GAZETA de MOªNAGAZETA de MOªNAPUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE A CONSILIULUI LOCAL - PRIMÃRIA COMUNEI MOªNA

ªI ASOCIAÞIEI VECINÃTÃÞILE MOªNEI,CU SPRIJINUL ASOCIAÞIEI ECOMUZEUL REGIONAL SIBIUANUL VI, NUMÃRUL 10, Martie 2018 - apare în comuna Moºna

ºi se distribuie în municipiile Mediaº ºi Sibiu ºi în localitãþile ecomuzeu

www.comunamosna.ro

Când se apropie primãvara, cu toþiine gândim la câte avem de fãcut în jurulnostru. Ne reanalizãm proiectele, nereeºalonãm speranþele ºi ne concentrãmtoate energiile. Cãci sunt multe treburiîncepute pe care trebuie sã le terminãmcu bine. De fapt unele doar „auhibernat” puþin ºi acum le reluãm cu ºimai mare ambiþie. ªi primãvara aceastane mai dã încã o ºansã. Fiindcã în lunamartie natura câºtigã lupta cu iarna carese duce ºi lasã loc primãverii. Naturase trezeºte la viaþã dupã un somnodihnitor al iernii. La fel ºi oamenii. Sepornesc lucrãrile de primãvarã: se arãpãmântul, se seamãnã pe câmpuri ºi îngrãdini. E treabã multã în vii ºi livezi...

Pe lângã toate acestea, omulgospodar se gândeºte ºi la imagineacasei sale care este o adevãratã oglindãa sufletului sãu. Nu trebuie neglijat nicilocul din faþa casei unde se pun flori, sevãruiesc pomii, încât SãrbãtoareaPaºtelui care se apropie sã fieîntâmpinatã aºa cum se cuvine: CURAT!

„Ziua bunã se cunoaºte dedimineaþã” spune un vechi proverbromânesc.

Iar binele trebuie sã fie luminos,curat, însorit ºi ... dãruit. Pentru a fifericit.

Ca sã fii pe deplin fericit, ar trebuisã ºtii ºi sã vrei sã te dãruieºti, sã teînconjori de fiinþe iubitoare. Poate ceimai fericiþi dintre pãmânteni sunt

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos aavut loc aievea cu peste douã mii de ani înurmã.

Martori ai acestui eveniment mare ne suntSfinþii Apostoli, prietenii ºi colaboratorii cei maiapropiaþi ai Domnului, care au mâncat ºi aubãut împreunã cu El „dupã ce a înviat din morþi”,dupã cum citim în Faptele Apostolilor 10, 41.„Se cuvine ca unii din bãrbaþii care se adunaucu noi în toatã vremea întru care Domnul Iisusa fost cu noi, începând de la botezul lui Ioan ºipânã în ziua în care s-a înãlþat de la noi, sã fiecu noi martorii Învierii Lui”, chibzuiesc SfinþiiApostoli, în primul lor sobor în vederea alegeriiunui nou apostol în locul lui Iuda Iscarioteanul(F. Ap. 1, 21-22). „Pe acest Iisus Dumnezeu L-aînviat, (fapt) pentru care noi toþi suntemmartori”, spune Sf. Apostol Petru în cuvântulsãu rostit în ziua Pogorârii Duhului Sfânt (F.Ap. 2, 32). „Ca nu urmând unor basmemeºteºugite am vestit vouã puterea ºi venireaDomnului nostru Iisus Hristos, ci noi înºineam vãzut slava Lui”, ne încredinþeazã acelaºiApostol în a doua sa epistolã (II Petru 1, 16),gândindu-se desigur la Schimbarea la Faþã ºi laÎnvierea Domnului.

De aceea miezul predicii Sfinþilor Apostolia fost tocmai Învierea Învãþãtorului lor, cãcicitim tot în Faptele Apostolilor: „Iar Apostoliivesteau cu mare putere Învierea lui Iisus” (F.Ap. 4, 33), puterea despre care este vorba aiciizvorând tocmai din adevãrul acestui minunatfapt.

Bucuria noastrã, a credincioºilor, estemare, cãci prin Învierea Domnului nostru IisusHristos lumina a biruit întunericul, binele aînvins rãul, viaþa a nimicit moartea, cum citimîntr-o Pastoralã de Paºti a unui ierarh din zilelenoastre. Prin aceasta Mântuitorul s-a dovedit

Ziua bunã...de dimineaþãZiua bunã...de dimineaþãZiua bunã...de dimineaþãZiua bunã...de dimineaþãZiua bunã...de dimineaþã

ÎNVIEREA DOMNULUI,PRAZNICUL BUCURIEI CREªTINE

INVESINVESINVESINVESINVESTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN COMUNOMUNOMUNOMUNOMUNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNAAAAAPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PROGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NAAAAAÞIONÞIONÞIONÞIONÞIONAL DEAL DEAL DEAL DEAL DE

DEZVDEZVDEZVDEZVDEZVDEZVDEZVOLOLOLOLOLOLOLTTTTTTTARE LARE LARE LARE LARE LARE LARE LOCOCOCOCOCOCOCALÃALÃALÃALÃALÃALÃALÃ pag. 2, 3

(continuare în pagina 4)

oamenii care se simt utili ºi iubiþi înfamilie ºi într-o comunitate. Dar ca sãte încarci cu iubire ar trebui, în primulrând, sã o dãruieºti. Sã fii mai tolerant,sã comunici cu cei din apropiere, sã fiiatent la problemele lor, sã ºtii sã asculþi.ºi apoi sã încerci sã ajuþi. Cu toatã fiinþaºi cu toatã priceperea. Dacã reuºeºti, veifi, la rândul tãu, mulþumit.

E primãvarã! În jurul nostru suntmulte flori ºi femei.

Dumneavoastrã, femeilor de lângãnoi ºi de pretutindeni, vã doresc caprimãvara 2018 sã vã aducã sãnãtate ºinoroc, soarele sã vã lumineze drumul ºisufletul, sã aveþi parte numai de bucurii,armonie ºi iubire.

La mulþi ani!

Primar Comuna Moºna,Eugen ROBA

a fi stãpânul morþii ºi Fiul lui Dumnezeu, dupãcum însuºi sutaºul, însãrcinat cu pazamormântului, a exclamat plin de cutremurare:„Cu adevãrat Fiul lui Dumnezeu a fost acesta”(Matei 27, 54). De aceea Învierea Domnului îºirevarsã luminile sale peste întreaga viaþãcreºtinã, întreaga învãþãturã a Bisericiinoastre întemeindu-se pe acest adevãr, cãci:

SãrSãrbãtbãtorirorireaea

sâmbãtã 10. 03. 2018 la:Ora 13,30 – cãmin Alma ViiOra 14,00 – cãmin Nemºa

Ora 15,00 – cãmin Moºna

Zilei de

8 martie

DE ZIUA FEMEIILA MULLA MULLA MULÞI ANI!ÞI ANI!ÞI ANI!

Ultima ºtirUltima ºtire: Pre: Prefefectul judeþului Sibiu,ectul judeþului Sibiu,Adela Muntean sprijinã proiectele Ministerului Agriculturii în comuna Moºna!Adela Muntean sprijinã proiectele Ministerului Agriculturii în comuna Moºna!

(vom reveni)

GAZETA de MOSNA2 2018

Zonele rurale ºi urbane din Româniaprezintã o importanþã deosebitã din punct devedere economic, social ºi cultural.Dezvoltarea durabilã a acestora esteindispensabilã în procesul de îmbunãtãþire acondiþiilor existente ºi a serviciilor de bazã,prin dezvoltarea infrastructurii ºi a unui cadrulegislativ favorabil acesteia.

În conformitate cu reglementãrilecuprinse în Planul de amenajare a teritoriuluinaþional, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice ºi alte autoritãþi publicederuleazã diverse programe de investiþii îninfrastructura localã cu caracteristicidiferite privind eligibilitatea, finanþarea,decontarea ºi monitorizarea acestora.

Programul Naþional de Dezvoltare Localã(PNDL) este cel mai important instrument definanþare de la bugetul de stat, coordonat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, prin care se pot accesafonduri alocate bugetelor locale, de la bugetulde stat, destinate dezvoltãrii locale. Acestprogram vizeazã creºterea accesibilitãþii laresurse ºi a calitãþii vieþii pentru toþilocuitorii României.

În acest context, Comuna Moºna a depusîn vederea obþinerii finanþãrii mai multeproiecte:

- „Înfiinþare sisteme de alimentare cu apãºi canalizare menajerã în localitatea Alma Vii,comuna Moºna, judeþul Sibiu”

- „Reabilitare ªcoala Gimnazialã „St. L.Roth” Moºna (corpurile A ºi B), comuna Moºna,judeþul Sibiu”

- „Modernizare drumuri comunale DC 12- Alma Vii ºi DC 13 - Nemºa, comuna Moºna,judeþul Sibiu”

- „Modernizare strãzi în comuna Moºna,judeþul Sibiu”

- „Bazã sportivã Moºna, comuna Moºna,judeþul Sibiu”

Dupã prima etapã au fost admise a sefinanþa urmãtoarele proiecte:

- „Înfiinþare sisteme de alimentare cuapã ºi canalizare menajerã în localitateaAlma Vii, comuna Moºna, judeþul Sibiu”

- „Reabilitare ªcoala Gimnazialã „St.L. Roth” Moºna (corpurile A ºi B), comunaMoºna, judeþul Sibiu”

„Înfiinþare sisteme de alimentare cuapã ºi canalizare menajerã în localitateAlma Vii, comuna Moºna, judeþul Sibiu”

Sistemul de alimentare cu apãÎn prezent, alimentarea cu apã se

realizeazã de la izvoarele situate de o parte ºide alta a localitãþii ºi din pânza freaticã demedie adâncime (18-20 m), prin intermediulunor fântâni sãpate de tip rural. Nu existã nicio

INVESINVESINVESINVESINVESTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN COMUNOMUNOMUNOMUNOMUNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNAAAAAPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PROGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NAAAAAÞIONÞIONÞIONÞIONÞIONAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVOLOLOLOLOLTTTTTARE LARE LARE LARE LARE LOCOCOCOCOCALÃALÃALÃALÃALÃ

facilitate de tratare a apei brute, aceasta fiindlivratã cãtre populaþie în aceleaºi condiþii încare este extrasã din surse. Nu existã reþele dedistribuþie, consumatorii putând sã foloseascãapa brutã direct de la ciºmelele improvizate.

Se propune înfiinþarea sistemului dealimentare cu apã alcãtuit din:

- preluare puþ existent Moºna, ce includeechipare puþ cu pompã submersibilã ºi conductãde aducþiune pânã la staþia de tratare existentã,din PEID cu diametrul de 75mm, PN10, L =1100 m.

- extindere staþie de tratare Moºna, ceinclude filtrare cu U.V., instalaþie de dozarehipoclorit pentru eliminarea amoniului, unitatede neutralizare a amoniului ºi instalaþie dedozare dezinfectant pentru ajustarea dozei.

- extindere capacitate de înmagazinareapã tratatã Moºna, ce include rezervor deînmagazinare de 300 mc.

- conductã de aducþiune din staþia detratare Moºna în Rezervor de înmagazinareMoºna, din PEID cu diametrul de 110 mm,PN10, L = 600 m.

- conductã de transport apã tratatã dinrezervor Moºna în staþia de pompare AlmaVii, din PEID cu diametrul de 160 mm, PN6, L= 600 m.

- grup de pompare pentru Alma Vii,amplasat în incinta Gospodãriei de Apã Moºna.

- conductã de aducþiune pentru Alma Vii,din PEID, cu diametrul de 90 mm, PN20, L =7372 m.

- gospodãrie de apã ce include rezervor deînmagazinare, compensare ºi rezervã deincendiu, cu volumul de 150 mc, cu structurãmetalicã, poziþionat pe fundaþie din betonarmat, camerã de vane pentru manevrã,instalaþie de dozare dezinfectant pentruajustarea dozei, cãmin pentru debitmetru,dotat cu debitmetru electromagnetic, sistemde automatizare a funcþionãrii cu transmitereadatelor în SCADA, parcare, împrejmuire, drumde acces;

- reþea de distribuþie realizatã din PEID,cu diametrul de 110 mm, PN6, dotatã cu cãminede vane pentru izolare, vane de manevrã,hidranþi exteriori de incendiu;

- branºamente individuale realizate dinpiese de branºare pe conductele de distribuþie,cãmine de branºament din PEID prevãzute cucapace carosabile, pietonale sau pentru spaþiuverde, funcþie de poziþie, contoare de apãpentru mãsurarea consumului;

- drum de acces la Gospodãria de Apã ºirigolã pentru golire rezervor;

- aducerea la starea iniþialã a suprafeþelorafectate de sãpãturi.

Pentru alimentarea cu apã a localitãþiiAlma Vii se propune o soluþie tehnicã prin carese permite o operare unitarã a sistemului dealimentare cu apã din comuna Moºna, cuposibilitatea folosirii facilitãþilor existente decaptare ºi tratare a apei din localitatea Moºna,soluþie care permite eliminarea operãrii uneistaþii de tratare noi, respectiv a costurilor deoperare pentru un asemenea obiectiv (costuricu energia electricã, costuri cu substanþechimice, costuri cu personalul), ºi de asemeneaeste în acord cu strategia naþionalã deregionalizare a serviciilor de utilitãþi publice,operatorii regionali optând pentru soluþii deoperare eficiente din punct de vedere tehnico-economic.

Soluþia tehnicã propusã presupunefolosirea facilitãþilor existente de captare ºitratare a apei din localitatea Moºna ºi anumepreluarea puþului de apã existent pentrumãrirea capacitãþii de tratare pentru asigurarea

debitului necesar localitãþii Alma Vii, ºi deasemenea mãrirea capacitãþii de înmagazinarepentru ambele localitãþi.

Principalii indicatori tehnici aisistemului de alimentare cu apã:

Grup de pompare apã potabilã: 1Numãr kilometri de conducte de

alimentare cu apã noi construiþi: 12,497 kmdin care:

- conductã de aducþiune: 9.072 ml- conductã de transport: 600 ml- reþea de distribuþie: 2 825 mlRezervoare de înmagazinare: 2 (150

mc, 300 mc) buc.Numãr populaþie deservitã: 367 loc.Branºamente individuale: 198 buc.

Sistemul de canalizare menajerãÎn prezent, localitatea nu beneficiazã de

sistem de colectare a apelor uzate. Nu existãnicio facilitate de epurare, deci apa uzatã estecolectatã în fose neconforme. În condiþiile încare localitatea nu are sistem de canalizaremenajerã, apa uzatã este colectatã în foseimprovizate, care au contact direct cu pânzade apã freaticã, existând pericolul infestãriisurselor cu agenþi poluanþi ºi, implicit, punereaîn pericol a sãnãtãþii populaþiei.

Pentru realizarea lucrãrilor de înfiinþarea sistemului de canalizare menajerã, prevãzuteîn cadrul investiþiei s-a avut în vedere alegereaunei soluþii optime care sã rãspundã nevoilorbeneficiarului, care sã fie în concordanþã culegislaþia naþionalã ºi europeanã în vigoare ºicare, nu în ultimul rând, sã fie optimã din punctde vedere tehnico-economic.

Se propune înfiinþarea unui sistem decanalizare menajerã alcãtuit din:

- cãmine de racord amplasate la limitaproprietãþilor, cu diametrul DN500, realizatedin materiale plastice (PVC, PP, PE). Cãminulde racord va prelua apa uzatã de laconsumatori ºi o va transporta cãtre colectorulstradal, prin intermediul unei conducte deracord, cu diametrul de 160 mm, din PVC.Racordul în colectorul stradal se va realiza prinintermediul unei piese de racord sau direct încãminele de linie.

- colectoare stradale principale sausecundare, cu diametrul nominal DN 250mm,din PVC, montate la o adâncimecorespunzãtoare realizãrii unei curgerigravitaþionale, pe cât de mult este posibil.

- staþie de epurare de tip mecano-biologic,ce va prelua apa uzatã colectatã de laconsumatori, care prin intermediul proceseloretapizate de epurare, o va aduce la parametriicorespunzãtori de evacuare în emisar, înconformitate cu legislaþia naþionalã în vigoare,NTPA001.

Principalii indicatori tehnici aisistemului de canalizare menajerã:

Numãr kilometri conducte de canalizare:3 021 km.

Racorduri individuale: 198 buc.Staþie de epurare (367 L.E.): 1 buc.

„Reabilitare ªcoala Gimnazialã „St. L.Roth” Moºna (corpurile A ºi B),comuna Moºna, judeþul Sibiu”

(continuare în pagina 3)

STAREA CIVILÃ ÎN COMUNA MOªNALA MULÞI ANI TINEREI NÃSCUTE CONCA VALERIA

Conca Valeria - Alma Vii nr.76

CASÃ DE PIATRÃ TUTUROR TINERILOR CÃSÃTORIÞI ÎN COMUNA MOªNA!(în perioada 1.01.2018 - 28.02.2018 )

Cristea Vasile-Cornel ºi Csiki IldikoMoºna nr. 511 Nemºa nr.206

Zoltan Ionescu ºi Keul Tabita-LilianaMoºna nr.54 Moºna nr.54

„DUMNEZEU SÃ-I IERTE, DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÔPE TOÞI MOªNENII CARE S-AU STINS DIN VIAÞÃ!(în perioada 8.12.2017 - 28.02.2018)

Otvos Luminita-Andreea MediaºDiac Maria Moºna nr.399

Întãbularea terenului agricol extravilan!Vã informãm cã a început Programul Naþional de Cadastru ºi Carte Funciarã de

Înregistrare Sistematicã pe Sectoare Cadastrale (întãbulare) a terenului agricol extravilan.Comuna Moºna este printre primele comune unde a demarat aceastã acþiune deosebit deimportantã pentru toþi locuitorii.

Pentru buna desfãºurare a acestui program, cetãþenii sunt rugaþi sã prezinte la PrimãriaMoºna, BIROUL AGRICOL, urmãtoarele documente:

1. Titlul de proprietate,2. Buletinul de identitate sau cartea de identitate;3. Certificatul de deces, în cazul în care proprietarul sau proprietarii înscriºi în titlul de

proprietate a (au) decedat;4. Certificatul de moºtenitor, în cazul în care a fost dezbãtutã succesiunea dupã titularul

înscris în titlul de proprietate.Referent agricol,

Vasile Logean

ATENÞIE!ÎN CAMPANIA 2018 FERMIERII POT BENEFICIA DE

SCHEMELE/MÃSURILE DE PLATÃ

GAZETA de MOSNA2018 3

ANALIZA STÃRII CONSTRUCÞIEI

Corpul AClãdirea este o construcþie de formã dreptunghiularã ºi

este realizatã pe o structurã de tip celular cu zidãrie portantãdin cãrãmidã. Clãdirea a fost realizatã pe principii gravitaþionaleºi cu sisteme constructive ale epocii respective ºi nu se puneproblema respectãrii actualelor norme. Nivelul de înãlþime alclãdirii: subsol + parter + etaj. Planºeele sunt din profile metalicecu boltã de cãrãmidã ºi învelitoare din þiglã ceramicã susþinutãde o ºarpantã din lemn de rãºinoase din ferme.

Clãdirea este în forma iniþialã ºi nu au fost executateadãugiri pe orizontalã sau verticalã.

Corpul BClãdirea realizatã în jurul anului 1935 este o construcþie de

forma unei crose la 90 ºi este realizatã pe o structurã de tipcelular cu zidãrie portantã din cãrãmidã în compartimentarerarã. Clãdirea a fost realizatã pe principii gravitaþionale ºi cusisteme constructive ale epocii respective ºi nu se pune problemarespectãrii actualelor norme.

Nivelul de înãlþime al clãdirii: parter + etaj. Planºeele suntdin profile metalice cu boltã de cãrãmidã peste holul ºi o clasãde la parter ºi din grinzi din lemn în rest ºi învelitoare din þiglãceramicã susþinutã de o ºarpantã din lemn de rãºinoase dinferme. Clãdirea este în forma iniþialã ºi nu au fost executateadãugiri pe orizontalã sau verticalã.

INVESINVESINVESINVESINVESTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN CTIÞII NOI ÎN COMUNOMUNOMUNOMUNOMUNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNA MOªNAAAAAPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PRPRIN PROGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NOGRAMUL NAAAAAÞIONÞIONÞIONÞIONÞIONAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVAL DE DEZVOLOLOLOLOLTTTTTARE LARE LARE LARE LARE LOCOCOCOCOCALÃALÃALÃALÃALÃ

Principalelor lucrãri de intervenþie pentru:

Corp AClãdirea necesitã lucrãri de reabilitare prin realizare

instalaþii electrice, termice ºi sanitare, reparaþii la tencuialaexterioarã cu pãstrarea ancadramentelor originale, montarelambriuri pe holuri, reparaþii tencuieli interioare, schimbareatâmplãriilor interioare cu tâmplãrii de lemn, schimbareatâmplãriilor exterioare cu tâmplãrii exterioare de lemnstratificat cu geam termopan. Având în vedere starea actualã aacoperiºului, este necesar decopertarea acestuia, înlocuireaelementelor degradate ale ºarpantei ºi înlocuirea elementelorlipsã sau degradate ale învelitorii. În interior la pardosea se vorrealiza finisaje de gresie la holuri, grupuri sanitare ºi spaþiutehnic ºi parchet în sãlile de clasã. Pentru eliminarea infiltrãriiapei în sala de sport aflatã la subsol se va realiza un drenajexterior pentru stoparea acestui fenomen.

Corp BClãdirea studiatã necesitã lucrãri de reabilitare prin

realizare instalaþii electrice, termice ºi sanitare, reparaþii latencuiala exterioarã cu pãstrarea ancadramentelor originale,montare lambriuri pe holuri, reparaþii tencuieli interioare,schimbarea tâmplãriilor interioare cu tâmplãrii de lemn,

(continuare din pagina 2)

În noiembrie 2016, GAL Podiºul Mediaºului a dat startul implementãrii unei noi Strategii deDezvoltare Localã, ºi odatã cu aceasta, a deschis oportunitatea finanþãrii unor noi proiecte de dezvoltareruralã.

Situaþia proiectelor depuse la GALPM, în Februarie 2018:GALPM a selectat 30 de proiecte, în valoare totalã de 1.369.151 EUROSuma totalã contractatã este 899.557 EURO, din care 304.000 EURO au fost încasaþi de beneficiari.Situaþia proiectelor finanþate pe mãsuri de finanþareM1/6A Sprijinirea Microîntreprinderilor Start-Up - 5 proiecte – 270.000 EUROM2/6A - Modernizarea Microîntreprinderilor - 4 proiecte – 219.151 EUROM3/6B - Crearea ºi Extinderea Serviciilor de Bazã Destinate Populaþiei - 11 proiecte – 440.000

EUROM4/6B – Conservarea ºi Promovarea Patrimoniului Cultural - 2 proiecte – 100.000 EUROM5/6B – Investiþii în Infrastructura Socialã ºi Integrarea Minoritãþilor Locale -1 proiect – 100.000

EUROM6/2B - Sprijinirea Tinerilor Fermieri ºi a Fermelor Mici: 7 proiecte – 240.000 EURO

La începutul lunii martie 2018 - va fi deschisã o nouã sesiune de finanþare, sumele caremai pot fi accesate prin proiecte fiind urmãtoarele:

1. M4/6B - CONSERVAREA ªI PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL- 50.000EURO

Beneficiari eligibili:· Unitãþile Administrativ Teritoriale ºi asociaþiile acestora conform legislaþiei naþionale în vigoare;· ONG-uri care au în proprietate clãdiri tradiþionale cu valoare arhitecturalã (case, clãdiri gospodãreºti,

case tradiþionale, case muzeu, ºuri), sau care prezintã document încheiat la notariat care atestã dreptulde administrare asupra obiectivului ce se va restaura/consolida/conserva, pe o perioadã de minimum 10ani de la depunerea cererii de finanþare; sau ONG-uri care nu sunt proprietari de clãdiri vechi, dar careprezintã un acord/convenþie scrisã între ONG ºi persoanele fizice proprietari de clãdiri vechi/construcþiitradiþionale, în cadrul cãruia proprietarul îºi asumã obligaþia de a nu înstrãina clãdirea/construcþiatradiþionalã ºi de a nu modifica aspectul/funcþionalitatea clãdiri/construcþiei tradiþionale pe o perioadãde minim 5 ani de la terminarea lucrãrilor de renovare/reabilitare/darea în funcþiune a clãdirii/construcþieitradiþionale, precum ºi faptul cã va asigura vizitabilitatea imobilului sau pãrþii de imobil renovat;

· Unitãþi de cult conform legislaþiei în vigoare, care au în proprietate clãdiri tradiþionale cu valoarearhitecturalã;

Rata Sprijinului: Sprijinul public nerambursabil va fi de maxim 50.000 EURO/proiect.2. M5/6B – INVESTIÞII ÎN INFRASTRUCTURA SOCIALÃ ªI INTEGRAREA

MINORITÃÞILOR LOCALE - 62.064 EUROBeneficiari eligibili:· Comunele ºi asociaþiile acestora, conform legislaþiei naþionale în vigoare;· ONG-uri care au prevãzut în Statut prestarea de servicii sociale;· Unitãþi de cult conform legislaþiei în vigoare.Rata Sprijinului: 40.000 EURO, sau pânã la 62.064 EURO pentru proiecte ce deservesc 2 UAT3. M6/2B – SPRIJINIREA TINERILOR FERMIERI ªI A FERMELOR MICI - 100.000

EUROBeneficiari eligibili:A. SPRIJIN PENTRU TINERII FERMIERI· tânãrul fermier aºa cum este definit în art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013*, care se instaleazã ca unic

ºef al exploataþiei agricole;· persoanã juridicã cu mai mulþi acþionari unde un tânãr fermier, aºa cum este definit în art. 2 din

R(UE) nr. 1305/2013 se instaleazã ºi exercitã un control efectiv pe termen lung în ceea ce priveºtedeciziile referitoare la gestionare, la beneficii ºi la riscurile financiare legate de exploataþie ºi deþine celpuþin 50%+1 din acþiuni.

B. SPRIJIN PENTRU FERMELE MICI· Fermierii care au drept de proprietate ºi/sau drept de folosinþã pentru o exploataþie agricolã care

intrã în categoria de fermã micã conform definiþiei relevante, cu excepþia persoanelor fizice neautorizate.Rata Sprijinului:A. SPRIJIN PENTRU TINERII FERMIERI· Sprijinul public nerambursabil se acordã pentru o perioadã de maximum trei ani ºi este de: 50.000

de euro pentru exploataþiile între 30.000 � SO ºi 50.000 � SO, ºi 40.000 de euro pentru exploataþiileîntre 8.000 � SO ºi 29.999 SO.

B. SPRIJIN PENTRU FERMELE MICI· Sprijinul public nerambursabil se acordã pentru o perioadã de maximum trei ani ºi este de: 15.000

de euro pentru o exploataþie agricolã

4. M7/2A – ÎNFIINÞARE, MODERNIZARE EXPLOATAÞII AGRICOLE ªI UNITÃÞI DEPROCESARE - 194.597,69 EURO

Beneficiari eligibili:· Cooperative, grupuri de producãtori, constituite în baza legislaþiei naþionale în vigoare care

deservesc interesele membrilor;· Microîntreprinderi sau întreprinderi mici;· Persoane fizice autorizate, asociaþii familiale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale.Rata Sprijinului: Sprijinul public nerambursabil nu va depãºi 194.597,69 de euro

5. M8/3A – PROMOVARE FORME ASOCIATIVE - 60.000 EUROBeneficiari eligibili: Parteneriatele, fãrã personalitate juridicã constituite în baza unui Acord de

Cooperare, ºi în a cãrui componenþã sã fie cel puþin un partener din categoriile de mai jos:· PFA/II/IF;· microîntreprinderi ºi întreprinderi mici;· organizaþii neguvernamentale;· comunele;ºi· cel puþin 2 fermieri înregistraþi în registrul agricol al unei Comune din teritoriul GAL Podiºul

Mediaºului.

Rata Sprijinului: Sprijinul public nerambursabil nu va depãºi 60.000 EURO

Mai multe informaþii referitoare la activitatea noastrã pot fi obþinute în mod gratuit la sediul GALdin Comuna Aþel, nr 76, la telefon 0752-108-092 sau pe site-ul asociatiei, www.galpm.ro.

Proiectele finanþate de GALPM pot fi implementate în: oraºul Dumbrãveni, Comunele Alma, Aþel,Axente Sever, Bazna, Blãjel, Brateiu, Dîrlos, Hoghilag, Micãsasa, Moºna, ªeica Micã, Tîrnava, ValeaViilor, Viiºoara, Zagãr.

PrPrPrPrProiectoiectoiectoiectoiecte fe fe fe fe finanþatinanþatinanþatinanþatinanþate în te în te în te în te în teriteriteriteriteritoriul Goriul Goriul Goriul Goriul GAL PAL PAL PAL PAL Podiºul Mediaºuluiodiºul Mediaºuluiodiºul Mediaºuluiodiºul Mediaºuluiodiºul Mediaºului

schimbarea tâmplãriilor exterioare cu tâmplãrii exterioare dePVC cu geam termopan. Având în vedere starea actualã aacoperiºului, este necesar decopertarea acestuia, înlocuireaelementelor degradate ale ºarpantei ºi înlocuirea elementelorlipsã sau degradate ale învelitorii. În interior la pardosea se vorrealiza finisaje de gresie la holuri, grupuri sanitare ºi spaþiutehnic ºi parchet în sãlile de clasã.

Consultant, Ec. Mihai Stoica

Scheme de platã / mãsuri de sprijin / ajutor:1. Schema de platã unicã pe suprafaþã (SAPS)2. Platã redistributivã;3. Plata pentru practice agricole benefice pentru climã ºi

mediu;4. Plata pentru tinerii fermieri;5. Plata pentru micii fermieri;6. Ajutoare naþionale tranzitorii (ANT):ANT 1 – culturi în teren arabil;ANT 2 – in pentru fibrã;ANT 3 – cânepã pentru fibrã;ANT 4 – tutunANT 5 – hameiANT 6 – sfeclã de zahãr

ANTZ 7 – bovine-lapteANTZ 8 – bovine – carneANTZ 9 – ovine/caprinePentru a beneficia de sprijin fermierii trebuie sã completeze

cererea unicã de platã pe suprafaþã ºi sã o depunã la centrelelocale/judeþene pânã la 15 mai 2018!

Informaþiile detaliate pentru accesarea fiecãrei schemede platã/mãsuri de sprijin inclusiv hãrþile ºi listele cu U.A.T.eligibile pentru M10 (agro-mediu ºi climã), M11 (agriculturãecologicã), M13 (plãþi pentru zone care se confruntã cuconstrângeri natural sau alte constrângeri specifice), pot ficonsultate la centrele judeþene/locale ale APIA ºi pe site-urile

www.apia.org.ro, www.madr.ro, www.pndr.ro

GAZETA de MOSNA4 2018

„Dacã Hristos n-a înviat, deºartã este atuncipropovãduirea noastrã” (I Cor. 15, 14). ªi totdin acest motiv spunea pe drept cuvânt Sf.Apostol Pavel: „ªtiu cui am crezut” (II Tim. 1,12), adicã ºtiu în cine mã încred ºi pe cine mãreazim.

Noi ne bucurãm deci de ÎnviereaDomnului nu numai pentru ca prin Învieredumnezeirea Sa ne este deplin doveditã, câtmai ales pentru urmãrile pe care aceasta leare asupra noastrã, cãci Învierea Mântuitoruluieste chezãºie cã ºi noi vom învia. De altfel,credinþa în Iisus Hristos este credinþa înÎnvierea Lui, iar credinþa în Învierea Lui estecredinþa în învierea morþilor, în propria noastrãînviere: „Înviat-a Hristos ºi viaþa vieþuieºte,înviat-a Hristos ºi nici un mort nu mai este înmormânt. Cãci Hristos înviind din morþi,începãtura celor adormiþi s-a fãcut” (Sf. IoanGurã de Aur). Ne spune acest lucru ºi TroparulPaºtilor: „Hristos a înviat din morþi, cu moarteape moarte cãlcând ºi celor din morminte viaþãdãruindu-le”.

Pacea este prima chemare a Domnuluidupã Învierea Sa. „Pace vouã!” sunt cuvintelecu care întâmpinã pe ucenici la prima întâlnirecu ei. De altfel, bucuria merge mânã în mânã

ÎNVIEREA DOMNULUI, PRAZNICUL BUCURIEI CREªTINEcu pacea, cãci unde este bucurie curatã, acolostãpâneºte liniºtea, înfrãþirea, colaborarea,pacea.

Dar nu numai atât, ci praznicul ÎnvieriiDomnului ne cheamã direct la pace, laîmpãcare între oameni. „Paºtile cele preacinstite nouã ne-au rãsãrit, Paºtile cu bucurieunul pe altul sã ne îmbrãþiºãm”, ne îndeamnão cântare din Penticostar. ªi iarãºi: „Ziuaînvierii sã ne luminãm cu prãznuirea ºi unul pealtul sã ne îmbrãþiºãm”, sunt , de asemenea,cuvinte de o rarã frumuseþe. Avem din vremistrãvechi chiar o sãrutare a pãcii pe carecreºtinii ºi-o dau mai ales în ziua de Paºti.

În aceste puþine cuvinte am vãzut numaio fãrâmã din marele val de bucurie ºi pace pecare Învierea Domnului nostru Iisus Hristos arevãrsat-o ºi o revarsã asupra vieþii noastrecreºtineºti. De aici desprindem cã omul creºtineste chemat sã ducã o viaþã de bucurie sfântãîn Domnul ºi pace continuã cu Dumnezeu, cusine ºi cu toþi oamenii. El este omul bucuriei ºial pãcii.

Învierea Domnului sã ne fie deci uncontinuu îndemn la viaþã curatã, la bunãtate,la muncã ºi la pace, pentru ca bucuriapraznicului Învierii sã ne fie deplinã.

Preot paroh, Radu PãrãuParohia Ortodoxã Moºna

(continuare din pagina 1)

O lucrare monograficã privitoare la bazinulTârnavelor în epoca romanã nu exista pânã acum, iardificultãþile scrierii ei sunt evidente. Bazinul Târnavelornu e chiar o „patã albã” pe harta Daciei romane, darnu existã nici o zonã prea bogatã în informaþiiarheologice ºi istorice. Sunt destule descopeririîntâmplãtoare, dar prea puþine cercetãri arheologicemai susþinute (cu excepþia câtorva localitãþi). Pe dealtã parte, fiind una din zonele prevalent rurale aleDaciei, descoperirile nu sunt spectaculoase. MihaiChiriac ºi-a asumat, prin urmare, o sarcinã destul deingratã, dar utilã, reuºind sã dea o imagine de ansamblua vieþii romane din teritoriul studiat.

Încã din secolul al XIX-lea istorici, arheologi,colecþionari au cercetat zona ºi au scris despre ea(Ackner, Neigebaur, Neogeboren). C. Goss s-a remarcatnu numai prin binecunoscutul sãu repertoriuarheologic, ci ºi prin cercetãrile arheologice de laCaºolþ. Mihai Chiriac extrage documentaþiaarheologicã din repertoriile publicate în ultimii anipentru judeþele Sibiu, Alba, Harghita ºi Mureº.Cercetãrile arheologice nu au fost prea extinse, cuexcepþia aºezãrii de la Micãsasa, a castrelor de pelimesul estic ºi a necropolelor din zona Sighiºoarei. Seadaugã ºi aºezãrile rurale de la Slimnic, ªeica Micã,Ocna Sibiului, Boarta ºi Mediaº. Acestei documentaþiimai demult cunoscute autorul îi adaugã observaþiilesale, din cercetãrile de teren pe care le-a întreprins înjudeþele Sibiu, Alba ºi Mureº. A fãcut o constatare pecare, din pãcate, au remarcat-o ºi alþii; unele punctearheologice semnalate în repertoriile vechi nu mai potfi identificate pe teren, nici unele toponime care s-auºters din memoria localnicilor.

În muzeele din Sibiu, Mediaº, Blaj ºi SighiºoaraMihai Chiriac a putut sã verifice unele materialearheologice ºi sã descopere altele, inedite pânã acum.

Plecând de la mai vechile cercetãri asupradrumurilor din Dacia autorul înfãþiºeazã traseuldrumurilor principale, cel de pe Târnava Micã: Apulum-Obreja-Târnãveni-Sãrãþeni, cel de pe Târnava Mare:Apulum- Obreja-Micãsasa-Sighiºoara-Odorhei, precumºi artere secundare, legãturile între Valea Mureºului ºicele douã Târnave. Cu aceastã ocazie trece în revistãlocalitãþile romane situate de-a lungul drumurilor.

Autorul repertoriazã 82 de aºezãri rurale, certesau presupuse. Desigur în lipsa unor cercetãri extinse– ca la Micãsasa, unde s-a sondat o suprafaþã de 20 ha– este greu de delimitat o aºezare. Chiar mai multepuncte izolate cu descoperiri de materiale deconstrucþie, nu cu o monedã care putea fi pierdutãoriunde, pot sã fi aparþinut aceleiaºi aºezãri, dupã cumpot sã fi fost locuinþe izolate ori vile. În bazinulTârnavelor existã câteva aºezãri ale comunitãþilorindigene, ca la Slimnic, ªura Micã, Ocna Sibiului,Ruºi ºi Simoneºti. La Slimnic, ªura Micã ºi Ruºi s-aconstatat cã suprafeþele locuite s-au mãrit faþã de celefolosite anterior cuceririi romane. În acelaºi timparealul supus analizei a cunoscut colonizarea timpuriecu elemente norico-panonice. Romanizarea acestorcoloniºti a continuat dupã aºezarea lor în provinciatraianã. Subscriem pãrerii autorului cã aºezãrile

BAZINUL TBAZINUL TBAZINUL TBAZINUL TBAZINUL TÂRNÂRNÂRNÂRNÂRNAAAAAVELVELVELVELVELORORORORORÎN EPOCA ROMANÃÎN EPOCA ROMANÃÎN EPOCA ROMANÃÎN EPOCA ROMANÃÎN EPOCA ROMANÃ

coloniºtilor erau separate de cele ale indigenilor, nunumai prin distanþele pe care le constatã Mihai Chiriac,ci ºi prin faptul cã sunt populaþii venite compact, careprimeau dintru început toate înlesnirile oferite decolonizare sprijinitã de stat.

În aºezãrile mai importante (ªeica Micã,Micãsasa, Mediaº) s-au descoperit drumuri, locuinþede suprafaþã, chiar o bãnuitã sistematizare cu insulae(la Micãsasa). Dintre elementele care denotã unoarecare confort sunt de menþionat sistemul deîncãlzire, tuburile de apeduct, porticele cu stâlpi delemn pictarea tencuielii. Micãsasa este astãzi cel maibine cunoscut centru de producþie a ceramicii dinDacia: s-au descoperit 27 de cuptoare ºi peste 400 detipare pentru boluri ornamentale ca vasele de luxromane, terra sigilllata. S-au descoperit ºi vase cu 63picioare (tripodes), dupã gustul populaþiilor norico-panonice. Un atelier de fierãrie pare sã fi funcþionat laMediaº - Gura Câmpului. Uneltele pentru agriculturã s-au descoperit cam peste tot. Dar relieful de pemonumentul funerar de la ªeica Micã – un personaj laarat – ar putea avea o semnificaþie simbolicã, nuneapãrat ilustrarea unei munci agricole.

Castrele reprezintã punctele în care civilizaþiaromanã este la ea acasã. Castrele din BazinulTârnavelor fac parte din limesul estic al provinciei.Autorul cãrþii prezintã succint datele despre castrelede la Sighiºoara, Inlãceni, Odorhei ºi Sãrãþeni, rolullor strategic ºi trupele care le-au locuit.

Un spaþiu destul de larg îl rezervã autorul vieþiicultural - religioase, în primul rând celor 50 de inscripþii(nouã inscripþii onorifice, 20 votive, 21 funerare).Proporþia mare de inscripþii votive se datoreazãprefecþilor din castrul de la Inlãceni. De altfel 32 deinscripþii provin din castre ori din vici militares. Înfuncþie de epigrafele votive autorul înfãþiºeazãtrãsãturile vieþii religioase predominã net culteleromane, mai cu seamã Jupiter ºi Diana .Apar ºi divinitãþiorientale – Mithras ºi Saromandus.

Din punct de vedere al istoriei provinciei Dacia,bazinului Târnavelor prezintã o particularitate demnãde a fi semnalatã. Exceptând zona Alburnus Maior,populatã de dalmatinii specializaþi în minerit, nicãierica în bazinul Târnavelor nu se observã atât de bineprezenþa unui grup etnic imigrat, de data aceasta norico-pannonii de origine celticã, atestaþi prin onomasticã ºiprin artefacte specifice. Din epitafurile de la Sighiºoarase vede cum se amestecã numele celtice cu acelea derezonanþã illirã. Aceste populaþii sunt în curs deromanizare în Dacia iar felul în care se chinuie sãscrie în latineºte pe lespezile funerare e o dovadã.Radiografia întreprinsã de Mihai Chiriac surprinde orealitate complexã – castrele cu viaþa romanã tipicãmediului cazon de pretutindeni în lumea romanã, cucomandanþi fãcând parte din ordinul ecvestru, coloniºticelþi ºi illiro-celþi care se romanizeazã continuu ºipopulaþia indigenã, reticentã la început, influenþatãulterior, treptat, de viaþa romanã.

Prof. univ. dr.MIHAI BÃRBULESCU

REMEMBER TREMEMBER TREMEMBER TREMEMBER TREMEMBER TÂRÂRÂRÂRÂRGUL DE CRÃCIUNGUL DE CRÃCIUNGUL DE CRÃCIUNGUL DE CRÃCIUNGUL DE CRÃCIUN222221 DECEMBRIE 201 DECEMBRIE 201 DECEMBRIE 201 DECEMBRIE 201 DECEMBRIE 201111177777

GAZETA de MOSNA2018 5

A fost odatã ca niciodatã ºi tare mi-arplãcea sã fi fost o poveste adevãratã.

În timpuri îndepãrtate, pe locul unde esteastãzi comuna Moºna, trãiau locuitori chinuiþiºi asupriþi, plini de superstiþii ºi speranþe cã vaveni odatã ºi odatã un om puternic, drept, moralce-i va elibera.

Vedeþi cã ºi atunci erau buni povestitori,dar de implicat nu se implicau în nicio problemãa oamenilor. Totuºi, pe lângã rege ºi sistemulformat de el, existau ºi duºmanii þãrii, cum erauturcii, care doreau sã stãpâneascã toatã lumea,ºi o serie de popoare migratoare, ce trãiau dinjafuri ºi crime. Deci oamenii erau speriaþi,prudenþi ºi-n orice moment gata sã fugã prinpãduri, unde-ºi fãcuserã un sistem de tuneluriºi canale, ascunse de ochii celor ce nu ºtiausau nu erau de-ai locului. Acolo aveau de toate,de la hranã, la arme ºi apã. Aveau chiar izvoaresubterane.

Unii povestesc cã era un loc, la o fântânãpãrãsitã, dintr-o poieniþã, înspre nord, care, înanumite timpuri cu lunã plinã, se deschidea ºipãtrundeai într-o altã lume, paralelã, dar undenu puteau pãºi cei cu inima vicleanã pentru cãnu numai cã-i oprea, dar îi arunca departe,înapoi, lãsându-i cu sechele vizibile, în funcþiede felul lor ascuns ºi ticãloºit. Adicã le scoteahandicapul la vedere, motiv pentru careoamenii se fereau de cei cu anumite defectefizice sau de cei pe care nu-i cunoºteau. Ceisãraci lipiþi, sau cei care n-au vrut sã dea banisau sã munceascã la tuneluri în pãdure, n-aveau unde sã se ducã ºi se ascundeau prin

Din ciclul: „Legendele ascunse ºi triste ale Moºnei”Cavalerul de Moºna

ºuri, prin fundul grãdinilor sau prin anumiteºanþuri din localitate.

Deci nu aveau unde sã fugã ºi nici nu ºtiausã lupte.

Pe acea vreme erau trei categorii deoameni: luptãtori, preoþi ºi þãrani.

Din rândul luptãtorilor se alegeauconducãtorii, dar bineînþeles cã dintre cei maiviteji, mai morali ºi care aveau spiritulresponsabilitãþii ºi conºtiinþei bine dezvoltat.

Preoþii mai þineau slujbe duminicadimineaþa, în biserici micuþe, cu cupole rotunde,ca o mângâiere de palmã, plus cã erau prezenþila nunþi, botezuri, înmormântãri ºi oricesãrbãtoare creºtinã.

Foarte mulþi erau cu fricã faþã deDumnezeu, dar, în acelaºi timp, nu-ºi explicauproblemele mari pe care le aveau. Leconsiderau tot voinþã divinã. ªi nici nu fãceaunimica împotriva lor.

Cam asta era mentalitatea þãraniloracelor vremuri. Oricum erau obiºnuiþi cu muncape lângã casã ºi treburile câmpului. ªi dacã totplãteau taxe ºi impozite, credeau cã cinevatrebuia sã-i apere. Dar lucrurile nu stãteau aºa,pentru cã oricine avea o armã ºi era în slujbavreunui senior sau al regelui era pus pe jefuit,violat ºi furat. ªi nu conta de la cine ºi nicimomentul zilei.

Ce legi existau? Nu exista decât legea celuimai puternic. Ce puteau face oamenii? Cum seputeau apãra? Sincer? Nu puteau decât sã fugãunde vedeau cu ochii sau sã se ascundã.

În acele timpuri tulburi au apãrut multecete de hoþi ºi tâlhari.

Timpurile erau rele ºi grele, oameniineavând nici de unele, nici de altele, chiar dacãmunceau de dimineaþa pânã seara, nu aveaunici ce sã mãnânce. Nu ºtiai ce sã mai faci, darce puteai face? Foametea ºi bolile erau pestetot. Mulþi dintre cei care nu plecaserãîncepuserã sã-ºi ia viaþa. Peste tot, erau lacrimiºi tristeþe.

Multã tristeþe!Ei, bine, în acele timpuri tulburi ºi

întunecate a fost gãsit, într-un scutec albastru,un bãieþel nou-nãscut, în pragul uºii bisericiidin Moºna. Biserica pare sã fi fost anglicanã,iar cu timpul s-a transformat în bisericãevanghelicã.

Toatã lumea l-a considerat un semn bun,aºa cã a fost înfiat de conducãtorul locului ºifrumoasa lui soþie.

Pe vremea aceea, toþi erau uniþi într-unfel sau altul, pentru cã necazurile îi adunã peoameni, doar în zilele prezente îi dezbinã.

Aºa cã acei fãrã averi ºi fãrã posibilitãþisã-ºi sape prin peºteri locuri personale, toaletesau hambare pentru pãstrat cereale, s-auhotãrât sã se adãposteascã pe o insulã dinmijlocul mlaºtinii din partea de nord a Moºnei.

Am uitat sã vã spun cã în acea zonã eraufoarte multe zone mlãºtinoase ce colcãiau deºerpi uriaºi, adevãraþi balauri. Adevãraþii eroierau cei care îi omorau pe balauri, ajungândstãpânii locului ºi construindu-ºi castele cu mai

multe etaje, iar semnul de pe frontispiciu eracâte un ºarpe încolãcit, ce reprezenta numãruletajelor. Unii ºerpi aruncau flãcãri pe gurã,pustiind ºi arzând totul.

Copilului i s-a pus numele de Andrei, fiindgãsit în apropierea datei de 1 decembrie, înnoaptea de Sfântul Andrei. Multora nu le-aplãcut acest nume, dorind un nume sãsesc sauunguresc, dar aºa a fost. De mic, în preajma luite simþeai ca-n apropierea unui înger. Inspiraîncredere, putere ºi bunãtate. Andrei era unlider înnãscut, nu impus.

(continuare în pagina 6)

PRIMÃVARA

Neaua s-a scurs în ghiocei,

Ramul ºi-a prins mãrþiºor de albine…

Ce verde strai pe lângã alei,

Ce adiere se-ndreaptã spre mine!

Mã uit la gâza parc-adormitã,

Ce greu gãseºte drumul pierdut,

La rândunica de ieri sositã,

Ce-ºi cautã cuibul de anul trecut.

Pãdurea ºi-alege azi hainã nouã,

Tulpine zvelte se-nalþã spre soare,

O mierlã cântã, sau poate douã

ªi tot zãvoiul e în sãrbãtoare!

Soarele ºmecher cu ochiul îmi face,

Pãsãri zâmbesc în semn de salut,

Hai, primãvarã, nu te preface,

ªtiu c-ai venit, te-aºtept de mult!

Prof. Felicia Suciu

Noi, Ioana ºi Bogdan, suntem doiiubitori ai þinutului sãsesc ºi tradiþiilortransilvãnene. Momentan locuim încãîn Bucureºti, dar odatã cu trecereatimpului, ne-am dat seama de faptul cãapropierea de obiceiurile satului ne-arîmbogãþi viaþa sufleteºte ºi ne-ar oferiun sentiment de apartenenþã în spiritulunor valori în care credem.

De ce am cumpãrat casã în Nemºa?De ce am cumpãrat casã în Nemºa?De ce am cumpãrat casã în Nemºa?De ce am cumpãrat casã în Nemºa?De ce am cumpãrat casã în Nemºa?rãmânând în acest moment cea maiveche casã din sat, care ºi-a pãstrat întotalitate structura ºi arhitecturasãseascã, inclusiv pictura de pe pereþiiinteriori datând de pe vremea primilorproprietari. Lângã bucãtãria de varã,aflatã într-o anexã a casei, se mai aflã oîncãpere cu geam cu grilaj pietruit deunde, pe vremuri, se vindeau bãuturi

Având amândoi origini transilvãneneºi colaborând în multe proiecte culturalepersonale ºi-n viaþa de zi cu zi, am începutsã ne dorim tot mai des sã ne îndepãrtãmde agitaþia oraºului ºi sã cãutãm un alt„acasã”, construind un mediu plãcut,potrivit atât idealurilor noastre cât ºicomunitãþii în care ne-am propus sã neintegrãm. Cumpãrarea casei din Nemºan-a fost una întâmplãtoare. În perioadaîn care am aflat despre casa din Nemºade la numãrul 91, ne cãutam un teren înzona Nemºa-Alma Vii. Întrebând prin satdacã nu ar exista totuºi ºi o casã sãseascãde vânzare, am fost puºi în legãturã cufostul proprietar, domnul Ilieº, un marepasionat de conservarea obiceiurilor ºitradiþiilor locale. Ne-a povestit cumândrie ºi cu vizibilã nostalgie istoriacasei, iar gândurile iþi ºi fugeau parcã laseratele ºi jocurile sãseºti de altãdatã.Casa a fost ridicatã în anul 1851,

alcoolice, acolo fiind primul bar la ºoseaal satului. Domnul Ilieº a fost bucuros ºiîmpãcat când ne-a vândut casa întrucât asimþit c-o lasã pe mâini bune, mânaþifiind de interese comune ºi de dorinþade a o readuce la viaþã. Ne dorim sã nepetrecem cât mai multe vacanþe acolo,fãcând cunoscut atât satul, cât ºiîmprejurimile lui, copiilor, dar ºiprietenilor noºtri. Noi suntem ºi pãrinþi,fiecare având câte 2 bãieþi ºi ne bucurãmcã astfel le putem oferi ºansa de adescoperi minunãþiile satuluitransilvãnean, atmosfera tihnitã ºi viaþaorganizatã, dar ºi tradiþiile specificeþinutului sãsesc.

Dorim sã restaurãm casa la stareainiþialã în care a fost construitã, sãrefacem grãdina, ºura, vechiul cuptor depâine ºi pivniþa. Mai mult, dorim sãcunoaºtem îndeaproape locuitorii satuluiNemºa ºi sã putem fi de ajutor

comunitãþii prin implicarea noastrãactivã în proiectele satului.

Recunoaºtem cã am fost „treziþi” ºide faptul cã tot mai mulþi strãini,englezi, olandezi, italieni, deþin dejaproprietãþi în satele Transilvaniei, pecare le-au renovat, iar când le treci pragulîþi transmit acel sentiment bun: „Aicilocuiesc oameni gospodari!”.Cumpãrând o casã istoricã în Nemºa,dorim sã atragem atenþia cât mai multorromâni asupra faptului cã bogãþiile þãriinu sunt doar munþii, peisajele frumoaseºi resursele naturale, ci ºi aºezãrile cuarhitecturã tradiþionalã, care nu ar trebuidistruse sau transformate în kitch-uri,ci restaurate ºi conservate respectândcaracterul arhitectural specific zonei. Artrebui sã avem mândria naþionalã de ainvesti în þara noastrã, însã pentru acestlucru în primul rând este necesar sã-icunoaºtem ºi sã-i înþelegem istoria.

Ioana ªtefan ºi Bogdan Matei

AGENDA CULTURALÃ 2018A COMUNEI MOªNA

(selecþie)1-3 iunie 201-3 iunie 201188

Festivalul „TRADIÞIICULINARE PE TÂRNAVE”

(ediþia a IV-a)112-12-14 oct4 octombrie 20ombrie 201188

Festivalul VERZEI Moºna(ediþia a XII-a)

6 GAZETA de MOSNA 2018

Ei bine, într-o anumitã perioadã, turciipustiiserã de la Sibiu la Mediaº tot, iar tãtariiveneau dinspe Agnita. Moºna era prinsã caîntr-un cleºte.

Andrei ºi-a adunat oamenii, i-a urcat înbãrci ºi s-au ascuns cu toate bogãþiile pe insuladin mijlocul mlaºtinii. Dacã nu erai de-allocului, nu reuºeai sã desluºeºti tainele aceluilabirint. Era un pãienjeniº al demonilor cepãrea activ, adicã periodic se schimba. Trebuiatrecut cu mare grijã ºi plãtite niºte vãmi înanumite locuri, unor dragoni, stãpâniicanalelor. Plata era în purcei, viþei, gãini ºi chiaranimale sãlbatice. Locurile se deschideau, dupãcare se-nchideau în spatele lor, de nimeni nuºi-ar fi dat seama cã ar fi fost niºte porþi detrecere.

caz real nu demonstrau nimic. Ei îºi fãcuserãculcuºurile în peºteri, prin unele tuneluri, darturcii aflaserã de ele prin trãdãtorii români,care o fãceau de multe ori gratis, din invidie ºibucuria de a face rãu, celor ce s-au îmbogãþitprin perceperea de taxe.

Aici, în Moºna, munca era preþuitã ºimeseriaºii se adunau în bresle ºi îºi demonstraupriceperea prin târgurile anuale, iar cei maibuni dintre cei buni îi conduceau ºi îisupravegheau pe ceilalþi. Se ºtia cu exactitatece fel de meseriaºi ºi câþi erau. Nu eraimportant numãrul banilor cât alprofesioniºtilor. ªi localitatea era astfelconstruitã încât, în anumite zone, sã fie odiversitate de meserii ºi profesioniºti.

Organizarea a fost ºi pe insulã. Împreunãcu tatãl sãu i-a organizat pe oameni fãcândacolo o rânduialã care ar fi invidiat orice primardintr-un oraº. Pe categorii de vârstã, spitale,ºcoli, meserii, la fel ºi cu formarea armatei ºi asubunitãþilor.

Fierarii erau conduºi de familiile Diac,Banea, Popa ºi Povarã. În acele vremuri eraucei mai importanþi. Din fier se fãceau arme ºiunelte ºi aproape toþi trebuiau sã le foloseascãpe amândouã. Dintre fierarii mai pricepuþi s-adesprins breasla armurierilor, cei care fãceauarmuri, coifuri, scuturi. Îi amintim pe Ciora,Urdea, Ganea.

Folosiþi des erau ºi caii care, la fel, eraucând la rãzboi, când la tracþiune. Vindecãtoriºi pricepuþi la ei erau Pinciu, Lenghel, Bîrsan,Conca. Nu se ºtia ºi nici nu se pomenea ca sãfie bãtuþi sau folosiþi pânã cãdeau jos. Erauconsiderate animale sfinte, curate ºibinecuvântate de Dumnezeu.

Pe vremea aceea Moºna avea în jur de1700 de oameni. Andrei i-a întrebat pe toþi, carevor sã vinã cu el pe insula din mlaºtinã, sãscape de prãduielile ºi jafurile nãvãlitorilor ºisã facã parte din armata lui, împotriva lor. Uniin-au vrut pentru cã se gândeau cã „ce e val cavalul trece” ºi, dacã se ascund bine, nu pot figãsiþi. În câteva zile trece nãpasta. Cei care aurãmas au fost Rempler, Zoltan, Podar, ªelar,Gebenei, iar cu Andrei s-au dus Stanciu,

Comiza, Moldovan, care erau îngrijitori deanimale ºi buni bucãtari. Acolo, ascunºi delumea exterioarã, erau sub îndrumarea ºi

binecuvântarea preoþilor ce mergeau printreoameni ºi îi încurajau ºi li se þineau slujbeledupã rânduielile creºtine.

Din ciclul: „Legendele ascunse ºi triste ale Moºnei”Cavalerul de Moºna

Andrei cunoºtea bine locurile ºi relaþia luicu natura, cu animalele sãlbatice, inclusiv cuºerpii ºi dragonii, a fost întotdeauna bunã, pânãla un punct. Când unele animale turbau, atunciel le omora. Dar niciodatã fãrã un motiv serios.Mai periculoºi ºi mai rãi i se pãreau oamenii,pentru cã nu numai cã distrugeau totul în jurullor, dar distrugeau ºi natura.

Cei din Mediaº erau vicleni, hoþi ºiaroganþi, ce nu ºtiau decât sã punã biruri ºitaxe. Aveau tot felul de titluri onorifice, ce în

retrage ºi îi va lãsa pe turci sã stãpâneascãteritoriul, dar, dacã va câºtiga el, atunci turciivor trebui sã se retragã definitiv.

Vedeþi, pe vremea aceea istoria aveamemorie iar o victorie sau o înfrângere duceala o înþelegere, un pact ce þinea mulþi ani dupã.

Din rândul turcilor a venit Hasan, un turcvoinic, format de mic din rândul luptãtorilor,ager, bun cãlãreþ ºi iute cu sabia. De altfel eraºi un bun arcaº. S-au prezentat în faþaarmatelor ºi lupta a început. Lovea Hasan,lovea Andrei, lovea Hasan, lovea Andrei ºi totaºa de dimineaþa pânã seara, trei zile la rând.

În a treia zi, pe înserat, o pasãre a trecutpe deasupra lor ºi a scãpat o picãturã de apãvie pe buzele crãpate ale lui Andrei. Acesta aprins mai multã putere, l-a strâns în braþeputernic de a leºinat turcul, dupã care a plecatspre armata lui. Pe umãrul drept turcul avea oaluniþã ca Andrei, ceea ce a fãcut ca niciunulsã nu se omoare. Oamenii credeau pe vremeaaceea în semne comune. În aceste condiþii,cei cu acelaºi semn erau consideraþi fraþi. Peundeva turcii erau înfrânþi ºi trebuiau sã seretragã definitiv, dar ei s-au adunat ºi doreausã-l omoare pe Hasan cu sãgeþile, ºtergândastfel orice dovadã vie a pierderii rãzboiului.Dar Andrei l-a luat în braþe ºi cu mica lui ceatãs-au pus în bãrci ºi au plecat pe insulã.

Între timp turcii ºi-au fãcut un fel de plutedin copacii de acolo ºi în numãr mare au vrutsã atace insula. Dar, dupã Andrei locurile princare au ajuns la insulã au dispãrut. Aºa cã turciis-au rãtãcit ºi au fost mâncaþi de ºerpi ºi altejivine care pãzeau insula.

Dar insula, ca ºi fântâna pãrãsitã dinpoieniþã (din partea de început), dãdea într-olume paralelã unde nu erau rãutãþi ºi rãzboaieºi unde toþi erau egali.

Din acea lume, dacã te rugai cavaleruluide Moºna, acesta venea ºi te ajuta, ridicându-þi crucea.

Se spune cã moºnenii sunt norocoºi pentrucã, dintr-o altã lume, ei sunt ajutaþi ºi sprijiniþiºi nimeni din afarã nu poate sã le facã rãu.

De atunci toþi conducãtorii Moºnei au fostoameni buni, cu suflet ºi grijã faþã de sãteni.

Laurenþiu Oprea

Cunoscând zona pe o razã de câteva sutede kilometri, Andrei împreunã cu câteva sutede uniforme turceºti merg ºi îi lovesc pe tãtari,iar cu uniformele tãtãreºti pe turci, de aceºtia

nu se mai suportau. Oricum a fãcut în aºa felîncât i-a dus faþã-n faþã. Armata turcilor a fostmai numeroasã, aºa cã i-a zdrobit pe tãtari, daraceºtia erau mai iuþi ºi mai uºori, aºa cã aufãcut pierderi mari turcilor, ce rãmãseserã cuaproape jumãtate din armatã, ce, oricum, era

multã, în jur de 50.000 de oameni!În luptele individuale Andrei era cel mai

bun, dar în luptele colective era nevoie dedisciplinã, ceea ce oamenilor lui le lipsea.Trebuia multã muncã ºi sã le câºtigeîncrederea.

ªi în sfârºit, Andrei ºi-a luat o parte dinarmatã ºi a ieºit în faþa turcilor. Acolo a cerutsã lupte cu cel mai puternic ºi cel mai viteazde-al lor ºi, dacã va fi sã câºtige turcul, se va

(continuare din pagina 5)

Au început semnale din ce în ce maiserioase legate de calitatea învãþãmântuluiactual. În ultimele decenii cu toþii am observataceste semnale dar acum ele prind contur,fenomenul fiind analizat la cele mai înaltenivele: experþii vin cu o avertizare serioasãdespre generaþiile viitorului: copiii de astãzinu mai ºtiu sã scrie de mânã!

care compania le printeazã ºi le expediazã.Sondajul a fost realizat pe 2000 de participanþiºi a relevat cã, în medie, aceºtia nu maiscriseserã nimic pe hârtie de 41 de zile; douãtreimi dintre ei au rãspuns cã ultima datã cândscriseserã ceva de mânã fusese vorba doardespre note foarte scurte, însemnãri menitesã-i ajute sã þinã minte ceva. O treime au rãspunscã nu mai scriseserã de mânã de peste ojumãtate de an. Mai mult de jumãtate aurecunoscut cã scrisul lor de mânã s-a deterioratconsiderabil, mulþi admiþând cã le este greulor înºiºi sã înþeleagã ce au scris. 40% audeclarat cã, pentru a scrie corect cuvintele,atunci când le tasteazã, se bazeazã pe textulpredictiv, iar 25% afirmã cã folosesc mereuabrevieri specifice.

Rezultatele duc spre concluzia cã, petermen lung, în societatea de tip occidental,generaþiile viitoare au toate ºansele sã devinãtotal dependente de tastaturi pentru acomunica în scris.

Dave Broadway, director al companieiDocmail, a afirmat cã, deºi este pãcat cã scrisulde mânã e în declin, fenomenul se explicã prinfaptul cã, la ora actualã, ritmul vieþii impunenecesitatea unei comunicãri clare ºi rapide,cu multe persoane deodatã, iar tehnologia vineîn ajutorul acestui deziderat.

„Scrisul de mânã va avea mereu o valoaresentimentalã, dar este inevitabil depãºit atuncicând e vorba despre necesitatea de a fi eficient.Dar, chiar dacã importanþa scrisului de mânã

Scrisul ºi generScrisul ºi generScrisul ºi generScrisul ºi generScrisul ºi generaþiile viitaþiile viitaþiile viitaþiile viitaþiile viitorororororului!ului!ului!ului!ului!sau „ce mai afsau „ce mai afsau „ce mai afsau „ce mai afsau „ce mai aflãm de pe intlãm de pe intlãm de pe intlãm de pe intlãm de pe intererererernenenenenet …”t …”t …”t …”t …”

Odatã cu emergenþa tehnologiei detouchscreen ºi de taste de calculator, scrisulde mânã a început sã fie o activitate din ce înce mai marginalizatã, atât în utilizarea de zi cuzi, cât ºi în ºcoli. Conform unui studiu recent,unii copii din Marea Britanie se chinuie chiarºi sã þinã stiloul ºi creionul în mod corect, scrieScience Alert.

„Copiii nu vin la ºcoalã cu capacitateamâinii ºi dexteritatea pe care o aveau acumzece ani”, a precizat pentru The Guardianterapeutul pediatric Sally Payne de la Heart ofEngland. „Copiilor care vin la ºcoalã li se dã uncreion, dar sunt din ce în ce mai incapabili sã îl

þinã pentru cã nu au aptitudinile de bazã pentruscris”.

Scrisul de mânã foloseºte muºchii mâiniidiferit faþã de tastat sau ”swiping-ul” de pesmartphone. Cercetãtorii ºi profesorii nu cadde acord în ceea ce priveºte utilitatea învãþãriiscrisului cursiv de mânã. Unii sunt de acord cãeste bun pentru creier, iar alþii îl considerãdepãºit ºi inutil.

„O problemã este aceea cã scrisul de mânãare un efect individual asupra dezvoltãriifiecãrui copil”, a afirmat pentru The Guardianterapeutul pediatric Mellissa Prunty de laBrunel University London. „Fãrã studii, risculeste sã facem foarte multe asumpþii despremotivul care stã la baza incapacitãþii unui copilsã scrie la o anumitã vârstã”.

Acestea fiind spuse, disgrafia motricã -lipsa aptitudinilor fine ale mâinii - este oproblemã cât se poate de realã la partea extremde tânãrã a populaþiei ºi este ceva ce pãrinþiitrebuie sã ia în serios.

Va dispãrea scrisul de mânã?Un studiu realizat în Marea Britanie aratã

cã o mare parte dintre adulþii acestei þãri audevenit aproape dependenþi de tastaturi pentrua comunica în scris: cei care au rãspunschestionarului nu mai scriseserã nimic de mânãde 6 sãptãmâni, în medie.

Studiul a fost comandat de Docmail, ofirmã care se ocupã de distribuirea decorespondenþã pe suport de hârtie, pornind dela documente online furnizate de clienþi, pe

s-a diminuat, e important ca oamenii sã-ºipãstreze capacitatea de a comunica fãrã a sebaza complet pe tehnologie”, a adãugat el.

Scrisul de mânã spune multe despre

personalitatea noastrãGrafologia, ºtiinþa care analizeazã scrisul

de mânã pentru a descoperi trãsãturile decaracter ale persoanelor, a existat încã de pevremea lui Aristotel. Astãzi, este folositã înnenumãrate scopuri, printre care investigaþiilecriminalistice sau în scopul interpretãriipropriei sãnãtãþi. Cei de la Business Insider audiscutat cu grafologul Kathi McKnight despremodul în care detaliile din scrisul nostru au ostrânsã legãturã cu personalitatea, iar, în acestsens, aceasta a afirmat: „Prin analizareafelului în care scriem de mânã, experþiipot afla aproximativ 5.000 de trãsãturi alepersonalitãþii noastre.”

Însã, McNighht a atras atenþia asuprafaptului cã acest procedeu nu se aplicã tuturorºi nu funcþioneazã la fiecare persoanã în parte,aºa cã nu trebuie sã ne bazãm prea mult peaceastã metodã.

GAZETA de MOSNA2018 7

22 martie - Ziua Mondialã a Apei – WORDLWATER DAY - NATUR FOR WATER

„Lumea este însetatã pentru cã nouã ne este foame!”Ziua Mondialã a Apei (WWD) se celebreazã

începând cu 1993 în fiecare 22 martie, atrãgândatenþia asupra importanþei apei ca resursãvitalã pentru siguranþa alimentarã, în vedereaconºtientizãrii mãsurilor privind problematicacurentã sau viitoare a apei - resursã naturalãcrucialã pentru viaþã ºi sãnãtate pe planetanoastrã.

Sloganul stabilit de UN Water ºi FAOpentru fiecare an este important.

În 2012 sloganul a fost: „Lumea esteînsetatã pentru cã nouã ne este foame”fiind un semnal de alarmã în ceea ce priveºterisipa resurselor de apã, a importanþei acestorapentru securitatea alimentarã ºi implicit pentrusãnãtatea populaþiei.

În 2018 WWD 2018 se deruleazã subsloganul„Sã protejãm Natura & Apa –indispensabile vieþii pe Terra!”, iar tema„Naturã nepoluatã pentru apã de calitate” îºipropune sã analizeze modurile prin care

bolile diareice - un motor major al mortalitãþiiinfantile (4 000 de copii mor zilnic din cauzaapei poluate ºi a sanitaþiei necorespunzãtoare)- sunt cauzate de lipsa accesului la apãnecontaminatã ºi salubritate de bazã,provocând anual circa 1,8 milioane decese.

Ca o ilustrare a preocupãrilor comunitãþiimondiale privind problematica severã a apei –acum ºi în viitor, Obiectivul 6 al Agendei ONUde Dezvoltare Durabilã prevede ca pânã în 2030fiecare persoanã sã aibã acces la apã de calitateºi include þinte privind protejarea mediuluinatural ºi reducerea poluãrii.

Prevenirea poluãrii naturii în scopulprotecþiei apei ºi aerului, a cãror contaminareprezintã potenþialul advers maxim pentrusãnãtatea umanã, trebuie sã devinã ºi înRomânia o prioritate pentru toþi responsabilii– stat, organizaþii, comunitãþi ºi indivizi.

Cultivarea respectului faþã de mediu ºiconºtientizarea relaþiei strânse între naturacuratã - apa necontaminatã - stare de sãnãtatemai bunã este parte a misiunii reþelei naþionalede promovare a sãnãtãþii. Pornind de larealitatea cã aproape un miliard de oamenitrãiesc în condiþii de subnutriþie, în timp ceresursele de apã dulce sunt în scãdere,obiectivele Zilei Mondiale a Mediului privesc:

- raþionalizarea consumului de apã îngospodãrii, agriculturã ºi industria alimentarã;

- reducerea risipei de alimente: 30% dinalimentele produse la nivel mondial suntaruncate;

- promovarea unor obiceiuri alimentaresãnãtoase, cu accent pe alimente produse cuconsum mai mic de apã.

Colinda româneascã de Crãciun e omãrturie importantã a modului ºi mediuluispiritual în care s-a petrecut creºtinarea ºidevenirea noastrã ca popor aparþinând aceluiorizont religios ºi cultural ce a pecetluit pentrueternitate istoria neamului nostru.

Colindele de Crãciun, cântece sacre printeologia ºi cronologia lor, asociazã la istoriageneralã a mântuirii lumii prin Hristos Celnãscut din Fecioara Maria atunci când a venitplinirea vremii (Galateni 4:4) propria noastrãmântuire.

Istoria poporului român este în primul rândistoria credinþei sale.

Frumuseþea Crãciunului românesc nupoate fi înþeleasã fãrã ritualul colindatului. Peacest adevãr se întemeiazã nevoia de a neraporta la COLINDÃ ca la unul dintre cele maiimportante documente ale memoriei neamuluinostru. Colindele înveselesc sãrbãtorile ºi facsã se nascã din inima credincioºilor dorul dupãDumnezeu, dorul dupã Fiul Sãu. Ele suntliniºtea sufletului, potolirea grijilor ºi agândurilor.

Se spune cã Fecioara Maria, când trebuiasã-L nascã pe Fiul lui Dumnezeu, umbla însoþitãde Iosif din casã în casã, rugându-i pe oamenisã-i ofere adãpost. Ajungând în casa unui anumeCrãciun, este dusã de soþia acestuia în grajd,unde dã naºtere lui Iisus. De asemenea, sespune cã în noaptea sfântã a naºterii lui Iisus s-au deschis cerurile ºi Duhul Sfânt a coborâtdeasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdulîn care domnea întunericul.

Sãrbãtoarea sfântã care aduce lumina însufletele oamenilor este

NOAPTEA SFÂNTA A NAªTERII LUIIISUS!

Colinde, colindeE vremea colindelorCãci gheaþa se-ntindeAsemeni oglindelor.ªi tremurã brazii

NNNNNaºtaºtaºtaºtaºterererererea Mântuitea Mântuitea Mântuitea Mântuitea MântuitorororororuluiuluiuluiuluiuluiMiºcând rãmureleleCãci noaptea de azi-iCând scânteie stelele.Se bucur copiiiCopiii ºi feteleDe dragul Marieiκi piaptãnã pletele.De dragul Marieiªi-al MântuitoruluiLuceºte pe ceruriO stea cãlãtorului.

(Mihai Eminescu)În aceastã zi frumoasã de decembrie elevii

ªcolii Gimnaziale „St. L. Roth” Moºna, Nemºa,Alma Vii, conduºi de doamnele învãþãtoareLetiþia Curcean, Simona Chisãliþã, Maria Laþa,Nicoleta Micu, Gabriela Almãºan, Oana Criºan,Ana Vânaga, Ana Matei ºi doamna profesoarãFelicia Suciu, au încântat publicul din salaCãminului Cultural Moºna cu frumuseþeacântului ºi a jocului popular românesc, alãturide tradiþie ºi colinde. Ansamblul folcloric„CUNUNA MOªNA” al ªcolii Gimnaziale „St.L. Roth” Moºna, condus de domnul AdrianWonerth, a prezentat, în deschidereaprogramului ºi la final, colinde ºi dansuripopulare româneºti.

Ca invitaþi la serbarea intitulatã „NaºtereaMântuitorului” au fost domnul primar EugenRoba, domnul director al ºcolii prof. Ionelªotropa, domnul prof. Valentin Popescu,director adjunct, care le-au urat copiilorsãnãtate, bucurii, mult succes la ºcoalã, iarpãrinþilor „Sãrbãtori fericite!”, „Crãciunfericit!” ºi

Naºterea lui HristosSã ne fie cu folos.La anul ºi La mulþi ani!La sfârºitul programului artistic toþi elevii

au fost rãsplãtiþi cu daruri din partea lui MoºCrãciun.

Inv. Rodica Gherman-Holerga

Provocat de cartea „Bazinul Târnavelor înepoca romanã” scrisã de profesorul Mihai Chiriacîn care se pomeneºte, în mai multe locuri, despremonumentul litic dedicat zeului Sarmandus,divinitate unicã sub acest nume în ImperiulRoman, m-am hotãrât sã dau mai multe amãnuntedespre aceastã descoperire ºi, în acelaºi timp, sãsubliniez încã odatã cât de importantã esteiniþierea elevilor în cercetarea arheologicã localã.

Aºadar în anul1984 elevii din mica ºcoalãaparþinând localitãþii ªoroºtin îndrumaþi deprofesoara Maria Sotropa au descoperit, în zonafostului conac Joseph Teleki o piatrã funerarã careaparent nu spunea mai nimic. A fost luatã, pusãîntr-o curte ºi, mai apoi, era cât pe ce sã ajungãchiar într-o fundaþie de casã.

Profitând de prezenþa arheologului clujeanIon Mitrofan la Micãsasa, localitate pe care acestaa cercetat-o între anii 1976 – 1986 am aflat de laacesta cã, de fapt, piatra cu pricina este un valorosaltar votiv descoperit în jurul anului 1770 laMicãsasa, ºi de unde a fost transportat de J. Telekila conacul sãu din ªoroºtin. Acolo în anul 1772 afost copiat de cãtre istoricul T. Mommsen ºi aapãrut în culegerea epigraficã a lui J. Seivert„Inscriptiones Momentorum Romanorum in DaciaMediterranea”, Viena 1774.

Monumentul antic are urmãtoarele datetehnice: înãlþimea - 47 cm, lãþimea - 34 cm ºigrosimea - 33 cm (figura alãturatã). Îi lipseºte bazaºi ultimele douã laturi, având o rozetã, iar deasupraare o adânciturã pentru sacrificii. Literele sunt dedimensiuni diferite variind între 3 ºi 4 cm. Textulinscripþiei este urmãtorul: DEO SAR/MANDO/DEMETRI /US ANTONI/ VOTUM LIBE/ NSPOSUIT. Traducerea este urmãtoarea – „ZeuluiSarmandus, Demetrius (al) lui Antoninus juruinþãcu bucurie a pus(împlinit)”.

Textul inscripþiei este destul de problematic,datoritã faptului cã divinitatea Sarmandus nu maieste cunoscutã din nici o altã sursã istoricã, fie eaistoriograficã, epigraficã sau numismaticã. Nouaredescoperire aratã cã J. Seivert nu a copiat corectnumele divinitãþii. La o citire atentã divinitatea s-ar numi Saromandus ºi nu Sarmandus.

Altarul descoperit a fost transportat ºidepozitat la Muzeul de Istorie a Transilvaniei dinCluj Napoca ºi reprezintã, dincolo de marea savaloare, o bunã dovadã despre contribuþia pe careo pot avea elevii în realizarea unor descopeririarheologice importante.

Pentru a întãri ºi mai mult titlul acestui articolsemnalãm cã de-a lungul timpului elevii ªcoliiGenerale St. L. Roth au descoperit: un tezaurroman, douã depozite de bronz cât ºi alte piesearheologice de mare valoare pentru istorianaþionalã, depuse în prezent în cadrul Muzeuluicomunal Moºna.

Toate aceste descoperiri vor fi descrise înnumerele viitoare ale Gazetei de Moºna încercândsã pledeze pentru redescoperirea pasiunii decercetare arheologicã a elevilor.

Prof. ªotropa Ionel

IMBIMBIMBIMBIMBOGÃOGÃOGÃOGÃOGÃÞIREA REPERÞIREA REPERÞIREA REPERÞIREA REPERÞIREA REPERTTTTTORIULORIULORIULORIULORIULUIUIUIUIUIARHEARHEARHEARHEARHEOLOLOLOLOLOGIC LOGIC LOGIC LOGIC LOGIC LOCOCOCOCOCAL PRINAL PRINAL PRINAL PRINAL PRINCCCCCONTRIBUÞIA ELEVILONTRIBUÞIA ELEVILONTRIBUÞIA ELEVILONTRIBUÞIA ELEVILONTRIBUÞIA ELEVILOROROROROR

Primãvaracând apare?Un iepuraº frumos, drãguþDin tufiº a apãrutªi se plimbã încol’ ºi-ncoacePrimãvara s-o provoace.Dar ea doarme supãratãLasã iarna sã se-ntoarcã,Fulgii mari pentru decorIar întind al ei covor.- Of, ce mare supãrarePrimãvara când apare?O-ntreabã cu voce tarePe vulpe, cumãtra mare.- Hai aici micuþ de pluºCã primãvara vine acuº,E ascunsã aici sub podÎn vizuinã stã comod,Bagã capul s-o priveºtiAfarã s-o ademeneºti.C-apoi vine sã se joaceCu tine, dacã îþi place.ªtia vulpea cea ºireatãCu iepurele ce sã facãFiindcã ea ºi-a pus în gândUn plan mare, nu prea blândIepuraºul cel sfios ºi corectDe vizuinã se-apropie-ncetIar când vulpea dã sã-l prindãRepede o ia la fugã.- Vulpe, vulpe, eºti ºireatãDar nu m-ai prins dea-stã datãªi acum þie îþi zicCã-s isteþ ºi eu un pic,Nu mai sunt aºa fricosNici blând ºi nici curios,Sunt puternic, sunt ºi tare… Primãvara când apare?

prof. Nicoleta Micu

protejând natura putem depãºi dificultãþilelegate de apã în secolul XXI.

Anual circa 19 milioane decese prematuresunt legate de impactul asupra mediului alexploatãrii improprii a resurselor naturale.OMS a estimat cã în 2012 aproape 1/4 dintotalul deceselor în lume, adicã aproximativ12,6 milioane sunt cauzate de factorii de mediu;dintre acestea cel puþin 8,2 milioane erauatribuibile bolilor netransmisibile în legãturãcu mediul.

Conform Programului ONU pentruEvaluarea Apelor Mondiale 2017, în lume peste80% din apele uzate sunt deversate netratateîn mediu, în timp ce aproximativ 2 miliardetone deºeuri umane sunt eliminate zilnic încursurile de apã.

57 milioane ani de viaþã sunt anual pierduþisau trãiþi cu dizabilitãþi din cauza calitãþiinecorespunzãtoare a apelor, a igienei ºisalubrizãrii superficiale, precum ºi a practiciloragricole defectuoase. La nivel global, 58% din

Cornel Fugaciu, Olivia Radu,Rodica Gherman

Ionel Sotropa, Felicia Suciu,Marius Halmaghi

EDITURA ETAPE SIBIUTipar TIPOTRIB

ISSN 2344-231X

COLECTIV DE REDACÞIE

GAZETA de MOSNA8 2018

Cu sprijinul conducerii

Primãriei Comunei Moºna

- Primar: Eugen Roba

- Viceprimar: Marius Rus

- Secretar: Emilia Roba

REMEMBER ZIUA FEMEII 2017Mica Unire de la 24 Ianuarie a fost sãrbãtoritã ºi în satul Alma Vii. S-au

prins într-o adevãratã horã a bucuriei copiii de la Grãdiniþa ºi ªcoala cu claseleI-IV împreunã cu cadrele didactice!

Hai sã dãm mânã cu mânã ...Hai sã dãm mânã cu mânã ...Hai sã dãm mânã cu mânã ...Hai sã dãm mânã cu mânã ...Hai sã dãm mânã cu mânã ...

ERATA la GAZETA DE MOªNA NR. 9 DIN 2017

Dintr-o regretabilã eroare, în „GAZETA de MOªNA” numãrul 9, decembrie 2017, lapagina 7, au apãrut doua omisiuni:

- la articolul despre ANSAMBLUL FOLCLORIC „CUNUNA MOªNA” au fost omise numelea trei dansatoare: Hampu Gesica, Tocu Adina ºi Tocu Samira;

- la articolul despre Ansamblul de dansuri populare „CUNUNIÞA” ALMA VII s-a omisnumele doamnei Ana Gherdea, ca instructor.

Facem cuvenitele completãri, cu scuzele de rigoare.Redacþia

GAZETA DE MOªNA

DE 8 MARTIECe bine cã zãpada pleacãªi primãvara e pe drum…8 Martie v-aduce, iatã,Boboc de floareªi gând bun!

Sã fiþi frumoase, sãnãtoaseªi vesele precum o stea,Sã dãruiþi multã iubireªi sã vã bucuraþi de ea!

La mulþi ani!Prof. Felicia Suciu