Gaze Efect de Sera

8/12/2019 Gaze Efect de Sera

1/10

Romania, fara strategii forestiere pe termen lung

Desi se poate lauda cu strategii promitatoare, piedicile de ordin administrativ si lipsa de planuri concrete intarzieetapele de implementare. De asemenea, studiul critica lipsa unei strategii pe termen lung in domeniul forestier, dar silipsa unor scheme de suport si a unor acorduri voluntare care sa aduca imbunatatiri in zona eficientei energetice.

Romania este criticata atat pentru lipsa unor obiective nationale strategice pentru perioada de dupa 2020, cat si

pentru dependenta strategiei nationale de obiectivele europene, in materie de politici de clima

De ce Uniunea Europeana nu isi atinge tintele

Totusi, rezultatele monitorizarii au si o perspectiva incurajatoare: daca statele membre ar urma exemplul tarilor cucele mai bune rezultate in fiecare sector de activitate sau zona de politici, ar indeplini doua treimi din efortul necesarpentru indeplinirea tintelorpractic dublul mediei actuale. !ltfel spus, exista optiuni in materie de politici, dar acestea nusunt implementate in mod uniform.

Tu stii ce este amprenta de carbon (CO2)?

!mprenta individuala de carbon este efectul direct al actiunilor unei persoane asupra mediului. !ceasta se masoaraprin insumarea emisiilor de dioxid de carbon rezultate in urma activitatilor de zi cu zi pe o perioada de " an calendaristic.De la electricitate si pana la calatorii, alimentatie si imbracamintea pe care o purtam, toate actiunile noastre implica emisiide dioxid de carbon si au un impact direct asupra accelerarii schimbarilor climatice.

Calculeazati amprenta de carbon (CO2)!

!sadar, amprenta de carbon nu numai ca este produsa de fiecare individ in parte, dar este si intrinseca existenteisale pe #amant. $ndiferent de ocupatia sa, sansele sunt ca el va folosi calculatorul, va privi la televizor, va utiliza fierul decalcat, va conduce o masina, va face dusuri calde etc etc etc. Toate aceste actiuni produc dioxid de carbon %&'2(, ungaz extrem de periculos. &onsecintele sale sunt vizibile si cunoscute de toti: incalzirea globala, poluare, decimarea

habitatelor naturale si a speciilor care le populeaza.

&alculatoare precum cel de pe )top&'2.ro ajuta indivizii sa isi calculeze in mod corect amprenta personala de dioxidde carbon, atat pentru a ii ajuta sa se evalueze corect, dar si pentru a putea schimba ceva la comportamentul lor.&alculatorul amprentei de dioxid de carbon este asadar primul pas catre o implicare reala si un ajutor dat planetei.

* motive pentru ati calcula amprenta de dioxid de carbon pe )top&'2.ro:

". &rezi ca nu poluezi atat de mult prin actiunile tale+ )ar putea sa ai o surpriza -acanduti testul, iti poti evalua inmod corect amprenta, prin date exacte si pe baza unui sistem de calcul bine pus la punct2. !fli ceva nou. nele intrebari sunt special create pentru a te pune pe ganduri. /a final, sar putea sa iti spui 1ei, nu

stiam ca asta e un factor poluant3. 4fectuarea testului pe un site din strainatate nu iti garanteaza o amprenta corecta. &el mai bine este sa iti faci calcululpe siteul )top&'2, unde calculatorul este special creat pentru Romania. !stfel, vei sti sigur ca sistemul de calcul estepersonalizat in functie de caracteristicile tarii noastre.5. /a finalul testului, esti directionat catre '67uri care se ocupa special cu plantarea copacilor, pentru ati puteaneutraliza amprenta de dioxid de carbon.*. 4ste simplu, rapid, dar mai ales util. &alcularea amprentei de dioxid de carbon este modalitatea cea mai eficienta de ate pozitiona in raport cu ceilalti. !fli, inveti si schimbi impreuna cu )top&'2.ro

!sadar, calculeazati amprenta de carbon %&'2(si incepe schimbarea.
http://www.stopco2.ro/2009/10/05/tu-stii-ce-este-amprenta-de-carbon-co2/http://www.stopco2.ro/calculeaza-amprenta-emisiilor-co2/#calchttp://www.stopco2.ro/calculeaza-amprenta-emisiilor-co2/#calchttp://www.stopco2.ro/2009/10/05/tu-stii-ce-este-amprenta-de-carbon-co2/http://www.stopco2.ro/calculeaza-amprenta-emisiilor-co2/#calchttp://www.stopco2.ro/calculeaza-amprenta-emisiilor-co2/#calc


2/10

Refolosirea energiei in industriile localizate aproape una de cealalta imbunatateste eficienta energetica si poatereduce substantial emisiile de gaze greenhouse. n studiu efectuat recent de catre 89inana $ndustrial !rea %8$!( din!ustralia, a identificat optiuni de recuperare a energiei %sinergie locala(, prin care se foloseste caldura pierduta introindustrie pentru a diminua cosumul de caldura ale industriilor din zona apropiata.

)tudiul a estimat consumul total de energie si degajarea de energie din industriile participante. !proximativ ;< dinnecesarul de energie provenea din gaz, 22 < din carbune, iar electricitatea si materialele brute reprezentau alte surse.#ierderile de energie in atmosfera au insumat aproximativ 2=< din totalul de energie consumata, formate in principal dingaze fumigene, aer cald, apa calda si abur.

&ercetatorii au facut o evaluare tehnica, economica si ecologica a oportunitatilor de recuperare a energiei prinintermediul gazelor fumigene. )apte grupuri industriale au fost identificate cu ** posibilitati de sinergie. Recuperarea deenergie ar putea micsora emisia de &'2 cu 25*3=0 >ilotone. !sta ar reprezenta aproximativ * = < din cele * milioanede tone de &'2 emise in fiecare an de uzinele industriale din vestul !ustraliei. 'data cu introducerea taxelor pe carbonde aproximativ 2**0 dolari australieni % "2"* euro( pe tona de &'2, practicabilitatea economica de a micsora emisiilede &'2 a crescut pentru toate variantele de recuperare a energiei identificate.

#ierderile de energie prin intermediul gazelor fumigene si al altor surse au fost fost evaluate printrun studiuenergetic. /ucrand cu industriile 8$!, managmentul energiei si posibilitatile de recuperare a energiei au fost revazute iargrupurile de uzine au fost identificate drept oportunitati de recuperare prin colaborare. 7azele fumigene cu cel mai marepotential de recuperare de energie au capatat prioritate iar cele mai potrivite locatii pentru echipamentul de recuperare au

fost selectate.

!u fost evaluate optiuni tehnice care au produs economisire de energie importanta, pentru cele mai eficientetehnologii de recapturare a energiei. ! fost evaluata de asemenea si eficacitatea financiara a diferitelor tehnologii derecuperare a energiei si potentialul acestora de reducere a emisiilor de &'2 .

IntroducereAtunci cnd Uniunea European a hotrt, n 2008, s i reduc emisiile de gaze cu efect de ser, i-aartat angaamentul de a soluiona ameninarea reprezentat de schim!rile climatice i de a realiza oacti"itate de pionierat la ni"el mondial prin demonstrarea modului n care se poate duce la ndeplinireacest o!iecti"# $educerea con"enit de 20% pn n 2020 fa de ni"elurile din &''0, mpreun cu uno!iecti" de 20% pri"ind energiile din surse regenera!ile, a reprezentat un pas crucial pentru dez"oltareadura!il a UE i un semnal clar pentru restul lumii c UE este pregtit s ia msurile necesare# UE "andeplini o!iecti"ul pe care i l-a asumat n cadrul (rotocolului de la )*oto i are un istoric remarca!il ndomeniul com!aterii schim!rilor climatice#+ns a fost dintotdeauna clar c doar aciunea UE nu "a fi suficient pentru a com!ate schim!rileclimatice i, de asemenea, c lucrurile nu se opresc la o reducere de 20% realizat de UE# oar ac iuneaUE nu este suficient pentru ndeplinirea o!iecti"ului de meninere a creterii temperaturii glo!ale la maipuin de 2. fa de ni"elurile preindustriale# /oate rile "or tre!ui s fac un efort suplimentar, care "ainclude, pentru rile dez"oltate, reduceri de 80-'% pn n 200# 1!iecti"ul de reducere cu 20% aemisiilor de ctre UE pn n 2020 este doar un prim pas ctre nscrierea emisiilor pe aceast traiectorie#Acesta este moti"ul pentru care UE i-a completat angaamentul unilateral de 20% cu un angaament decretere a reducerii la 0%, n cadrul unui efort glo!al real# Aceasta continu s fie i astzi politica UE#e la data acordului cu pri"ire la politica UE n domeniu, situaia s-a schim!at rapid# Am trecut printr-ocriz economic de o amploare fr precedent, care a e3ercitat o presiune enorm asupra companiilor ico-munitilor din ntreaga Europ, precum i asupra finan-elor pu!lice# ar, n acelai timp, aconfirmat faptul c e3ist oportuniti imense pentru construirea n Europa a unei societi eficiente dinpunctul de "edere al utilizrii resurselor# e asemenea, a a"ut loc i summitul de la .openhaga# +n ciuda

dezamgirii datorate neatingerii o!iecti"ului de a realiza un acord internaional complet i cu caractero!ligatoriu n pri"ina soluionrii pro!lemei schim!rilor climatice, cel mai !un rezultat a fost c rilecare genereaz n ziua de astzi circa 80% din emisiii-au asumat angaamente pri"ind reducerea emisiilor, chiar dac acestea "or fi insuficiente pentruatingerea o!iecti"ului de 2.# Acesta "a rmne esenial pentru integrarea Acordului de la .openhaga nnegocierile n curs din cadrul U45...# +ns necesitatea de a ac iona rmne la fel de important ca


3/10

nainte#6copul prezentei comunicri nu este de a hotr acum trecerea la un o!iecti" de 0%, deoarece este clar cnu se ndeplinesc condiiile sta!ilite#

17IE./IU9 E 20% A6/:;I###6ituaia de referin pentru e"aluarea posi!ilelor implicaii ale o!iecti"ului de 0% tre!uie s fiereprezentat de analiza implicaiilor pe care le are o!iecti"ul de 20% astzi# eloc surprinztor, crizaeconomic a a"ut un impact maor asupra premiselor folosite atunci cnd s-a con"enit cu pri"ire lao!iecti"ul de 20%# +ns repercusiunile sale sunt multiple#.riza economic i pro"ocarea atingeriio!iecti"ului de 20%+ntre 200 i 2008, UE i-a redus emisiile de la


4/10

electric, nclzirea i transporturile pentru a atinge o!iecti"ul con"enit de 20% pri"ind energia din surseregenera!ile#

$e"oluia tehnologiilor "erzi+n prezent e3ist un consens general cu pri"ire la faptul c dez"oltarea de tehnologii "erzi care s utilizezen mod eficient resursele "a reprezenta o for motrice principal pentru cretere#+n timp ce rile din lumea ntreag au cutat mo-daliti de impulsionare a economiilor proprii nconte3tul crizei, prin adoptarea de pachete de msuri stimu- latoare, a e3istat o preferin clar ain"estitorilor pentru infrastructuri ale modurilor de transport mai puin poluante, cum ar fitransporturile pu!lice, pentru sistemele inteligente de management al traficului @I/6, produc ia deenergie cu emisii reduse de car!on, reelele inteligente de energie electric i acti"itile de cercetare idez"oltare n domeniul energiei i transporturilor ecologice# (este tot n lume apar semne ale tranziieictre o economie cu emisii reduse de car!on, rile fiind atrase de opiunile ecologice i datorit faptuluic acestea au potenialul de a crea un mare numr de noi locuri de munc#+n UE, programul Europa 2020 se fundamenteaz pe con"ingerea c !aza industrial a Europei tre!uie sse reorienteze spre un "iitor mai dura!il i s profite de oportunitile oferite de in"estiiile timpurii aleEuropei n tehnologiile "erzi# +ns acest potenial de a se afla n frunte nu este asigurat#

+n realitate, concurena la ni"el mondial este acer!# 6ectorul automo!ilelor din Europa se afl na"angarda eforturilor de reducere a emisiilor de .12 ale mainilor noi# Un procent de &


5/10

dez"oltate s realizeze pn n 200 reduceri de 80-'% fa de ni"elurile din &''0# .hiar dac o partedin aceste reduceri ar putea fi realizate prin eforturile depuse de UE n afara granielor sale, o estimareiniial arat c propriile emisii interne ale UE ar tre!ui s scad cu apro3imati" % din (I7#A"nd n "edere c la nceputul anului 2008 costul pachetului pri"ind schim!rile climatice i energia eraestimat la % din (I7 n 2020, trecerea la o!iecti"ul de reducere cu 0%reprezint o cretere de && miliarde euro fa de costurile a!solute din 2020, estimate n 2008, alepachetului pri"ind schim!rile climatice i energia#+ns, n timp ce costurile clar au sczut, reducerea profita!ilitii companiilor, a puterii de cumprare aconsumatorilor i a accesului la credite !ancare a sczut capacitatea economiei UE de a in"esti ntehnologii cu emisii reduse de car!onB o motenire a crizei care poate fi compensat doar prin re"enirea

creterii i prin politici proacti"e de sta!ilire a prioritii creterii n aceste sectoare#.14.9U;IEe cnd UE a luat, n 2008, deciziile sale istorice cu pri"ire la com!aterea schim!rilor climatice, crizaeconomic a pro"ocat unele schim!ri fundamentale n peisaul politic i economic legat de politica UE ndomeniul schim!rilor climatice# (resiunea asupra economiei UE este intens# .u toate acestea, UErmne ferm angaat n direcia com!aterii schim!rilor climatice# 6toparea creterii temperaturiiglo!ale este n continuare una dintre cele mai mari pro"ocri cu care se confrunt aceast genera ie# UE adeschis calea artnd cum pot fi luate msuri concrete i eficace pentru a in"ersa tendina cresctoare aemisiilor de gaze cu efect de ser fr a produce efecte ad"erse asupra cre terii economice# Ea se "a men-ine n a"angarda eforturilor glo!ale odat cu implementarea pachetului pri"ind schim!rile climatice ienergia#Implementarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser acioneaz ca unul dintrefactorii motori principali ai modernizrii economiei UE, direc-ionnd in"estiiile i ino"aiile ctresectoarele care prezint un mare potenial de cretere i ocupare a locurilor de munc n "iitor# .onformcelor pre"zute de 6trategia DEuropa 2020F, aceasta reprezint una din temele principale ale oricrei


6/10

strategii credi!ile de construire a unei prosperiti dura!ile n "iitor#(rezenta comunicare a artat modul n care schim!area circumstanelor glo!ale a afectat o!iecti"elesta!ilite n 2008# .osturile a!solute ale atingerii o!iecti"ului de 20% au sczut i, dei acest faptconstituie o !ine"enit uurare pentru companiile care lupt din greu s se redreseze, prezint, n acela itimp, i riscul de scdere a eficacitii o!iecti"ului de 20% ca factor motor al schim!rii# /oate acestea "inn conte3tul unor constrngeri economice serioase, att pentru gu"erne, ct i pentru companii#

Protocolul de la Kyoto i emisiile de gaze cu efect de ser

Rom"nia transmite anual, la #ecretariatul Con$en%iei Cadru a &a%iunilor Unite pri$ind #c'imbrile Climatice (U&CCC), la

Comisia European *i la +gen%ia European de ediu, -n$entarul &ational al Emisiilor de .aze cu Efect de #er (-&E.E#)/

!cest raport anual r?spunde obliga@iilor asumate de RomAnia ca #arte la !nexa B la #rotocolul de la 8Coto al &onven@iei 6 privind

)chimb?rile &limatice, ca parte la 6-&&& i ca )tat Eembru al niunii 4uropene, i este supus analizei i evalu?rii anuale realizate

de exper@ii revizori in coordonarea )ecretariatului &onven@iei.

&a urmare a analizei $nventarului 6a@ional transmis Fn anul 20"0 %$6474) 20"0(, echipa de exper@i aflat? in coordonarea

)ecretariatului 6-&&& a Fnaintat &omitetului de &onformare %&ompliance &ommitee &&( al #rotocolului de la 8Coto un set de

Fntreb?ri de implementare %Guestion of $mplementation(, cu privire la poten@iale neconformit?@i identificate in raport. &omitetul de

&onformare a notificat RomAnia asupra acestor Fntreb?ri de implementare.

R?spunzAnd acestei notific?ri, RomAnia a prezentat un document scris de r?spuns c?tre &&, pe marginea $6474) 20"0, i a

participat, Fn perioada ; iulie, la Bonn, la o audiere oficial? in fa@a &omitetului de &onformare, pentru prezentarea propriei pozi@ii.

Hn cadrul audierilor, delega@ia romAn? a detaliat toate m?surile care ilustreaz? Fmbun?t?@irea constant? a sistemului na@ional si a

inventarului na@ional al emisiilor de gaze cu efect de ser?, incluzAnd atAt m?suri institu@ionale si legislative, cAt i un set de cinci studii

Fnitiate de Einisterul Eediului si #?durilor, destinate atAt Fmbun?t?@irii activit?@ilor de culegereIelaborare a datelor, identific?riiIdezvolt?riiparametrilor i factorilor de emisie necesari Fn realizarea inventarului, cAt i creterii expertizei specifice a personalului din domeniu.

Rezultatele acestor studii vor permite sistemului na@ional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de ser? trecerea la un nivel tehnic

superior de colectare, prelucrare si raportare a datelor.

De asemenea, au fost prezentate m?surile de consolidare a capacita@ii institu@ionale a Einisterului Eediului si #?durilor i !gen@iei

6a@ionale de #rotec@ia Eediului.

rmare a acestei audieri, )ecretariatul 6-&&& a publicat, concluziile preliminare ale &omitetului de &onformare. #otrivit acestora,

RomAnia trebuie s? asigure derularea i dezvoltarea m?surilor menite s? asigure Fndeplinirea adecvat? a tuturor activita@ilor i

func@iunilor specifice sistemului na@ional. #An? la evaluarea deplin? a efectivit?@ii acestor m?suri, &omitetul de &onformare a luat act de

neconformarea RomAniei privind liniile directoare destinate sistemului na@ional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de ser? i aanun@at, c? o concluzie preliminar?, suspendarea eligibilit?@ii RomAniei privind participarea la mecanismele flexibile in baza articolelor

, "2 si "= ale #rotocolului de la 8Coto, pAn? la rezolvarea neconformit?@ilor identificate. )uspendarea eligibilit?@ii devine efectiv?

numai Fn cazul in care ea va fi men@inut? i Fndosariat? prin decizia final? a &omitetului de &onformare. Decizia final? Fn cazul

RomAniei va fi luat? la sfAritul lunii august 20"".

RomAnia a luat nota de concluziile preliminare ale &omitetului de &onformare i a anun@at c? va continua demersurile de argumentare

a func@ionarii conforme a sistemului national i a inventarului na@ional de emisii de gaze cu efect de ser?, urmAnd s? prezinte noi

elemente de progres pAn? la luarea deciziei finale
http://www.business-forum.ro/actual/evenimente/27120-protocolul-de-la-kyoto-i-emisiile-de-gaze-cu-efect-de-ser.htmlhttp://www.business-forum.ro/actual/evenimente/27120-protocolul-de-la-kyoto-i-emisiile-de-gaze-cu-efect-de-ser.htmlhttp://www.business-forum.ro/actual/evenimente/27120-protocolul-de-la-kyoto-i-emisiile-de-gaze-cu-efect-de-ser.html


7/10

n urma prevederilor Protocolului Kyoto i al DE 2003/87/CEE, att n om!nia, ct i n celelalte "#ri ale$niunii Europene %&a de'voltat o pia"# de comerciali'are a cotelor de emi%ie( )vnd n vedere c#, lamomentul actual, nivelul de emi%ii din om!nia e%te %u* cel e%timat ini"ial, operatorii din "ara noa%tr# pot%coate la vn'are o parte din cota alocat#, adic# o parte din certi+icatele pe care le de"in( Certi+icatul deemi%ii de a'e cu e+ect de %er# repre'int# dreptul pe care l are un operator ce admini%trea'# o in%tala"iede a emite dio-id de car*on, ntr&o perioad# determinat#( $n certi+icat %e emite pentru o ton# de dio-idde car*on( Cele 222 de in%tala"ii care *ene+icia'# de certi+icate de emi%ii %nt din domeniul eneretic,produc"iei i prelucr#rii metalelor de +eroa%e, indu%triei mineralelor, produc"iei de celulo'#, de .rtie icar*on( Pentru 2007, planul de alocare a certi+icatelor care va +i apro*at de Comi%ia European# n ma-im

trei luni prevede emiterea a 8,37 milioane de tone de a' cu e+ect de %er#, deci a tot attea certi+icate(Pentru perioada 2008&202, num#rul ace%tor certi+icate e%te prev#'ut %# crea%c# la 17,3 milioanecore%pun'#tor unui num#r eal de tone de a'e(Certi+icatele de emi%ie pot aduce *ani i per%oanelor +i'ice, i om!niei peratorii inclui n %c.ema dealocare a certi+icatelor pot +ace tran'ac"ii avanta4oa%e cu cotele de emi%ie( )%t+el, operatorii care au oin%tala"ie i emit %u* pla+onul alocat, pot vinde li*er pe pia"a certi+icatelor %uplimentare( Cump#r#tori vor+i acei operatori care emit pe%te limita pla+onului alocat( Dac# nu au num#rul nece%ar de certi+icate, acetioperatori tre*uie +ie %# cumpere, +ie %# i re%trn# activitatea( Con+orm %c.emei de alocare, +iecareoperator primete un anumit num#r ma-im de certi+icate, la un pre" ce varia'# ntre cinci i 30 de euro(5aloarea certi+icatelor %e %ta*ilete la 6ur%a din ondra( peratorii rom!ni care au certi+icate %uplimentarele pot comerciali'a, n%#, la orice pre", +#r# a avea vreo re%tric"ie( C.iar i %tatul rom!n poate %coate *ani+rumoi din vn'area ace%tor certi+icate de emi%ie( i a%ta deoarece cota de 271 de milioane de tone de

a'e cu e+ect de %er# alocat# om!niei e%te calculat# la nivelul anului 0, cnd e-i%tau multe u'ineproductive( dat# cu rete.noloi'area %au nc.iderea unora dintre ele, cota nu a mai +o%t modi+icat#, cutoate c#, n practic#, n om!nia %nt emi%e 7 de milioane de tone de dio-id de car*on( Pe de alt# parte,9uvernul om!niei are la di%po'i"ie i o re'erv# de certi+icate pentru perioada 2008&202 care dac# ar +ivndut# n ntreime la pre"ul 'ilei, ar aduce 810 de milioane de euro(

Ce este Registrul Naional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Ser

: ei%trul ;a"ional al Emi%iilor de 9a'e cu E+ect de


8/10

Emiterea unei cantitGi mai mici de gaze cu efect de ser ar a"ea i un efect colateral !enefic, ameliorndcalitatea aerului i reducnd astfel !olile cardiace i respiratorii, rele" studiul comandat de organizaGiileJealth .are Kithout Jarm i Jealth and En"ironment Alliance#Uniunea European s-a angaat s reduc cu 20% emisiile de gaze cu efect de ser pn n 2020, faG deni"elul din &''0, i a promis ridicarea Gintei la 0% dac i celelalte Gri industrializate se angaeaz lareduceri compara!ile# (otri"it studiului, o reducere de 0 de procente ar nsemna o economie anual de&0-0 miliarde de euro pn n 2020, prin e"itarea a milioane de zile de concediu medical pe an pentru!oli respiratorii i cardiace, a aproape >#000 de internri n spital i a &,2 milioane de zile de consum de

me-dicamente# Aceste calcule au la !az cifrele oficiale ale Uniunii Europene referitoare la trei feluri depoluanGi, precum i statisticile pri"ind mortalitatea, maladiile i a!senteismul de la locul de munc#

Dezvoltarea durabil la nivel mondial

Cea mai cuno%cut# de+ini"ie a de'volt#rii dura*ile e%te cea dat# deComisia Mondial pentru Mediu iDezvoltare !CE"#n raportul Viitorul nostru comun, cuno%cut i %u* numele de $RaportulBrundtland$%

"Dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoilor prezentului,

fr a compromite posibilitile generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".

$n rol determinant n domeniul protec"iei mediului i al de'volt#rii dura*ile l&au avut urm#toareleevenimenteo Conferina Naiunilor Unite privind Mediul nconjurtor, Stockholm, 5!" iunie !#$%&o Conferina Mondial a 'NU pentru Mediu (i )e*voltare, +io de aneiro, -!. iunie !##%&o Summitul Mondial pentru )e*voltare )ura/il, ohannes/ur0, %" au0ust. septem/rie %11%2

Conferina Naiunilor &nite privind mediul 'ncon(urtor de la Stoc)*olm, %&a de%+#urat %u*lo'inca F$n %inur P#m!ntG, 'iua de 1 iunie +iind proclamat# Hiua Aondial# a Aediului(

Documentul principal al ace%tei con+erin"e a +o%t )eclaraia final asupra mediului, n care %&a eviden"iatle#tura indi%olu*il# dintre calitatea vie"ii i calitatea mediului(

Declara"ia de la


9/10

'amenii au dreptul la o via sntoas (i productiv n armonie cu natura& naiunile au dreptulsuveran de a educaie ecolo0ic, de*voltare dura/il (i calitatea vieii2

P;)PA va cuprinde un Porto+oliu de proiecte care va urm#ri m*un#t#"irea calit#"ii mediului( riceper%oan# intere%at# =autorit#"i i in%titu"ii pu*lice locale, orani'a"ii neuvernamentale, in%titu"ii de

nv#"#m!nt %au cercetare, aen"i economici, alte per%oane +i'ice %au 4uridice> are po%i*ilitatea %# trimit#propuneri de proiecte pentru P;)PA, prin completarea iei pentru propunerea de proiect =ia P;)PA>,urm!nd in%truc"iunile a+erente(

n P;)PA vor +i inclu%e numai propuneri de importan"# na"ional#, pe domeniile de mediu de%cri%e nia P;)PA, a c#ror valoare minim# %# +ie mai mare de 20(000 lei( Procedura de reali'are a Porto+oliului

con%t# n %electarea i prioriti'area celor mai importante i nece%are propuneri de proiecte, pe *a'acriteriilor de prioriti'are %ta*ilite de rupurile de lucru(


10/10

documentul revi'uit al P;)PA, care va +i %upu% %pre avi'are Aini%terului Aediului i P#durilor i %preapro*are, Comitetului ?nterministerial pentru coordonarea inte0rrii domeniului proteciei mediului n

politicile (i strate0iile sectoriale la nivel naional(

Gaze Efect de Sera

Documents

Transcript of Gaze Efect de Sera