ca sã se spargãCerul ne varsã strãlucirea lui.

Aud cum creºte rodu-n eleganþã,Cum se rumeneºte ora în sãrut

Cuvintele-s ruine-n aºternutPetale-n lanul de speranþã.

M-au cucerit întâile priviri,Maci arzând în grânele de iunie,Din cupe-mbietoare de-mpliniri

Curg raiuri de miresme prinse-n funieªi-n teaca nopþii aprinsele iubiri

S-au pus la sfat în patriciana curie.

TRUDÃEleonora Dorina Moldovan

Un sat micuþ pe valea veche

Cu oameni buni fãrã pereche,

Erau atâtea frumuseþi

În seri, în zile, în dimineþi.

Cu fraþi la bine ºi la greu,

Ei îl aveau pe Dumnezeu.

Vã vãd cu plugu-n brazdã

Pe câmpul cel întins

Cu vacile-nhãmate-n jug

ªi cu rãstelul prins.

Sus, sub pãdurea satului

Cucul cântã, îi alintã,

Þãranul în strãdania lui

Cu drag, doina o ascultã.

Nu þi-a fost munca uºoarã

De dimineaþã pânã-n sarã.

Din dos pe faþã, la gura morii

ªi pânã în vârful comorii.

Din coastã de la rãsãrit

În cap de deal la asfinþit.

Din rãsãrit din coastã-n sus

Peste Hârtibaci a apus!

„Eºti ca o grãdinã închisã, sora mea,mireasa, un izvor închis, o fântânã

pecetluitã.”(CC 4,12)

Iubita mea, aº vrea acum sã zborDar o aripã a inimii mele e frântãAºa cum o parte din lume nu cântãIar alta e freamãtul pus în izvor

Mã porþi în preajma albelor heleºteieEzoterica mea transcedentalãÎn transã pe aripi casante de zmeieCa-ntr-o tragicã minciunã pasionalã

De parcã-ai fi Zeiþa mea hermafroditãCu sânii plini de viaþã ºi torsul îngheþatCu braþele vãpãi, cu gura înfloritãCu coapsele-ngheþate în bronzul reciclat

Te vreau ca un bondar o floare înfloritãCa sã exclam ca Goethe: „Opreºte-te clipitã”

Ioan Gligor Stopiþã

Barbulea Marioara 03 aug 82 de ani BeneºtiAldea Maria 05 aug 88 de ani IlimbavGheorghea Maria 05 aug 88 de ani MihãileniHartman Iohana 05 aug 86 de ani MetiºÞichindelean Traian 07 aug 84 de ani AlþânaTimariu Verginica 07 aug 83 de ani IlimbavÞichindelean Paraschiva 07 aug 81 de ani AlþânaBârsan Traian 09 aug 89 de ani AlþânaBecheº Nicolae 10 aug 93 de ani ÞelineGrecu Sabina 16 aug 86 de ani SãsãuºGherghel Letiþia 17 aug 81 de ani NetuºGherghel Ortenzia 18 aug 97 de ani BrãdeniCurta Ana 18 aug 87 de ani SãsãuºBrezaie Maria 18 aug 84 de ani AlþânaJiman Ana 19 aug 83 de ani BrãdeniTrif Maria 19 aug 83 de ani AlþânaSbârcea Ambrosie 21 aug 85 de ani RetiºMãniº Ioan 21 aug 81 de ani ChirpãrBucur Maria 23 aug 82 de ani ªalcãuDragomir Eugen 23 aug 81 de ani RetiºBãrdaº Nicolae 24 aug 87 de ani RetiºBraga Ioan 24 aug 80 de ani ÞelineVanga Maria 26 aug 83 de ani ChirpãrOprean Hila Ioan 27 aug 94 de ani Ghijasa de SusDrotlef Auguste 27 aug. 81 de ani AlþânaLonghin Emil 30 aug 88 de ani BrãdeniIrod Aurelia 30 aug 83 de ani Ghijasa de SusNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor!

Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui!

Depistarea speciei a început târziu, cândse afla deja în stadiu de dezagregare, de aceeamaterialul e redus ºi eterogen ºi se poatereconstitui cu dificultate.

Numai în Ardeal existã cântece specificede ºezãtoare, despre muncile desfãºurateacolo. Un cântec ceremonial propriu-zis nuexistã, dar probabil cã au existat (v. învârtitaºezãtorii din Retiº) ºi, cu timpul, s-au desprinsde contextul ºi funcþiile lor, transgresând încategoria mare a cântecului liric propriu-zis.De fapt, ca ºi nunta, ºezãtoarea a gãzduit atâtproducþiuni ceremoniale specifice, cât ºi unlarg repertoriu distractiv neocazional. Apoi,cântecul de ºezãtoare nu trebuie confundatcu cel de clacã. În Postul Crãciunului secântau colinde, numai de fete ºi feciori:

Cântecul lui Adam ºi EvaÎn grãdina mãrului, / ªede Adam ºi

prânzeºte / Cu gândul se tânguieºte / ªi dingrai aºa grãieºte: / - Vezi tu, Evo, ce-ai lucrat?/ Mi-ai dat mere de-am mâncat, / De-am rãmasºi dezbrãcat! / Eva din grai îi grãia: / - Iartã,Doamne, c-am greºit, / Subt un mãr marerodit, / ªarpele la cap o vint, / La ureche mi-o ºoptit: / - Mâncã, Evo, mere bune, / Cã viitrãi mult în lume! / ªi i-am dat ºi lui Adam, /

Cântecele de ºezãtoarepe Valea Hârtibaciului

Prof. Mircea Drãgan – NoiºteþeanuFoicicã busuioc, / Unde-i al dragostei loc?

/ Cine-i om ºi se pricepe, / ªti’ dragostea unde-ncepe: / Vara-n câmpu’ plin de flori, / Iarna –pe la ºãzãtori!

Criºca Ana (Ana Bungãrzanului),82 de ani, Ghijasa de Sus, 4 VII 2013

SauCând vii, bade-n ºezãtoare, / Nu sta la

uºã-n chicioare; / Uitã-te-n casã de-a rîndu’ /ªi te-aºazã un’ þi-i gându’!

Oriªãzãtoarea ni-i deplin / ªi feciorii nu mai

vin; / Nu mai vin, cã ni s-o dus / La ºãzãtoareadin sus; / Acolo-i casa de bârne / ªi fetele îsbãtrâne; / La noi casa-i de nuiele / ªi feteletinerele! La ºãzãtoarea din sus / Fierb fetelecucuruz / ªi fac focu’ cu nuiele / Sã meargãficiori la ele! / Focu’ li s-o potolit / ªi ficioriin-o mai vint!

Frãþilã Gatia (a lu’ Cãzâlã),72 de ani, Sãsãuº, 9 X 2007

Tinerica mamii fatã, / De te-aº vedeamãritatã; / ªi nu ºtiu cum ti-i purta, / Cã doarãti-i mãrita. / Sã te duci în ºezãtori, / Sã te dailângã ficiori; / Sã le spui pe la ureche / Cã tunu eºti fatã veche!

Munteanu Maria (Miuþa),87 de ani, 24 V 2008

Dumnezeu s-o supãrat, / ª-afarã din rai ne-odat!

Culeasã de folcloristul Gh. Cernea,în anul 1938, de la Ana Gurean,

69 de ani, din Mohu.Feciorilor nu li se-ngãduia sã cânte la

ºezãtoare, fapt care confirmã ipoteza cãaceasta a fost cândva o asociaþie secretãfemininã.

Cântecul de ºezãtoare era un element deceremonial cu funcþie precisã în împlinirearostului premarital al instituþiei. Foarteprobabil cântecele din ºezãtoare sunt nucleeale unuia sau ale mai multor texteceremoniale. Din acest punct de vedere,ºezãtoarea pare un ceremonial din ciclulvieþii, ca naºterea, nunta ºi înmormântarea,fiind un preludiu sau postludiu al nunþii, unceremonial feminin de vârstã, vizânddestinele femeii ca fatã sau ca femeie.Repertoriul nu se axeazã pe tema lucrului,ca cel de clacã, ci pe problema acestordestine:

În Alþâna exista un cântec de început alºezãtorii, ce-l cântau Maria Þichindelean ºiAnica lu’ Gureanu prin anii ’50 ai secoluluitrecut:

Vino, bade, vino mai curând, / Cã desarãeºti la mine-n gând; / Cu gându’ cã vei veni, /ªi mai mult noi ne-om iubi! / Cã, de nu viiastã-sarã,/Sã-ntoarce mãnia iar / ª-apoi râdduºmanele / Cã le-am fãcut voile!

Bãdiþã, de doru’ tãu, / Zac în pat ºi numi-i rãu; /Zac în pat ca de lingoare /ªi nimicanu mã doare!

Tot ce lucrau fetele-n ºezãtori trebuieînþeles în acelaºi context premarital:

Frunzã verde de ovãz, / Te cunosc,mândro, pe mers; /Pe mersul picioarelor ºipurtatul poalelor; / Cã poalele-s cusute, / Pela ºãzãtori fãcute, / Cã te-o-nvãþat maicã-ta /Sã le ºtii frumos purta. / Badea care-mi placemie / Se cunoaºte dintr-o mie; / Dintr-o mie,dintr-o sutã, / Pe cãmaºa lui cusutã, / Cã-icusutã tot cu flori / De mine prin ºãzãtori!

Pãcurar Sofia,69 de ani, Bruiu, 4 V 1964

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Pentru a înþelege ce se întâmplã la Hosmantrebuia vãzut minunatul spectacol prezentat decopiii care beneficiazã de serviciile sociale oferitecu generozitate de Asociaþia Elijah. Dupã cetrãieºti emoþiile unui spectacol cultural de o înaltãcalitate artisticã, trebuie sã-þi pui întrebarea; cums-a ajuns la asemenea performanþe?

Rãspunsul se aflã în activitatea umanitarã apreotului Georg Sporschill ºi a doamnei RuthZenkert care, dorind sã vinã în sprijinul copiilor cuºanse mici de acces la educaþie, au înfiinþat oasociaþie menitã sã le ofere sprijin familiilor sãracede pe Valea Hârtibaciului, mai precis din satele Daia,Hosman, Marpod, Nocrich, Nou ºi Þichindeal.

„Fustã adolescente” a fost tema deanul acesta din cadrul ConcursuluiJudeþean „New Designer”- edi�ia a III-a, profesori coordonatori prof. IoneleDaniela Elena ºi prof. Petru� MirelaMonica.

Ediþia de anul acesta a fost una bogatãîn numãrul de elevi participanþi ºiprofesori coordonatori. Creativitateaelevilor a surprins plãcut juriul, aceºtiaavând o misiune dificilã în desemnareacâºtigãtorilor. Concursul a fost îmbogãþitcu o nouã secþiune, ºi anume, secþiuneade „Handmade”, secþiune adresatãnivelului primar, gimnazial ºi liceal. Astfelcã, în acest an concursul s-a desfãºuratpe trei secþiuni adresate celor trei nivelede învãþãmânt, primar, gimnazial ºi liceal:„Schiþe vestimentare”; „Creaþievestimentarã” ºi „Handmade”.

„Dansul corbilor” Spectacolde excepþie la sfârºit de anºcolar la ªcoala de Muzicã

Elijah din Hosman.Allegrijah.

Festivalul anual „Dansul corbilor” aflat la ceade a VI-a ediþie a dovedit cã programul educaþionaladoptat deAsociaþia Elijah Iniþiativa Sociala RuthZenkert este una din cele mai viabile soluþii deintegrare a copiilor ce trãiesc în medii defavorizate.Nu numai modul de exprimare prin muzicã ºi dansfac dovada dezvoltãrii intelectuale ale acestor copiici ºi þinuta lor scenicã, chipurile senine,dezinvoltura cu care se exprimã. Cultivându-li-setalentul li s-a oferit accesul la demnitatea cuvenitãpentru munca depusã. A fost un spectacol de înaltãþinutã artisticã, pe mãsura efortului depus deprofesori ºi al talentului elevilor.

Având drept devizã: „Noi mergem acolo undenevoia este cea mai mare ºi unde nimeni nu merge”cei doi au descoperit o zonã în care spiritul lorumanitar a gãsit front de lucru. Aici au gãsit copiipentru care sistemul actual de învãþãmânt dinRomânia nu gãseºte soluþia pentru a-i atrage, pentrua-i integra în sistemul educaþional. Aceºti oameni,dupã ce au vãzut condiþiile în care trãiesc, mediulsocial ºi familial perpetuat de prea multã vreme ºidin care cu greu se poate ieºi, au început sãînfiinþeze în satele respective, centre sociale unde,în afarã de o masã caldã în fiecare zi, copiii suntangrenaþi într-o multitudine de proiecte after-scoll.

Programul cuprinde activitãþi de socializare,de educaþie sanitarã dar mai ales de dezvoltare acreativitãþii prin identificarea aptitudinilor fiecãruicopil ºi cultivarea acestora. ªi cum foarte mulþi auaptitudini muzicale ºi coregrafice proiectul „ªcoalade Muzicã” are cel mai mare succes.

Beneficiind de profesori de muzicã de laFilarmonica din Sibiu ºi de coregrafi profesioniºtiau fost înfiinþate ansambluri de muzicã: popularã -Ansamblul Veselijah, internaþional-þigãneascã:ªatra Elijah, orchestra Elijah, corul de copii Elijah,precum ºi ansambluri de dans popular: AnsamblulPapadijah ºi Magijah ºi dans modern: Ansamblul

Spectacolul s-a încheiat într-o atmosferãdeosebitã prin interpretarea Imnului Elijah decãtre toþi micuþii actori mari susþinuþi de aplauzelespectatorilor încântaþi.

La spectacol au fost prezenþi ºi cei trei primaridin comunele în care asociaþia îºi desfãºoarãactivitatea; Viºa Ionel din Nocrich, David Ioan dinRoºia ºi Tiban Nicolae din Marpod.

În calitate de gazdã, primarul Viºa Ionel aremarcat activitatea foarte eficientã a AsociaþieiElijah, activitate resimþitã în abandonul ºcolarredus dar mai ales în educaþia primitã de copiiicare frecventeazã cursurile acestei ºcoli. Le-amulþumit profesorilor ºi instructorilor pentrudãruire ºi profesionalism ºi le-a mulþumit în moddeosebit preotului Georg Sporschill ºi profesoareiRuth Zenkert pentru cã au ales sã vinã pe ValeaHârtibaciului ºi sã facã minuni privind educaþiacopiilor de care se ocupã. A þinut sã le mulþumeascãcelor doi, ºi în numele familiilor sãrace, cãroraAsociaþia Elijah le-a construit case noi.

Primarul a spus cã îi mulþumeºte luiDumnezeu pentru cã a îndreptat paºii acestoroameni minunaþi pe Valea Hârtibaciului, unde ausalvat sufletele unor copii minunaþi.

I. Bârsan

New Designer - ediþia aIII-a - 25 aprilie 2018

Colegiul Tehnic „AugustTreboniu Laurian”

Bogdana – Director adjunct al colegiului,prof. înv. Banu Angelica, prof. înv.Nechita Maria, prof. Petriºor Delia ºiRoman Raul, acesta din urmã ocupându-se ºi de partea de imagisticã aconcursului.

Numãrul de profesori coordonatori afost de 35 din 8 judeþe (Sibiu, Timiº,Argeº, Gorj, Constanþa, Braºov, Vaslui ºiHunedoara), iar numãrul de eleviparticipanþi a fost de 104 din 12 ºcoli. Pefiecare secþiune ºi nivel s-au acordat câte4 premii.

Premiile obþinute de elevii ColegiuluiTehnic „August Treboniu Laurian” dinAgnita au fost numeroase, astfel aceºtiadovedind creativitate ºi îndemânare.Elevii premiaþi in aceastã ediþie au fost:

1. Secþiunea „Creaþie vestimentarã”:Prunean Letiþia - locul 1 - clasa a XI-a D -

Am avut onoarea de-a fi prezidaþi deun juriu competent format din profesoribine pregãtiþi în domeniul textil: ªeflucrãri dr. ing. Iridon Anca ºi Asistent dr.ing. Vlad Dorin, de la Facultatea deInginerie „Lucian Blaga” din Sibiu,domeniul textil. S-au alãturat juriuluiCurcean Mihaela - Director economic laA.M.T. Agnita - sponsor oficial alconcursului, prof. Sârbu Ioan - Directorla Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu” -partenerã a concursului, prof. PetruþMirela Monica - Director la ColegiulTehnic „A. T. Laurian”, prof. Lãstun

prof. coord. Ionele Daniela Elena,Muntean Darius - locul 2 - clasa a XI-a D- prof. coord. Ionele Daniela, ElenaHunuzãu Florin – menþiune - clasa a XI-aD - prof. coord. Ionele Daniela Elena

2. Secþiunea „Handmade”: Clasa a X-a C - locul 1, Deorna Daniela - locul III -prof. coord. Ionele Daniela Elena

Mulþumim tuturor participanþilor,elevi, profesori, parteneri ºi colaboratoricu speranþa revenirii la urmãtoarea ediþiedin 2019.

A consemnat,Prof. ing. Ionele Daniela Elena

Campanie de sensibilizare a comunitãþiireferitoare la prevenirea abandonului ºiinstituþionalizãrii copilului: „Cu speranþa de anu-i pierde…”

Centrul social de zi „Habakuk” dincadrul Asociaþiei Elijah Iniþiativã SocialãRuth Zenkert, au organizat marþi, 03 iulie2018, campanie de sensibilizare acomunitãþii referitoare la prevenireaabandonului ºi instituþionalizãrii copilului,cu scopul de a informa comunitatea cuprivire la situaþiile de risc care potdetermina separarea copilului de familie.Familiile care se aflã în astfel de situaþii

Comunicat de prComunicat de prComunicat de prComunicat de prComunicat de prComunicat de presãesãesãesãesãesãde risc, au fost încurajate sã accesezeservicii oferite de centru.

Misiunea Centrului Social de Zi„Habakuk” este oferirea de servicii deidentificare ºi evaluare, informare despredrepturi ºi obligaþii, consilierepsihosocialã ºi suport emoþional, educareºi dezvoltare timpurie, suport pentrudezvoltarea abilitãþilor de viaþãindependentã, îngrijire, supraveghere,orientare ºcolarã, profesionalã ºivocaþionalã, socializare ºi petrecere atimpului liber, servicii de asigurare ahranei (o masã caldã pe zi), gãzduire petimp de zi ºi suport pentru situaþii dedificultate.

Campania a avut loc în cadrul comunitãþiidin localitatea Þichindeal.

Activitatea s-a desfãºurat la iniþiativareprezentanþilor centrului social de zi,informarea participanþilor la campanie fiindrealizatã de cãtre ºeful de centru, asistentulsocial ºi psihologul centrului.

De asemenea, specialiºtii centrului socialde zi, au informat comunitatea desprecampanie prin afiºarea de postere ºi împãrþireade broºuri.